ROMANIA JUDETUL CLUJ MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA

APROBAT, PRIMAR EMIL BOC

PLANUL de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, in municipiul Cluj-Napoca

Prezentul Plan de actiune a fost elaborat in baza prevederilor Hotararii Guvernului nr.964/2000, cu modificarile si completarile ulterioare privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole precum si Diagnoza si programul de actiune in zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati in municipiul Cluj-Napoca, elaborat de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor impreuna cu Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Durabile.

CAPITOLUL 1 - INFORMATII GENERALE
Municipiul Cluj-Napoca are in componenta 1 localitate, cu o populatie de 310000 locuitori la data de 01.07. 2007. Municipiul Cluj-Npoca are retea de apa potabila (100%),si retea de canalizare (84%) precum si o statie de epurare a apelor uzate.

Conditii naturale 1.Relieful Din punct de vedere al formei principale de relief, municipiul Cluj-Napoca se incadreaza in categoria deal. 2.Clima Din punct de vedere climatic, pentru evaluarea vulnerabilitatii la poluarea cu nitrati, cel mai important parametru este raportul dintre precipitatii si evapotranspiratia potentiala. Valoarea medie a acestui raport pentru seria de ani climatici 1961- 1990, considerata ca serie de referinta in studiile privind impactul climatic, este pentru municipiul Cluj-Napoca 1,067 cu un domeniu de variatie cuprins intre 0,65 si 1,553. Din aceste valori rezulta ca regimul hidroclimatic induce in general transferuri importante de apa din atmosfera catre corpurile de de apa prin intermediul solului.In anii deficitari pluviometric valoarea acumulata anual a evapotranspiratiei potentiale este mai mare decat cea corespunzatoare precipitatiilor, riscul de transfer al nitratilor catre corpurile de apa de suprafata si subterane fiind redus. Anii ploiosi insa, vor induce miscarea nitratilor stocati astfel, in zona nesaturata catre corpurile de apa subterane.

III. 31 . Nadas aval spre Dej _ 1 . Utilizand seria climatica de referinta (1961. Somesul Mic _1 . WB33 -raul Nadas.cel mai timpuriu :08 septembrie . WB44 . WB 7 -raul Somesul Mic.paraul Chintenilor _1 .Canalul Morii Deasemenea tot pe raza municipiului mai exista luciuri de apa care pot suferi poluare cu nitrati si anume Lacurile I.valoare medie :25 octombrie . pentru municipiul Cluj-Napoca valorile acestor parametri climatici sunt: -Data de aparitie a primului inghet .paraul Garbaului . WB42 raul Popesti _1 . II. WB11 -raul Somesul Mic. cf.cel mai tarziu : 06 mai 3.paraul Lombului . 31 . 31 .raul Muratori _1 .624 km.cel mai timpuriu : 03 martie .paraul Calvaria .Parametrii climatici pe baza carora se determina perioadele de interdictie pentru aplicarea ingrasamintelor organice sunt data de aparitie a primului inghet (toamna/iarna) si cea de aparitie a ultimului inghet (primavara).valoarea medie : 05 aprilie . 31 . aval de acumularea Gilau. 31 . Municipiul Cluj-Napoca se afla deasupra urmatoarelor acvifere freatice: ROS 010 . 31 .confluenta cu Nadas _1 . WB43 . Solul Tipurile de sol precum si suprafata acestora se gaseste in Diagnoza mentionata mai sus si care completeaza prezentul plan. Suprafata de teren agricol afectata de degradare agrofizica este: . WB45 . 31 .raul Zapodie Totodata pe teritoriul municipiului se mai intalnesc si rauri necadastrate si anume: .cel mai tarziu :01 decembrie -Data de aparitie a ultimului inghet . din care: -arabil: 4936 ha -livezi: 1317 ha -vii: 46 ha -pasuni: 2685 ha -fanete: 959 ha -Suprafata vetrelor : 4479 ha -Suprafata locuibila: 4431570 mp. Hidrologie Lungimea totala a raurilor cadastrate pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca este de 45. WB46 . din Cartierul Gheorgheni. Radaia-cf. Raurile cadastrate de pe teritoriul municipiului sunt: RO_II_1. Lunca si terase 4.1990).paraul Tiganilor 1 .Somesul Mic.paraul Tiganilor 2 . Municipiul Cluj-Napoca detine: -Suprafata agricola : 9943 ha.raul Becas _1 . 31 .paraul Popilor .

