ROMANIA JUDETUL CLUJ MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA

APROBAT, PRIMAR EMIL BOC

PLANUL de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, in municipiul Cluj-Napoca

Prezentul Plan de actiune a fost elaborat in baza prevederilor Hotararii Guvernului nr.964/2000, cu modificarile si completarile ulterioare privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole precum si Diagnoza si programul de actiune in zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati in municipiul Cluj-Napoca, elaborat de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor impreuna cu Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Durabile.

CAPITOLUL 1 - INFORMATII GENERALE
Municipiul Cluj-Napoca are in componenta 1 localitate, cu o populatie de 310000 locuitori la data de 01.07. 2007. Municipiul Cluj-Npoca are retea de apa potabila (100%),si retea de canalizare (84%) precum si o statie de epurare a apelor uzate.

Conditii naturale 1.Relieful Din punct de vedere al formei principale de relief, municipiul Cluj-Napoca se incadreaza in categoria deal. 2.Clima Din punct de vedere climatic, pentru evaluarea vulnerabilitatii la poluarea cu nitrati, cel mai important parametru este raportul dintre precipitatii si evapotranspiratia potentiala. Valoarea medie a acestui raport pentru seria de ani climatici 1961- 1990, considerata ca serie de referinta in studiile privind impactul climatic, este pentru municipiul Cluj-Napoca 1,067 cu un domeniu de variatie cuprins intre 0,65 si 1,553. Din aceste valori rezulta ca regimul hidroclimatic induce in general transferuri importante de apa din atmosfera catre corpurile de de apa prin intermediul solului.In anii deficitari pluviometric valoarea acumulata anual a evapotranspiratiei potentiale este mai mare decat cea corespunzatoare precipitatiilor, riscul de transfer al nitratilor catre corpurile de apa de suprafata si subterane fiind redus. Anii ploiosi insa, vor induce miscarea nitratilor stocati astfel, in zona nesaturata catre corpurile de apa subterane.

Nadas aval spre Dej _ 1 . WB45 .raul Becas _1 .cel mai tarziu :01 decembrie -Data de aparitie a ultimului inghet . WB33 -raul Nadas. Utilizand seria climatica de referinta (1961. aval de acumularea Gilau.valoare medie :25 octombrie . Raurile cadastrate de pe teritoriul municipiului sunt: RO_II_1.1990).confluenta cu Nadas _1 .paraul Calvaria .cel mai tarziu : 06 mai 3.cel mai timpuriu : 03 martie .paraul Tiganilor 2 . III.raul Zapodie Totodata pe teritoriul municipiului se mai intalnesc si rauri necadastrate si anume: . Municipiul Cluj-Napoca se afla deasupra urmatoarelor acvifere freatice: ROS 010 . WB42 raul Popesti _1 . WB44 . Somesul Mic _1 . Radaia-cf.raul Muratori _1 .paraul Tiganilor 1 . pentru municipiul Cluj-Napoca valorile acestor parametri climatici sunt: -Data de aparitie a primului inghet . 31 . 31 . 31 .Somesul Mic. 31 . Hidrologie Lungimea totala a raurilor cadastrate pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca este de 45. 31 .cel mai timpuriu :08 septembrie .paraul Chintenilor _1 . 31 . din care: -arabil: 4936 ha -livezi: 1317 ha -vii: 46 ha -pasuni: 2685 ha -fanete: 959 ha -Suprafata vetrelor : 4479 ha -Suprafata locuibila: 4431570 mp.paraul Lombului .Parametrii climatici pe baza carora se determina perioadele de interdictie pentru aplicarea ingrasamintelor organice sunt data de aparitie a primului inghet (toamna/iarna) si cea de aparitie a ultimului inghet (primavara).valoarea medie : 05 aprilie . Suprafata de teren agricol afectata de degradare agrofizica este: . WB46 .Canalul Morii Deasemenea tot pe raza municipiului mai exista luciuri de apa care pot suferi poluare cu nitrati si anume Lacurile I.paraul Popilor . Municipiul Cluj-Napoca detine: -Suprafata agricola : 9943 ha.paraul Garbaului . 31 . II.624 km. WB11 -raul Somesul Mic. WB 7 -raul Somesul Mic. WB43 . 31 . Solul Tipurile de sol precum si suprafata acestora se gaseste in Diagnoza mentionata mai sus si care completeaza prezentul plan. Lunca si terase 4. din Cartierul Gheorgheni. cf.

