Sunteți pe pagina 1din 10

Actiunea de a observa este o poarta catre Constiinta Supramentala SHIVASHAKTI (Supramentalul n viziunea lui Sri Aurobindo)

Lumea n care traim este un imperiu al simturilor, n care esenta divina a sufletului nostru, adevaratul Sine, a fost dat uitarii de majoritatea oamenilor. Suntem precum niste actori aflati pe marea scena a vietii, care nu mai asculta indicatiile Regizorului si care se identifi ca ntr-att cu rolurile lor nct nu-si mai amintesc cine sunt ei de fapt. Turnul Babel nu mai este o metafora ci o imagine a realitatii cotidiene. Pentru a transcende spectacolul iluziei cosmice, este necesar sa fim totodata si observatori detasa ti ai acestuia. Gratie observarii atente, mintea se linisteste. Abia aici ncepe TRANSFORMAREA... n general, noi nu observam, ci privim doar superficial, pentru a eticheta un anum it obiect, a-l accepta sau a-l respinge. Am fost educati sa facem totul avnd o an umita motivatie, n general egoista, fara de care consideram interior ca actiunea nu are sens. Pentru a regasi puritatea actului de perceptie originar, lipsit de implicare egotica, va trebui sa nvatam cum sa privim, sa ascultam, sa mirosim, s a gustam, sa atingem fara sa limitam prin rationamente sterile, informatiile pri mite de la simturi. Cum sa observam cu atentie n directia evolutiei spirituale, prima necesitate fundamentala este aceea de a nte lege mentalul. Dar pentru o ntelegere directa, nemijlocita, trebuie sa-i urmarim noi nsine miscarile, si nu doar teoretic: acestea nu sunt simple speculatii, ci e xercitii concrete, practice. Cum putem observa mintea, pe care n mod fals o consideram a fi cea care observa r ealitatea? Suntem oare capabili sa o observam? Vom descoperi poate, consternati, ca nu stim cum sa observam cu atentie, pentru ca a fi atent sau a observa impli ca un autocontrol care sa nu permita ca, dupa perceptie, sa apara reactii subiec tive amestecate cu perceptia propriu-zisa. Ne vom antrena sa percepem cum activitatea involuntara a creierului identifica o biectul si i da un nume. Apoi vom impune o oprire totala a rationamentelor mintii . Nu lasam sa mai apara nicio reactie de acceptare sau de respingere, de simpati e sau de antipatie, de preferinte sau prejudecati care decurg din ceea ce am fos t nvatati sa percepem. La nceput, vom obosi cnd vom urmari sa nvatam tainicul proces al observarii lucide si detasate. Atunci, cautatorul spiritual sincer va descoperi ca, n cursul efortu lui impus de educatia primita n societatea moderna de a dezvolta aparatul mental, am pierdut simplitatea de a privi totul cu inocenta, fie si numai pentru o clip a. Astfel, ne vom antrena sa observam, sa privim si sa contemplam; pentru o clipa s tarea de martor detasat se mentine, dar apoi recadem n eroarea analizarii si a co mpararii, dupa care, din nou, apare starea de martor detasat. Astfel se desfasoa ra ucenicia procesului de observare. Ct dureaza aceasta ucenicie? Depinde de fiec are. n noi se va produce o diviziune spontana, creata n vederea nvatarii. Privim agitati a mentalului si suntem totodata constienti ca observam, dar aceasta diviziune se va estompa gradat, si starea de observare o atentie nereactionala devine o dime nsiune naturala a fiintei noastre. Observarea duce la ncetarea fluctuatiilor mentalului La nceput, flacara atentiei este ma

i puternica, apoi constiinta faptului ca noi observam dispare si ea. Nu mai exis ta nici observator, nici observat si tacerea domneste, suverana, n constiinta ind ividuala. Tarmul cuvintelor, al ideilor, al gndurilor si al simbolurilor este para sit. Am ajuns la frontiera cunoscutului si ne aflam acum n fata Marelui Mister. Aceasta atentie lipsita de orice reactie nu este, la prima vedere, atragatoare, ci mai degraba foarte austera si revolutionara. Daca nsa perseveram si nu abandon am starea de martor n care dispare constiinta faptului ca noi observam, ni se rev eleaza linistea spatiului interior si a vacuitatii inefabile. Mintea si nceteaza o rice activitate. Ego-ul si toate schemele sale dispar ca prin farmec. Dar aceste rezultate se obtin numai prin practica. Trebuie sa experimentati, sa explorati; numai astfel veti descoperi singuri ca exista posibilitatea de a trai n deplina libertate. Linistea interioara Aspirantul nu mai este centrat n Ego pentru a rosti eu observ , caci flacara atentie i a produs n el transformari profunde. El devine un martor detasat, dar plin de v iata. ncetarea agitatiei mentale genereaza o stare de relaxare totala. Prin aceasta lin iste sunt eliberate fortele vindecatoare latente