Sunteți pe pagina 1din 3

Constitutia din 1866

De-a lungul timpului, s-au facut mentionari gresite conform carora, Constitutia din 1866 nu ar fi prima constituie a Romaniei si ca regulamentele organice au tinut loc de constitutie. Dar o constitutie este initiata si realizata de romani, ceea ce nu s-a intamplat in cazul regulamentelor organice. Din 1828 pana in 1834, pricipatele romane au fost ocupate de trupe tariste, iar in aceasta perioada s-au pus bazele regulamentelor organice, propuse de rusi pentru a scoate principatele din sfera influentei otomane. Interesele rusilor coincideau intr-o oarecare masura cu cele ale romanilor, dar cei din urma au avut o contributie limitata (in regulamente nu se putea adauga nimic fara acceptul Rusiei sic el formal al Imperiului Otoman). Patru boieri din fiecare principat participau la redactarea regulamentelor sub suprevegherea unui rus, iar textul era aprobat sau modoficat la Petersburg. Romanii trebuiau sa accepte randuiala finala. Deci, fara alte confunzii, Constitutia din 1866 a fost prima constitutie a Romaniei si cuprinde 133 de articole. Ea nu a fost un act original, fiind terminata in aproximativ o luna. Ea s-a inspirit din diverse documente, iar modelul a fost copiat dupa Constitutia belgiana ce era in vigoare din 1831 si era cea mai avansata la acel timp (un alt motiv pentru alegerea Belgiei, era acela ca Belgia era un stat independent si neutru). Principalele surse de inspiratie au fost proiectul de constitutie si reforma constitutionala a lui Al. I. Cuza din 1859. Alte inspiratii ale Constitutiei au fost Conventia de la Paris din 1858, Declaratia drepturilor omului si ale cetatenilor din Franta in ceea ce privea drepturile si libertatile, si memoriile boierilor iluminati din prima jumatate a secolului al XIX- lea. Romanii doar s-au inspirat din acestea, adaptandu-le la nevoie lor din acea vreme, astfel aparand diferente intre textul final al Constitutiei si inspiratiile ei. De exemplu, in timp ce in constitutia belgiana nu apare nicio prevedere asupra caracterizarii statului, in cea romaneasca, statul era indivizibil si inalienabil. Alte diferente intre aceste doua ar mai fi ca in cea romaneasca apar referiri la: organizarea teritotiului administrativ in judete, commune, etc.; garantarea proprietatii private; dispar referintele la titlurile nobiliare; invatamant primar gratuit si obligatoriu. De asemenea, sunt deosebiri si intre textul constitutional din 1866 si cel din 1859: in 1859 nu apar referiri la reformele agrara si invatamantului (acestea petrecandu-se in 1864) in schimb este o prevedere despre Comisia Centrala de la Focsani(care a fost desfiintata in 1862); iar in cel din 1866 apar prevederi la principele strain. Principiul separarii puterilor in stat ce era prezent inca din regulamentele organice, s-a mentinut si in Constitutie, domnitorul avand atributii in toate sferele puterii. Puterea executiva era exercitata de domnitor si de guvern. Domnitorul delega primul ministru (iar daca ceva mergea prost, vina era absolvita de cel din urma) dar deciziile pe care le lua nu aveau valabilitate daca nu erau aprobate de acesta; numea sau revoca functionari; confirma sau demitea ministrii; aproba sau anula legi. Transmiterea puterii era ereditara pe cale masculine, sau daca acest lucru nu era posibil, se alegea din fratii sau nepotii de frate ai domnitorului.

Puterea legislative era exercitata de domnitor si de Parlamentul bicameral. Mandatul pentru senatori era de 8 ani (acestia trebuiau sa aibe minim 40 de ani) si pentru deputati era de 4 ani (iar acestia trebuiau sa aibe minim 25 de ani). Atat senatorii cat si deputatii trebuiau sa fie romani, sa aiba drepturi politice si civile sis a fie alfabetizati. Nu toate legile ajungeau in senat, cele despre armata sau despre buget mergeau direct in camera deputatilor; senatul primea si petitii din partea publicului. Puterea judecatoreasca impartita pe o ierarhie de instante (gen piramida): Inalta curte de Justitie si Casatie Curti de Apel Tribunale Judetene Tribunale de Impaciuire Curti cu Juri si Jurati (acestea se ocupau de derapajele din presa) Tribunalele comerciale. Domnitorul putea sa raduca pedeapsa dupa ce se dadea sentinta finala. Romanii erau obligati sa plateasca impozit sis a serveasca serviciul militar. Cand vine vorba despre drepturi, ei aveau dreptul la: asociere; exprimarea cuvantului vorbit, scris sau tiparit; educatie; munca; libertate individuala; inviolabilitatea corespondentei si locuintei; proprietate garantata de stat; cetatenie; etc. Legea electorala se baza pe vot cenzitar (toti barbatii de peste 21 de ani care plateau impozit) si erau 2 categorii de alegeri: Doua colegii la senat (1 colegiu; 1 senator) si trebuiau sa aibe un venit de cel putin 300 de galbeni Patru colegii la adunarea deputatilor (1,2 un deputat; 3 numarul deputatilor era stability in functie de imp orasului; 4 50 de tarani desemnau un reprezentat care desemna un deputat) cei din col 4 erau taranii si trebuiau sa-si plateasca impozitele; din col 3 plateau minim 80 de lei; din col 2 taxa era de maxim 300 de galbeni, iar din primul, taxa era de minim 300 de galbeni. De-a lungul timpului, au fost 3 modificari in Constitutie 1879 articolul 7 care viza acordarea cetateniei o Cetatenia se acorda in mod individual o Dovada ca s-a stat in Princitate 7 ani nentrerupt au 10 ani casatoriti o Situatie materiala buna o Certificat de moralitate o Interesele statului roman primeaza 1844 21 de articole modificate o Titulatura Regatul Romaniei o Desfasurarea curtilor cu jurati o Reducerea numarului de colegii pentru camerea deputatilor de la 4 la 3 1917 2 articole

o Improprietarirea ( exproprierea propr. Publice la propr nationala; participantii la razboi au primit pamant) o Vot universal