mica < 2 ha:1152 ha -terenuri arabile cu supr.50 ha) :100 ha -asociatii de terenuri arabile cu supr. mica < 2ha): 126 ha -terenuri arabile cu supr. conform declaratiilor din Registrul Agricol principalele culturi si suprafetele aferente sunt urmatoarele: -grau + secara : 400 ha -orz de toamna : 37 ha . vegetatie arborescenta si copaci: 3179 ha -zone rezidentiale cu dens.-teren arabil afectat de eroziune prin apa: 287 ha -pasuni afectate de eroziune prin apa: 45 ha 5. mica a populatiei: 993 ha -asociatii de pasuni si copaci: 397 ha -paduri: 2453 ha -vegetatie specifica luncilor de rauri: 38 ha -asociatii de pasuni si vegtatie arborescenta: 472 ha -pasuni: 1324 ha -asociatii de copaci si pasuni: 99 ha -gradini: 24 ha -asociatii de pasuni. mare (. mica (<2ha)si pasuni: 2784 ha -terenuri dezgolite : 142 ha Avand in vedere caracterul de zona de deal a municipiului incadrarea in clase de panta a terenului este urmatoarea: -teren arabil cu panta: 0-2% : 858 ha 2-5%: 1030 ha 5-8% : 2231 ha 8-12% : 748 ha 12-15%: 64 ha > 15% : 2 ha -teren pasune cu panta: 0-2 % : 463 ha 2-5 %: 868 ha 5-8 % : 1533 ha 8-12 % : 698 ha 12-15 % : 63 ha >15 % : 17 ha Bazat pe stuctura de teren mai sus mentionata. la nivelul municipiului principalele suprafete cultivate si culturile erau in anul 2005 urmatoarele: -grau: 266 ha -porumb : 973 ha -cartof : 302 ha -floarea soarelui : 101 ha -sfecla de zahar : 62 ha -legume : 351 ha Pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca. rezidentiala cu dens. medie a populatiei : 4098 ha -livezi:111 ha -constructii in agricultura: 45 ha -sol dezgolit/pasuni: 58 ha -asociatii de terenuri arabile cu supr.Utilizarea terenului La nivelul municipiului terenul este utilizat dupa cum urmeaza: .supr.

Astfel valoarea maxim admisa pentru numarul de animale este data de Codul de Bune Practici Agricole si anume 4. 4. de 7447 capete. 2. Pe baza acestor date care identifica principalele activitati care influenteaza in final efectul utilizarii ingrasamintelor organice si chimice care contin azot. Bilantul azotului corectat cu aportul adus de populatie este de .D.R. : 260 capete/65 ha In gospodariile individuale ale populatiei exista. M.L. Cluj-Napoca : 114 000 capete.27 kg-N/ha/an. Cluj-Napoca : 415 capete/107 ha In gospodariile populatiei se gasesc un nr. se propune urmatorul program de actiune pentru municipiul Cluj.E. ceea ce reprezinta . asupra apelor de suprafata cat si asupra panzei freatice de pe teritoriul municipiului.Bovine Pe teritoriul municipiului exista unitati cu personalitate juridica pentru cresterea bovinelor cum sunt: -S.E. Cluj-Napoca : 55 capete/331 ha In gospodariile individuale ale populatiei exista un nr. ONCOS S. din punct de vedere agricol.R. Cluj-Napoca : 60 capete/107 ha -S. de 6155 capete. 3.C.Pasari Pe teritoriul municipiului exista unitati cu personalitate juridica pentru cresterea pasarilor cum ar fi: -S.Porcine Pe teritoriul municipiului exista unitati cu personalitate juridica pentru cresterea porcinelor cum sunt: -SD. care este diferenta intre cantitatea de azot introdusa in sol sub forma de ingrasaminte si cea extrasa din sol prin productia principala si secundara a culturilor agricole. de 2353 capete.C.L.M.D.M. Ovine Pe teritoriul municipiului exista unitati cu personalitate juridica pentru cresterea ovinelor cum ar fi: -S. . In gospodariile individuale ale populatiei se gasesc un nr. adica -19 kgN/ha/an. de 106 700 capete.Bilantul de azot la nivelul municipiului Pentru calculul bilantului de azot se considera ca aplicarea ingrasamintelor organice din gospodariile populatiei se face pe o suprafata care nu depaseste mai mult de 2.D.E. Bilantul azotului.489 t-N/an. 7.Cluj-Napoca : 217 capete/107 ha -S.Napoca.-orzoaica de primavara : 473 ha -ovaz: 90 ha -porumb: 1222 ha -floarea soarelui : 202 ha -cartofi toamna: 221 ha -legume de camp : 422 ha -plante de nutret : 731 ha 6. In aceasta zona.773 t-N/ha.94.P.C. utilizarea terenului este: -teren arabil: 3758 ha -pasuni si fanete : 4964 ha Nu exista limitari impuse de fluxurile medii de curgere ale corpurilor de apa subterane situate sub perimetrul municipiului asupra incarcarii cu animale a terenurilor agricole.Structura animalelor 1.1 UVM/ha.5 km limitele vetrei localitatii. este la nivelul municipiului de -135. BASTOS S.

