Sunteți pe pagina 1din 18

ROMANIA JUDETUL CLUJ MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA

APROBAT, PRIMAR EMIL BOC

PLANUL de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, in municipiul Cluj-Napoca

Prezentul Plan de actiune a fost elaborat in baza prevederilor Hotararii Guvernului nr.964/2000, cu modificarile si completarile ulterioare privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole precum si Diagnoza si programul de actiune in zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati in municipiul Cluj-Napoca, elaborat de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor impreuna cu Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Durabile.

CAPITOLUL 1 - INFORMATII GENERALE


Municipiul Cluj-Napoca are in componenta 1 localitate, cu o populatie de 310000 locuitori la data de 01.07. 2007. Municipiul Cluj-Npoca are retea de apa potabila (100%),si retea de canalizare (84%) precum si o statie de epurare a apelor uzate.

Conditii naturale 1.Relieful Din punct de vedere al formei principale de relief, municipiul Cluj-Napoca se incadreaza in categoria deal. 2.Clima Din punct de vedere climatic, pentru evaluarea vulnerabilitatii la poluarea cu nitrati, cel mai important parametru este raportul dintre precipitatii si evapotranspiratia potentiala. Valoarea medie a acestui raport pentru seria de ani climatici 1961- 1990, considerata ca serie de referinta in studiile privind impactul climatic, este pentru municipiul Cluj-Napoca 1,067 cu un domeniu de variatie cuprins intre 0,65 si 1,553. Din aceste valori rezulta ca regimul hidroclimatic induce in general transferuri importante de apa din atmosfera catre corpurile de de apa prin intermediul solului.In anii deficitari pluviometric valoarea acumulata anual a evapotranspiratiei potentiale este mai mare decat cea corespunzatoare precipitatiilor, riscul de transfer al nitratilor catre corpurile de apa de suprafata si subterane fiind redus. Anii ploiosi insa, vor induce miscarea nitratilor stocati astfel, in zona nesaturata catre corpurile de apa subterane.

Parametrii climatici pe baza carora se determina perioadele de interdictie pentru aplicarea ingrasamintelor organice sunt data de aparitie a primului inghet (toamna/iarna) si cea de aparitie a ultimului inghet (primavara). Utilizand seria climatica de referinta (1961- 1990), pentru municipiul Cluj-Napoca valorile acestor parametri climatici sunt: -Data de aparitie a primului inghet - valoare medie :25 octombrie - cel mai timpuriu :08 septembrie - cel mai tarziu :01 decembrie -Data de aparitie a ultimului inghet - valoarea medie : 05 aprilie - cel mai timpuriu : 03 martie - cel mai tarziu : 06 mai 3. Hidrologie Lungimea totala a raurilor cadastrate pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca este de 45,624 km. Raurile cadastrate de pe teritoriul municipiului sunt: RO_II_1. 31 . WB 7 -raul Somesul Mic, aval de acumularea Gilau- confluenta cu Nadas _1 . 31 . WB11 -raul Somesul Mic, cf. Nadas aval spre Dej _ 1 . 31 . WB33 -raul Nadas, Radaia-cf. Somesul Mic _1 . 31 . WB42 raul Popesti _1 . 31 . WB43 - paraul Chintenilor _1 . 31 . WB44 - raul Becas _1 . 31 . WB45 - raul Muratori _1 . 31 . WB46 - raul Zapodie Totodata pe teritoriul municipiului se mai intalnesc si rauri necadastrate si anume: - paraul Tiganilor 1 - paraul Tiganilor 2 - paraul Calvaria - paraul Garbaului - paraul Lombului - paraul Popilor - Canalul Morii Deasemenea tot pe raza municipiului mai exista luciuri de apa care pot suferi poluare cu nitrati si anume Lacurile I, II, III, din Cartierul Gheorgheni. Municipiul Cluj-Napoca se afla deasupra urmatoarelor acvifere freatice: ROS 010 - Somesul Mic, Lunca si terase 4. Solul Tipurile de sol precum si suprafata acestora se gaseste in Diagnoza mentionata mai sus si care completeaza prezentul plan. Municipiul Cluj-Napoca detine: -Suprafata agricola : 9943 ha, din care: -arabil: 4936 ha -livezi: 1317 ha -vii: 46 ha -pasuni: 2685 ha -fanete: 959 ha -Suprafata vetrelor : 4479 ha -Suprafata locuibila: 4431570 mp. Suprafata de teren agricol afectata de degradare agrofizica este:

-teren arabil afectat de eroziune prin apa: 287 ha -pasuni afectate de eroziune prin apa: 45 ha 5.Utilizarea terenului La nivelul municipiului terenul este utilizat dupa cum urmeaza: - supr. rezidentiala cu dens. mica a populatiei: 993 ha -asociatii de pasuni si copaci: 397 ha -paduri: 2453 ha -vegetatie specifica luncilor de rauri: 38 ha -asociatii de pasuni si vegtatie arborescenta: 472 ha -pasuni: 1324 ha -asociatii de copaci si pasuni: 99 ha -gradini: 24 ha -asociatii de pasuni, vegetatie arborescenta si copaci: 3179 ha -zone rezidentiale cu dens. medie a populatiei : 4098 ha -livezi:111 ha -constructii in agricultura: 45 ha -sol dezgolit/pasuni: 58 ha -asociatii de terenuri arabile cu supr. mica < 2ha): 126 ha -terenuri arabile cu supr. mica < 2 ha:1152 ha -terenuri arabile cu supr. mare (- 50 ha) :100 ha -asociatii de terenuri arabile cu supr. mica (<2ha)si pasuni: 2784 ha -terenuri dezgolite : 142 ha Avand in vedere caracterul de zona de deal a municipiului incadrarea in clase de panta a terenului este urmatoarea: -teren arabil cu panta: 0-2% : 858 ha 2-5%: 1030 ha 5-8% : 2231 ha 8-12% : 748 ha 12-15%: 64 ha > 15% : 2 ha -teren pasune cu panta: 0-2 % : 463 ha 2-5 %: 868 ha 5-8 % : 1533 ha 8-12 % : 698 ha 12-15 % : 63 ha >15 % : 17 ha Bazat pe stuctura de teren mai sus mentionata, la nivelul municipiului principalele suprafete cultivate si culturile erau in anul 2005 urmatoarele: -grau: 266 ha -porumb : 973 ha -cartof : 302 ha -floarea soarelui : 101 ha -sfecla de zahar : 62 ha -legume : 351 ha Pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca, conform declaratiilor din Registrul Agricol principalele culturi si suprafetele aferente sunt urmatoarele: -grau + secara : 400 ha -orz de toamna : 37 ha

-orzoaica de primavara : 473 ha -ovaz: 90 ha -porumb: 1222 ha -floarea soarelui : 202 ha -cartofi toamna: 221 ha -legume de camp : 422 ha -plante de nutret : 731 ha 6.Structura animalelor 1.Bovine Pe teritoriul municipiului exista unitati cu personalitate juridica pentru cresterea bovinelor cum sunt: -S.D.E. M.Cluj-Napoca : 217 capete/107 ha -S.C. BASTOS S.R.L. : 260 capete/65 ha In gospodariile individuale ale populatiei exista. de 2353 capete. 2.Porcine Pe teritoriul municipiului exista unitati cu personalitate juridica pentru cresterea porcinelor cum sunt: -SD.E.M. Cluj-Napoca : 60 capete/107 ha -S.C.D.P. Cluj-Napoca : 55 capete/331 ha In gospodariile individuale ale populatiei exista un nr. de 6155 capete. 3.Pasari Pe teritoriul municipiului exista unitati cu personalitate juridica pentru cresterea pasarilor cum ar fi: -S.C. ONCOS S.R.L. Cluj-Napoca : 114 000 capete. In gospodariile individuale ale populatiei se gasesc un nr. de 106 700 capete. 4. Ovine Pe teritoriul municipiului exista unitati cu personalitate juridica pentru cresterea ovinelor cum ar fi: -S.D.E.M. Cluj-Napoca : 415 capete/107 ha In gospodariile populatiei se gasesc un nr. de 7447 capete. 7.Bilantul de azot la nivelul municipiului Pentru calculul bilantului de azot se considera ca aplicarea ingrasamintelor organice din gospodariile populatiei se face pe o suprafata care nu depaseste mai mult de 2,5 km limitele vetrei localitatii. In aceasta zona, din punct de vedere agricol, utilizarea terenului este: -teren arabil: 3758 ha -pasuni si fanete : 4964 ha Nu exista limitari impuse de fluxurile medii de curgere ale corpurilor de apa subterane situate sub perimetrul municipiului asupra incarcarii cu animale a terenurilor agricole. Astfel valoarea maxim admisa pentru numarul de animale este data de Codul de Bune Practici Agricole si anume 4,1 UVM/ha. Bilantul azotului, care este diferenta intre cantitatea de azot introdusa in sol sub forma de ingrasaminte si cea extrasa din sol prin productia principala si secundara a culturilor agricole, este la nivelul municipiului de -135.489 t-N/an, ceea ce reprezinta - 27 kg-N/ha/an. Bilantul azotului corectat cu aportul adus de populatie este de - 94.773 t-N/ha, adica -19 kgN/ha/an. Pe baza acestor date care identifica principalele activitati care influenteaza in final efectul utilizarii ingrasamintelor organice si chimice care contin azot, asupra apelor de suprafata cat si asupra panzei freatice de pe teritoriul municipiului, se propune urmatorul program de actiune pentru municipiul Cluj- Napoca.

PROGRAM DE ACTIUNE pentru zonele vulnerabile din municipiul Cluj-Napoca


Art. 1 (1) In sensul prezentului program de actiune, expresiile si termenii de mai jos se definesc dupa cum urmeaza: a)"culturi semanate toamna" : -culturi de acoperire semanate inainte de 1 octombrie si neeliminate (fie prin cultivare mecanica, fie prin erbicidare, fie prin pasunare) inainte de 1 decembrie in acelasi an, si -o cultura, care nu este o cultura de acoperire, semanata intre 1 august si 1 noiembrie in oricare an; b)"ingrasamant chimic"-un ingrasamant care este produs printr-un proces industrial; c)"cultura de acoperire"-o cultura semanata in primul rand cu scopul consumului de azot din sol si care nu se recolteaza; d)"cerintele culturii"-cantitatea optima de ingrasaminte cu azot ce se administreaza pe teren intr-un an, avand in vedere estimarea necesarului de azot al culturii in faza de crestere sau de infiintare pe teren si de necesarul de azot din sol pentru alimentarea culturii, constituit de rezerva din sol si din alte surse care include si pe cea provenita din orice aplicare anterioara de ingrasaminte de origine animala si alte ingrasaminte organice; e)"teren inierbat"-terenul pe care speciile ierboase constituie vegetatia predominanta; f)"pasune"-terenul inierbat sau intelenit in mod natural sau artificial, prin insamantari la intervale de max. 15-20 de ani si care se folosesc pentru pasunatul animalelor; g)"faneata"-terenul inierbat in mod natural sau artificial, prin insamantari la intervale de max. 15-20 de ani, a carui productie vegetala este cosita; h)"septel"-toate animalele tinute sau crescute pentru folosinta sau profit; i)"ingrasamant de origine animala"-produs rezidual de excretie de la septel sau de la pasari, ori un amestec intre acest produs si asternutul de la animale; j)"compus cu azot"-orice substanta continand azot, alta decat azot gazos molecular; k)"ingrasamant cu azot"-orice substanta care contine un compus cu azot si care este administrat pe/in sol pentru a intensifica cresterea plantelor; l)"ingrasamant organic": -ingrasamant de origine animala si, -ingrasamant cu azot provenit din materii organice si care nu este ingrasamant de origine animala sau ingrasamant chimic, dar care include namoluri de epurare si alte resturi organice; m)"material distribuit pe sol"-ingrasaminte care se distribuie fie prin imprastiere la suprafata solului, fie prin injectare direct in sol la o adancime de 10 cm pana la 20 cm fata de suprafata solului, fie prinincorporare in sol prin amestecarea cu stratul de suprafata al solului, inclusiv materialul lasat de animale pe sol; n)"sol nisipos"-tipul de sol in care stratul de pana la 40 cm adancime contine: -mai mult de 63% din cantitate, particule de nisip cu marimi intre 0,02 mm si 2 mm diametru; -mai putin de 5% din cantitate particule de argila cu diametrul maimic de 0,002 mm; -mai putin de 32% din cantitate particule de praf cu diametrul cuprins intre 0,002-0,02 mm; o)"sol subtire"-solul de mai putin de 40 cm adancime; p)"ocupare" in legatura cu solul: -culturi mari: cereale, oleaginoase, culturi de plante tehnice (sfecla, cartof, in, canepa), culturi semincere sau de reproducere, pasuni instalate de mai mult de 6 luni;

-sol necultivat: suprafete neutilizate in vederea unei productii agricole, intelegandu-se suprafetele necultivate prin aplicarea cirectivelor sau regulamentelor comunitare; -pasunile infiintate de mai putin de 6 luni, in functie de data infiintarii, categoriei culturilor mari de toamna sau de primavara; 2) Alte expresii utilizate in prezentul program de actiune sunt definite in Hotararea Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor Impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole, cu modificarile si completarile ulterioare. 3) In legatura cu o ferma, din care numai o parte se afla intr-o zona vulnerabila, masurile din Prezentul program de actiune sunt tratate ca referiri la aceea parte a fermei care se afla in zona vulnerabila. Art. 2. 1) Fara a aduceatingere prevederilor art. 3-12, la distribuirea pe sol a ingrasamintelor cu azot se tine seama de factorii locali. 2) Factorii locali sunt: a)-conditiile de sol, tipul si panta acestuia; b)-conditiile climatice, precipitatiile si irigatiile; c)-utilizarea terenuluisi practicile agricole; Art. 3. Pe terenurile agricole nu se distribuie, in exces fata de cerintele culturii, ingrasaminte cu azot. Pentru a fi respectat acest lucru fiecare persoana care exploateaza terenuri agricole, are obligatia de-a efectua bilantul de azot pentru terenul exploatat. Art. 4. 1) Municipiul Cluj-Napoca se afla situat intr-o zona vulnerabila la poluarea cu nitrati, avand in vedere regimul pedoclimatic, in special in anii ploiosi cand valoarea cumulata anuala a precipitatiilor este mai mare decat cea corespunzatoare evapotranspiratiei potentiale ceea ce induce un transfer de apa, prin sol catre corpurile de apa. Riscul de transfer al nitratilor catre corpurile de apa este ridicat, in acesti ani putand sa apara procese de tip piston prin care nitratii spalati sub adancimea frontului radicular sunt impinsi catre corpurile de apa subterana. Indicatorul care determina vulnerabilitatea la poluarea cu nitrati este valoarea raportului dintre precipitatii (Prec) si evapotranspiratia potentiala (ETP) care pentru Cluj-Napoca este de 1,067 cu domeniul de variatie cuprins in intervalul 0,65-1,553. Avand in vedere cele de mai sus, pe teritoriul administriv al municipiului Cluj-Napoca pe solul terenurilor agricole distribuirea ingrasamintelor chimice, se va face pe baza Planului de Management al Nutrientilor elaborat in acord cu prevederile Codului de Bune Practici Agricole, respectandu-se perioadele de interdictie stabilite. Perioadele de interdictie a aplicarii ingrasamintelor organice, pentru evitarea scurgerilor provocate de terenul inghetat sunt: a) interdictie totala in perioada cuprinsa intre cea mai tarzie data de aparitie a primului inghet (1 decembrie) si cea mai timpurie data de aparitie a ultimului inghet (3 martie) adica 92 de zile. b) interdictie maxim posibila cuprinsa intre cea mai timpurie data de aparitie a primului inghet (8 septembrie) si cea mai tarzie data de aparitie a ultimului inghet (6 mai) adica 240 de zile. c) Interdictia cea mai probabila cuprinsa intre data medie de aparitie a primului inghet (25 0ctombrie) si data medie de aparitie a ultimului inghet (5 aprilie) adica 162 de zile. 2) Interdictiile de la alin.1 nu se aplica acolo unde, avand in vedere particularitatile culturii si solului, cerintele de azot ale culturii intre datele specificate pot fi realizate prin administrarea ingrasamintelor intre aceste date. 3) Perioadele de interdictie pentru tipurile de ingrasaminte organice si ocuparea terenului se stabilesc prin aplicarea graficului general prezentat in Calendarul de interdictie pentru

imprastierea ingrasamintelor din Codul de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole. 4) Perioadele de interdictie nu sunt valabile in cazul ingrasamintelor de origine animala produse si depuse direct de animale (dejectii proaspete), pentru care se va examina oportunitatea limitarii duratei de pasunat si incarcarii, mai ales in perioada hibernala. -La nivelul municipiului Cluj-Napoca, se va interzice pasunatul in perioada 15 noiembrie pana la 1 aprilie. Totodata aceste perioade de interdictie nu se iau in considerare in cazul resturilor vegetale sau al altor tipuri de produse organice reziduale ramase pe sol. 5) Fata de perioadele de interdictie pentru aplicarea ingrasamintelor organice mentionate mai sus, pentru municipiul Cluj-Napoca se admit derogari in cazul in care sunt indeplinite simultan urmatoarele conditii: a) terenul nu este acoperit cu zapada; b) temperaturile minime ale aerului au fost mai mari de 4 C pentru o perioada de 7 zile consecutiv; c) prognoza meteorologica pentru urmatoarele 3 zile indica temperaturi minime peste 0 C. Se pot acorda si alte derogari, cu titlu provizoriu, pentru perioadele de interdictie pe baza unui memoriu tehnic care trebuie sa demonstreze ca aplicarea derogarii nu prezinta riscuri de scurgere (pierdere) de azot in apele de suprafata sau subterane. Derogarea va specifica, in functie de tipul culturii actuale si anterioare, durata pentru care se acorda, modalitatile de aplicare (tipul de sol, natura si caracteristicile fertilizantului, perioadele, normele si tehnicile de imprastiere) si procedurile de supraveghere puse in practica pentru evaluarea riscurilor aplicarii derogarii pentru ape. 6) Se mai pot acorda derogari pentru anumite tipuri de ingrsaminte organice cu mentionarea perioadelor pentru care se acorda si pentru fiecare tip de ingrasamant. Aceste derogari privesc: a) solurile care se ara pana in iarna, in scopul de a putea profita de efectul gerului hibernal asupra structurii solului (soluri luto-argiloase spre argiloase); b) infiintarea de culturi consumatoare de azot (culturi de acoperire) inainte de 1 septembrie si desfiintarea acestora cel mai tarziu la 15 noiembrie; c) furnizarea de azot catre cultura consumatoare de azot care trebuie luata in considerare in vederea fertilizarii; d) cantitatea imprastiata care trebuie fixata in functie de mineralizarea azotului in sol, de capacitatea de absorbtie a covorului vegetal si de nevoile previzibile ale plantelor; 7) Pentru fermele care primesc derogari se infiinteaza retele locale de parcele test pentru urmarirea si evaluarea culturilor si a azotului mineral din sol ca urmare a imprastierii, pana la infiintarea culturii urmatoare. Aceasta monitorizare trebuie sa permita o evaluare a riscurilor derogarilor de imprastiere pentru calitatea apelor, iar rezultatele vor fi cuprinse intr-o sinteza anuala. Art. 5 . Ingrasamintele cu azot se administreaza pe teren, pe cat posibil, intr-o maniera cat mai precisa si uniforma. Art. 6 . 1)Pe terenurile cu pante abrupte nu se administreaza ingrasaminte cu azot. 2)Pe terenurile agricole in panta fertilizarea trebuie facuta numai prin incorporarea ingrasamintelor in sol si tinand cont de conditiile meteorologice. Nu se aplica ingrasaminte, mai ales dejectii lichide , cand sunt prognozate precipitatii intense. Art. 7 . 1) Nu se aplica ingrasaminte cu azot pe terenurile agricole daca:

(a) Solul este crapat, fisurat in adancime, ori sapat in vederea instalarii unor drenuri sau pentru a servi la depunerea unor material de umplutura sau campul a fost prevazut cu drenuri sau a suportat lucrari de subsolaj in ultimele 12 luni (b) Solul a fos inundat si/sau are acces de umiditate (c) Solul a fost inghetat 12 ore sau mai mult in decurs de 24 ore, sau (d) Solul este acoperit de zapada. (1) Imprastierea gunoiului de grajd grosier de la vaci este permisa pe soluri inzapezite sau inghetate Art. 8 . Nu se administreaza ingrasaminte chimice pe terenurile care permit accesul direct al acestora in apele de suprafata sau subterane datorita pozitionarii sau tipului acestor terenuri. Art. 9 . (1) Fara a aduce atingere prevederilor art. 10, ingrasamintele organice nu se mai aplica pe terenurile unde cantitatea de azot total exprimata in kilograme care ar putea sa rezulte dupa administrarea de ingrasamant organic in fiecare an pe terenurile unei ferme, depaseste cantitatile calculate in conformitate cu alin. (2) (2) In cazul in care conditiile hidrotehnice nu impun alte limite, cantitatea de azot totala reprezinta suma dintre: a) numarul de hectare de terenuri inierbate ale unei ferme, inmultit cu 250 kg; si b) numarul de hectare de terenuri agricole altele decat terenuri inierbate ale unei ferme, inmultit cu: -210 kg pentru primii patru ani de aplicare a Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole. -170 kg dupa primii patru ani de aplicare a Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole. Art. 10 . (1) Ingrasamintele organice nu se administreaza pe terenurile agricole unde prin aplicarea in oricare 12 luni consecutive, cantitatea de azot total exprimata in kilograme, care ar putea sa rezulte dupa administrarea de ingrasamant organic, poate conduce la depasirea cantitatii de azot total calculate potrivit art. 9, alin (2). (2) In situatia prevazuta la alin (1), este obligatorie stabilirea unui plan de management al ingrasamintelor organice, a unui plan de fertilizare si completarea unui caiet de evidente a aplicarii pe camp a fertilizantilor cu azot. (3) Planul de fertilizare se stabileste obligatoriu pe baza echilibrului fertilizarii cu azot pe parcele pentru toate culturile si respecta elementele de calcul ale normei de aplicare si a modalitatilor de fractionare, facand deosebirea, daca este cazul, intre culturile irigate si neirigate. (4) Planurile de management a ingrasamintelor organice si de fertilizare sunt bazate pe alegerea culturilor si rotatia acestora, ponderea culturilor de iarna in raport cu cele de primavera, gradul de acoperire a terenului intre ciclurile de recoltare- semanare si a fazelor de crestere la culturile perene (perioada de repaus vegetativ), amenajarile funciare, infiintarea culturilor intermediare si gestionarea resturilor vegetale. (5) Planurile de management a ingrasamintelor organice si de fertilizare cuprind modalitatile de gestionare a a resturilor vegetale si obiectivele in materie de acoperire a solurilor necultivate sau a celor cultivate in sezoanele umede si reci (toamna iarna), pentru a reduce cantitatile de azzot mineral din solul supus riscului spalarii si pentru infiintarea culturilor inhibitoarede nitrati sau a culturilor intercalate. Art. 11 . (1)Administrarea ingrasamintelor chimice si organice pe terenurile agricole adiacente cursurilor de apa si lacurilor nu se efectueaza pe fasiile de protectie late de minim 5 metri, respectiv de 50 metri in cazul captarilor de apa potabila, cu exceptia ingrasamintelor lichide la care banda de protectie

trebuie sa fie lata de cel putin 30 metri pentru cursuri de apa si lacuri si 100 metri pentru captari de apa potabila. (2) In zonele de protectie nu se aplica si nu se vehiculeaza ingrasaminte (3) Inainte de a fi administrat pe teren, efluentul de siloz trebuie diluat cu o cantitate de apa echivalenta cu cantitatea de efluent. Nu se aplica mai mult de 50 mc/ha din efluentul diluat (4) Efluentul de siloz nu se aplica in zonele de protective a cursurilor de apa. (5) Pe raza municipiului Cluj-Napoca, posesorii de terenurile agricole care le utilizeaza in scopul obtinerii de productii agricole, vor lua masuri de a realiza pe terenul proprietate benzi inierbate cu latimea de 5 m, pe marginea cursurilor de apa sau a lacurilor ce traverseaza terenul lor, in vederea diminuarii scurgerilor de nitrati catre corpurile de apa de suprafata. Lungimea totala a acestor benzi (fara a se tine cont de eventualele elemente de infrastructura- cai ferate, drumuri, etc.- care nu necesita aceasta masura) in zona delimitata de 2,5 km in jurul vetrei satului in care se considera ca sunt aplicate majoritatea ingrasamintelor organice, va fi de 48,611 km, ceea ce reprezinta pentru municipiul Cluj-Napoca o suprafata de 47,11 ha. (6) Sursa de finantare pentru terenurile ce apartin municipiul Cluj-Napoca va fi bugetul local iar pentru ceilalti proprietari va fi din fonduri proprii sau din fonduri atrase pe baza de programe de protectia mediului si a apelor. (7) Aplicarea ingrasamintelor organice pe terenurile aflate in gestiune se va face pe baza Planului de Management a Nutrientilor elaborat conform Codului de bune practici Agricole. Art. 12 Pe terenurile agricole cu sol nisipos sau subtire nu se aplica, decat primavera si in cantitati strict limitate, ingrasaminte organice lichide, pastoase sau provenite de la pasari, precum si namoluri de canalizare. Art. 13 (1) Capacitatea rezervoarelor de stocare a ingrasamintelor de origine animala trebuie sa depaseasca necesarul de stocare, tinandu-se seama de perioadele cele mai lungi de interdictie a aplicarilor pe teren a ingrasamintelor conform prevederilor art. 4 si art. 12 cu exceptia situatiilor in care se poate demonstra autoritatilor compentente in domeniul protectia mediului si al agriculturii ca orice cantitate de ingrasaminte de origine animala, in exces fata de actuala capacitate de stocare, va fi tratata astfel incat sa nu se aduca prejudicii mediului. (2) In situatia prevazuta la alin (1), planurile de management al ingrasamintelor organice si de fertilizare, la care se face referire la art. 10, alin (2), vor fi stabilite in functie de perioadele cele mai lungi de interdictie a aplicarilor pe teren a ingrasamintelor. (3) Duratele minime de stocare a deferitelor ingrasaminte organice sunt stabilite pentru municipiul Cluj-Napoca la 5 luni. (4) In gospodariile in care incarcarea cu animale este mai mare decat valoarea de prag, 4UVM/ha/an, este necesara intocmirea documentelor privind importurile si exporturile gunoiului la nivelul fermei, conform modelelor propuse in Codul de Bune Practici Agricole. Art. 14 . (1) Se stabilesc si/sau se reabiliteaza , la marginea terenurilor agricole, de jur imprejurul acestora, pe laturi si la marginea cursurilor de apa, suprafete ierboase, de arbori, cu garduri si cordoane impadurite, precum si taluzuri inierbate. (2) Pentru gestionarea durabila a terenurilor agricole este obligatorie: a) infiintarea culturilor permanente; b) rotatia culturilor; c) executia lucrarilor de imbunatatiri funciare; d) executia lucrarilor de ameliorare a calitatii solului; e) infiintarea de culturi adecvate.

(3) La nivelul municipiului Cluj-Napoca se recomanda impadurirea terenurilor arabile afectate puternic de procesele de eroziune hidrica. Acest lucru se va realiza de catre toti proprietarii de terenuri ( particulari, persoane juridice, Primaria municipiului Cluj-Napoca, etc) (287 ha) ,din resurse financiare proprii, sau obtinute pe baza unor programe de finantare, obligatoriu cu sprijinul Directiei Silvice in calitate de consultant si furnizor de material forestier adecvat terenului respectiv. Art. 15 (1) In cazul in care se constata suprafertilizarile prin folosirea excesiva a ingrasamintelor chimice pe baza de azot contrar recomandarilor Oficiilor de studii pedologice si agrochimice, se impune o limitare a aporturilor de azot mineral la scara exploatatilor (acolo unde este cazul) sau macar a zonei sau a unei parti a zonei vulnerabile. Exploatatiile din aceste zone sunt supuse unor actiuni suplimentare, care se refera la: a) reducerea cantitatilor de azot provenind din dejectii aplicate in zona (tratarea apelor uzate, transportul si exportul dejectiilor animaliere in afara zonelor cu excedent, modificarile de alimentare si de structura a efectivelor de animale); b) o mai buna utilizare a suprafetelor din zona , susceptibile de primire a dejectiilor (mai ales o imprastiere realizata efectiv pe toate terenurile incluse in planurile de aplicare a acestora, utilizarea de noi terenuri pentru imprastiere, aplicarea de tehnici si practici permitand o distribuire extinsa pe suprafetele ocupate de terti, pe pajisti, pasuni si fanate si pe terenurile cu alte destinatii decat cele agricole, daca aceste tehnici si practici sunt permise de reglementarile in vigoare . c) sprijinirea dezvoltari agriculturii ecologice, ca o metoda de producere a alimentelor prin practici agricole prietenoase cu mediul. d) sprijinirea si cresterea competivitatii agriculturii ecologice e) conversia la metode ecologice de productie agricola pentru legume, fructe, plante aromatice si medicinale, culturi furajere, pasuni naturale, producerea de lapte si produse derivate ecologice, carne si produse derivate ecologice f) conversia terenurilor agricole catre agricultura ecologica si certificarea acestora in vederea infiintarii culturilor ecologice g) infiintarea culturilor prmanente si conversia terenurilor agricole in terenuri inierbate (2) In zonele vulnerabile, in care restrictionarile care se impun sunt mai ample, se implementeaza masurile Programului national de agromediu prin care se acorda producatorilor agricoli si fermierilor compensatii si alternative de cultura in cazul in care acestia accepta punerea sub incidenta acestui program a terenurilor agricole pe care le cultiva. Art.16 (1) In cazul pasunilor si fanetelor se aplica masurile si actiunile tehnice si de amenajari pastorale , in special. a) bonitarea tuturor suprafetelor de pasuni si fanete, cu stabilirea potentialului de productie al acestora si evidentierea covorului vegetal existent. Se stabilesc cele mai indicate asociatii de leguminoase si ierburi perene specifice, pe baza cercetarilor specifice in domeniu b) stabilirea numarului de animale carora sa li se asigure suprafetele de pasune, pe baza normelor de consum, a cantitatilor de masa verde necesare pentru productia zootehnica programata a se realiza in perioada de pasunat c) intocmirea pentru fiecare pasune a programului de actiuni tehnice ce trebuie alicate pentru atingerea potentialului de productie-regenerari prin insamantare si suprainsamantare, fertilizari, combaterea eroziunii solului, desecari, lucrari de intretinere d) corelarea efectivelor de animale care pasuneaza cu suprafetele exisente I comuna, pe baza unei incarcaturi standard (UVM) pe unitatea de suprafata, stabilindu-se astfel excedentul sau

deficitul de pasune si modul de solutionare a acestuia, precum si normele de ingrasaminte organice care se pot aplica in perioadele permise e) determinarea anuala a necesarului de seminte de leguminoase si ierburi perene specifice, care trebuie produse pentru refacerea covorului vegetal al pasunilor si fanetelor, prevazut a se executa in anul urmator. Pe aceasta baza se va stabili suprafata de loturi semincere necesare pe municipiu si structura optima de culturi ce va trebui realizata f) intocmirea unui program de pasunat rational, cu respectarea perioadei de refacere a covorului vegetal dupa fiecare ciclu de pasunat. Cu aceasta ocazie se stabileste data inceperii pasunatului, precum si data la care animalele vor fi scoase de pe pasune, actiune deosebit de importanta pentru refacerea covorului vegetal. Se inscriu masurile ce trebuie respectate de crescatori, la inceputul fiecarui sezon de pasunat, cu privire la curatarea pasunilor, eliminarea buruienilor toxice, eliminarea excesului de apa, modul de grupare a animalelor de pasune, actiuni sanitare veterinare obligatorii. (3) La nivelul municipiului Cluj-Napoca, pasunile apartinand municipiului vor fi cuprinse intr-un program de insamantare, de refacere datorita stadiului avansat de distrugere. Totodata acestea vor fi prevazute cu sisteme de furnizare a apei, atat pentru animale cat si pentru asigurarea aportului de lichid a masei furajere. Lucrarile se vor realiza de catre Primarie cu resurse financiare provenind de la bugetul local. (4) Pe pasunile din zona vulnerabila a municipiului Cluj-Napoca (4964 ha), se vor acorda un numar de maximum 20346 echivalent UVM autorizatii de pasunat. Acest numar corespunde incarcarii limita de 4 UVM/ha/an. Art.17 (1)Documentele de evidenta ale fermei trebuie astfel intocmite si completate incat sa permita autoritatilor de inspetie si control sa constate: a) suprafata fermei b) pentru fiecare teren cuprins in cadrul fermei: (I) tipul si cantitatea oricarui ingrasamant chimic aplicat pe teren, cantitatea de azot continuta si data aplicarii (II) tipul si cantitatea oricarui ingrasamant organic aplicat pe teren si data aplicarii (III) pentru fiecare tip de ingrasamant organic aplicat se va preciza natura acestuia si tipul de animale de la care provin (IV) tipul oricarei culturi, data la care a fost semanata si data recoltarii b) numarul septelului tinut in ferma, speciile acestora si marcarea lor, precum si natura acestuia exportat din ferma, data efectuarii exportului precum si numele si adresa destinatarului c) cantitatea oricarui tip de ingrasamant de origine animala si natura acestuia ( gunoi de grajd, must de gunoi de grajd, dejectii lichide, dejectii semifluide-pastoase, ingrasaminte organice lichide, namol de canalizare) exportat din ferma, data efectuarii exportului precum si numele si adresa destinatarului. (2)Unitatile cu personalitate juridica pentru cresterea animalelor de pe teritoriul municipiului ClujNapoca vor trebui sa faca dovada ca au drept de imprastiere a gunoiului de grajd produs, pe o suprafata determinata conform efectivelor de animale pe care le detin si anume: Unitatile de crestere a bovinelor necesita o suprafata de aplicare a gunoiului de 96 ha. (I) Unitatile de crestere a porcinelor necesita o suprafata de aplicare a gunoiului de 66 ha. (II) Unitatile de crestere a pasarilor necesita o suprafata de aplicare a gunoiului de 191,5 ha. (3) Excedentul de gunoi de la unitatile cu personalitate juridica trebuie sa primeasca un tratament special ( uscare rapida, compostare, etc.) pentru a putea fi utilizat sau comercializat si in alte localitati cu deficit de ingrasaminte organice.

Art.18 Orice document de evidenta al fermei, intocmit potrivit articolului 16, se pastreaza pe o perioada de 5 ani de la ultima evidenta inregistrata in document. Art.19 Respectarea prevederilor Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole, aprobat prin Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor si al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale nr. 1182/1270/2005, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.224 bis, din 13 martie 2006, este obligatorie. Art.20 Pe terenurile arabile cu pante cuprinse intre 5-8% (2231 ha )se recomanda cresterea procentului culturilor de iarna la 30-35% si realizarea de benzi inierbate la baza pantelor.Imediat dupa aplicarea pe aceste terenuri, ingrasamintele organice se incorporeaza in sol. Art.21 Pe terenurile cu pante cuprinse intre 8-12% (748 ha) se recomanda acoperirea cu culturi in timpul iernii sau neefectuarea araturii de toamna.La baza pantelor se vor realiza culturi inierbate de minimum 5 m latime. Imediat dupa aplicare , ingrasamintele organice vor fi incorporate in sol. Art.22 Pe terenurile cu pante intre 12-15% (64ha) este obligatorie acoperirea cu culturi in timpul iernii.La baza pantelor se realizeaza benzi inierbate de minimum 10 m latime. Imediat dupa aplicare ingrasamintele se incorporeaza in sol. Art.23 Pe terenurile cu pante mai mari de 15 % (2 ha) se interzic culturile prasitoare.La baza pantelor se realizeaza benzi inierbate de minimum 10 m latime. Imediat dupa alicare ingrasamintele se incorporeaza in sol. Art.24 Se iau masuri adecvate pentru minimizarea scurgerilor de nitrati proveniti din activitatile casnice catre corpurile de ape subterane si de suprafata. Art.25 Municipiul Cluj-Napoca are retele de furnizare a apei si de canalizare precum si o statie de epurare a apelor uzate. Art.26 (1) Prezentul Program de actiune este conceput in conformitate cu conditiile naturale si socioeconomice ale municipiului Cluj-Napoca, care este incadrat in zona vulnerabila la poluarea cu nitrati , in conformitate cu anexa nr. 2 a Ordinului Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si a Ministerului Mediului si Gospodaririi apelor nr.241/1969/2005 din 26 martie 2005, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 508 din 15 iunie 2005. Acest Program de actiune realizat pentru municipiul Cluj-Napoca va fi transmis spre publicare pe site-ul Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile, respectiv al Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, si se va afisa la sediul Primariei municipiului Cluj-Napoca. Art.27 Agentia Nationala de Consultanta Agricola si directiile agricole si de dezvoltare rurala desfasoara actiuni si iau masuri legate de sensibilizarea, formarea si consilierea agricutorilor in ceea ce priveste Codul de bune practici agricole si prevederile prezentului program de actiune.

Art.28 Oficiile judetene de studii pedologice si agrochimice vor asigura consultanta pentru intocmirea planurilor de management al nutrientilor in acord cu prevederile Codului bunelor de practice agricole si ale prezentului Program de actiune. Art.29 Modelele planurilor de fertilizare si ale caietelor de evidenta a distribuirilor de ingrasaminte, precum si documentele insotitoare, sunt publicate in anexele nr.10 si 11 din Codul de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole. Art.30 Modalitatile de calcul a cantitatii maxime de azot in dejectii sunt publicate in anexa nr. 8 din Codul de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole. Art.31 Modalitatile de calcul al echilibrului fertilizarii cu azot si documentele insotitoare sunt publicate in Codul de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole. Art.32 Regulile de gestionare durabila a terenurilor agricole sunt publicate in paginile 12-14 din Codul de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole. Art.33 Primaria municipiului Cluj-Napoca va urmarii prin directiile de resort indeplinirea masurilor din prezentul program si va lua masuri contraventionale conform legislatiei in vigoare. INTOCMIT, Sef Birou Ecologie Urbana - STEFAN LUCACIU Consilier- Directia Politie Comunitara - TRAIAN CHISLUCA