n om, iar ranile si cicatricile sufletesti capatate n decursul ncercarilor vietii sunt vindecate cu usurinta. Afirmatia ca o noua Fiinta se naste n interior nu este nicidecum o metafora, ci e ste purul adevar. n aceasta liniste interioara, netulburata de gnduri, este activa ta energia Supramentalului. Aceasta este o energie de natura subtila, care nu fa ce parte din energia cerebrala; ea nu este nici fizica, nici musculara si nici c erebrala. n spatiul interior, energia ia nastere din tacere Energia activa a tacerii, n aceasta stare de martor detasat, nu este nicidecum o consecinta a fostelor noastre activitati. n tarmul Tacerii, energia Supramentalulu i ncepe sa se miste si sa actioneze; ea priveste prin ochii nostri un fel de noua facultate a vederii utilizeaza creierul, cunoscutul, memoria. Supramentalul se manifesta printr-o inefabila actiune linistita. Aceasta actiune pare a fi existat dintotdeauna, si ea nalta fiecare fiinta din univers catre pro pria sa perfectiune, trecnd cel mai adesea prin toate mastile imperfectiunii. Supramentalul este diferit de miscarea mentalului care divizeaza viata n eu si non-e u . El este acea inteligenta care priveste si mbratiseaza dintr-o data totalitatea realitatii, si este constient de el nsusi ca facnd parte din aceasta vasta totalit ate. Niciodata el nu vede particularul separat. Acelasi individ, care priveste acum cu aceiasi ochi, vede o lume diferita: o per ceptie lucida a totalitatii si a particularului ca parte organica a ansamblului. Partea este n tot si totul este n parte. Astfel, raporturile partii cu totalitate a se transforma calitativ. O simpla si gratioasa spontaneitate La nivel mental, perceptia ia nastere din dispozitia mintii: daca suntem deprima ti, percepem obiectul n culori sumbre; n stare de entuziasm sau de bucurie, acelas i obiect ne apare calitativ diferit. Dispozitia noastra, starea mentalului, util izeaza simturile si determina nivelul perceptiei noastre. Spre deosebire de mentalul inferior, Supramentalul nu are toane. Continutul Supr amentalului este nvaluit n tacere. Este o flacara de luciditate, fara fum, care, o

data aprinsa, lumineaza clar si, n consecinta, perceptia lumii se transforma, la fel ca toate reactiile noastre. Acum exista numai spontaneitate: a vietii, a cunoasterii, a puterii. n viata obis nuita, noi cautam sa cunoastem ceea ce este bine sau drept si, cnd credem ca am a flat, ncercam ct de ct sa ne materializam gndul. Constiinta Supramentala nu cauta sa cunoasca, nu cauta sa stie ce anume trebuie facut si ce nu trebuie facut; ea este totdeauna perfect tacuta, imobila si traie ste spontan, dar TOTAL, fiecare secunda a timpului. n cazul ei, n fiecare clipa, n linistea deplina a constiintei, cunoasterea dorita apare firesc precum o picatur a de lumina; astfel putem cunoaste aproape fulgerator ce anume trebuie facut, ce anume trebuie spus, ce anume trebuie vazut, ce anume trebuie nteles. Constiinta lucida a totalitatii trezeste iubirea, compasiunea, tandretea. n conse cinta, raspunsurile sunt spontane; nu mai exista calcul rigid, manipulare sau al te manevre ale ego-ului, ci o simpla si gratioasa spontaneitate. Astfel, ne tran sformam si odata cu noi se transforma ntregul univers n care traim. Teama cronica si nencetata de care sufera egoul dispare; atunci apar zorii unei v ieti lipsite de teama, care duce la adevarata ntelegere a realitatii si la deplin a libertate. Astfel, cel care a atins plenar starea de constiinta supramentala n u actioneaza si nu traieste dect ca si cum ar fi ghidat si inspirat de Dumnezeu. SHIVASHAKTI Suprema Energie (Shakti) est e energia dincolo de orice limitare. Ea este non-duala (advaita) si duala (dvai ta). Energia inferioara (apara) este doar duala (dvaita). Aceste trei energii co respund constiintei subiective, constiintei conceptuale si constiintei obiective 1. Ma nclin n fata acelei Constiinte care straluceste n aceste trei moduri. Aceasta Constiinta este inima Supremului Shiva. Ea este totodata una cu universul si di ncolo de lumea manifestata. n lumea filosofiei shivaite, Supremul Shiva este conceput ca o fiinta plina de lu mina. Dar, mai mult dect att, Supremul Shiva este ntruchiparea luminii si aceasta l umina este diferita de cea a soarelui, a lunii sau a focului. Este lumina (prakasha) nzestrata cu Constiinta (vimarsha); si aceasta lumina nzest rata cu Constiinta este natura Acelei Supreme Constiinte, Supremul Shiva. Ce este Constiinta? Lumina Constiintei nu este doar pura Constiinta, ea este ump luta cu ntelegerea ca Eu sunt creatorul, Eu sunt protectorul si Eu sunt distrugat orul a tot. Doar a sti faptul ca Eu sunt creatorul, Eu sunt mentinatorul si Eu s unt distrugatorul reprezinta Constiinta. Daca Constiinta nu ar fi fost atasata l uminii Constiintei, ar fi trebuit sa admitem ca lumina soarelui sau lumina lunii sau lumina focului sunt tot Supremul Shiva. Dar nu e cazul. Luminii Constiintei (vimarsha) i-au fost atribuite diferite nume. Ea este numita cit-chaitanya, ceea ce nseamna taria constiintei; para vak, cuvntul suprem; svata ntrya, independenta perfecta; aishvarya, gloria predominanta a Supremului Shiva; kartitva, puterea de actiune; sphuratta, puterea de existenta; sara, esenta com pleta a tot; hridaya, inima universala si spanda, vibratia universala. Toate ace stea sunt nume atribuite n Tantra-e acestei Constiinte. Aceasta Constiinta a Eu-lui, care este realitatea Supremului Shiva, este un Eu nat ural (akritrima) si nu nascocit. Nu este o Constiinta a Eului adaptata. Fiintele umane limitate au o Constiinta a Eului adaptata. Supremul Shiva are o naturala sau pura Constiinta a Eu-lui. Exista o diferenta ntre Constiinta adaptata si Constiinta na turala. Constiinta artificiala sau adaptata exista cnd aceasta Constiinta a Eu-lu

i este atribuita corpului tau, mintii tale, intelectului tau, egoului tau. Const iinta naturala este acea Constiinta care este atribuita realitatii Sinelui, care este Constiinta a tot. Constiinta naturala este ntruchiparea pura a Constiintei. Este chiar Shiva. Toate cele treizeci si sase de elemente (tattva), de la Shiva la pamnt, sunt create de aceasta Constiinta naturala a Eu-lui. Acestea nu sunt doar create de aceasta Co nstiinta, ele si stralucesc n aceasta Constiinta. Creatia Sa nu este n afara natur ii Sale, ea exista n Sinele Sau. El a creat ntreg acest univers n perimetrul Consti intei Sale. Astfel, tot ceea ce exista rezida n aceasta Constiinta. Asta ar trebui sa ntelegeti. Energia creativa care este atribuita Supremului Shiv a, nu este o energie a Supremului Shiva care creeaza universul n afara Constiinte i Sale, asa cum noi cream n afara constiintei noastre. Creatia Sa nu este insensi bila (jana) asa cum sunt creatiile noastre. Acest univers, care este creat n Constiinta Sa, este dependent de acea Constiinta . El este ntotdeauna dependent de acea Constiinta. Nu se poate misca n afara acele i Constiinte. Acesta este modul n care Creatia Sa are loc. Trebuie sa ntelegeti ca acest univers, care este creat de Stapnul Constiintei, est e una cu acel Creator Care este n ntregime prakasha-vimarsha, lumina nzestrata cu C onstiinta, luminoasa prin ea nsasi. Daca acest univers creat ar fi ramas n afara acestei Constiinte, n-ar fi aparut n imanui n raza perceptiei. N-ar fi existat, asa cum nu exista fiul unei femei ster pe sau laptele unei pasari. Daca aprofundam aceasta ntelegere, vom vedea ca exist a o diferenta ntre aceste analogii. Daca acest univers creat ar fi ramas n afara C onstiintei, n-ar fi fost perceput de nimeni, pentru ca, de fapt, nu ar fi exista t deloc. Totusi, doar Constiinta exista. Astfel, deoarece universul exista, el e ste una cu Constiinta. n realitate, nimic n-ar exista daca ar fi separat de aceas ta Constiinta. n acest sens doar, noi putem spune ca fiul unei femei sterpe sau l aptele unei pasari pot exista. Aceasta exista deoarece n Constiinta exista tot att de multe lucruri cte exista n gndul nostru. Cnd ceva exista n imaginatie, atunci exi sta si n Constiinta. Ksemaraja ne spune ca acest univers nu exista n afara Constii ntei. Astfel, fiul unei femei sterpe sau laptele unei pasari nu exista n afara Co nstiintei. Ne putem gndi la ele, deci ele exista de asemenea nauntrul Constiintei. Constiinta Supremului Shiva nu este umbrita de aceasta lume cre ata. Lumea nu poate pune Constiinta n obscuritate. Dimpotriva, Constiinta da nast ere existentei acestei lumi. Aceasta lume exista pe suprafata Constiintei. Atunci, cum poate aceasta lume sa acopere sau sa ascunda natura Constiintei? Adevarul este ca aceasta lume si extra ge seva vietii din Constiinta. Este plina de lumina Constiintei. Universul nu po ate sa-si oculteze viata, care este Constiinta. Daca acest univers ar putea sa o culteze Constiinta Supremului Shiva, cum ar putea, nsa, exista? Raspunsul este ca nu ar putea face acest lucru, pentru ca el ar dispare. Astfel, este usor sa se observe ca un argument care urmareste sa probeze non-exi stenta Constiintei, chiar nu ar putea exista n absenta Constiintei. Daca spuneti ca Dumnezeu nu exista, ati putea fi ntrebati, cine spune ca Dumnezeu nu exista? D umnezeu este Cel care spune ca Dumnezeu nu exista. Deci, Dumnezeu nsusi este Cel care urmareste sa dovedeasca faptul ca El nu exista. De ce? Pentru faptul ca ace a persoana care infirma existenta Supremului Shiva, prin aceasta ncercare a sa de a infirma existenta Lui, chiar i afirma existenta. Acest lucru se petrece deoare ce persoana care pune ntrebarea este Supremul Shiva, care exista chiar dinainte c a ntrebarea privitoare la existenta Sa sa apara. Cum se poate ntelege existenta Supremului Shiva? Aceasta trebuie cuprinsa cu mint

ea folosind ntelegerea proprie. Existenta Sa straluceste peste tot fie ca suntem de acord, fie ca nu suntem de acord. Daca suntem de acord ca Supremul Shiva exis ta, El straluceste. Daca nu suntem de acord ca Supremul Shiva exista, El straluc este de asemenea n acest non-acord. n amndoua cazurile El straluceste. Deci a prezenta un argument pentru a dovedi existenta Sa este la fel de fara fol os, pentru ca persoana care avanseaza argumentul este acea persoana care deja ma nifestata aici este dovedita astfel. De fapt, cele doua clase de obiecte interne si obiective si cele trei clase de corpuri grosier, subtil si cel mai subtil su nt dependente de acea Constiinta. Daca Constiinta nu ar fi fost, nici unul din a ceste obiecte sau corpuri nu ar fi existat2. Mai mult dect att, o dovada (pramana) este data doar pentru ceea ce nu este cunosc ut apriori si care este cunoscut doar acum. Pentru a da o proba pentru ceea ce a fost deja cunoscut dinainte de existenta dovezii, nu are sens. Astfel, o dovada a existentei Lui Dumnezeu, Supremul Shiva, nu-si are locul aici. Completa Constiinta a Eu-lui (purnahanta) este umpluta de toate sunetele, toate cuvintele, toate propozitiile. Totul exista aici, n aceasta Constiinta Completa a Eu-lui. De aici, Paramashiva se expansioneaza n ciclul celor treizeci si sase de tattva-e sau elemente. Aceste treizeci si sase de elemente sunt urmatoarele. n p rimul rnd sunt elementele pure: shiva, shakti, sadashiva, ishvara, shuddhavidya. Acestea sunt urmate de elementele limitarii: ignoranta (maya), energia activa li mitata (kala), energia limitata a cunoasterii (vidya), atasamentul (raga), limit are a timpului (kaala) si de limitarea de spatiu (niyati)3. Dupa acestea, sunt t attva-ele purusha, sufletul limitat si prakriti, natura sa. Tattva buddhi este i ntelectul. Ahamkara este egoul. Manas este mintea, shrotra este urechea, tvak es te pielea, cakshuh sunt ochii, jihva este limba, ghrana este nasul, vak este sun etul, pani este mna, pada este piciorul, upastha este organul excretor al urinari i, payu este organul eliminarii fecalelor. Shabda este auzul, sparsha este ating erea, rupa este forma (vazul), rasa este gustul, gandha este mirosul. Akasha est e eterul, vayu este aerul, vahni este focul, salila este apa si bhumi este pamntu l. Acestea sunt cele treizeci si sase de tattva-e si ele sunt create n natura Sup remului Shiva. Acum vor fi explicate aceste treizecisisase de tattva-e. Prima tattva este Shiva tattva, elementul lui Shiva. Shiva tattva este acea tattva care contine iccha, vointa, jnana, cunoasterea si kriya, actiunea, fiecare din ele debordnd de beatit udine. Vointa Sa este plina de extaz, Cunoasterea Sa este plina de extaz, actiun ea Sa este plina de extaz. Cnd Supremul Stapn (Parameshvara), doreste sa creeze acest univers care exista n na tura Sa n afara naturii Sale, n natura Sa proprie, primul nceput al miscarii pentru a crea acest univers este elementul shakti. Acesta este primul nceput al vointei (iccha). Aceasta vointa este vointa Supremului Shiva. Este vointa Sa nestavilit a. Vointa omului obisnuit este de multe ori ncatusata, neputnd sa faca la un momen t dat ceva ce si-ar dori. Vointa Supremului Shiva este libera si independenta. N u este limitata sau n opozitie cu nimic. Cnd El doreste sa creeze universul, unive rsul ncepe sa fie. Dar universul, care apare din natura Sa proprie, este deja existent n natura Sa. Cnd universul ncepe sa si faca aparitia, el continua sa fie impregnat de Suprema Co nstiinta de Eu a Lui Shiva. n aceasta aparitie a universului, Constiinta lui Eu n u este ignorata. La acest stadiu al manifestarii, Constiinta Lui Eu este predomi nanta. Acesta este elementul sadashiva. Elementul sada-shiva exista cnd Supremul percepe Eu sunt acest univers . Nu Eu am creat acest univers , mai degraba Eu sunt aces t univers . Aceasta este starea de Sadashiva. Cnd universul care trebuie creat a tsnit n deplinatatea sa, si este nca nfasurat cu C onstiinta de Sine a Supremului Shiva, acesta este elementul ishvara.

Cnd acest univers este creat si El vede ca acest univers creat nu este separat de Sine nsusi si El simte existenta naturii Sale n universul exterior acesta este sh uddhavidya tattva. Trebuie notata diferenta ntre aceste trei stari sadashiva, ishvara si shuddhavidy a. Sadashiva este acel element care exista cnd universul este gata sa tsneasca din Inima Divina. El nu a tsnit nca, dar aceasta stare este iminenta. Aceasta stare corespunde lui sadashiva tattva. Cnd este emanat aceasta este starea de ishvara. Cnd a fost emanat si a nflorit n natura sa proprie aceasta este starea de shuddhavi dya. Cuvintele aham idam, Eu sunt acest univers , exprima experienta lui Sadashiva. Cuvi ntele idam aham, semnifica Acest univers nu este separat de Mine nsumi . Aceasta est e perceptia n starea de Ishvara. Cuvintele aham aham, idam idam, nseamna Chiar dac a acest univers pare separat, de fapt acest univers nu este separat de Mine . Acea sta este experienta specifica lui shuddhavidya tattva. Astfel, universul este mai putin predominant n Sadashiva, mai predominant n Ishvar a si cel mai predominant n shuddhavidya. Cnd percepi cunoasterea universului si cnd , din cauza acestei perceptii gndesti ca acest univers este doar o iluzie plina d e durere si placere care trebuie astfel evitate acest tip de perceptie este numi t maya. Trebuie sa nlaturi aceasta perceptie din constiinta ta. Este doar iluzie. Este ignoranta. Cnd Supremul Shiva, prin propria Sa Energie libera, (svatantrya shakti), acopera propria Sa natura cu ignoranta, El devine o fiinta limitata. Astfel, n fiecare si prin orice cale, El actioneaza ca si cum El ar fi limitat. n aceasta stare limit ata, El simte, O, acesta este inamicul meu, acesta nu este inamicul meu, acesta e ste adevarul, acesta nu este adevarul; acesta este bun, acesta este rau , toate ac este limitari si contradictii i apar Lui. Aceasta este ignoranta. n aceasta stare Supremul Shiva este cunoscut ca purusha, fiinta individuala(sufletul individual) . Cnd totul ti apare ca fiind divin, atunci tu esti Shiva. Cnd totul ti apare ca fiind diferit, n contradictie, atunci ai devenit limitat. n acest punct ai pierdut cuno asterea de sine si esti acaparat de ignoranta. Dar chiar si atunci exista o sper anta, caci tu poti termina si elimina aceasta stare limitata. Astfel fiinta individuala se spune ca este pacalita de propria maya, de propria ignoranta. Ea este atasata de actiunile sale. Ea este o samsari, o fiinta limita ta (jiva), care hoinareste prin aceasta lume n ciclul repetatelor nasteri si mort i. n aceste cicluri, nu exista speranta pentru ea sa traiasca n spiritualitate dac a nu aspira la aceasta elevare. Dar cnd fiinta aspira sa se nalte, atunci ea se po ate nalta. n aceasta stare, ca fiinta limitata (jiva), fiinta este totusi una cu Supremul Sh iva. Dar deoarece este plina de ignoranta, ea nu stie ca este Supremul Shiva. Ac easta este problema fiintei limitate. Acest tip de ignoranta nu este posibila pe ntru Shiva. Cu toate ca Shiva creeaza acest univers si face totul, ndeplinind nenc etat cele cinci actiuni, El nu este marcat de ignoranta. El nu gndeste ca ar fi s eparat de natura Sa proprie. E ca n cazul magicianului: cnd i dai acestui magician o mna plina de praf, el va cre a o mna de dulciuri pentru tine. Mai nti el si nchide pumnul n jurul prafului, apoi el si realizeaza magia sa. Rezultatul este ca tu vei vedea mna sa plina de dulciuri. Trebuie sa-ti dai seama ca numai tu vezi dulciurile, nu si magicianul. El nu ve de dulciuri. El te va ntreba, sunt acestea dulciuri? si tu vei spune, da, acestea su nt dulciuri . Dar magicianul nu vede dulciuri, el vede doar praf. Magicianul stie ca nu e dect pamnt, dar pentru tine sunt dulciuri. Poti chiar sa la mannci si ele v

or fi dulci. Magicianul nu le poate mnca, fiindca el stie ca ele sunt doar pamnt. Astfel este acest univers creat. Pentru magician, este doar pamnt. Si pentru tine , care percepi acest pamnt ca dulciuri, acesta este dulciuri. Te bucuri de aceste dulciuri si totusi acestea nu sunt nimic. Nu sunt dect existenta Supremului Shiv a. Acest univers este nlantuire pentru jiva si nimic pentru Supremul Shiva. n acelasi mod, vezi o sotie frumoasa sau urta, un barbat frumos sau unul urt, un fr uct gustos sau unul rau. Toate aceste lucruri le percep astfel din cauza ignoran tei. Dar toate acestea sunt doar Vointa Sa, libera si independenta (svatantrya) doar existenta Supremului Shiva. Cnd, prin gratia Supremului Shiva sau prin gratia Maestrului sau, fiinta limitata ajunge la adevarata ntelegere a naturii sale, atunci ea este una cu Paramashiva. n acel moment nu exista nici o diferenta ntre el si Paramashiva. Ca si Stapnul Suprem (parameshvara), ea poseda cele cinci mari energii. Aceste ci nci energii sunt puterea de a face orice [n conformitate cu armonia universala] ( sarva-kartritvam), puterea de a ntelege orice (sarva- jnatvam), puterea completei mpliniri (purnatvam), puterea eternitatii (nityatvam) si puterea de a fi atotpat runzator (vyapakatvam). Acestea sunt energiile care exista n Supremul Shiva. nsa, din cauza magiei lui Shiva, aceste energii si asuma diferite forme si condit ii. Puterea de a sti totul (sarva- jnatvam) este transformata n puterea de a sti ceva. Puterea de a face orice (sarva-kartritvam) este transformata n puterea de a face ceva. Puterea completei mpliniri (purnatvam) este transformata n puterea de a fi incomplet, n sentimentul imperfectiunii, a nu fi mplinit. Datorita puterii ac estei limitari, fiinta limitata poate gndi, Am nevoie de acest tip de fabrica pent ru hainele mele, altfel nu voi arata bine. Daca nu voi slabi si nu voi deveni po trivit din punct de vedere fizic, toata lumea va vedea ct de urt sunt si nimeni nu ma va mai place. Trebuie sa am masina aceea. Daca o am si o conduc, toata lumea ma va respecta si va vedea ce plin de succes sunt . Puterea de a fi etern (nityat vam) este transformata n puterea serenitatii, a experimentarii n domeniul timpului . Datorita acestei puteri, fiinta individuala limitata gndeste am 35 de ani , cnd de fapt ea este eterna. Timpul nu exista. El se manifesta doar din cauza acestei li mitari a puterii eternitatii. Puterea de a fi atotpatrunzator (vyapakatvam) este transformata n puterea de a fi limitat n spatiu, a fi doar ntr-un loc si nu oriund e. Atunci cnd aceste puteri, care sunt de fapt d ivine, se limiteaza, devin limitarile kalaa, vidya, raga, kaala si niyati. Kalaa este cea care limiteaza Divinul n atotputernicia sa (sarva-kartritvam). Vidya es te cea care i limiteaza atotcunoasterea (sarva- jnatvam). Raga, atasamentul, este cel care limiteaza completa Sa plenitudine (purnatvam). De ce? Pentru ca atasam entul apare atunci cnd nu esti deplin, cnd simti ca lipseste ceva. Kaala, timpul, este cel care limiteaza eternitatea Sa (nityatvam). Niyati este cea care limitea za fiinta sa atotpatrunzatoare (vyapakatvam). Este limitarea n spatialitate. De f apt fiinta umana ar putea sa patrunda oriunde, dar din cauza lui niyati ea se ga seste ntr-un singur loc si nicaieri n alta parte. Limitarea kalaa conduce fiinta limitata la actiune limitata. Limitarea vidya o c onduce la cunoastere limitata. Limitarea numita raga o face sa fie atasata de ce le cinci elemente subtile (tanmatra)4, sunetul (shabda), atingerea (sparsha), fo rma (rupa), gustul (rasa) si mirosul (gandha). Limitare timpului, kaala, face ca fiinta limitata sa experimenteze trecutul, pre zentul si viitorul. Ea exista n prezent. n trecut nu a existat deoarece fiinta nu era nca nascuta. n viitor ea nu va exista deoarece va muri. Deci, exista trecutul, prezentul si vii torul care o mentin n strmtoare. Limitarea niyati este limitarea actiunii. Eu trebuie sa fac aceasta, iar acea act

iune nu o voi face . Limitarea actiunii da nastere acestui mod de a gndi si de a ac tiona. Scopul acestor cinci elemente limitatoare este de a acoperi si oculta natura rea la a lui Shiva. Astfel, ele sunt numite kancuka, ceea ce nseamna nvelisuri, teci. Aceste cinci kancuka, cele cinci elemente ale limtarii (kalaa, vidya, raga, kaal a si niyati), mpreuna cu maya formeaza cele sase teci (shat- kancuka), care acope ra Constiinta Divina a fiintei. Purtnd aceste sase nvelisuri ea devine o fiinta co mplet limitata. Urmnd celor sase nvelisuri, n succesiunea manifestarii se afla elementele prakriti si purusha. Aceste doua elemente sunt interdependente. Prakriti, adesea tradus c a natura sau materia primara , este cauza predominanta (mula-karana) a tuturor celorl alte elemente ncepnd cu elementul intelect si sfrsind cu elementul final, pamntul. P rakriti este potentialul nediferentiat care da nastere lumii obiective, att inter ioara ct si exterioara. Iata de ce n filozofia Samkhya5, elementele create de prak riti sunt numite vikriti. Vikriti este ceea ce este supus schimbarii. Prakriti e ste ceea ce este neschimbator. Prakriti este cauza lui vikriti. Vikriti este cee a ce se schimba. Prakriti este fara forma si si asuma forma a ceea ce este schimb ator. De exemplu, elementul intelect este supus schimbarii, este format, cu alte cuvinte modelat si aceasta punere n forma a lui prakriti este vikriti. Aceasta Prakriti este starea materiei nediferentiate (samya-vastha). Este starea unde cele trei gunas sattva, rajas si tamas nu sunt cu adevarat percepute. Aces te trei gunas exista n prakriti, dar ele nu sunt percepute deoarece, n prakriti, a ceste elemente sunt ntr-un perfect echilibru si nediferentiate. Aceste trei gunas -e, din aceasta cauza, nu sunt cu adevarat manifestate n starea cauzei care este prakriti. Ceea ce raspunde de prakriti si poseda acel prakriti se numeste purush a. Purusha este acel suflet nlantuit si limitat care este conex cu subiectivitate a. Elementul intelect, buddhi, este elementul care decide. Prima oara miscarea mint ii apare ca un gnd si apoi acel gnd este reflectat n elementul intelect (buddhi). Cn d acest gnd este reflectat n intelect, acest intelect decide daca noi trebuie sa a ctionam n conformitate cu acest gnd sau nu. Aceasta determinare este ndeplinita de intelect. Urmatorul element dupa intelect este ahamkara, elementul ego. Elementul ego este acel element care te face sa gndesti si sa ntelegi ca acesta este al meu si acesta nu este al meu . Cnd acest lucru are loc, se dezvolta abhimana, aroganta. Urmnd egoului, se afla manas, elementul mintii. Mintea este acel element care da nastere varietatilor fara de sfrsit a gndurilor fara nici un scop si fara continut . Tu gndesti, Acesta este un dop, acesta este un zid, acesta este un vas, aceasta este o carte . La ce foloseste aceasta gndire fara folos? Tu poti gndi, Acesta este u n copac . Dar, desi nu ai de facut nimic cu copacul, totusi gndul Acesta este un cop ac apare n minte. Toate gndurile precum aceasta este o haina, aceasta este aceasta, aceasta este aceea", sunt samkalpa6 si sunt realizate de manas, elementul minte. Acestea trei mintea, ego-ul si intelectul care nseamna organ intern . sunt n mod obisnuit numite antahkarana,

Dupa organul intern urmeaza cele cinci organe de perceptie. Aceste cinci organe de perceptie7 - urechea, pielea, ochii, limba si nasul controleaza respectiv cel e cinci tanmatra sunet, pipait, forma , gust si miros. Dupa organele de perceptie sunt create cele cinci organe de actiune. Aceste orga ne de actiune sunt (pani), piciorul (pada), organul excretiei (payu), organul re producerii (upastha) si organele fonatiei (vak). Vak produce doua organe, unul d

e perceptie si unul de actiune. Cnd perceptia este produsa de limba, este vorba d espre gust. Cnd actiunea este produsa de limba (si coardele vocale) atunci este v orbire. Aceasta actiune este numita vacana. Adana este apucarea, care este reali zata de mini. Viharana, miscarea dintr-un loc n altul este realizata de picioare. Visarga, excretia, reprezinta totusi doua actiuni si este realizata de un singur organ. Cnd urinezi si cnd elimini fecalele, amndoua actele sunt excretie si amndoua sunt realizate de un singur organ. Organul sexual da nastere extazului (ananda) de tip sexual. Este organul extazului. Elementele care vin dupa cele cinci organe de actiune sunt cele cinci tanmatra. Tanmatra -ele sunt salasul sau resedinta senzatiilor date de cele cinci simturi. De exemplu, dupa ce produce sunetul aum, unde se duce acest sunet? El si ia locu l n shabda tanmatra, ramne n shabda tanmatra si poate fi creat din nou din shabda t anmatra. Sunetul poate fi retras si poate fi produs si auzit din nou. Orice lucru am spun e, totul se memoreaza n shabda tanmatra. Sabda tanmatra este resedinta impresiei de sunet. Acesta este de asemenea cazul celorlalte patru tanmatra. Sparsha tanma tra este rezidenta impresiei de forma si gandha tanmatra este resedinta impresie i de miros. Dupa cele cinci tanmatra, vin cele cinci elemente grosiere8. Aceste elemente sun t eterul, aerul, focul, apa si pamntul. Elementul eter genereaza spatiul n care me rgi si te misti. Daca nu ar fi fost eter, nu ai fi putut sa-ti misti mna sau pici orul. Deci eterul ti da spatiu. Elementul aer ti da viata. Elementul foc ti da cald ura si senzatie de ardere. Elementul apa ti da umezeala si viata racoroasa. ti da senzatia de rece si te umezeste cnd esti uscat. Elementul pamnt te mentine. Daca n u ar fi pamntul, nimic nu ar fi sustinut. Note: 1 Aceste trei stari de constiinta sunt cele trei aspecte care alcatuiesc orice per ceptie. Exista deci, cel ce percepe, care este constiinta subiectiva; mijloacele perceperii acelui obiect, ceea ce nseamna constiinta cognitiva, si obiectul care este perceput, ceea ce reprezinta constiinta obiectiva. 2 Cele doua clase de obiecte sunt obiectele externe si interne. Lumea externa obie ctiva consta n lucruri, forme, culori, sunete, etc. care exista n mod extern. Lume a interna obiectiva este construita din durere, placeri, suparare, etc. Obiectel e interne sunt acele obiecte care nu sunt percepute de nimeni altcineva dect de p ersoana care le experimenteaza. Obiectele noastre interne sunt percepute doar de noi nsine. Obiectele noastre interne nu pot fi percepute de altcineva. Daca noi suntem plini de suparare sau de fericire nimeni nu poate experimenta si nici nu poate vedea aceasta. Pe de alta parte, obiectele externe sunt percepute de orici ne. 3 "Limitarea de spatiu nseamna a fi situat ntr-un loc particular si nu oriunde.

4 Tanmatra-ele sunt elemente subtile si stari potentiale care exista ca fundal al celor cinci elemente grosiere. Ele sunt salasul, rezidenta senzatiilor date de c ele 5 simturi. 5 Scoala de filosofie Samkhya este unul din cele sase sisteme ortodoxe ale filisof iei clasice indiene.

6 savkalpa este gndul intentional, constient, gndul direct. 7 n ordine, cele cinci organe ale perceptiei sunt srotra, tvak, caksuh, jihva si gh rana. Cele cinci tanmatra sunt sabda, sparsa, rupa, rasa si gandha. 8 n ordine, cele cinci elemente grosiere sunt: akasa, vayu, agni, jala si prithivi. Elibereaza-ti minte de toata frica, superstitia si credinta , si atunci va avea loc o transformare imediata, pentru ca Adevarul este Etern s i Omniprezent in Acest moment. Imediat ce ai renuntat la formularile tale mentale, la imitatii, prin intelegere a a ceea ce sunt si cum au aparut, Adevarul va fi revelat instantaneu. Adevarul nu e o chestiune de timp sau devenire. Devenirea este intotdeauna maine asta inseamna sa te departezi de Realitatea-Ade var. Sa fii acum, este Adevarul. Daca Adevarul nu este Acum, nu va fi niciodata maine. Sa traiesti in Aceste Moment, clipa de clipa, acesta este Adevarul. Nu poate fi nici o memorie, sau bine sau rau, trecut sau viitor, cand traiesti i n Prezent; poate fi doar Dragoste si Afectiune care este Adevarul. Sa fii Acum, este Real; A fi Acum, inseamna sa iubesti si sa traiesti cu adevara t: Sa fii Acum, este Viata Vesnica in care nu exista moarte. Orice altceva este fabricat in mintea ta. Reactiile tale iti vor spune cum este fabricata mintea ta, deoarece Adevarul nu este fabricat, si nu are nici o reactie. Mintea este cea care reactioneaza in co ncordanta cu conditionarea ei; asadar urmareste-ti reactiile si vei vedea cum es ti prins. Fiecare reactioneaza diferit in concordanta cu conditionarea lui mentala. Daca c rezi sau nu crezi, daca respingi sau accepti, daca simti ca iti deranjeaza ideii le tale mici, credintele tale religioase, daca este in orice fel tulburat, arata ca nu esti liber. Reactiile tale pot fi automate, ceea ce demonstreaza ca esti legat, de maini si de picioare. Urmaresteti reactiile si vei intelege egoului cu gramada lui de teorii, formularile lui, placerile si neplacerile lui, credinte, idei, uri, gelozii, antagonismele lui, dorintele lui. Atunci vei sti cat de dep arte esti de Adevar

S-ar putea să vă placă și