avand in vedere estimarea necesarului de azot al culturii in faza de crestere sau de infiintare pe teren si de necesarul de azot din sol pentru alimentarea culturii. -mai putin de 32% din cantitate particule de praf cu diametrul cuprins intre 0. oleaginoase. -mai putin de 5% din cantitate particule de argila cu diametrul maimic de 0. fie prin erbicidare. fie prin injectare direct in sol la o adancime de 10 cm pana la 20 cm fata de suprafata solului. culturi semincere sau de reproducere. p)"ocupare" in legatura cu solul: -culturi mari: cereale. -ingrasamant cu azot provenit din materii organice si care nu este ingrasamant de origine animala sau ingrasamant chimic. particule de nisip cu marimi intre 0. dar care include namoluri de epurare si alte resturi organice. g)"faneata"-terenul inierbat in mod natural sau artificial. a carui productie vegetala este cosita. e)"teren inierbat"-terenul pe care speciile ierboase constituie vegetatia predominanta. h)"septel"-toate animalele tinute sau crescute pentru folosinta sau profit. b)"ingrasamant chimic"-un ingrasamant care este produs printr-un proces industrial. 15-20 de ani si care se folosesc pentru pasunatul animalelor. prin insamantari la intervale de max. care nu este o cultura de acoperire. semanata intre 1 august si 1 noiembrie in oricare an. 1 (1) In sensul prezentului program de actiune.002-0. . pasuni instalate de mai mult de 6 luni. alta decat azot gazos molecular. fie prin pasunare) inainte de 1 decembrie in acelasi an. expresiile si termenii de mai jos se definesc dupa cum urmeaza: a)"culturi semanate toamna" : -culturi de acoperire semanate inainte de 1 octombrie si neeliminate (fie prin cultivare mecanica.02 mm si 2 mm diametru. prin insamantari la intervale de max. i)"ingrasamant de origine animala"-produs rezidual de excretie de la septel sau de la pasari. constituit de rezerva din sol si din alte surse care include si pe cea provenita din orice aplicare anterioara de ingrasaminte de origine animala si alte ingrasaminte organice. m)"material distribuit pe sol"-ingrasaminte care se distribuie fie prin imprastiere la suprafata solului. 15-20 de ani. l)"ingrasamant organic": -ingrasamant de origine animala si. culturi de plante tehnice (sfecla. n)"sol nisipos"-tipul de sol in care stratul de pana la 40 cm adancime contine: -mai mult de 63% din cantitate. fie prinincorporare in sol prin amestecarea cu stratul de suprafata al solului. k)"ingrasamant cu azot"-orice substanta care contine un compus cu azot si care este administrat pe/in sol pentru a intensifica cresterea plantelor.02 mm. f)"pasune"-terenul inierbat sau intelenit in mod natural sau artificial. d)"cerintele culturii"-cantitatea optima de ingrasaminte cu azot ce se administreaza pe teren intr-un an.PROGRAM DE ACTIUNE pentru zonele vulnerabile din municipiul Cluj-Napoca Art. in. o)"sol subtire"-solul de mai putin de 40 cm adancime. si -o cultura. cartof.002 mm. j)"compus cu azot"-orice substanta continand azot. inclusiv materialul lasat de animale pe sol. canepa). ori un amestec intre acest produs si asternutul de la animale. c)"cultura de acoperire"-o cultura semanata in primul rand cu scopul consumului de azot din sol si care nu se recolteaza.

Avand in vedere cele de mai sus. in exces fata de cerintele culturii. 3. 1) Municipiul Cluj-Napoca se afla situat intr-o zona vulnerabila la poluarea cu nitrati.1 nu se aplica acolo unde. 2) Interdictiile de la alin. se va face pe baza Planului de Management al Nutrientilor elaborat in acord cu prevederile Codului de Bune Practici Agricole. masurile din Prezentul program de actiune sunt tratate ca referiri la aceea parte a fermei care se afla in zona vulnerabila. in special in anii ploiosi cand valoarea cumulata anuala a precipitatiilor este mai mare decat cea corespunzatoare evapotranspiratiei potentiale ceea ce induce un transfer de apa. intelegandu-se suprafetele necultivate prin aplicarea cirectivelor sau regulamentelor comunitare. 3) Perioadele de interdictie pentru tipurile de ingrasaminte organice si ocuparea terenului se stabilesc prin aplicarea graficului general prezentat in Calendarul de interdictie pentru . 4. cu modificarile si completarile ulterioare. c)-utilizarea terenuluisi practicile agricole. 2.067 cu domeniul de variatie cuprins in intervalul 0. cerintele de azot ale culturii intre datele specificate pot fi realizate prin administrarea ingrasamintelor intre aceste date. are obligatia de-a efectua bilantul de azot pentru terenul exploatat. b)-conditiile climatice. tipul si panta acestuia. in functie de data infiintarii. pentru evitarea scurgerilor provocate de terenul inghetat sunt: a) interdictie totala in perioada cuprinsa intre cea mai tarzie data de aparitie a primului inghet (1 decembrie) si cea mai timpurie data de aparitie a ultimului inghet (3 martie) adica 92 de zile. Pe terenurile agricole nu se distribuie. avand in vedere particularitatile culturii si solului. 2) Factorii locali sunt: a)-conditiile de sol. Perioadele de interdictie a aplicarii ingrasamintelor organice. 2) Alte expresii utilizate in prezentul program de actiune sunt definite in Hotararea Guvernului nr.-sol necultivat: suprafete neutilizate in vederea unei productii agricole.65-1. pe teritoriul administriv al municipiului Cluj-Napoca pe solul terenurilor agricole distribuirea ingrasamintelor chimice. precipitatiile si irigatiile. 3-12. Indicatorul care determina vulnerabilitatea la poluarea cu nitrati este valoarea raportului dintre precipitatii (Prec) si evapotranspiratia potentiala (ETP) care pentru Cluj-Napoca este de 1.553. b) interdictie maxim posibila cuprinsa intre cea mai timpurie data de aparitie a primului inghet (8 septembrie) si cea mai tarzie data de aparitie a ultimului inghet (6 mai) adica 240 de zile. respectandu-se perioadele de interdictie stabilite. in acesti ani putand sa apara procese de tip piston prin care nitratii spalati sub adancimea frontului radicular sunt impinsi catre corpurile de apa subterana. c) Interdictia cea mai probabila cuprinsa intre data medie de aparitie a primului inghet (25 0ctombrie) si data medie de aparitie a ultimului inghet (5 aprilie) adica 162 de zile. Pentru a fi respectat acest lucru fiecare persoana care exploateaza terenuri agricole. prin sol catre corpurile de apa. avand in vedere regimul pedoclimatic. 3) In legatura cu o ferma. la distribuirea pe sol a ingrasamintelor cu azot se tine seama de factorii locali. din care numai o parte se afla intr-o zona vulnerabila. 964/2000 privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor Impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole. ingrasaminte cu azot. categoriei culturilor mari de toamna sau de primavara. Art. Art. -pasunile infiintate de mai putin de 6 luni. 1) Fara a aduceatingere prevederilor art. Art. Riscul de transfer al nitratilor catre corpurile de apa este ridicat.

c) furnizarea de azot catre cultura consumatoare de azot care trebuie luata in considerare in vederea fertilizarii. 7) Pentru fermele care primesc derogari se infiinteaza retele locale de parcele test pentru urmarirea si evaluarea culturilor si a azotului mineral din sol ca urmare a imprastierii. 6) Se mai pot acorda derogari pentru anumite tipuri de ingrsaminte organice cu mentionarea perioadelor pentru care se acorda si pentru fiecare tip de ingrasamant. pentru municipiul Cluj-Napoca se admit derogari in cazul in care sunt indeplinite simultan urmatoarele conditii: a) terenul nu este acoperit cu zapada. Ingrasamintele cu azot se administreaza pe teren. pentru care se va examina oportunitatea limitarii duratei de pasunat si incarcarii. pentru perioadele de interdictie pe baza unui memoriu tehnic care trebuie sa demonstreze ca aplicarea derogarii nu prezinta riscuri de scurgere (pierdere) de azot in apele de suprafata sau subterane. se va interzice pasunatul in perioada 15 noiembrie pana la 1 aprilie. c) prognoza meteorologica pentru urmatoarele 3 zile indica temperaturi minime peste 0 C. 1) Nu se aplica ingrasaminte cu azot pe terenurile agricole daca: . Nu se aplica ingrasaminte. natura si caracteristicile fertilizantului. Art. 6 . durata pentru care se acorda. b) infiintarea de culturi consumatoare de azot (culturi de acoperire) inainte de 1 septembrie si desfiintarea acestora cel mai tarziu la 15 noiembrie. mai ales in perioada hibernala. Aceasta monitorizare trebuie sa permita o evaluare a riscurilor derogarilor de imprastiere pentru calitatea apelor. Derogarea va specifica. 5) Fata de perioadele de interdictie pentru aplicarea ingrasamintelor organice mentionate mai sus. -La nivelul municipiului Cluj-Napoca. pe cat posibil. cu titlu provizoriu. de capacitatea de absorbtie a covorului vegetal si de nevoile previzibile ale plantelor. mai ales dejectii lichide . pana la infiintarea culturii urmatoare. Art. intr-o maniera cat mai precisa si uniforma. 5 . iar rezultatele vor fi cuprinse intr-o sinteza anuala. cand sunt prognozate precipitatii intense.imprastierea ingrasamintelor din Codul de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole. Totodata aceste perioade de interdictie nu se iau in considerare in cazul resturilor vegetale sau al altor tipuri de produse organice reziduale ramase pe sol. modalitatile de aplicare (tipul de sol. in functie de tipul culturii actuale si anterioare. d) cantitatea imprastiata care trebuie fixata in functie de mineralizarea azotului in sol. 4) Perioadele de interdictie nu sunt valabile in cazul ingrasamintelor de origine animala produse si depuse direct de animale (dejectii proaspete). normele si tehnicile de imprastiere) si procedurile de supraveghere puse in practica pentru evaluarea riscurilor aplicarii derogarii pentru ape. Art. Se pot acorda si alte derogari. perioadele. 7 . Aceste derogari privesc: a) solurile care se ara pana in iarna. 1)Pe terenurile cu pante abrupte nu se administreaza ingrasaminte cu azot. 2)Pe terenurile agricole in panta fertilizarea trebuie facuta numai prin incorporarea ingrasamintelor in sol si tinand cont de conditiile meteorologice. b) temperaturile minime ale aerului au fost mai mari de 4 C pentru o perioada de 7 zile consecutiv. in scopul de a putea profita de efectul gerului hibernal asupra structurii solului (soluri luto-argiloase spre argiloase).

(1) Ingrasamintele organice nu se administreaza pe terenurile agricole unde prin aplicarea in oricare 12 luni consecutive. alin (2). 10 . 10. amenajarile funciare. (1) Fara a aduce atingere prevederilor art. 8 . (2) (2) In cazul in care conditiile hidrotehnice nu impun alte limite. (2) In situatia prevazuta la alin (1). fisurat in adancime. depaseste cantitatile calculate in conformitate cu alin. intre culturile irigate si neirigate.(a) Solul este crapat. este obligatorie stabilirea unui plan de management al ingrasamintelor organice. inmultit cu 250 kg. infiintarea culturilor intermediare si gestionarea resturilor vegetale. cantitatea de azot total exprimata in kilograme. ponderea culturilor de iarna in raport cu cele de primavera.semanare si a fazelor de crestere la culturile perene (perioada de repaus vegetativ). ori sapat in vederea instalarii unor drenuri sau pentru a servi la depunerea unor material de umplutura sau campul a fost prevazut cu drenuri sau a suportat lucrari de subsolaj in ultimele 12 luni (b) Solul a fos inundat si/sau are acces de umiditate (c) Solul a fost inghetat 12 ore sau mai mult in decurs de 24 ore. -170 kg dupa primii patru ani de aplicare a Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole. (3) Planul de fertilizare se stabileste obligatoriu pe baza echilibrului fertilizarii cu azot pe parcele pentru toate culturile si respecta elementele de calcul ale normei de aplicare si a modalitatilor de fractionare. (5) Planurile de management a ingrasamintelor organice si de fertilizare cuprind modalitatile de gestionare a a resturilor vegetale si obiectivele in materie de acoperire a solurilor necultivate sau a celor cultivate in sezoanele umede si reci (toamna – iarna). si b) numarul de hectare de terenuri agricole altele decat terenuri inierbate ale unei ferme. Art. daca este cazul. inmultit cu: -210 kg pentru primii patru ani de aplicare a Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole. Art. 9 . (4) Planurile de management a ingrasamintelor organice si de fertilizare sunt bazate pe alegerea culturilor si rotatia acestora. care ar putea sa rezulte dupa administrarea de ingrasamant organic. 9. sau (d) Solul este acoperit de zapada. cantitatea de azot totala reprezinta suma dintre: a) numarul de hectare de terenuri inierbate ale unei ferme. 11 . gradul de acoperire a terenului intre ciclurile de recoltare. Art. a unui plan de fertilizare si completarea unui caiet de evidente a aplicarii pe camp a fertilizantilor cu azot. cu exceptia ingrasamintelor lichide la care banda de protectie . respectiv de 50 metri in cazul captarilor de apa potabila. pentru a reduce cantitatile de azzot mineral din solul supus riscului spalarii si pentru infiintarea culturilor inhibitoarede nitrati sau a culturilor intercalate. (1) Imprastierea gunoiului de grajd grosier de la vaci este permisa pe soluri inzapezite sau inghetate Art. facand deosebirea. ingrasamintele organice nu se mai aplica pe terenurile unde cantitatea de azot total exprimata in kilograme care ar putea sa rezulte dupa administrarea de ingrasamant organic in fiecare an pe terenurile unei ferme. Nu se administreaza ingrasaminte chimice pe terenurile care permit accesul direct al acestora in apele de suprafata sau subterane datorita pozitionarii sau tipului acestor terenuri. (1)Administrarea ingrasamintelor chimice si organice pe terenurile agricole adiacente cursurilor de apa si lacurilor nu se efectueaza pe fasiile de protectie late de minim 5 metri. poate conduce la depasirea cantitatii de azot total calculate potrivit art.

vor lua masuri de a realiza pe terenul proprietate benzi inierbate cu latimea de 5 m. Nu se aplica mai mult de 50 mc/ha din efluentul diluat (4) Efluentul de siloz nu se aplica in zonele de protective a cursurilor de apa. pastoase sau provenite de la pasari. (3) Duratele minime de stocare a deferitelor ingrasaminte organice sunt stabilite pentru municipiul Cluj-Napoca la 5 luni. la marginea terenurilor agricole. Lungimea totala a acestor benzi (fara a se tine cont de eventualele elemente de infrastructura. (5) Pe raza municipiului Cluj-Napoca. (2) Pentru gestionarea durabila a terenurilor agricole este obligatorie: a) infiintarea culturilor permanente. 10. alin (2). (6) Sursa de finantare pentru terenurile ce apartin municipiul Cluj-Napoca va fi bugetul local iar pentru ceilalti proprietari va fi din fonduri proprii sau din fonduri atrase pe baza de programe de protectia mediului si a apelor. ingrasaminte organice lichide.trebuie sa fie lata de cel putin 30 metri pentru cursuri de apa si lacuri si 100 metri pentru captari de apa potabila. efluentul de siloz trebuie diluat cu o cantitate de apa echivalenta cu cantitatea de efluent. la care se face referire la art. de jur imprejurul acestora. vor fi stabilite in functie de perioadele cele mai lungi de interdictie a aplicarilor pe teren a ingrasamintelor. 12 Pe terenurile agricole cu sol nisipos sau subtire nu se aplica. pe laturi si la marginea cursurilor de apa. precum si taluzuri inierbate. suprafete ierboase. b) rotatia culturilor. Art. etc.. d) executia lucrarilor de ameliorare a calitatii solului. posesorii de terenurile agricole care le utilizeaza in scopul obtinerii de productii agricole.11 ha. planurile de management al ingrasamintelor organice si de fertilizare. va fi de 48. 14 . e) infiintarea de culturi adecvate. c) executia lucrarilor de imbunatatiri funciare. . (2) In situatia prevazuta la alin (1). tinandu-se seama de perioadele cele mai lungi de interdictie a aplicarilor pe teren a ingrasamintelor conform prevederilor art. conform modelelor propuse in Codul de Bune Practici Agricole. decat primavera si in cantitati strict limitate. 4UVM/ha/an. 4 si art. va fi tratata astfel incat sa nu se aduca prejudicii mediului. pe marginea cursurilor de apa sau a lacurilor ce traverseaza terenul lor. precum si namoluri de canalizare. in exces fata de actuala capacitate de stocare. (2) In zonele de protectie nu se aplica si nu se vehiculeaza ingrasaminte (3) Inainte de a fi administrat pe teren. cu garduri si cordoane impadurite. de arbori. ceea ce reprezinta pentru municipiul Cluj-Napoca o suprafata de 47.611 km. 13 (1) Capacitatea rezervoarelor de stocare a ingrasamintelor de origine animala trebuie sa depaseasca necesarul de stocare.cai ferate.care nu necesita aceasta masura) in zona delimitata de 2. (7) Aplicarea ingrasamintelor organice pe terenurile aflate in gestiune se va face pe baza Planului de Management a Nutrientilor elaborat conform Codului de bune practici Agricole. este necesara intocmirea documentelor privind importurile si exporturile gunoiului la nivelul fermei. 12 cu exceptia situatiilor in care se poate demonstra autoritatilor compentente in domeniul protectia mediului si al agriculturii ca orice cantitate de ingrasaminte de origine animala. Art. in vederea diminuarii scurgerilor de nitrati catre corpurile de apa de suprafata.5 km in jurul vetrei satului in care se considera ca sunt aplicate majoritatea ingrasamintelor organice. drumuri. Art. (1) Se stabilesc si/sau se reabiliteaza . (4) In gospodariile in care incarcarea cu animale este mai mare decat valoarea de prag.

persoane juridice. susceptibile de primire a dejectiilor (mai ales o imprastiere realizata efectiv pe toate terenurile incluse in planurile de aplicare a acestora. Se stabilesc cele mai indicate asociatii de leguminoase si ierburi perene specifice. transportul si exportul dejectiilor animaliere in afara zonelor cu excedent. a) bonitarea tuturor suprafetelor de pasuni si fanete. cu stabilirea potentialului de productie al acestora si evidentierea covorului vegetal existent. pasuni si fanate si pe terenurile cu alte destinatii decat cele agricole. b) o mai buna utilizare a suprafetelor din zona . in care restrictionarile care se impun sunt mai ample. plante aromatice si medicinale. combaterea eroziunii solului. care se refera la: a) reducerea cantitatilor de azot provenind din dejectii aplicate in zona (tratarea apelor uzate. Acest lucru se va realiza de catre toti proprietarii de terenuri ( particulari. fertilizari. ca o metoda de producere a alimentelor prin practici agricole prietenoase cu mediul. d) sprijinirea si cresterea competivitatii agriculturii ecologice e) conversia la metode ecologice de productie agricola pentru legume. carne si produse derivate ecologice f) conversia terenurilor agricole catre agricultura ecologica si certificarea acestora in vederea infiintarii culturilor ecologice g) infiintarea culturilor prmanente si conversia terenurilor agricole in terenuri inierbate (2) In zonele vulnerabile. sau obtinute pe baza unor programe de finantare. se implementeaza masurile Programului national de agromediu prin care se acorda producatorilor agricoli si fermierilor compensatii si alternative de cultura in cazul in care acestia accepta punerea sub incidenta acestui program a terenurilor agricole pe care le cultiva. utilizarea de noi terenuri pentru imprastiere. se impune o limitare a aporturilor de azot mineral la scara exploatatilor (acolo unde este cazul) sau macar a zonei sau a unei parti a zonei vulnerabile. producerea de lapte si produse derivate ecologice.16 (1) In cazul pasunilor si fanetelor se aplica masurile si actiunile tehnice si de amenajari pastorale . obligatoriu cu sprijinul Directiei Silvice in calitate de consultant si furnizor de material forestier adecvat terenului respectiv. Art. lucrari de intretinere d) corelarea efectivelor de animale care pasuneaza cu suprafetele exisente I comuna. pe pajisti. 15 (1) In cazul in care se constata suprafertilizarile prin folosirea excesiva a ingrasamintelor chimice pe baza de azot contrar recomandarilor Oficiilor de studii pedologice si agrochimice. aplicarea de tehnici si practici permitand o distribuire extinsa pe suprafetele ocupate de terti.din resurse financiare proprii. pe baza normelor de consum. in special. pasuni naturale. Primaria municipiului Cluj-Napoca. a cantitatilor de masa verde necesare pentru productia zootehnica programata a se realiza in perioada de pasunat c) intocmirea pentru fiecare pasune a programului de actiuni tehnice ce trebuie alicate pentru atingerea potentialului de productie-regenerari prin insamantare si suprainsamantare. daca aceste tehnici si practici sunt permise de reglementarile in vigoare .(3) La nivelul municipiului Cluj-Napoca se recomanda impadurirea terenurilor arabile afectate puternic de procesele de eroziune hidrica. Exploatatiile din aceste zone sunt supuse unor actiuni suplimentare. etc) (287 ha) . modificarile de alimentare si de structura a efectivelor de animale). culturi furajere. pe baza cercetarilor specifice in domeniu b) stabilirea numarului de animale carora sa li se asigure suprafetele de pasune. Art. desecari. stabilindu-se astfel excedentul sau . fructe. pe baza unei incarcaturi standard (UVM) pe unitatea de suprafata. c) sprijinirea dezvoltari agriculturii ecologice.

Se inscriu masurile ce trebuie respectate de crescatori. se vor acorda un numar de maximum 20346 echivalent UVM autorizatii de pasunat. Cu aceasta ocazie se stabileste data inceperii pasunatului. atat pentru animale cat si pentru asigurarea aportului de lichid a masei furajere. Totodata acestea vor fi prevazute cu sisteme de furnizare a apei. namol de canalizare) exportat din ferma. eliminarea buruienilor toxice. eliminarea excesului de apa. actiuni sanitare veterinare obligatorii.5 ha. cantitatea de azot continuta si data aplicarii (II) tipul si cantitatea oricarui ingrasamant organic aplicat pe teren si data aplicarii (III) pentru fiecare tip de ingrasamant organic aplicat se va preciza natura acestuia si tipul de animale de la care provin (IV) tipul oricarei culturi. data efectuarii exportului precum si numele si adresa destinatarului c) cantitatea oricarui tip de ingrasamant de origine animala si natura acestuia ( gunoi de grajd. dejectii lichide. ingrasaminte organice lichide. precum si natura acestuia exportat din ferma. Pe aceasta baza se va stabili suprafata de loturi semincere necesare pe municipiu si structura optima de culturi ce va trebui realizata f) intocmirea unui program de pasunat rational. precum si data la care animalele vor fi scoase de pe pasune. Lucrarile se vor realiza de catre Primarie cu resurse financiare provenind de la bugetul local. data efectuarii exportului precum si numele si adresa destinatarului. la inceputul fiecarui sezon de pasunat. . (3) Excedentul de gunoi de la unitatile cu personalitate juridica trebuie sa primeasca un tratament special ( uscare rapida. Acest numar corespunde incarcarii limita de 4 UVM/ha/an. (3) La nivelul municipiului Cluj-Napoca. compostare. speciile acestora si marcarea lor. pasunile apartinand municipiului vor fi cuprinse intr-un program de insamantare. (4) Pe pasunile din zona vulnerabila a municipiului Cluj-Napoca (4964 ha). actiune deosebit de importanta pentru refacerea covorului vegetal.deficitul de pasune si modul de solutionare a acestuia. de refacere datorita stadiului avansat de distrugere. prevazut a se executa in anul urmator. dejectii semifluide-pastoase. Art. care trebuie produse pentru refacerea covorului vegetal al pasunilor si fanetelor. (2)Unitatile cu personalitate juridica pentru cresterea animalelor de pe teritoriul municipiului ClujNapoca vor trebui sa faca dovada ca au drept de imprastiere a gunoiului de grajd produs. modul de grupare a animalelor de pasune.) pentru a putea fi utilizat sau comercializat si in alte localitati cu deficit de ingrasaminte organice. data la care a fost semanata si data recoltarii b) numarul septelului tinut in ferma. cu respectarea perioadei de refacere a covorului vegetal dupa fiecare ciclu de pasunat. etc. (II) Unitatile de crestere a pasarilor necesita o suprafata de aplicare a gunoiului de 191. precum si normele de ingrasaminte organice care se pot aplica in perioadele permise e) determinarea anuala a necesarului de seminte de leguminoase si ierburi perene specifice.17 (1)Documentele de evidenta ale fermei trebuie astfel intocmite si completate incat sa permita autoritatilor de inspetie si control sa constate: a) suprafata fermei b) pentru fiecare teren cuprins in cadrul fermei: (I) tipul si cantitatea oricarui ingrasamant chimic aplicat pe teren. cu privire la curatarea pasunilor. must de gunoi de grajd. pe o suprafata determinata conform efectivelor de animale pe care le detin si anume: Unitatile de crestere a bovinelor necesita o suprafata de aplicare a gunoiului de 96 ha. (I) Unitatile de crestere a porcinelor necesita o suprafata de aplicare a gunoiului de 66 ha.

Imediat dupa aplicare ingrasamintele se incorporeaza in sol.241/1969/2005 din 26 martie 2005. Art.24 Se iau masuri adecvate pentru minimizarea scurgerilor de nitrati proveniti din activitatile casnice catre corpurile de ape subterane si de suprafata. si se va afisa la sediul Primariei municipiului Cluj-Napoca. Art. formarea si consilierea agricutorilor in ceea ce priveste Codul de bune practici agricole si prevederile prezentului program de actiune. intocmit potrivit articolului 16. Art.La baza pantelor se realizeaza benzi inierbate de minimum 10 m latime.23 Pe terenurile cu pante mai mari de 15 % (2 ha) se interzic culturile prasitoare. Art.25 Municipiul Cluj-Napoca are retele de furnizare a apei si de canalizare precum si o statie de epurare a apelor uzate. Art. Imediat dupa alicare ingrasamintele se incorporeaza in sol. ingrasamintele organice se incorporeaza in sol. respectiv al Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. se pastreaza pe o perioada de 5 ani de la ultima evidenta inregistrata in document.224 bis. 2 a Ordinului Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si a Ministerului Mediului si Gospodaririi apelor nr. .27 Agentia Nationala de Consultanta Agricola si directiile agricole si de dezvoltare rurala desfasoara actiuni si iau masuri legate de sensibilizarea. din 13 martie 2006.Art. Art. padurilor si dezvoltarii rurale nr. in conformitate cu anexa nr. 1182/1270/2005.21 Pe terenurile cu pante cuprinse intre 8-12% (748 ha) se recomanda acoperirea cu culturi in timpul iernii sau neefectuarea araturii de toamna. aprobat prin Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor si al ministrului agriculturii.La baza pantelor se vor realiza culturi inierbate de minimum 5 m latime.19 Respectarea prevederilor Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole. nr. care este incadrat in zona vulnerabila la poluarea cu nitrati . Acest Program de actiune realizat pentru municipiul Cluj-Napoca va fi transmis spre publicare pe site-ul Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile. Imediat dupa aplicare . publicat in Monitorul Oficial al Romaniei.22 Pe terenurile cu pante intre 12-15% (64ha) este obligatorie acoperirea cu culturi in timpul iernii. ingrasamintele organice vor fi incorporate in sol. este obligatorie.La baza pantelor se realizeaza benzi inierbate de minimum 10 m latime. Partea I.20 Pe terenurile arabile cu pante cuprinse intre 5-8% (2231 ha )se recomanda cresterea procentului culturilor de iarna la 30-35% si realizarea de benzi inierbate la baza pantelor.Imediat dupa aplicarea pe aceste terenuri.26 (1) Prezentul Program de actiune este conceput in conformitate cu conditiile naturale si socioeconomice ale municipiului Cluj-Napoca. Art. publicat in Monitorul Oficial al Romaniei.18 Orice document de evidenta al fermei. Art. Art. 508 din 15 iunie 2005. Partea I. nr.

Art. sunt publicate in anexele nr. INTOCMIT.TRAIAN CHISLUCA .33 Primaria municipiului Cluj-Napoca va urmarii prin directiile de resort indeplinirea masurilor din prezentul program si va lua masuri contraventionale conform legislatiei in vigoare.30 Modalitatile de calcul a cantitatii maxime de azot in dejectii sunt publicate in anexa nr.STEFAN LUCACIU Consilier.29 Modelele planurilor de fertilizare si ale caietelor de evidenta a distribuirilor de ingrasaminte. Art. 8 din Codul de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole.32 Regulile de gestionare durabila a terenurilor agricole sunt publicate in paginile 12-14 din Codul de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole. precum si documentele insotitoare.28 Oficiile judetene de studii pedologice si agrochimice vor asigura consultanta pentru intocmirea planurilor de management al nutrientilor in acord cu prevederile Codului bunelor de practice agricole si ale prezentului Program de actiune.Directia Politie Comunitara . Art. Sef Birou Ecologie Urbana .31 Modalitatile de calcul al echilibrului fertilizarii cu azot si documentele insotitoare sunt publicate in Codul de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole.Art. Art. Art.10 si 11 din Codul de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful