ROMANIA JUDETUL CLUJ MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA

APROBAT, PRIMAR EMIL BOC

PLANUL de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, in municipiul Cluj-Napoca

Prezentul Plan de actiune a fost elaborat in baza prevederilor Hotararii Guvernului nr.964/2000, cu modificarile si completarile ulterioare privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole precum si Diagnoza si programul de actiune in zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati in municipiul Cluj-Napoca, elaborat de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor impreuna cu Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Durabile.

CAPITOLUL 1 - INFORMATII GENERALE
Municipiul Cluj-Napoca are in componenta 1 localitate, cu o populatie de 310000 locuitori la data de 01.07. 2007. Municipiul Cluj-Npoca are retea de apa potabila (100%),si retea de canalizare (84%) precum si o statie de epurare a apelor uzate.

Conditii naturale 1.Relieful Din punct de vedere al formei principale de relief, municipiul Cluj-Napoca se incadreaza in categoria deal. 2.Clima Din punct de vedere climatic, pentru evaluarea vulnerabilitatii la poluarea cu nitrati, cel mai important parametru este raportul dintre precipitatii si evapotranspiratia potentiala. Valoarea medie a acestui raport pentru seria de ani climatici 1961- 1990, considerata ca serie de referinta in studiile privind impactul climatic, este pentru municipiul Cluj-Napoca 1,067 cu un domeniu de variatie cuprins intre 0,65 si 1,553. Din aceste valori rezulta ca regimul hidroclimatic induce in general transferuri importante de apa din atmosfera catre corpurile de de apa prin intermediul solului.In anii deficitari pluviometric valoarea acumulata anual a evapotranspiratiei potentiale este mai mare decat cea corespunzatoare precipitatiilor, riscul de transfer al nitratilor catre corpurile de apa de suprafata si subterane fiind redus. Anii ploiosi insa, vor induce miscarea nitratilor stocati astfel, in zona nesaturata catre corpurile de apa subterane.

31 . 31 . Raurile cadastrate de pe teritoriul municipiului sunt: RO_II_1. Utilizand seria climatica de referinta (1961. Solul Tipurile de sol precum si suprafata acestora se gaseste in Diagnoza mentionata mai sus si care completeaza prezentul plan. WB11 -raul Somesul Mic.raul Muratori _1 .624 km. Hidrologie Lungimea totala a raurilor cadastrate pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca este de 45.cel mai timpuriu : 03 martie . II. aval de acumularea Gilau.cel mai tarziu : 06 mai 3.Somesul Mic. 31 . pentru municipiul Cluj-Napoca valorile acestor parametri climatici sunt: -Data de aparitie a primului inghet . Radaia-cf.Canalul Morii Deasemenea tot pe raza municipiului mai exista luciuri de apa care pot suferi poluare cu nitrati si anume Lacurile I. WB33 -raul Nadas. WB46 . Suprafata de teren agricol afectata de degradare agrofizica este: . WB 7 -raul Somesul Mic. din care: -arabil: 4936 ha -livezi: 1317 ha -vii: 46 ha -pasuni: 2685 ha -fanete: 959 ha -Suprafata vetrelor : 4479 ha -Suprafata locuibila: 4431570 mp. WB43 . III.confluenta cu Nadas _1 . 31 .cel mai timpuriu :08 septembrie . 31 . Municipiul Cluj-Napoca detine: -Suprafata agricola : 9943 ha.paraul Calvaria . Municipiul Cluj-Napoca se afla deasupra urmatoarelor acvifere freatice: ROS 010 .raul Zapodie Totodata pe teritoriul municipiului se mai intalnesc si rauri necadastrate si anume: .raul Becas _1 .1990). cf.Parametrii climatici pe baza carora se determina perioadele de interdictie pentru aplicarea ingrasamintelor organice sunt data de aparitie a primului inghet (toamna/iarna) si cea de aparitie a ultimului inghet (primavara).cel mai tarziu :01 decembrie -Data de aparitie a ultimului inghet . Lunca si terase 4. 31 .valoarea medie : 05 aprilie .paraul Chintenilor _1 . din Cartierul Gheorgheni. WB42 raul Popesti _1 . Somesul Mic _1 .paraul Lombului . WB44 . 31 .paraul Tiganilor 1 . WB45 .valoare medie :25 octombrie .paraul Garbaului .paraul Popilor .paraul Tiganilor 2 . 31 . Nadas aval spre Dej _ 1 .

Utilizarea terenului La nivelul municipiului terenul este utilizat dupa cum urmeaza: .supr. rezidentiala cu dens. medie a populatiei : 4098 ha -livezi:111 ha -constructii in agricultura: 45 ha -sol dezgolit/pasuni: 58 ha -asociatii de terenuri arabile cu supr. mica a populatiei: 993 ha -asociatii de pasuni si copaci: 397 ha -paduri: 2453 ha -vegetatie specifica luncilor de rauri: 38 ha -asociatii de pasuni si vegtatie arborescenta: 472 ha -pasuni: 1324 ha -asociatii de copaci si pasuni: 99 ha -gradini: 24 ha -asociatii de pasuni. conform declaratiilor din Registrul Agricol principalele culturi si suprafetele aferente sunt urmatoarele: -grau + secara : 400 ha -orz de toamna : 37 ha . mica < 2 ha:1152 ha -terenuri arabile cu supr.-teren arabil afectat de eroziune prin apa: 287 ha -pasuni afectate de eroziune prin apa: 45 ha 5. mica (<2ha)si pasuni: 2784 ha -terenuri dezgolite : 142 ha Avand in vedere caracterul de zona de deal a municipiului incadrarea in clase de panta a terenului este urmatoarea: -teren arabil cu panta: 0-2% : 858 ha 2-5%: 1030 ha 5-8% : 2231 ha 8-12% : 748 ha 12-15%: 64 ha > 15% : 2 ha -teren pasune cu panta: 0-2 % : 463 ha 2-5 %: 868 ha 5-8 % : 1533 ha 8-12 % : 698 ha 12-15 % : 63 ha >15 % : 17 ha Bazat pe stuctura de teren mai sus mentionata.50 ha) :100 ha -asociatii de terenuri arabile cu supr. mare (. la nivelul municipiului principalele suprafete cultivate si culturile erau in anul 2005 urmatoarele: -grau: 266 ha -porumb : 973 ha -cartof : 302 ha -floarea soarelui : 101 ha -sfecla de zahar : 62 ha -legume : 351 ha Pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca. mica < 2ha): 126 ha -terenuri arabile cu supr. vegetatie arborescenta si copaci: 3179 ha -zone rezidentiale cu dens.

utilizarea terenului este: -teren arabil: 3758 ha -pasuni si fanete : 4964 ha Nu exista limitari impuse de fluxurile medii de curgere ale corpurilor de apa subterane situate sub perimetrul municipiului asupra incarcarii cu animale a terenurilor agricole.Cluj-Napoca : 217 capete/107 ha -S.M. de 2353 capete. din punct de vedere agricol.M. 3.E. : 260 capete/65 ha In gospodariile individuale ale populatiei exista. care este diferenta intre cantitatea de azot introdusa in sol sub forma de ingrasaminte si cea extrasa din sol prin productia principala si secundara a culturilor agricole.E. .D. de 6155 capete.Napoca. In gospodariile individuale ale populatiei se gasesc un nr.P. 7.489 t-N/an. Cluj-Napoca : 55 capete/331 ha In gospodariile individuale ale populatiei exista un nr. Cluj-Napoca : 114 000 capete. se propune urmatorul program de actiune pentru municipiul Cluj. In aceasta zona. Bilantul azotului. adica -19 kgN/ha/an. Cluj-Napoca : 60 capete/107 ha -S. 2.Structura animalelor 1. Ovine Pe teritoriul municipiului exista unitati cu personalitate juridica pentru cresterea ovinelor cum ar fi: -S.E.Porcine Pe teritoriul municipiului exista unitati cu personalitate juridica pentru cresterea porcinelor cum sunt: -SD.Bovine Pe teritoriul municipiului exista unitati cu personalitate juridica pentru cresterea bovinelor cum sunt: -S. Cluj-Napoca : 415 capete/107 ha In gospodariile populatiei se gasesc un nr.C. de 106 700 capete. este la nivelul municipiului de -135.5 km limitele vetrei localitatii. BASTOS S.L. Bilantul azotului corectat cu aportul adus de populatie este de . Astfel valoarea maxim admisa pentru numarul de animale este data de Codul de Bune Practici Agricole si anume 4. ceea ce reprezinta .Pasari Pe teritoriul municipiului exista unitati cu personalitate juridica pentru cresterea pasarilor cum ar fi: -S.27 kg-N/ha/an.C.-orzoaica de primavara : 473 ha -ovaz: 90 ha -porumb: 1222 ha -floarea soarelui : 202 ha -cartofi toamna: 221 ha -legume de camp : 422 ha -plante de nutret : 731 ha 6. Pe baza acestor date care identifica principalele activitati care influenteaza in final efectul utilizarii ingrasamintelor organice si chimice care contin azot.1 UVM/ha.C.94.Bilantul de azot la nivelul municipiului Pentru calculul bilantului de azot se considera ca aplicarea ingrasamintelor organice din gospodariile populatiei se face pe o suprafata care nu depaseste mai mult de 2.773 t-N/ha.L.D. 4. asupra apelor de suprafata cat si asupra panzei freatice de pe teritoriul municipiului. M. ONCOS S.R.R. de 7447 capete.D.

cartof. e)"teren inierbat"-terenul pe care speciile ierboase constituie vegetatia predominanta. ori un amestec intre acest produs si asternutul de la animale.PROGRAM DE ACTIUNE pentru zonele vulnerabile din municipiul Cluj-Napoca Art. avand in vedere estimarea necesarului de azot al culturii in faza de crestere sau de infiintare pe teren si de necesarul de azot din sol pentru alimentarea culturii. b)"ingrasamant chimic"-un ingrasamant care este produs printr-un proces industrial. fie prin erbicidare. semanata intre 1 august si 1 noiembrie in oricare an. fie prin injectare direct in sol la o adancime de 10 cm pana la 20 cm fata de suprafata solului. p)"ocupare" in legatura cu solul: -culturi mari: cereale. 15-20 de ani si care se folosesc pentru pasunatul animalelor.02 mm si 2 mm diametru. -mai putin de 32% din cantitate particule de praf cu diametrul cuprins intre 0. prin insamantari la intervale de max. culturi de plante tehnice (sfecla. -ingrasamant cu azot provenit din materii organice si care nu este ingrasamant de origine animala sau ingrasamant chimic. a carui productie vegetala este cosita. pasuni instalate de mai mult de 6 luni. l)"ingrasamant organic": -ingrasamant de origine animala si. g)"faneata"-terenul inierbat in mod natural sau artificial. k)"ingrasamant cu azot"-orice substanta care contine un compus cu azot si care este administrat pe/in sol pentru a intensifica cresterea plantelor. 1 (1) In sensul prezentului program de actiune. j)"compus cu azot"-orice substanta continand azot. si -o cultura. alta decat azot gazos molecular. . fie prinincorporare in sol prin amestecarea cu stratul de suprafata al solului. in. care nu este o cultura de acoperire. i)"ingrasamant de origine animala"-produs rezidual de excretie de la septel sau de la pasari. n)"sol nisipos"-tipul de sol in care stratul de pana la 40 cm adancime contine: -mai mult de 63% din cantitate. particule de nisip cu marimi intre 0. -mai putin de 5% din cantitate particule de argila cu diametrul maimic de 0. o)"sol subtire"-solul de mai putin de 40 cm adancime. prin insamantari la intervale de max. 15-20 de ani. constituit de rezerva din sol si din alte surse care include si pe cea provenita din orice aplicare anterioara de ingrasaminte de origine animala si alte ingrasaminte organice. d)"cerintele culturii"-cantitatea optima de ingrasaminte cu azot ce se administreaza pe teren intr-un an. m)"material distribuit pe sol"-ingrasaminte care se distribuie fie prin imprastiere la suprafata solului. fie prin pasunare) inainte de 1 decembrie in acelasi an.002-0. c)"cultura de acoperire"-o cultura semanata in primul rand cu scopul consumului de azot din sol si care nu se recolteaza. canepa).02 mm. inclusiv materialul lasat de animale pe sol. expresiile si termenii de mai jos se definesc dupa cum urmeaza: a)"culturi semanate toamna" : -culturi de acoperire semanate inainte de 1 octombrie si neeliminate (fie prin cultivare mecanica. culturi semincere sau de reproducere. dar care include namoluri de epurare si alte resturi organice. h)"septel"-toate animalele tinute sau crescute pentru folosinta sau profit. f)"pasune"-terenul inierbat sau intelenit in mod natural sau artificial. oleaginoase.002 mm.

b)-conditiile climatice.1 nu se aplica acolo unde. 2) Alte expresii utilizate in prezentul program de actiune sunt definite in Hotararea Guvernului nr. in special in anii ploiosi cand valoarea cumulata anuala a precipitatiilor este mai mare decat cea corespunzatoare evapotranspiratiei potentiale ceea ce induce un transfer de apa. la distribuirea pe sol a ingrasamintelor cu azot se tine seama de factorii locali. Avand in vedere cele de mai sus.553. Riscul de transfer al nitratilor catre corpurile de apa este ridicat. 3-12. c)-utilizarea terenuluisi practicile agricole. tipul si panta acestuia. 2) Factorii locali sunt: a)-conditiile de sol. ingrasaminte cu azot. se va face pe baza Planului de Management al Nutrientilor elaborat in acord cu prevederile Codului de Bune Practici Agricole. masurile din Prezentul program de actiune sunt tratate ca referiri la aceea parte a fermei care se afla in zona vulnerabila. cu modificarile si completarile ulterioare. prin sol catre corpurile de apa.067 cu domeniul de variatie cuprins in intervalul 0. cerintele de azot ale culturii intre datele specificate pot fi realizate prin administrarea ingrasamintelor intre aceste date. 964/2000 privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor Impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole. categoriei culturilor mari de toamna sau de primavara. in acesti ani putand sa apara procese de tip piston prin care nitratii spalati sub adancimea frontului radicular sunt impinsi catre corpurile de apa subterana. 2. 1) Fara a aduceatingere prevederilor art. c) Interdictia cea mai probabila cuprinsa intre data medie de aparitie a primului inghet (25 0ctombrie) si data medie de aparitie a ultimului inghet (5 aprilie) adica 162 de zile. pe teritoriul administriv al municipiului Cluj-Napoca pe solul terenurilor agricole distribuirea ingrasamintelor chimice. 4. Pe terenurile agricole nu se distribuie. 1) Municipiul Cluj-Napoca se afla situat intr-o zona vulnerabila la poluarea cu nitrati.-sol necultivat: suprafete neutilizate in vederea unei productii agricole. b) interdictie maxim posibila cuprinsa intre cea mai timpurie data de aparitie a primului inghet (8 septembrie) si cea mai tarzie data de aparitie a ultimului inghet (6 mai) adica 240 de zile. Indicatorul care determina vulnerabilitatea la poluarea cu nitrati este valoarea raportului dintre precipitatii (Prec) si evapotranspiratia potentiala (ETP) care pentru Cluj-Napoca este de 1. 3) Perioadele de interdictie pentru tipurile de ingrasaminte organice si ocuparea terenului se stabilesc prin aplicarea graficului general prezentat in Calendarul de interdictie pentru . avand in vedere particularitatile culturii si solului. are obligatia de-a efectua bilantul de azot pentru terenul exploatat. 3) In legatura cu o ferma. pentru evitarea scurgerilor provocate de terenul inghetat sunt: a) interdictie totala in perioada cuprinsa intre cea mai tarzie data de aparitie a primului inghet (1 decembrie) si cea mai timpurie data de aparitie a ultimului inghet (3 martie) adica 92 de zile. in exces fata de cerintele culturii. avand in vedere regimul pedoclimatic. respectandu-se perioadele de interdictie stabilite. din care numai o parte se afla intr-o zona vulnerabila. Art. Art. Art. -pasunile infiintate de mai putin de 6 luni. 2) Interdictiile de la alin. intelegandu-se suprafetele necultivate prin aplicarea cirectivelor sau regulamentelor comunitare. Perioadele de interdictie a aplicarii ingrasamintelor organice. in functie de data infiintarii. precipitatiile si irigatiile. 3.65-1. Pentru a fi respectat acest lucru fiecare persoana care exploateaza terenuri agricole.

d) cantitatea imprastiata care trebuie fixata in functie de mineralizarea azotului in sol. se va interzice pasunatul in perioada 15 noiembrie pana la 1 aprilie. Ingrasamintele cu azot se administreaza pe teren. Aceste derogari privesc: a) solurile care se ara pana in iarna. modalitatile de aplicare (tipul de sol. pe cat posibil. pentru municipiul Cluj-Napoca se admit derogari in cazul in care sunt indeplinite simultan urmatoarele conditii: a) terenul nu este acoperit cu zapada. 5 . natura si caracteristicile fertilizantului. Art. in scopul de a putea profita de efectul gerului hibernal asupra structurii solului (soluri luto-argiloase spre argiloase). 1) Nu se aplica ingrasaminte cu azot pe terenurile agricole daca: . 6 . mai ales in perioada hibernala. pentru care se va examina oportunitatea limitarii duratei de pasunat si incarcarii. Totodata aceste perioade de interdictie nu se iau in considerare in cazul resturilor vegetale sau al altor tipuri de produse organice reziduale ramase pe sol. cand sunt prognozate precipitatii intense. intr-o maniera cat mai precisa si uniforma. c) furnizarea de azot catre cultura consumatoare de azot care trebuie luata in considerare in vederea fertilizarii. 5) Fata de perioadele de interdictie pentru aplicarea ingrasamintelor organice mentionate mai sus. c) prognoza meteorologica pentru urmatoarele 3 zile indica temperaturi minime peste 0 C. 7) Pentru fermele care primesc derogari se infiinteaza retele locale de parcele test pentru urmarirea si evaluarea culturilor si a azotului mineral din sol ca urmare a imprastierii. Se pot acorda si alte derogari.imprastierea ingrasamintelor din Codul de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole. Nu se aplica ingrasaminte. b) infiintarea de culturi consumatoare de azot (culturi de acoperire) inainte de 1 septembrie si desfiintarea acestora cel mai tarziu la 15 noiembrie. in functie de tipul culturii actuale si anterioare. de capacitatea de absorbtie a covorului vegetal si de nevoile previzibile ale plantelor. normele si tehnicile de imprastiere) si procedurile de supraveghere puse in practica pentru evaluarea riscurilor aplicarii derogarii pentru ape. mai ales dejectii lichide . b) temperaturile minime ale aerului au fost mai mari de 4 C pentru o perioada de 7 zile consecutiv. 7 . cu titlu provizoriu. Art. -La nivelul municipiului Cluj-Napoca. pana la infiintarea culturii urmatoare. 2)Pe terenurile agricole in panta fertilizarea trebuie facuta numai prin incorporarea ingrasamintelor in sol si tinand cont de conditiile meteorologice. perioadele. 4) Perioadele de interdictie nu sunt valabile in cazul ingrasamintelor de origine animala produse si depuse direct de animale (dejectii proaspete). 1)Pe terenurile cu pante abrupte nu se administreaza ingrasaminte cu azot. iar rezultatele vor fi cuprinse intr-o sinteza anuala. durata pentru care se acorda. 6) Se mai pot acorda derogari pentru anumite tipuri de ingrsaminte organice cu mentionarea perioadelor pentru care se acorda si pentru fiecare tip de ingrasamant. pentru perioadele de interdictie pe baza unui memoriu tehnic care trebuie sa demonstreze ca aplicarea derogarii nu prezinta riscuri de scurgere (pierdere) de azot in apele de suprafata sau subterane. Derogarea va specifica. Art. Aceasta monitorizare trebuie sa permita o evaluare a riscurilor derogarilor de imprastiere pentru calitatea apelor.

cu exceptia ingrasamintelor lichide la care banda de protectie . (3) Planul de fertilizare se stabileste obligatoriu pe baza echilibrului fertilizarii cu azot pe parcele pentru toate culturile si respecta elementele de calcul ale normei de aplicare si a modalitatilor de fractionare. si b) numarul de hectare de terenuri agricole altele decat terenuri inierbate ale unei ferme. alin (2). respectiv de 50 metri in cazul captarilor de apa potabila. intre culturile irigate si neirigate. 9. (1) Imprastierea gunoiului de grajd grosier de la vaci este permisa pe soluri inzapezite sau inghetate Art. 9 . Art. -170 kg dupa primii patru ani de aplicare a Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole. poate conduce la depasirea cantitatii de azot total calculate potrivit art. 11 . amenajarile funciare. ori sapat in vederea instalarii unor drenuri sau pentru a servi la depunerea unor material de umplutura sau campul a fost prevazut cu drenuri sau a suportat lucrari de subsolaj in ultimele 12 luni (b) Solul a fos inundat si/sau are acces de umiditate (c) Solul a fost inghetat 12 ore sau mai mult in decurs de 24 ore. (2) (2) In cazul in care conditiile hidrotehnice nu impun alte limite. Nu se administreaza ingrasaminte chimice pe terenurile care permit accesul direct al acestora in apele de suprafata sau subterane datorita pozitionarii sau tipului acestor terenuri. pentru a reduce cantitatile de azzot mineral din solul supus riscului spalarii si pentru infiintarea culturilor inhibitoarede nitrati sau a culturilor intercalate. depaseste cantitatile calculate in conformitate cu alin. (1)Administrarea ingrasamintelor chimice si organice pe terenurile agricole adiacente cursurilor de apa si lacurilor nu se efectueaza pe fasiile de protectie late de minim 5 metri. (5) Planurile de management a ingrasamintelor organice si de fertilizare cuprind modalitatile de gestionare a a resturilor vegetale si obiectivele in materie de acoperire a solurilor necultivate sau a celor cultivate in sezoanele umede si reci (toamna – iarna). 8 . care ar putea sa rezulte dupa administrarea de ingrasamant organic. este obligatorie stabilirea unui plan de management al ingrasamintelor organice. (2) In situatia prevazuta la alin (1). cantitatea de azot total exprimata in kilograme. ingrasamintele organice nu se mai aplica pe terenurile unde cantitatea de azot total exprimata in kilograme care ar putea sa rezulte dupa administrarea de ingrasamant organic in fiecare an pe terenurile unei ferme. sau (d) Solul este acoperit de zapada. inmultit cu: -210 kg pentru primii patru ani de aplicare a Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole. 10. (1) Ingrasamintele organice nu se administreaza pe terenurile agricole unde prin aplicarea in oricare 12 luni consecutive. infiintarea culturilor intermediare si gestionarea resturilor vegetale. (1) Fara a aduce atingere prevederilor art.(a) Solul este crapat. cantitatea de azot totala reprezinta suma dintre: a) numarul de hectare de terenuri inierbate ale unei ferme. inmultit cu 250 kg. ponderea culturilor de iarna in raport cu cele de primavera. (4) Planurile de management a ingrasamintelor organice si de fertilizare sunt bazate pe alegerea culturilor si rotatia acestora. fisurat in adancime. Art.semanare si a fazelor de crestere la culturile perene (perioada de repaus vegetativ). facand deosebirea. Art. a unui plan de fertilizare si completarea unui caiet de evidente a aplicarii pe camp a fertilizantilor cu azot. daca este cazul. 10 . gradul de acoperire a terenului intre ciclurile de recoltare.

ceea ce reprezinta pentru municipiul Cluj-Napoca o suprafata de 47. (5) Pe raza municipiului Cluj-Napoca. 4 si art. (6) Sursa de finantare pentru terenurile ce apartin municipiul Cluj-Napoca va fi bugetul local iar pentru ceilalti proprietari va fi din fonduri proprii sau din fonduri atrase pe baza de programe de protectia mediului si a apelor. este necesara intocmirea documentelor privind importurile si exporturile gunoiului la nivelul fermei. pe marginea cursurilor de apa sau a lacurilor ce traverseaza terenul lor.trebuie sa fie lata de cel putin 30 metri pentru cursuri de apa si lacuri si 100 metri pentru captari de apa potabila. la marginea terenurilor agricole. de jur imprejurul acestora. Lungimea totala a acestor benzi (fara a se tine cont de eventualele elemente de infrastructura. in exces fata de actuala capacitate de stocare.611 km. va fi tratata astfel incat sa nu se aduca prejudicii mediului. cu garduri si cordoane impadurite. (7) Aplicarea ingrasamintelor organice pe terenurile aflate in gestiune se va face pe baza Planului de Management a Nutrientilor elaborat conform Codului de bune practici Agricole. la care se face referire la art. d) executia lucrarilor de ameliorare a calitatii solului. (1) Se stabilesc si/sau se reabiliteaza . suprafete ierboase. 14 . vor lua masuri de a realiza pe terenul proprietate benzi inierbate cu latimea de 5 m. precum si namoluri de canalizare. pe laturi si la marginea cursurilor de apa.11 ha. decat primavera si in cantitati strict limitate. (3) Duratele minime de stocare a deferitelor ingrasaminte organice sunt stabilite pentru municipiul Cluj-Napoca la 5 luni. pastoase sau provenite de la pasari. 10. ingrasaminte organice lichide. planurile de management al ingrasamintelor organice si de fertilizare.cai ferate. efluentul de siloz trebuie diluat cu o cantitate de apa echivalenta cu cantitatea de efluent. 4UVM/ha/an. tinandu-se seama de perioadele cele mai lungi de interdictie a aplicarilor pe teren a ingrasamintelor conform prevederilor art. c) executia lucrarilor de imbunatatiri funciare. de arbori. va fi de 48. Art. Art. e) infiintarea de culturi adecvate. etc. conform modelelor propuse in Codul de Bune Practici Agricole. Art. 12 Pe terenurile agricole cu sol nisipos sau subtire nu se aplica. (2) Pentru gestionarea durabila a terenurilor agricole este obligatorie: a) infiintarea culturilor permanente. precum si taluzuri inierbate.5 km in jurul vetrei satului in care se considera ca sunt aplicate majoritatea ingrasamintelor organice. drumuri. (4) In gospodariile in care incarcarea cu animale este mai mare decat valoarea de prag.. (2) In zonele de protectie nu se aplica si nu se vehiculeaza ingrasaminte (3) Inainte de a fi administrat pe teren. vor fi stabilite in functie de perioadele cele mai lungi de interdictie a aplicarilor pe teren a ingrasamintelor. (2) In situatia prevazuta la alin (1). alin (2). 12 cu exceptia situatiilor in care se poate demonstra autoritatilor compentente in domeniul protectia mediului si al agriculturii ca orice cantitate de ingrasaminte de origine animala. 13 (1) Capacitatea rezervoarelor de stocare a ingrasamintelor de origine animala trebuie sa depaseasca necesarul de stocare. . in vederea diminuarii scurgerilor de nitrati catre corpurile de apa de suprafata. b) rotatia culturilor. posesorii de terenurile agricole care le utilizeaza in scopul obtinerii de productii agricole. Nu se aplica mai mult de 50 mc/ha din efluentul diluat (4) Efluentul de siloz nu se aplica in zonele de protective a cursurilor de apa.care nu necesita aceasta masura) in zona delimitata de 2.

b) o mai buna utilizare a suprafetelor din zona . sau obtinute pe baza unor programe de finantare. etc) (287 ha) . pe baza cercetarilor specifice in domeniu b) stabilirea numarului de animale carora sa li se asigure suprafetele de pasune. in care restrictionarile care se impun sunt mai ample. pe pajisti. desecari.16 (1) In cazul pasunilor si fanetelor se aplica masurile si actiunile tehnice si de amenajari pastorale . care se refera la: a) reducerea cantitatilor de azot provenind din dejectii aplicate in zona (tratarea apelor uzate. carne si produse derivate ecologice f) conversia terenurilor agricole catre agricultura ecologica si certificarea acestora in vederea infiintarii culturilor ecologice g) infiintarea culturilor prmanente si conversia terenurilor agricole in terenuri inierbate (2) In zonele vulnerabile. cu stabilirea potentialului de productie al acestora si evidentierea covorului vegetal existent. Exploatatiile din aceste zone sunt supuse unor actiuni suplimentare. a cantitatilor de masa verde necesare pentru productia zootehnica programata a se realiza in perioada de pasunat c) intocmirea pentru fiecare pasune a programului de actiuni tehnice ce trebuie alicate pentru atingerea potentialului de productie-regenerari prin insamantare si suprainsamantare.din resurse financiare proprii. Art. fructe. utilizarea de noi terenuri pentru imprastiere. modificarile de alimentare si de structura a efectivelor de animale). se implementeaza masurile Programului national de agromediu prin care se acorda producatorilor agricoli si fermierilor compensatii si alternative de cultura in cazul in care acestia accepta punerea sub incidenta acestui program a terenurilor agricole pe care le cultiva. obligatoriu cu sprijinul Directiei Silvice in calitate de consultant si furnizor de material forestier adecvat terenului respectiv. a) bonitarea tuturor suprafetelor de pasuni si fanete. susceptibile de primire a dejectiilor (mai ales o imprastiere realizata efectiv pe toate terenurile incluse in planurile de aplicare a acestora. in special. Art. persoane juridice. transportul si exportul dejectiilor animaliere in afara zonelor cu excedent. ca o metoda de producere a alimentelor prin practici agricole prietenoase cu mediul. 15 (1) In cazul in care se constata suprafertilizarile prin folosirea excesiva a ingrasamintelor chimice pe baza de azot contrar recomandarilor Oficiilor de studii pedologice si agrochimice. pasuni naturale. combaterea eroziunii solului. Acest lucru se va realiza de catre toti proprietarii de terenuri ( particulari. daca aceste tehnici si practici sunt permise de reglementarile in vigoare . pasuni si fanate si pe terenurile cu alte destinatii decat cele agricole. pe baza unei incarcaturi standard (UVM) pe unitatea de suprafata. lucrari de intretinere d) corelarea efectivelor de animale care pasuneaza cu suprafetele exisente I comuna. pe baza normelor de consum. c) sprijinirea dezvoltari agriculturii ecologice. plante aromatice si medicinale. Se stabilesc cele mai indicate asociatii de leguminoase si ierburi perene specifice.(3) La nivelul municipiului Cluj-Napoca se recomanda impadurirea terenurilor arabile afectate puternic de procesele de eroziune hidrica. se impune o limitare a aporturilor de azot mineral la scara exploatatilor (acolo unde este cazul) sau macar a zonei sau a unei parti a zonei vulnerabile. producerea de lapte si produse derivate ecologice. Primaria municipiului Cluj-Napoca. culturi furajere. fertilizari. aplicarea de tehnici si practici permitand o distribuire extinsa pe suprafetele ocupate de terti. d) sprijinirea si cresterea competivitatii agriculturii ecologice e) conversia la metode ecologice de productie agricola pentru legume. stabilindu-se astfel excedentul sau .

cu respectarea perioadei de refacere a covorului vegetal dupa fiecare ciclu de pasunat. Pe aceasta baza se va stabili suprafata de loturi semincere necesare pe municipiu si structura optima de culturi ce va trebui realizata f) intocmirea unui program de pasunat rational. ingrasaminte organice lichide. eliminarea excesului de apa. cu privire la curatarea pasunilor. de refacere datorita stadiului avansat de distrugere.5 ha. etc. precum si natura acestuia exportat din ferma. prevazut a se executa in anul urmator.17 (1)Documentele de evidenta ale fermei trebuie astfel intocmite si completate incat sa permita autoritatilor de inspetie si control sa constate: a) suprafata fermei b) pentru fiecare teren cuprins in cadrul fermei: (I) tipul si cantitatea oricarui ingrasamant chimic aplicat pe teren. speciile acestora si marcarea lor. dejectii lichide. pasunile apartinand municipiului vor fi cuprinse intr-un program de insamantare. Cu aceasta ocazie se stabileste data inceperii pasunatului. compostare. data la care a fost semanata si data recoltarii b) numarul septelului tinut in ferma. data efectuarii exportului precum si numele si adresa destinatarului. actiuni sanitare veterinare obligatorii. Lucrarile se vor realiza de catre Primarie cu resurse financiare provenind de la bugetul local. namol de canalizare) exportat din ferma. Acest numar corespunde incarcarii limita de 4 UVM/ha/an. (2)Unitatile cu personalitate juridica pentru cresterea animalelor de pe teritoriul municipiului ClujNapoca vor trebui sa faca dovada ca au drept de imprastiere a gunoiului de grajd produs. se vor acorda un numar de maximum 20346 echivalent UVM autorizatii de pasunat. precum si normele de ingrasaminte organice care se pot aplica in perioadele permise e) determinarea anuala a necesarului de seminte de leguminoase si ierburi perene specifice. data efectuarii exportului precum si numele si adresa destinatarului c) cantitatea oricarui tip de ingrasamant de origine animala si natura acestuia ( gunoi de grajd. Art. actiune deosebit de importanta pentru refacerea covorului vegetal.deficitul de pasune si modul de solutionare a acestuia.) pentru a putea fi utilizat sau comercializat si in alte localitati cu deficit de ingrasaminte organice. must de gunoi de grajd. Totodata acestea vor fi prevazute cu sisteme de furnizare a apei. (3) La nivelul municipiului Cluj-Napoca. eliminarea buruienilor toxice. pe o suprafata determinata conform efectivelor de animale pe care le detin si anume: Unitatile de crestere a bovinelor necesita o suprafata de aplicare a gunoiului de 96 ha. (4) Pe pasunile din zona vulnerabila a municipiului Cluj-Napoca (4964 ha). (I) Unitatile de crestere a porcinelor necesita o suprafata de aplicare a gunoiului de 66 ha. la inceputul fiecarui sezon de pasunat. care trebuie produse pentru refacerea covorului vegetal al pasunilor si fanetelor. (3) Excedentul de gunoi de la unitatile cu personalitate juridica trebuie sa primeasca un tratament special ( uscare rapida. atat pentru animale cat si pentru asigurarea aportului de lichid a masei furajere. . (II) Unitatile de crestere a pasarilor necesita o suprafata de aplicare a gunoiului de 191. cantitatea de azot continuta si data aplicarii (II) tipul si cantitatea oricarui ingrasamant organic aplicat pe teren si data aplicarii (III) pentru fiecare tip de ingrasamant organic aplicat se va preciza natura acestuia si tipul de animale de la care provin (IV) tipul oricarei culturi. modul de grupare a animalelor de pasune. precum si data la care animalele vor fi scoase de pe pasune. Se inscriu masurile ce trebuie respectate de crescatori. dejectii semifluide-pastoase.

Imediat dupa alicare ingrasamintele se incorporeaza in sol.241/1969/2005 din 26 martie 2005. padurilor si dezvoltarii rurale nr. Partea I.La baza pantelor se realizeaza benzi inierbate de minimum 10 m latime.22 Pe terenurile cu pante intre 12-15% (64ha) este obligatorie acoperirea cu culturi in timpul iernii.Art. Partea I. publicat in Monitorul Oficial al Romaniei. Art.24 Se iau masuri adecvate pentru minimizarea scurgerilor de nitrati proveniti din activitatile casnice catre corpurile de ape subterane si de suprafata. 1182/1270/2005.25 Municipiul Cluj-Napoca are retele de furnizare a apei si de canalizare precum si o statie de epurare a apelor uzate. aprobat prin Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor si al ministrului agriculturii. . ingrasamintele organice vor fi incorporate in sol.19 Respectarea prevederilor Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole. este obligatorie. Art. Art. formarea si consilierea agricutorilor in ceea ce priveste Codul de bune practici agricole si prevederile prezentului program de actiune. Imediat dupa aplicare ingrasamintele se incorporeaza in sol.Imediat dupa aplicarea pe aceste terenuri. nr. Art. se pastreaza pe o perioada de 5 ani de la ultima evidenta inregistrata in document.26 (1) Prezentul Program de actiune este conceput in conformitate cu conditiile naturale si socioeconomice ale municipiului Cluj-Napoca. Art. Art.27 Agentia Nationala de Consultanta Agricola si directiile agricole si de dezvoltare rurala desfasoara actiuni si iau masuri legate de sensibilizarea. si se va afisa la sediul Primariei municipiului Cluj-Napoca.23 Pe terenurile cu pante mai mari de 15 % (2 ha) se interzic culturile prasitoare. care este incadrat in zona vulnerabila la poluarea cu nitrati . din 13 martie 2006.20 Pe terenurile arabile cu pante cuprinse intre 5-8% (2231 ha )se recomanda cresterea procentului culturilor de iarna la 30-35% si realizarea de benzi inierbate la baza pantelor.La baza pantelor se vor realiza culturi inierbate de minimum 5 m latime. nr. Art.224 bis. Imediat dupa aplicare .La baza pantelor se realizeaza benzi inierbate de minimum 10 m latime. in conformitate cu anexa nr. ingrasamintele organice se incorporeaza in sol.18 Orice document de evidenta al fermei.21 Pe terenurile cu pante cuprinse intre 8-12% (748 ha) se recomanda acoperirea cu culturi in timpul iernii sau neefectuarea araturii de toamna. publicat in Monitorul Oficial al Romaniei. intocmit potrivit articolului 16. Acest Program de actiune realizat pentru municipiul Cluj-Napoca va fi transmis spre publicare pe site-ul Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile. respectiv al Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. 2 a Ordinului Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si a Ministerului Mediului si Gospodaririi apelor nr. Art. Art. 508 din 15 iunie 2005.

Art. Art.31 Modalitatile de calcul al echilibrului fertilizarii cu azot si documentele insotitoare sunt publicate in Codul de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole. Art. Art.28 Oficiile judetene de studii pedologice si agrochimice vor asigura consultanta pentru intocmirea planurilor de management al nutrientilor in acord cu prevederile Codului bunelor de practice agricole si ale prezentului Program de actiune. precum si documentele insotitoare. Sef Birou Ecologie Urbana .30 Modalitatile de calcul a cantitatii maxime de azot in dejectii sunt publicate in anexa nr.Directia Politie Comunitara . sunt publicate in anexele nr.10 si 11 din Codul de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole.32 Regulile de gestionare durabila a terenurilor agricole sunt publicate in paginile 12-14 din Codul de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole. 8 din Codul de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole.29 Modelele planurilor de fertilizare si ale caietelor de evidenta a distribuirilor de ingrasaminte. INTOCMIT.Art.33 Primaria municipiului Cluj-Napoca va urmarii prin directiile de resort indeplinirea masurilor din prezentul program si va lua masuri contraventionale conform legislatiei in vigoare. Art.TRAIAN CHISLUCA .STEFAN LUCACIU Consilier.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful