Metode de instruire utilizate in predarea-invatarea geografiei

Component principal a procesului de nvmnt, metoda desemneaz o cale pe care profesorul o urmeaz pentru a ajuta elevii s gseasc ei nii una proprie de parcurs n vederea aflrii sau redescoperirii unor adevruri noi, consemnate n cunotine noi, n forme comportamentale. Metoda este o cale eficient de organizare i dirijare a nvrii, un mod comun de a proceda al profesorului cu elevii si, incluznd n alctuirea ei o suit de procedee. Metoda poate fi definit i ca un ansamblu organizat de procedee, ntre metod i procedee existnd o strns legtur, metoda putnd fi ea nsi un procedeu n cadrul altei metode, n timp ce un procedeu poate fi ridicat la rangul de metod. n ceea ce privete tipologia metodelor, exist nenumrate variante de clasificare ce au la baz variate criterii: istoricul, aplicabilitatea lor, modalitatea principal de prezentare a cunotinelor dup funcia didactic principal, dup modul de administrare a experienei, dup forma de organizare a muncii., dup modul de nvare, dup originea schimbrii produse la elevi. n geografie, metodele de instruire i autoinstruire n activitatea de predare-nvare trebuie s se bazeze n principal pe comunicare, prioritate absolut n activitatea de vorbire, profesorul de geografie trebuind s cunoasc i s respecte cerinele acesteia: stabilirea distanei optime ce asigur vizualizarea sa i a tuturor elevilor, a materialelor prezentate precum i percepia sunetelor; controlul privind gestica, vocea, viteza vorbirii i stilul de exprimare. Expunerea orala. Invatatorul expune in mod cursiv si sistematic materia, iar prin explicatii arata cum trebuie folosit manualul, harta, lecturile geografice, trezind interesul elevilor pentru predarea geografiei. Variantele expunerii sunt: Povestirea este utilizata cu preponderenta la clasele mici, fiind o forma plastica de expunere a faptelor si a evenimentelor, intr-un mod atractiv, cu ajutorul unui limbaj expresiv, pentru a trezi emotii, a sensibiliza si a stimula imaginatia copiilor.

Prelegerea scolara se utilizeaza la clasele mai mari, deoarece presupune o expunere complexa a unei teme, prin dezvoltarea unor idei de amploare, intr-un timp indelungat pe baza unui plan scris sau oral. Explicatia este o forma de expunere orala utilizata pentru lamurirea notiunilor, termenilor, principiilor si pentru argumentarea acestora. Aceasta metoda trebuie folosita in functie de nivelul de varsta si intelegere al copilului. Conversatia este o metoda de instruire prin intermediul careia se transmit informatii prin dialog, de la profesor la elev, de la elev la profesor sau de la elev la elev, se realizeaza discutii, dezbateri etc. Formele conversatiei sunt: 1. Conversaia cateheic: reproducerea simpl a unei succesiuni de rspunsuri privitoare la cunotinele dobndite anterior, fr nelegerea esenei, fr interpretarea sau modificarea informaiilor transmise de profesor sau menionate n manuale n scopul consolidrii cunotinelor. Acest tip de conversaie se bazeaz pe ntrebri nchise i aparin conversaiei convergente. 2. Conversaia euristic: vizeaz formularea contient, liber, creatoare, preferenial, tiinific a unor rspunsuri la interogaiile de control spre a-i dirija pe elevi ctre descoperirea adevrului geografic, cunoscut deja de profesor. Acest tip de conversaie susine nvarea activ i dezvolt capacitile intelectuale avnd un caracter divergent i viznd obinerea unor rspunsuri variabile la o ntrebare. Se bazeaz pe ntrebri deschise, cauzale, ipotetice. 3. Discuia este o alt form a conversaiei ce presupune un schimb reciproc de idei, impresii, preri, critici i propuneri pe o tem dat cu scopul de a examina i aprofunda idei i noiuni, de a consolida i sistematiza date i concepte dar i de a rezolva probleme teoretice i practice. 4. Dezbaterea este tot o metod dialogat, prin care se examineaz deschis, aprofundat i detaliat o problem teoretic sau practic avnd ca scop influenarea convingerilor, atitudinilor i comportamentului elevilor pe fondul unor argumentri pertinente, dirijate de ctre profesor. 5. Dezbaterea dup procedeul Phillips 66 este un alt tip de conversaie ce const n faptul c profesorul mparte clasa n mai multe grupe, fiecare avnd un lider ce conduce discuiile.Dup epuizarea dezbaterii, responsabilul fiecrei grupe prezint, n faa clasei,

aprecierile i soluiile adaptate. Profesorul are un rol de mediator n vederea gsirii unei soluii optim, avnd totui dezavantajul c nu poate participa n totalitate la dezbaterile din cadrul fiecrei grupe. Demonstratia este una dintre metodele cel mai des folosite n procesul de predare nvare a geografiei, reprezentnd o metod de explorare i cunoatere sistematic, organizat, indirect a obiectelor, fenomenelor i proceselor, fie prin prezentarea lor de ctre profesor n stare natural, la scar real, fie prin substituirea lor cu ajutorul modelelor obiectuale figurale, simbolice sau verbale, fie prin utilizarea raionamentelor inductive, n scopul evidenierii aspectelor fizice i acionale ale realitii geografice. Observarea este o metod didactic i de cercetare, de explorare geografic direct, imediat a realitii, care asigur prin intermediul mai multor simuri cunoaterea i nelegerea prin raionament inductiv a faptelor, fenomenelor i proceselor din mediul geografic. Observarea este urmrirea atent a unor obiecte i fenomene de ctre elevi, fie sub ndrumarea profesorului de geografie (observaie sistematic), fie n mod autonom (observaie independent) n scopul depistrii unor noi aspecte ale realitii nconjurtoare pentru a ntregi anumite informaii, bazndu-se pe receptivitatea elevilor fa de ceea ce ne nconjoar. Descrierea se realizeaza pe baza observatiei dirijate imbinata cu observatia individuala, in vederea prezentarii caracteristicilor elementelor geografice, prin folosirea limbajului stiintific. Exercitiul reprezinta o metoda importanta, care, prin repetare, formeaza si dezvolta deprinderile. Pentru a-si atinge scopul, exercitiile trebuie efectuate in mod constient si repetat; ele trebuie sa fie diversificate si gradate ca dificultate, pentru a-si atinge scopul. Invatarea prin desoperire are valente instructiv-educative deosebite, in conditiile in care elevii sunt pusi sa descopere adevarul prin activitati proprii. Aplicarea acestei metode, fie ca se face prin documentare, fie prin experimentare, determina dezvoltarea imaginatiei, a creativitatii copilului. Lectura este o metoda care implica doua tipuri de activitati: lecturarea unui fragment ilustrativ si lectura ca studiu cu cartea sau cu alte materiale scrise. Se remarca faptul ca lecturarea unui citat, a unui fragment de text au rolul de a eficientiza predarea-invatarea continuturilor.

Studiul cu cartea incepe dupa ce elevul isi formeaza o tehnica de studiu si capacitatea de a selecta datele esentiale. Problematizarea este o metod didactic de activizare prin care li se solicit elevilor un susinut i complex efort intelectual pentru a descoperi noi adevruri, a gsi soluiile unor probleme, inclusiv a le verifica i explica. Jocul didactic este recomandat la clasele I-IV,deoarece, prin joc, copilul invata cu placere si relaxat. Jocul este bazat pe actiune si simulare, pe anumite reguli bine intelese. El capteaza atentia, este antrenant, incurajeaza spiritul de echipa, competitia, creativitatea. In acelasi timp, jocul obliga la respectarea regulilor si la o anumita disciplina impusa prin aceste norme. Orice joc didactic geografic trebuie sa fie bine adaptat continutului lectiei. Jocul trebuie bine pregatit inainte de lectie, iar regulile vor fi enuntate clar si concis. La disciplina geografie, jocul didactic sporeste interesul pentru acest obiect de studiu, mai ales la varste mici, avand o contributie importanta la formarea si exersarea deprinderilor de orientare, intelegerea si explicarea unor fenomene si procese naturale, insusirea si definirea unor notiuni geografice etc. Tipuri de joc: - puzzle-ul, rebusul, careul geografic, concursul, ghicitorile geografice, loto geografic, harta cu contur, piramida raspunsurilor corecte. Modelarea se refera la elaborarea unor reprezentari micsorate ale obiectelor, fenomenelor sau proceselor reale, cu scopul de a studia mai usor elementul in cauza. In procesul de predare-invatare, modelarea este o metoda activa,de mare eficienta.In geografie se folosesc: machete, mulaje, modele grafice, modele simbolice, fotografice Experimentarea este o metoda de explorare directa a realitatii, prin provocarea unor fenomene sau procese, pentru a fi studiate. In predarea geografiei, se pot realiza experimente in cabinet, pe terenul geografic sau direct in natura. Lucrul cu harta fixeaza si consolideaza cunostintele elevilor. Harta este un model grafic, iar lucrul cu harta este cea mai importanta metoda folosita in predarea geografiei. Cunoasterea hartii ii ajuta pe copii sa realizeze corelatii geografice, ii dezvolta spiritul de observatie, ii antreneaza gandirea si-l conduce la elaborarea unor raspunsuri logice si corecte. Studiul de caz este o metoda complexa, care solocita si dezvolta capacitatile intelectuale ale copiilor pentru a analiza un caz, o situatie particulara reala sau ipotetica referitoare la mediul natural, economic sau social. Metoda consta in identificarea cazului, analiza sa,

reorganizarea informatiilor, obtinerea de noi informatii, alegerea modului de rezolvare si a solutiei optime, verificare rezultatelor. Algoritmizarea presupune rezolvarea unei probleme cu ajutorul algoritmilor, care micsoreaza efortul depus si timpul necesar. Lucrul in laborator conduce la demonstrarea unor fenomene, procese, elemente sau fapte geografice, cu ajutorul experimentelor de laborator. Documentarea utilizeaza ca procedeu ajutator lucrul cu cartea sau cu manulul. Acestea constituie documente care pot sustine si completa informatiile pe care elevul le primeste in clasa de la profesor. Dascalul ofera copiilor alte surse de documentare si-i indica o bibliografie corespunzatoare in acest sens, cu scopul de a-i trezi interesul pentru cunoastere. Opiunea pentru o metod sau alta este n strns relaie i cu personalitatea profesorului i gradul de pregtire, predispoziie i stilurile de nvare ale grupului cu care se lucreaz.