Sunteți pe pagina 1din 5

REGIMUL JURIDIC AL ZONELOR DE PROTECTIE A BAZINELOR ACVATICE

Ca urmare a creterii economice generale, progreselor obinute n toate domeniile vieii economice i sociale, omul a ajuns astzi s dispun de mijloace tehnice att de perfecionate, nct consum cantiti imense de resurse naturale regenerabile i neregenerabile, exploatnd tot mai intens factorii de mediu i modificnd natura ntr-un ritm rapid. Neimpunnd ns asupra aciunilor sale un control adecvat i contient, omul las cale liber dezlnuirii unor dezechilibre economice, cu efecte negative asupra calitii vieii sale ct i asupra evoluiei biosferei. Devine tot mai evident faptul c, n condiiile unui mediu puternic degradat i poluat, un standard de via material fie el i foarte ridicat i pierde orice sens, nemaiinnd seama de influena negativ a acestui mediu asupra evoluiei n perspectiv a fenomenelor naturale i biologice i, prin aceasta, asupra creterii economice nsei. Din aceste motive n rndurile oamenilor de tiin, ale oamenilor politici, ale populaiei n ansamblu, s-a format treptat convingerea c, n condiiile civilizaiei contemporane, activitatea economic presupune nu numai preocuparea de a spori volumul i calitatea bunurilor materiale i a serviciilor prin asigurarea n mod curent a unei eficiene economice ridicate, ci i o grij crescnd de a proteja mediul nconjurtor, care n ultima analiz, constituie condiia material de baz a creterii economice. Apa este o resursa naturala de prima importanta , fara ea este imposibila viata omului, a plantelor si a animalelor. Suprafata totala a fondului de ape al Republicii Moldova este de 92,8 mii ha sau 2,7% din fondul funciar (Cadastrul funciar 2000). Teritoriul este drenat de 3085 cursuri permanente si temporare de apa, majoritatea absoluta a acestora fiind foarte mici 92% au lungimea sub 10 km si doar 8 riuri au peste 100 km lungime: Nistru, Prut, Raut, Cogilnic, Bic, Botna, Ialpug si Ichel. De asemenea in republica sunt 62 de lacuri naturale si 82 de lacuri de acumulare, numarul iazurilor se estimeaza la cca 3 mii. Cca 1/3 din populaia Terrei sufer din cauza deficitului de ap, iar conform prognozelor, ctre 2020 consumul de ap va crete cu 40%. Pentru majorarea resurselor de ap accesibil au fost construite multiple baraje. Cca 60% din cele 227 ruri mari ale Terrei au fost separate prin baraje, rezervoare i canale, fapt ce a schimbat i schimb echilibrul ecosistemelor acvatice i al celor limitrofe. Aceste fenomene sunt specifice i pentru rurile noastre Nistru i Prut .a. mai mici. Au fost inundate suprafee de lunc i terase, a fost modificat regimul termic al apei, s-au

acumulat particule sedimentate i n alti poluani chimici, au disprut unele specii vulnerabile la aceste modificri. Asfel conform Codului Apelor resursele acvatice ale Republicii Moldova constituie proprietate publica, care la rindul sau este necesar ca sa fie protejate la un nivel statal. Protectia riurilor si bazinelor de apa impotriva poluarii, impurificarii, epuizarii si innamolirii, precum si folosirea terenurilor aferente lor, modul de creare a zonelor de protectie a apelor si a fisiilor riverane de protectie a apelor riurilor si bazinelor de apa, regimul de folosire si activitatea de ocrotire a lor se efectueaza in temeiul Constitutiei, Legii privind protectia mediului inconjurator, Legii cu privire la zonele si fisiile de protectie a apelor riurilor si bazinelor de apa si altor acte normative. Zona de protectie a apelor riurilor si bazinelor de apa include lunca riului, primele terase supralunca, muchiile si povirnisurile abrupte ale malurilor principale, ripile si vagaunile care intra nemijlocit in valea riului. In aceste zone se instaleaza un regim special de activitate economica - orice activitate umana legata de bunurilor materiale. In cazul folosirii folosirea obiectivului dat pentru obtinerea pentru alimentarea surselor de apa de suprafata

centralizata cu apa in scopul satisfacerii necesitatilor de apa potabila in locurile de captare a apei se stabilesc zone de protectie sanitara, ce prevad un regim special de exploatare. Hotarele zonelor si fisiilor de protectie a apelor se marcheaza pe teren prin perdele forestiere, drumuri, constructii hidrotehnice antierozionale si se unesc, de regula, cu lizierele plantatiilor forestiere, cu hotarele contururilor landsafturilor si terenurilor agricole. In zona de protectie a apelor se separa fisie riverana - teritoriul cu dimensiuni stabilite din componenta zonei de protectie a apelor menit pentru crearea perdelelor forestiere sau inierbare a apelor in hotarele careia activitatea economica este strict limitata. Latimea fisiilor riverane de protectie a apelor se stabileste, in dependenta de lungimea riurilor, in urmatoarele marimi: pentru riulete si riuri mici - cel putin 20 metri; pentru riuri mijlocii - cel putin 50 metri; pentru riuri mari - cel putin 100 metri. Latimea fisiei riverane de protectie a apelor se stabileste in dependenta de activitatea proceselor de eroziune, caracterul reliefului particularitatile de folosire a riului sau a bazinului de apa, precum si de existenta luncii inmlastinite. De-a lungul sectoarelor indiguite ale albiilor riurilor hotarul fisiei riverane se uneste cu fundatia pantei uscate a digului de aparare contra inundatiilor. Daca pe malurile riurilor si bazinelor de apa sint plaje de nisip, perdelele forestiere de protectie a malurilor se amplaseaza incepind cu hotarul superior al plajei.

Plantatiile forestiere la izvoarele riurilor se creeaza in scopul protectiei lor impotriva poluarii, ruinarii si secatuirii. O poluare sporit se depisteaz n aval de orae, complexe de cretere a animalelor, ntreprinderi industriale si alte activitati economice au crescut. In acest scop legislatia noastra limiteaza activitatile economice sau admite, insa aceasta este reglementata in asa fel ca sa nu duca la poluarea apelor in zonele de protectie. In zonele de protectie a apelor se interzice: - aplicarea pesticidelor pe fisii cu o latime de 300 metri de la muchia taluzului riveran al albiei; - constructia colectoarelor de canalizare; - amplasarea fermelor si complexelor zootehnice; - constructia solutii, depozitelor proprietate, (benzinarii) si amplasarea depozitelor pentru pastrarea ingrasamintelor minerale de si si pesticidelor, obiectelor pentru prepararea solutiilor de pesticide si alimentarea cu aceste de produse petroliere (indiferent de grupe si categorii, de forma si durata de pastrare), statiilor de alimentare de cazane, cu intreprinderilor chimice volumul combustibili

de orice tip si capacitate, salilor

petrochimice, intreprinderilor de prelucrare secundara a hirtiei si celulozei, tabacariilor (inclusiv a intreprinderilor de prelucrare primara a pieilor brute), colectoarelor reziduale de la fermele si complexele zootehnice, repartizarea terenurilor ingramadirea gunoiului si a deseurilor industriale, irigarea cu ape reziduale; de ape pentru

- taierea arborilor si arbustilor (cu exceptia taierii de ingrijire si a taierii sanitare); - aruncarea deseurilor in sistemele de drenaj si obiective acvatice, in spatii de recreare, in zonele de protectie sanitara a surselor de aprovizionare cu apa potabila si a apeductelor - deversarea in apele de suprafata, in canalele de irigare si de desecare a apelor uzate neepurate, a celor poluate termic si radioactive, a apelor contaminate cu germeni patogeni si paraziti, a produselor sau reziduurilor petroliere si a altor poluanti; - deversarea in apele de suprafata, depozitarea in albiile acestora sau in zonele de protectie a apelor a deseurilor de orice natura, a dejectiilor, a moluzului rezultat din constructii, a altor reziduuri si pesticide, precum si introducerea de explozibile, otravuri, narcotice si alte substante de acest fel; - spalarea in apele naturale a mijloacelor de transport, utilajelor si ambalajelor de acest fel. - desfasurarea lucrarilor de astupare a lacurilor din lunci si a baltelor parasite, efectuarea lucrarilor de regularizare a cursului riului, montarea comunicatiilor, executarea altor lucrari, care influenteaza negativ calitatea apei si starea obiectivelor acvatice, fara a fi

coordonate

cu

autoritatea centrala abilitata cu gestiunea resurselor naturale si cu protectia

mediului inconjurator si autoritatea centrala pentru sanatate. - extragerea substantelor utile si a materialelor de constructie. - pasunatul in zonele de protectie a apelor riurilor si bazinelor de apa se permite in exclusivitate in partea indepartata de riu a zonei de protectie.

Desi activitatea industriei este redusa impactul asupra mediului ar trebui sa fie mic, dar calitatea apelor din bazinele acvatice ramine a fi nesatisfacatoare. Cauza consta in scaderea eficacitatii instalatiilor de epurare menite sa retina impuritatile din apele reziduale. Pentru activitatea satisfacatoare instalatiile necesita reparatii curente si capitale, precum si constructia unor statii noi moderne, care la rindul lor pot fi executate prin investitii atit de Stat cit si proprii. Calitatea apelor din bazinele acvatice ramine a fi nesatisfacatoare. Eficacitatea redusa a instalatiilor de epurare a apelor uzate provoaca un impact nociv asupra mediului inconjurator. La majoritatea intreprinderilor, statiile de epurare a apelor meteorice nu sunt in stare de lucru si apele uzate, in urma precipitatiilor atmosferice, sunt evacuate fara epurare in bazinele acvatice. Motivul consta in exploatarea nesatisfacatoare a instalatiilor de epurare si lipsa mijloacelor financiare pentru schimbul filtrelor. Dei necatind la starea statilor de epurare de la noi din tara s-ar putea de introdus si de revizuit macar acele elemente care cit de cit protejau bazinele acvatice ca de exemplu cum ar fi:
-

grtarele rein corpurile plutitoare i suspensiile grosiere (buci de lemn, textile, plastic, pietre etc.). De regul sunt grtare succesive cu spaii tot mai dese ntre lamele. Curarea materiilor reinute se face mecanic. Ele se gestioneaz ca i gunoiul menajer, lund drumul rampei de gunoi sau incineratorului.

- sitele au rol identic grtarelor, dar au ochiuri dese, reinnd solide cu diametru mai mic. - deznisipatoarele sau decantoarele pentru particule grosiere asigur depunerea pe fundul bazinelor lor a nisipului i pietriului fin i altor particule ce au trecut de site dar care nu se menin n ape linitite mai mult de cteva minute. Nisipul depus se colecteaz mecanic de pe fundul bazinelor i se gestioneaz ca deeu mpreun cu cele rezultate din etapele anterioare, deoarece conine multe impuriti organice. - Decantoarele primare sunt longitudinale sau circulare i asigur staionarea apei timp mai ndelungat, astfel c se depun i suspensiile fine. Se pot aduga n ape i diverse substane

chimice cu rol de agent de coagulare sau floculare, uneori se interpun i filtre. Spumele i alte substane flotante adunate la suprafa (grsimi, substane petroliere etc.) se rein i nltur ("despumare") iar nmolul depus pe fund se colecteaz i nltur din bazin (de exemplu cu lame racloare susinute de pod rulant) i se trimite la metantancuri. In articolul 73 al Codului Apelor se stipuleaza ca deversarea apelor reziduale se admite numai in cazurile in care: Deversarea nu va conduce la sporirea continutului de impuritati peste limitele maxime admisibile; Beneficiarii de folosinta a apei vor asigura epurarea apelor reziduale pina la limitele stabilite de autoritatile responsabile de mediu, de comun accord cu autoritatile responsabile de gospodarirea apelor si cu autoritatile pentru supravegherea sanitara de stat. In cazul cind aceste prevederi sa incalca, deversarea apelor reziduale va fi limitata, suspendata sau interzisa de organelle ecologice, care sunt in drept sa sisteze activitatea unor instalatii industrial, sectii, intreprinderi, institutii. O problema stringenta vizata de poluarea orizontului acvifer o prezinta fintinile arteziene aflate in stare parasita sau fara stapin. Pentru prevenirea i stoparea polurii apelor subterane i de suprafa este necesar: De lichidat, dup caz tamponat, sondele arteziene care nu se exploateaz i la moment prezint pericol de poluare; De perfecionat principiile folosirii durabile a resurselor acvatice; De reglementat relaiile de gospodrire a apelor; De modernizat i dezvoltat baza analitic a monitoringului i trecerea la standardele europene de control a calitii apei; De elaborat politici locale de alimentare cu ap i canalizare; De promovat programe comune cu rile din bazinul Dunrii i Nistrului n vederea protejrii mediului; De promovat sisteme locale de canalizare pentru instituiile publice din comunitate; De elaborat la nivel naional un mecanism de instruire i perfecionare continu a cadrelor n domeniul serviciului de ap i canalizare; De instruit primarii i gestionarii serviciilor de ap n problemele ce in de aprovizionarea cu ap i canalizare a localitilor.

S-ar putea să vă placă și