-teren arabil afectat de eroziune prin apa: 287 ha -pasuni afectate de eroziune prin apa: 45 ha 5. rezidentiala cu dens. medie a populatiei : 4098 ha -livezi:111 ha -constructii in agricultura: 45 ha -sol dezgolit/pasuni: 58 ha -asociatii de terenuri arabile cu supr. la nivelul municipiului principalele suprafete cultivate si culturile erau in anul 2005 urmatoarele: -grau: 266 ha -porumb : 973 ha -cartof : 302 ha -floarea soarelui : 101 ha -sfecla de zahar : 62 ha -legume : 351 ha Pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca. conform declaratiilor din Registrul Agricol principalele culturi si suprafetele aferente sunt urmatoarele: -grau + secara : 400 ha -orz de toamna : 37 ha . mare (.supr.Utilizarea terenului La nivelul municipiului terenul este utilizat dupa cum urmeaza: . mica (<2ha)si pasuni: 2784 ha -terenuri dezgolite : 142 ha Avand in vedere caracterul de zona de deal a municipiului incadrarea in clase de panta a terenului este urmatoarea: -teren arabil cu panta: 0-2% : 858 ha 2-5%: 1030 ha 5-8% : 2231 ha 8-12% : 748 ha 12-15%: 64 ha > 15% : 2 ha -teren pasune cu panta: 0-2 % : 463 ha 2-5 %: 868 ha 5-8 % : 1533 ha 8-12 % : 698 ha 12-15 % : 63 ha >15 % : 17 ha Bazat pe stuctura de teren mai sus mentionata. mica a populatiei: 993 ha -asociatii de pasuni si copaci: 397 ha -paduri: 2453 ha -vegetatie specifica luncilor de rauri: 38 ha -asociatii de pasuni si vegtatie arborescenta: 472 ha -pasuni: 1324 ha -asociatii de copaci si pasuni: 99 ha -gradini: 24 ha -asociatii de pasuni. vegetatie arborescenta si copaci: 3179 ha -zone rezidentiale cu dens. mica < 2 ha:1152 ha -terenuri arabile cu supr. mica < 2ha): 126 ha -terenuri arabile cu supr.50 ha) :100 ha -asociatii de terenuri arabile cu supr.

773 t-N/ha. Cluj-Napoca : 114 000 capete. Bilantul azotului.Napoca.-orzoaica de primavara : 473 ha -ovaz: 90 ha -porumb: 1222 ha -floarea soarelui : 202 ha -cartofi toamna: 221 ha -legume de camp : 422 ha -plante de nutret : 731 ha 6.C.27 kg-N/ha/an.Bilantul de azot la nivelul municipiului Pentru calculul bilantului de azot se considera ca aplicarea ingrasamintelor organice din gospodariile populatiei se face pe o suprafata care nu depaseste mai mult de 2. 7.D. 3. Astfel valoarea maxim admisa pentru numarul de animale este data de Codul de Bune Practici Agricole si anume 4.P.L.L. Bilantul azotului corectat cu aportul adus de populatie este de .R.5 km limitele vetrei localitatii. 2.R. Cluj-Napoca : 415 capete/107 ha In gospodariile populatiei se gasesc un nr.Cluj-Napoca : 217 capete/107 ha -S.E.D. M. In gospodariile individuale ale populatiei se gasesc un nr. care este diferenta intre cantitatea de azot introdusa in sol sub forma de ingrasaminte si cea extrasa din sol prin productia principala si secundara a culturilor agricole.E.94.Bovine Pe teritoriul municipiului exista unitati cu personalitate juridica pentru cresterea bovinelor cum sunt: -S. Cluj-Napoca : 55 capete/331 ha In gospodariile individuale ale populatiei exista un nr. de 106 700 capete.Porcine Pe teritoriul municipiului exista unitati cu personalitate juridica pentru cresterea porcinelor cum sunt: -SD.M. BASTOS S.C. In aceasta zona. asupra apelor de suprafata cat si asupra panzei freatice de pe teritoriul municipiului. adica -19 kgN/ha/an. ONCOS S. ceea ce reprezinta . : 260 capete/65 ha In gospodariile individuale ale populatiei exista. . de 6155 capete. 4. de 2353 capete.489 t-N/an. Pe baza acestor date care identifica principalele activitati care influenteaza in final efectul utilizarii ingrasamintelor organice si chimice care contin azot. se propune urmatorul program de actiune pentru municipiul Cluj.Pasari Pe teritoriul municipiului exista unitati cu personalitate juridica pentru cresterea pasarilor cum ar fi: -S. Cluj-Napoca : 60 capete/107 ha -S.D. Ovine Pe teritoriul municipiului exista unitati cu personalitate juridica pentru cresterea ovinelor cum ar fi: -S. utilizarea terenului este: -teren arabil: 3758 ha -pasuni si fanete : 4964 ha Nu exista limitari impuse de fluxurile medii de curgere ale corpurilor de apa subterane situate sub perimetrul municipiului asupra incarcarii cu animale a terenurilor agricole. din punct de vedere agricol.C. este la nivelul municipiului de -135.1 UVM/ha.M.E. de 7447 capete.Structura animalelor 1.

f)"pasune"-terenul inierbat sau intelenit in mod natural sau artificial. constituit de rezerva din sol si din alte surse care include si pe cea provenita din orice aplicare anterioara de ingrasaminte de origine animala si alte ingrasaminte organice. particule de nisip cu marimi intre 0. care nu este o cultura de acoperire.002-0. fie prin erbicidare. k)"ingrasamant cu azot"-orice substanta care contine un compus cu azot si care este administrat pe/in sol pentru a intensifica cresterea plantelor. oleaginoase. n)"sol nisipos"-tipul de sol in care stratul de pana la 40 cm adancime contine: -mai mult de 63% din cantitate. cartof. si -o cultura. c)"cultura de acoperire"-o cultura semanata in primul rand cu scopul consumului de azot din sol si care nu se recolteaza. dar care include namoluri de epurare si alte resturi organice. prin insamantari la intervale de max. d)"cerintele culturii"-cantitatea optima de ingrasaminte cu azot ce se administreaza pe teren intr-un an. m)"material distribuit pe sol"-ingrasaminte care se distribuie fie prin imprastiere la suprafata solului. avand in vedere estimarea necesarului de azot al culturii in faza de crestere sau de infiintare pe teren si de necesarul de azot din sol pentru alimentarea culturii. expresiile si termenii de mai jos se definesc dupa cum urmeaza: a)"culturi semanate toamna" : -culturi de acoperire semanate inainte de 1 octombrie si neeliminate (fie prin cultivare mecanica. 15-20 de ani si care se folosesc pentru pasunatul animalelor. -mai putin de 32% din cantitate particule de praf cu diametrul cuprins intre 0. canepa). -mai putin de 5% din cantitate particule de argila cu diametrul maimic de 0. 1 (1) In sensul prezentului program de actiune. -ingrasamant cu azot provenit din materii organice si care nu este ingrasamant de origine animala sau ingrasamant chimic. o)"sol subtire"-solul de mai putin de 40 cm adancime. alta decat azot gazos molecular. ori un amestec intre acest produs si asternutul de la animale. culturi de plante tehnice (sfecla. 15-20 de ani. fie prin injectare direct in sol la o adancime de 10 cm pana la 20 cm fata de suprafata solului. inclusiv materialul lasat de animale pe sol. j)"compus cu azot"-orice substanta continand azot.002 mm.PROGRAM DE ACTIUNE pentru zonele vulnerabile din municipiul Cluj-Napoca Art. e)"teren inierbat"-terenul pe care speciile ierboase constituie vegetatia predominanta. i)"ingrasamant de origine animala"-produs rezidual de excretie de la septel sau de la pasari. prin insamantari la intervale de max. fie prin pasunare) inainte de 1 decembrie in acelasi an. a carui productie vegetala este cosita. b)"ingrasamant chimic"-un ingrasamant care este produs printr-un proces industrial. g)"faneata"-terenul inierbat in mod natural sau artificial. in. semanata intre 1 august si 1 noiembrie in oricare an. . l)"ingrasamant organic": -ingrasamant de origine animala si. culturi semincere sau de reproducere.02 mm. p)"ocupare" in legatura cu solul: -culturi mari: cereale. pasuni instalate de mai mult de 6 luni. fie prinincorporare in sol prin amestecarea cu stratul de suprafata al solului. h)"septel"-toate animalele tinute sau crescute pentru folosinta sau profit.02 mm si 2 mm diametru.

Art. intelegandu-se suprafetele necultivate prin aplicarea cirectivelor sau regulamentelor comunitare. Perioadele de interdictie a aplicarii ingrasamintelor organice. Pentru a fi respectat acest lucru fiecare persoana care exploateaza terenuri agricole. b) interdictie maxim posibila cuprinsa intre cea mai timpurie data de aparitie a primului inghet (8 septembrie) si cea mai tarzie data de aparitie a ultimului inghet (6 mai) adica 240 de zile. Indicatorul care determina vulnerabilitatea la poluarea cu nitrati este valoarea raportului dintre precipitatii (Prec) si evapotranspiratia potentiala (ETP) care pentru Cluj-Napoca este de 1. -pasunile infiintate de mai putin de 6 luni. 3-12. are obligatia de-a efectua bilantul de azot pentru terenul exploatat. 1) Municipiul Cluj-Napoca se afla situat intr-o zona vulnerabila la poluarea cu nitrati. c) Interdictia cea mai probabila cuprinsa intre data medie de aparitie a primului inghet (25 0ctombrie) si data medie de aparitie a ultimului inghet (5 aprilie) adica 162 de zile. 3) In legatura cu o ferma. ingrasaminte cu azot. 2) Factorii locali sunt: a)-conditiile de sol. pe teritoriul administriv al municipiului Cluj-Napoca pe solul terenurilor agricole distribuirea ingrasamintelor chimice.65-1. 2) Alte expresii utilizate in prezentul program de actiune sunt definite in Hotararea Guvernului nr. 2. 1) Fara a aduceatingere prevederilor art. b)-conditiile climatice. categoriei culturilor mari de toamna sau de primavara. Riscul de transfer al nitratilor catre corpurile de apa este ridicat. la distribuirea pe sol a ingrasamintelor cu azot se tine seama de factorii locali. precipitatiile si irigatiile. se va face pe baza Planului de Management al Nutrientilor elaborat in acord cu prevederile Codului de Bune Practici Agricole. masurile din Prezentul program de actiune sunt tratate ca referiri la aceea parte a fermei care se afla in zona vulnerabila. avand in vedere particularitatile culturii si solului. Avand in vedere cele de mai sus. tipul si panta acestuia.1 nu se aplica acolo unde. in special in anii ploiosi cand valoarea cumulata anuala a precipitatiilor este mai mare decat cea corespunzatoare evapotranspiratiei potentiale ceea ce induce un transfer de apa. 2) Interdictiile de la alin. in exces fata de cerintele culturii.-sol necultivat: suprafete neutilizate in vederea unei productii agricole. Art. Art. in acesti ani putand sa apara procese de tip piston prin care nitratii spalati sub adancimea frontului radicular sunt impinsi catre corpurile de apa subterana. respectandu-se perioadele de interdictie stabilite. din care numai o parte se afla intr-o zona vulnerabila. pentru evitarea scurgerilor provocate de terenul inghetat sunt: a) interdictie totala in perioada cuprinsa intre cea mai tarzie data de aparitie a primului inghet (1 decembrie) si cea mai timpurie data de aparitie a ultimului inghet (3 martie) adica 92 de zile.553. 4. avand in vedere regimul pedoclimatic. cu modificarile si completarile ulterioare. 3. Pe terenurile agricole nu se distribuie. c)-utilizarea terenuluisi practicile agricole. 964/2000 privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor Impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole.067 cu domeniul de variatie cuprins in intervalul 0. in functie de data infiintarii. prin sol catre corpurile de apa. cerintele de azot ale culturii intre datele specificate pot fi realizate prin administrarea ingrasamintelor intre aceste date. 3) Perioadele de interdictie pentru tipurile de ingrasaminte organice si ocuparea terenului se stabilesc prin aplicarea graficului general prezentat in Calendarul de interdictie pentru .

intr-o maniera cat mai precisa si uniforma. d) cantitatea imprastiata care trebuie fixata in functie de mineralizarea azotului in sol. normele si tehnicile de imprastiere) si procedurile de supraveghere puse in practica pentru evaluarea riscurilor aplicarii derogarii pentru ape. pentru care se va examina oportunitatea limitarii duratei de pasunat si incarcarii. pe cat posibil. b) infiintarea de culturi consumatoare de azot (culturi de acoperire) inainte de 1 septembrie si desfiintarea acestora cel mai tarziu la 15 noiembrie. 5) Fata de perioadele de interdictie pentru aplicarea ingrasamintelor organice mentionate mai sus. perioadele. Se pot acorda si alte derogari. 4) Perioadele de interdictie nu sunt valabile in cazul ingrasamintelor de origine animala produse si depuse direct de animale (dejectii proaspete). mai ales in perioada hibernala. natura si caracteristicile fertilizantului. Aceasta monitorizare trebuie sa permita o evaluare a riscurilor derogarilor de imprastiere pentru calitatea apelor. mai ales dejectii lichide . 2)Pe terenurile agricole in panta fertilizarea trebuie facuta numai prin incorporarea ingrasamintelor in sol si tinand cont de conditiile meteorologice. in functie de tipul culturii actuale si anterioare. 1) Nu se aplica ingrasaminte cu azot pe terenurile agricole daca: . cu titlu provizoriu. 7 . iar rezultatele vor fi cuprinse intr-o sinteza anuala. pentru perioadele de interdictie pe baza unui memoriu tehnic care trebuie sa demonstreze ca aplicarea derogarii nu prezinta riscuri de scurgere (pierdere) de azot in apele de suprafata sau subterane. 6) Se mai pot acorda derogari pentru anumite tipuri de ingrsaminte organice cu mentionarea perioadelor pentru care se acorda si pentru fiecare tip de ingrasamant. 7) Pentru fermele care primesc derogari se infiinteaza retele locale de parcele test pentru urmarirea si evaluarea culturilor si a azotului mineral din sol ca urmare a imprastierii. durata pentru care se acorda. Art. Art. 1)Pe terenurile cu pante abrupte nu se administreaza ingrasaminte cu azot. b) temperaturile minime ale aerului au fost mai mari de 4 C pentru o perioada de 7 zile consecutiv. c) prognoza meteorologica pentru urmatoarele 3 zile indica temperaturi minime peste 0 C. modalitatile de aplicare (tipul de sol. se va interzice pasunatul in perioada 15 noiembrie pana la 1 aprilie. -La nivelul municipiului Cluj-Napoca.imprastierea ingrasamintelor din Codul de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole. in scopul de a putea profita de efectul gerului hibernal asupra structurii solului (soluri luto-argiloase spre argiloase). Derogarea va specifica. de capacitatea de absorbtie a covorului vegetal si de nevoile previzibile ale plantelor. cand sunt prognozate precipitatii intense. Aceste derogari privesc: a) solurile care se ara pana in iarna. Totodata aceste perioade de interdictie nu se iau in considerare in cazul resturilor vegetale sau al altor tipuri de produse organice reziduale ramase pe sol. Art. c) furnizarea de azot catre cultura consumatoare de azot care trebuie luata in considerare in vederea fertilizarii. 6 . Ingrasamintele cu azot se administreaza pe teren. pentru municipiul Cluj-Napoca se admit derogari in cazul in care sunt indeplinite simultan urmatoarele conditii: a) terenul nu este acoperit cu zapada. pana la infiintarea culturii urmatoare. Nu se aplica ingrasaminte. 5 .

cantitatea de azot totala reprezinta suma dintre: a) numarul de hectare de terenuri inierbate ale unei ferme. a unui plan de fertilizare si completarea unui caiet de evidente a aplicarii pe camp a fertilizantilor cu azot.semanare si a fazelor de crestere la culturile perene (perioada de repaus vegetativ). ori sapat in vederea instalarii unor drenuri sau pentru a servi la depunerea unor material de umplutura sau campul a fost prevazut cu drenuri sau a suportat lucrari de subsolaj in ultimele 12 luni (b) Solul a fos inundat si/sau are acces de umiditate (c) Solul a fost inghetat 12 ore sau mai mult in decurs de 24 ore. (3) Planul de fertilizare se stabileste obligatoriu pe baza echilibrului fertilizarii cu azot pe parcele pentru toate culturile si respecta elementele de calcul ale normei de aplicare si a modalitatilor de fractionare. ingrasamintele organice nu se mai aplica pe terenurile unde cantitatea de azot total exprimata in kilograme care ar putea sa rezulte dupa administrarea de ingrasamant organic in fiecare an pe terenurile unei ferme. inmultit cu: -210 kg pentru primii patru ani de aplicare a Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole. 9 . cu exceptia ingrasamintelor lichide la care banda de protectie . 10 .(a) Solul este crapat. intre culturile irigate si neirigate. sau (d) Solul este acoperit de zapada. (1) Imprastierea gunoiului de grajd grosier de la vaci este permisa pe soluri inzapezite sau inghetate Art. depaseste cantitatile calculate in conformitate cu alin. Art. Art. respectiv de 50 metri in cazul captarilor de apa potabila. care ar putea sa rezulte dupa administrarea de ingrasamant organic. 8 . -170 kg dupa primii patru ani de aplicare a Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole. gradul de acoperire a terenului intre ciclurile de recoltare. alin (2). (5) Planurile de management a ingrasamintelor organice si de fertilizare cuprind modalitatile de gestionare a a resturilor vegetale si obiectivele in materie de acoperire a solurilor necultivate sau a celor cultivate in sezoanele umede si reci (toamna – iarna). (4) Planurile de management a ingrasamintelor organice si de fertilizare sunt bazate pe alegerea culturilor si rotatia acestora. 9. este obligatorie stabilirea unui plan de management al ingrasamintelor organice. facand deosebirea. (2) (2) In cazul in care conditiile hidrotehnice nu impun alte limite. ponderea culturilor de iarna in raport cu cele de primavera. (1)Administrarea ingrasamintelor chimice si organice pe terenurile agricole adiacente cursurilor de apa si lacurilor nu se efectueaza pe fasiile de protectie late de minim 5 metri. Nu se administreaza ingrasaminte chimice pe terenurile care permit accesul direct al acestora in apele de suprafata sau subterane datorita pozitionarii sau tipului acestor terenuri. (1) Ingrasamintele organice nu se administreaza pe terenurile agricole unde prin aplicarea in oricare 12 luni consecutive. 10. fisurat in adancime. (1) Fara a aduce atingere prevederilor art. inmultit cu 250 kg. 11 . cantitatea de azot total exprimata in kilograme. (2) In situatia prevazuta la alin (1). infiintarea culturilor intermediare si gestionarea resturilor vegetale. Art. daca este cazul. poate conduce la depasirea cantitatii de azot total calculate potrivit art. amenajarile funciare. pentru a reduce cantitatile de azzot mineral din solul supus riscului spalarii si pentru infiintarea culturilor inhibitoarede nitrati sau a culturilor intercalate. si b) numarul de hectare de terenuri agricole altele decat terenuri inierbate ale unei ferme.

14 . posesorii de terenurile agricole care le utilizeaza in scopul obtinerii de productii agricole. 13 (1) Capacitatea rezervoarelor de stocare a ingrasamintelor de origine animala trebuie sa depaseasca necesarul de stocare. Art.care nu necesita aceasta masura) in zona delimitata de 2. drumuri. precum si taluzuri inierbate. (3) Duratele minime de stocare a deferitelor ingrasaminte organice sunt stabilite pentru municipiul Cluj-Napoca la 5 luni. vor fi stabilite in functie de perioadele cele mai lungi de interdictie a aplicarilor pe teren a ingrasamintelor. efluentul de siloz trebuie diluat cu o cantitate de apa echivalenta cu cantitatea de efluent. ceea ce reprezinta pentru municipiul Cluj-Napoca o suprafata de 47. de arbori. Lungimea totala a acestor benzi (fara a se tine cont de eventualele elemente de infrastructura. (2) In zonele de protectie nu se aplica si nu se vehiculeaza ingrasaminte (3) Inainte de a fi administrat pe teren. 4UVM/ha/an. in exces fata de actuala capacitate de stocare. Nu se aplica mai mult de 50 mc/ha din efluentul diluat (4) Efluentul de siloz nu se aplica in zonele de protective a cursurilor de apa.11 ha. va fi de 48. c) executia lucrarilor de imbunatatiri funciare. (6) Sursa de finantare pentru terenurile ce apartin municipiul Cluj-Napoca va fi bugetul local iar pentru ceilalti proprietari va fi din fonduri proprii sau din fonduri atrase pe baza de programe de protectia mediului si a apelor. 10.trebuie sa fie lata de cel putin 30 metri pentru cursuri de apa si lacuri si 100 metri pentru captari de apa potabila. ingrasaminte organice lichide. (5) Pe raza municipiului Cluj-Napoca. va fi tratata astfel incat sa nu se aduca prejudicii mediului. alin (2).611 km. la care se face referire la art. etc. (7) Aplicarea ingrasamintelor organice pe terenurile aflate in gestiune se va face pe baza Planului de Management a Nutrientilor elaborat conform Codului de bune practici Agricole. pastoase sau provenite de la pasari. conform modelelor propuse in Codul de Bune Practici Agricole. planurile de management al ingrasamintelor organice si de fertilizare. (4) In gospodariile in care incarcarea cu animale este mai mare decat valoarea de prag. este necesara intocmirea documentelor privind importurile si exporturile gunoiului la nivelul fermei. tinandu-se seama de perioadele cele mai lungi de interdictie a aplicarilor pe teren a ingrasamintelor conform prevederilor art. la marginea terenurilor agricole. e) infiintarea de culturi adecvate. cu garduri si cordoane impadurite. 12 Pe terenurile agricole cu sol nisipos sau subtire nu se aplica. (1) Se stabilesc si/sau se reabiliteaza .5 km in jurul vetrei satului in care se considera ca sunt aplicate majoritatea ingrasamintelor organice. pe laturi si la marginea cursurilor de apa. (2) Pentru gestionarea durabila a terenurilor agricole este obligatorie: a) infiintarea culturilor permanente. decat primavera si in cantitati strict limitate. suprafete ierboase. . pe marginea cursurilor de apa sau a lacurilor ce traverseaza terenul lor. 12 cu exceptia situatiilor in care se poate demonstra autoritatilor compentente in domeniul protectia mediului si al agriculturii ca orice cantitate de ingrasaminte de origine animala. d) executia lucrarilor de ameliorare a calitatii solului. Art. (2) In situatia prevazuta la alin (1). 4 si art. Art. precum si namoluri de canalizare. de jur imprejurul acestora. vor lua masuri de a realiza pe terenul proprietate benzi inierbate cu latimea de 5 m. b) rotatia culturilor. in vederea diminuarii scurgerilor de nitrati catre corpurile de apa de suprafata.cai ferate..

Art.(3) La nivelul municipiului Cluj-Napoca se recomanda impadurirea terenurilor arabile afectate puternic de procesele de eroziune hidrica. pe baza cercetarilor specifice in domeniu b) stabilirea numarului de animale carora sa li se asigure suprafetele de pasune. utilizarea de noi terenuri pentru imprastiere. obligatoriu cu sprijinul Directiei Silvice in calitate de consultant si furnizor de material forestier adecvat terenului respectiv. in special. pasuni naturale. ca o metoda de producere a alimentelor prin practici agricole prietenoase cu mediul. pe pajisti. producerea de lapte si produse derivate ecologice. care se refera la: a) reducerea cantitatilor de azot provenind din dejectii aplicate in zona (tratarea apelor uzate. d) sprijinirea si cresterea competivitatii agriculturii ecologice e) conversia la metode ecologice de productie agricola pentru legume.din resurse financiare proprii. c) sprijinirea dezvoltari agriculturii ecologice. culturi furajere. se implementeaza masurile Programului national de agromediu prin care se acorda producatorilor agricoli si fermierilor compensatii si alternative de cultura in cazul in care acestia accepta punerea sub incidenta acestui program a terenurilor agricole pe care le cultiva. Primaria municipiului Cluj-Napoca. pe baza normelor de consum. fructe. pasuni si fanate si pe terenurile cu alte destinatii decat cele agricole. daca aceste tehnici si practici sunt permise de reglementarile in vigoare . Acest lucru se va realiza de catre toti proprietarii de terenuri ( particulari. combaterea eroziunii solului. sau obtinute pe baza unor programe de finantare. Exploatatiile din aceste zone sunt supuse unor actiuni suplimentare. aplicarea de tehnici si practici permitand o distribuire extinsa pe suprafetele ocupate de terti. desecari. susceptibile de primire a dejectiilor (mai ales o imprastiere realizata efectiv pe toate terenurile incluse in planurile de aplicare a acestora. etc) (287 ha) . a cantitatilor de masa verde necesare pentru productia zootehnica programata a se realiza in perioada de pasunat c) intocmirea pentru fiecare pasune a programului de actiuni tehnice ce trebuie alicate pentru atingerea potentialului de productie-regenerari prin insamantare si suprainsamantare. se impune o limitare a aporturilor de azot mineral la scara exploatatilor (acolo unde este cazul) sau macar a zonei sau a unei parti a zonei vulnerabile. lucrari de intretinere d) corelarea efectivelor de animale care pasuneaza cu suprafetele exisente I comuna. plante aromatice si medicinale. modificarile de alimentare si de structura a efectivelor de animale). 15 (1) In cazul in care se constata suprafertilizarile prin folosirea excesiva a ingrasamintelor chimice pe baza de azot contrar recomandarilor Oficiilor de studii pedologice si agrochimice. Art. fertilizari. transportul si exportul dejectiilor animaliere in afara zonelor cu excedent. persoane juridice. Se stabilesc cele mai indicate asociatii de leguminoase si ierburi perene specifice. pe baza unei incarcaturi standard (UVM) pe unitatea de suprafata. in care restrictionarile care se impun sunt mai ample. carne si produse derivate ecologice f) conversia terenurilor agricole catre agricultura ecologica si certificarea acestora in vederea infiintarii culturilor ecologice g) infiintarea culturilor prmanente si conversia terenurilor agricole in terenuri inierbate (2) In zonele vulnerabile. b) o mai buna utilizare a suprafetelor din zona .16 (1) In cazul pasunilor si fanetelor se aplica masurile si actiunile tehnice si de amenajari pastorale . a) bonitarea tuturor suprafetelor de pasuni si fanete. cu stabilirea potentialului de productie al acestora si evidentierea covorului vegetal existent. stabilindu-se astfel excedentul sau .

(3) La nivelul municipiului Cluj-Napoca. Acest numar corespunde incarcarii limita de 4 UVM/ha/an. eliminarea excesului de apa. cu privire la curatarea pasunilor. cantitatea de azot continuta si data aplicarii (II) tipul si cantitatea oricarui ingrasamant organic aplicat pe teren si data aplicarii (III) pentru fiecare tip de ingrasamant organic aplicat se va preciza natura acestuia si tipul de animale de la care provin (IV) tipul oricarei culturi. se vor acorda un numar de maximum 20346 echivalent UVM autorizatii de pasunat. data efectuarii exportului precum si numele si adresa destinatarului. compostare. prevazut a se executa in anul urmator. speciile acestora si marcarea lor. ingrasaminte organice lichide.17 (1)Documentele de evidenta ale fermei trebuie astfel intocmite si completate incat sa permita autoritatilor de inspetie si control sa constate: a) suprafata fermei b) pentru fiecare teren cuprins in cadrul fermei: (I) tipul si cantitatea oricarui ingrasamant chimic aplicat pe teren. actiune deosebit de importanta pentru refacerea covorului vegetal. data efectuarii exportului precum si numele si adresa destinatarului c) cantitatea oricarui tip de ingrasamant de origine animala si natura acestuia ( gunoi de grajd. de refacere datorita stadiului avansat de distrugere. Lucrarile se vor realiza de catre Primarie cu resurse financiare provenind de la bugetul local. data la care a fost semanata si data recoltarii b) numarul septelului tinut in ferma. Cu aceasta ocazie se stabileste data inceperii pasunatului. dejectii lichide. precum si normele de ingrasaminte organice care se pot aplica in perioadele permise e) determinarea anuala a necesarului de seminte de leguminoase si ierburi perene specifice. pasunile apartinand municipiului vor fi cuprinse intr-un program de insamantare. precum si natura acestuia exportat din ferma.5 ha. la inceputul fiecarui sezon de pasunat. etc. atat pentru animale cat si pentru asigurarea aportului de lichid a masei furajere. Totodata acestea vor fi prevazute cu sisteme de furnizare a apei. Art. . must de gunoi de grajd. care trebuie produse pentru refacerea covorului vegetal al pasunilor si fanetelor. (I) Unitatile de crestere a porcinelor necesita o suprafata de aplicare a gunoiului de 66 ha.deficitul de pasune si modul de solutionare a acestuia. (II) Unitatile de crestere a pasarilor necesita o suprafata de aplicare a gunoiului de 191. eliminarea buruienilor toxice. pe o suprafata determinata conform efectivelor de animale pe care le detin si anume: Unitatile de crestere a bovinelor necesita o suprafata de aplicare a gunoiului de 96 ha. (4) Pe pasunile din zona vulnerabila a municipiului Cluj-Napoca (4964 ha). (2)Unitatile cu personalitate juridica pentru cresterea animalelor de pe teritoriul municipiului ClujNapoca vor trebui sa faca dovada ca au drept de imprastiere a gunoiului de grajd produs. cu respectarea perioadei de refacere a covorului vegetal dupa fiecare ciclu de pasunat. precum si data la care animalele vor fi scoase de pe pasune. actiuni sanitare veterinare obligatorii. modul de grupare a animalelor de pasune. Pe aceasta baza se va stabili suprafata de loturi semincere necesare pe municipiu si structura optima de culturi ce va trebui realizata f) intocmirea unui program de pasunat rational. Se inscriu masurile ce trebuie respectate de crescatori.) pentru a putea fi utilizat sau comercializat si in alte localitati cu deficit de ingrasaminte organice. namol de canalizare) exportat din ferma. (3) Excedentul de gunoi de la unitatile cu personalitate juridica trebuie sa primeasca un tratament special ( uscare rapida. dejectii semifluide-pastoase.

Art.Imediat dupa aplicarea pe aceste terenuri. Art. care este incadrat in zona vulnerabila la poluarea cu nitrati .24 Se iau masuri adecvate pentru minimizarea scurgerilor de nitrati proveniti din activitatile casnice catre corpurile de ape subterane si de suprafata. nr.22 Pe terenurile cu pante intre 12-15% (64ha) este obligatorie acoperirea cu culturi in timpul iernii. Acest Program de actiune realizat pentru municipiul Cluj-Napoca va fi transmis spre publicare pe site-ul Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile.18 Orice document de evidenta al fermei. Art. Imediat dupa alicare ingrasamintele se incorporeaza in sol. Art. 508 din 15 iunie 2005. respectiv al Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. este obligatorie.La baza pantelor se realizeaza benzi inierbate de minimum 10 m latime. aprobat prin Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor si al ministrului agriculturii. Imediat dupa aplicare ingrasamintele se incorporeaza in sol.La baza pantelor se realizeaza benzi inierbate de minimum 10 m latime. intocmit potrivit articolului 16.19 Respectarea prevederilor Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole. si se va afisa la sediul Primariei municipiului Cluj-Napoca. Imediat dupa aplicare . publicat in Monitorul Oficial al Romaniei. formarea si consilierea agricutorilor in ceea ce priveste Codul de bune practici agricole si prevederile prezentului program de actiune. Art.26 (1) Prezentul Program de actiune este conceput in conformitate cu conditiile naturale si socioeconomice ale municipiului Cluj-Napoca. din 13 martie 2006. Partea I.23 Pe terenurile cu pante mai mari de 15 % (2 ha) se interzic culturile prasitoare.La baza pantelor se vor realiza culturi inierbate de minimum 5 m latime. .21 Pe terenurile cu pante cuprinse intre 8-12% (748 ha) se recomanda acoperirea cu culturi in timpul iernii sau neefectuarea araturii de toamna. ingrasamintele organice se incorporeaza in sol.25 Municipiul Cluj-Napoca are retele de furnizare a apei si de canalizare precum si o statie de epurare a apelor uzate.Art. se pastreaza pe o perioada de 5 ani de la ultima evidenta inregistrata in document. Art.27 Agentia Nationala de Consultanta Agricola si directiile agricole si de dezvoltare rurala desfasoara actiuni si iau masuri legate de sensibilizarea. Art. publicat in Monitorul Oficial al Romaniei.241/1969/2005 din 26 martie 2005. Art. 2 a Ordinului Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si a Ministerului Mediului si Gospodaririi apelor nr.224 bis. Art. padurilor si dezvoltarii rurale nr. 1182/1270/2005. ingrasamintele organice vor fi incorporate in sol. Partea I. nr.20 Pe terenurile arabile cu pante cuprinse intre 5-8% (2231 ha )se recomanda cresterea procentului culturilor de iarna la 30-35% si realizarea de benzi inierbate la baza pantelor. in conformitate cu anexa nr.

Art. precum si documentele insotitoare. INTOCMIT.Art.30 Modalitatile de calcul a cantitatii maxime de azot in dejectii sunt publicate in anexa nr. Art. sunt publicate in anexele nr.Directia Politie Comunitara .31 Modalitatile de calcul al echilibrului fertilizarii cu azot si documentele insotitoare sunt publicate in Codul de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole. Sef Birou Ecologie Urbana .29 Modelele planurilor de fertilizare si ale caietelor de evidenta a distribuirilor de ingrasaminte.TRAIAN CHISLUCA . Art.STEFAN LUCACIU Consilier.28 Oficiile judetene de studii pedologice si agrochimice vor asigura consultanta pentru intocmirea planurilor de management al nutrientilor in acord cu prevederile Codului bunelor de practice agricole si ale prezentului Program de actiune. Art. Art. 8 din Codul de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole.32 Regulile de gestionare durabila a terenurilor agricole sunt publicate in paginile 12-14 din Codul de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole.10 si 11 din Codul de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole.33 Primaria municipiului Cluj-Napoca va urmarii prin directiile de resort indeplinirea masurilor din prezentul program si va lua masuri contraventionale conform legislatiei in vigoare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful