Studiu Impact Eco Consulting

Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI pentru
! " # $ %
Eco Consulting Oradea
1. INFORMA II GENERALE
1.1. Informa ii despre titularul proiectului STR. AL. VLAHUTA NR. 11 CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI ORADEA ADMINISTRA IA IMOBILIARA ORADEA Oradea, Pia a Unirii nr. 1 Jud. Bihor Tel./Fax: 0259-436276 Email: contact@aioradea.ro, Web: www.aioradea.ro
ROMANIA, 410086 - ORADEA
STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI 1.2. Informa ii despre autorul atestat al studiului de evaluare asupra ASUPRA MEDIULUI mediului si al raportului la acest studiu
si
RAPORT SC ECO CONSULTING SRL Oradea, Alexandru Vlahu a nr. 11 LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI Jud. Bihor ASUPRA MEDIULUI Tel: 0359-176280, Tel/fax: 0259-230230 Email: info@ecoconsulting.ro, Web: www.ecoconsulting.ro pentru
Numar de ordine: n Complex multifunc- ional cu parcaje supraetajate Mediului si Padurilor. DB 5B &' & ( &) 01Ministerul 203 1 &1 4 56 7 8 9@ ABCDE7FCDB DGF@ D9F@ 7B F@H5 8 9AH77 I I Tribunalului Oradea 5 C9@ A @ F95PE7D QZona 5H7AB A7
1.3. Denumirea proiectului
RS TU V W XY U `LOCAL W ab c ` d e fbT dg We ` V g he gi X p` V ORADEA h g Xagi g aX q r T d g CONSILIUL AL MUNICIPIULUI ` IMOBILIARA W ` b u h g v Xg w ORADEA s h bt ` d g W ADMINISTRATIA Oradea, str. Tribunalului nr. 8, jud. Bihor Oradea, Pia a Unirii nr. 1, Jud. Bihor
Titular proiect:
2011
TEL: +40-359-176280 EMAIL: info@ecoconsulting.ro FAX: +40-259-230230 SKYPE: ecoconsulting WEB: www.ecoconsulting.ro YAHOO MSN: ecoconsultingro
1
! " # $ %
1.4. Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia Investi ia urmareste construirea unui complex multifunc ional cu parcaje supraetajate, n zona centrala a municipiului Oradea (zona Tribunalului), respectiv crearea de 460 locuri de parcaje si spa ii cu alte destina ii (servicii, birouri). Terenul si cladirile situate pe terenul pe care se va realiza investi ia sunt n proprietatea Municipiului Oradea, nscris n CF nr. 75862 Oradea si sunt n folosin a Sec iei de Boli Infec ioase si Hepatice a Spitalului Jude ean de Urgen a Oradea, dar si o proprietate particulara cu o construc ie, care necesita demolare. Avnd n vedere starea deteriorata a cladirilor precum si amplasamentul nefavorabil n centrul orasului a unui spital de boli infec ioase si hepatice, o data cu mutarea acestui spital ntr-o alta loca ie, se elibereaza terenul pe care se poate realiza parcarea colectiva. Investi ia face parte din programul de construire de parcari supraterane si subterane n zona institu iilor publice din zona centrala a municipiului Oradea. Scopul principal al proiectului este: - mbunata irea condi iilor de parcare/garare a autoturismelor din municipiul Oradea, - cresterea calita ii infrastructurii sociale, - fluidizarea traficului n oras si reducerea timpului de calatorie. Pentru integrarea cladirii parcarii supraetajate n fondul construit al zonei centrale a municipiului Oradea si pentru a creste eficien a economica a investi iei se propun si spa ii cu destina ie comerciala sau servicii. Oportunitatea investi iei deriva din faptul ca, zona centrala a orasului sufera cel mai mult din cauza cresterii importante a numarului autoturismelor din zona precum si din lipsa posibilita ilor de parcare. Astfel, proiectul va contribui la mbunata irea condi iilor de parcare a autoturismelor din zona. Complexul multifunc ional va cuprinde mai multe func iuni: - 460 locuri de parcaje, 12.990 mp arie desfasurata - 1002 mp arie desfasurata de spa ii de servicii si birouri realizate adosat cladirii parcajelor colective, situata pe strada Franz Shubert. Cladirea de parcaj principala va avea 2 intrari carosabile separate avnd n total 2 fluxuri de intrare si 2 fluxuri de iesire (dinspre strada Franz Schubert si strada Dima/Tribunalului). De asemenea, s-a studiat re eaua stradala pentru accese la spa iile de parcaj, modernizarea, la irea strazilor adiacente. S-a propus ca strazile
! " # $ %
Franz Shubert, Dima si Snagovului sa fie strazi cu sens unic, strada Tribunalului, pna n strada Schubert (n fa a cladirii multifunc ionale) cu doua sensuri. Oprirea autoturismelor pe arterele de mai sus (accese la cladirea de parcari supraetajate) va fi interzisa. Unul dintre principalele avantaje ale acestui amplasament este posibilitatea de acces la parcari att dinspre Parcul Traian ct si dinspre Str. Republicii/ Dunarii. Existen a a doua accese distincte dinspre doua direc ii diferite este avantajoasa si pentru scurtarea timpului de umplere si golire a parcajului si a diminuarii cozilor la zona de intrare n orele de vrf. Perioada de execu ie propusa pentru realizarea investi iei este de 12 luni. Descrierea constructiva: Se propune realizarea unei cladiri de parcari cu nivele decalate la semipalier, o treime din cladire avnd regimul de nal ime de Demisol (D) + Parter ( P), 2Etaj ( E1 si E2) si Terasa ( T), doua treimi de cladire cu un regim de nal ime de Subsol ( S) + Parter (P) + 3Etaje (E1,+E2 si E3) si Terasa (T). Alipit acestei construc ii, spre strada Schubert se va realiza o cladire de birouri avnd un regim de nal ime de P+E1+E2. Forma n plan a construc iei propriu-zise pentru parcare este dreptunghiulara (48,05mx46,40m) ntre axele 1-7, C-N si regim de nal ime S+P+3E iar ntre axele 1-2, C-N D+P+2E. nal imea de nivel este de 2,90m. Structura de rezisten a se compune din cadre de beton armat monolit pe ambele direc ii. Grinzile pe direc ia axelor literare vor fi cu vute de 30x8050 iar cele din axele numerare 30x55. Stlpii se vor executa de 45x85 dezvolta i pe direc ia axelor literare. Planseele se vor executa din beton armat monolit n grosime de 20cm. Rampele de urcare (coborre) la nivele se vor executa ntre axele 2-3 ntre C-N si L-N. Decalajul ntre plansee este 1,45m. ntre axele 1, L-N respectiv 4-5, A-C s-au prevazut doua case de scari si lift pentru acces pietonal la nivele. Structura de rezisten a a acestora se compune din diafragme din beton armat n grosime de 15cm, cu plansee din beton armat de 13cm grosime. ntre axele 7-8 respectiv D-M se prevede o construc ie de birouri cu regim de nal ime P+2E. Structura de rezisten a a acesteia se compune din diafragme, stlpi si grinzi din beton armat monolit. Planseele se vor
! " # $ %
executa din beton armat n grosime de 13cm. Accesul la nivele se va realiza printr-o casa de scari din beton armat. ntre aceasta si construc ia de parcare va fi un rost de tasare-dilatare de 5cm. Materialele ce se vor folosi n structura sunt: - beton simplu C8/10 n blocurile de fundare - beton armat C20/25 - o el beton OB37, PC52. Sistemul de fundare adoptat este de funda ii izolate compuse din bloc de beton simplu si cuzinet sub stlpi si funda ii continui sub diafragme si eleva iile de nchidere ale subsolului si demisolului. Conform studiului geotehnic ntocmit de Prospect-Geo 2000 srl Oradea fundarea construc iilor se va face dupa cum urmeaza: - S+P+3E pe stratul de pietris cu nisip avnd Pconv=400kPa - D+P+2E pe stratul de argila cafeniu maronie avnd Pconv=370kPa - P+2E pe stratul de argila maronie avnd Pconv=333kPa. Pentru dimensionarea funda iilor acestea se vor corecta conform STAS 3300/85 cu valorile CB si CD. Conform codului de proiectare antiseismica P100-1/2006 construc iile propuse se ncadreaza n zona seismica cu valoarea accelera iei terenului ag=0,12 si perioada de col Tc=0,7s. Categoria de importanta C Clasa de importanta III Gradul general II de rezistenta la foc. Regimul de inal ime maxim n zona S + P + 2E (cladirea tribunalului) P+3E (cladire de birouri). Regimul de inal ime maxim propus pentru parcare: Subsol + Parter + 3Etaje + Terasa. Locuri parcare total: 460 n cladirea multietajata si 6 locuri de parcare la sol n fa a cladirii de birouri. Situa ia ocuparii definitive de teren: Suprafa a terenului luat n calcul: 4.506 mp, din care pentru Etapa I : 2600 mp Suprafa a construita la sol a cladirii de parcaje supraetajate: 2.264 mp Suprafa a construita la sol a cladirii de birouri: 317 mp Accese carosabile de racord la re eaua stradala existenta: 280 mp 6 locuri de parcare la nivel n fa a cladirii de birouri Trotuare de racord la re eaua stradala existenta: 190 mp Spatii verzi: 1500 mp.
! " # $ %
Descrierea func ionala: S-a propus o solu ie constructiva cu benzi de circula ii de 5,50 m si parcari perpendiculare pe axa longitudinal cu o adncime de 5,15 m, grupuri de trei locuri de parcare cu la imea de 7,20 m (ntre stlpi). Pentru a elimina trecerile de la un nivel la altul prin casa de scari circulare dificile, s-a optat pentru decalarea la semipalier a cladirii, realizndu-se o economie de spa iu si cu un raport de loc parcare/ arie desfasurata, respectiv traseu foarte bun. Rampele dintre semipaliere decalate la 1,45 cm una fa a de cealalta vor avea o panta liniara de 13,87%, avnd o lungime de 10,45 m. Astfel, se realizeaza o circula ie dublu sens pe ntreg parcursul parcarii, cu locuri de ntoarcere la capete, pe un traseu relativ scurt, usor de urmarit si cu pante scurte si drepte de jumatate de nivel pentru urcare si coborre. Circula ia pietonilor se realizeaza prin cele doua case de scari, una situata la un nivel si cealalta la nivelul decalat, ambele fiind prevazuta cu ascensor. Accesele n cladirea de parcare se realizeaza prin doua por i aflate la cele doua capete ale cladirii. Sunt usor de perceput si usor accesibile. Accesul principal l reprezinta cel dinspre tribunal, cu camera de portar, si sistem de supraveghere. Imediat dupa intrare, un automat cu bariera va identifica vehicolul intrat ori pe baza de legitima ie-abonament (cu cod electronic), ori emi and un bilet cu taxare orara, asigurnd intrarea n flux de 3-8 secunde pe autoturism (un conducator neini iat pierde pna la 8 secunde la un automat). Iesirile se vor realiza tot n doua locuri, prevazute cu automate de control si semibariera. Pentru plata se vor prevedea automate de taxare si un ghiseu cu un func ionar n zona intrarii/iesirii pietonale dinspre zona tribunalului. n zona de acces parter sunt prevazute 7 locuri pentru persoanele cu handicap. Interiorul parcajului va fi marcat si semnalizat corespunzator, impunnd o circula ie auto civilizata. Printr-o semnalizare electronica se vor afisa zonele cu locuri libere, respective interdic ia de intrare daca parcajul este plin. n conformitate cu procedurile uzuale pentru evitarea oricarui conflict, ntotdeauna se pastreaza o rezerva de trei sau patru locuri (1%), locuri libere existente chiar si la afisajul de plin. Totodata parcajul va fi accesibil n exploatare numai autoturismelor cu sarcina totala autorizata de max. 3500 kg si exclusiv pentru cele cu motoare pe benzina si diesel (si hibrid electrice) cu stricta interdic ie pentru autoturisme ce func ioneaza pe GPL.
! " # $ %
Parcajul supraetajat, n principiu se va trata ca o construc ie exteriorexterior, finisaje de tip interior se vor folosi numai n casa scarilor. Acestea se vor zugravi pe glet de var-ipsos cu pardoselile si treptele finisate cu mozaic de calcar turnat, slefuit, lustruit si plinte mozaicate. n rest, cladirea parcarii se va reliza cu tencuieli sub iri M25-T n par ile interioare si M50-T n exterior. Fa ada folosita este de tip fa ada verde , sus inuta de raster de lemn pe structura metalica. Pardoselile circulabile auto peste tot vor fi din cuar industrial gri deschis cu scafe rotunjite peste tot pe contur. nchiderile laterale ale parcarii vor fi de protec ie, balustrazi din eava de o el, grunduite si vopsite cu emailuri de calitate, rezistente la exterior. Ultimul nivel, terasa circulabila va fi hidrizolat cu materiale specifice pentru terase si n aceasta zona stratul circulabil va fi un asfalt dur specific pentru poduri. Parcarile spre exterior vor fi acoperite cu pergola pentru atenuarea zgomotului. Pardoselile vor fi vopsite, respectiv marcate cu vopsea alba speciala cu cristale de sticla folosita pentru drumuri. Partea de parcaj va mai fi prevazuta cu un sistem de semnalistica pentru circula ie, constnd par ial din semne de circula ie, pe de alta parte vor fi o serie de marcaje prin afisaj electronic. Pe fiecare nivel, la baza rampelor sunt nglobate jgheaburile de scurgere pe ntreaga la ime, cu grilaj circulabil, acestea nlocuind sistemul cu sifoane de pardoseala. Instala ii electrice: Solu iile tehnice adoptate pentru realizarea instala iilor electrice sunt: - instala ia de alimentare cu energie electrica la 0.4kV dupa punctul de delimitare cu instala ia furnizorului - priza de pamnt - instala ia de for a - instala ia de iluminat si prize - instala ia de iluminat de siguran a - instala ie de semnalizare a incendiilor - instala ie de protec ie impotriva socurilor electrice. Alimentarea cu energie electrica a cladirii, din re eaua furnizorului se va realiza conform avizului de racordare eliberat de S.D.E.E. Oradea. Alimentarea cu energie electrica a obiectivului din re eaua de distribu ie a furnizorului de energie electrica nu face obiectul prezentei documenta ii. - Puterea activa instalata: Pi = 150 kW - Puterea activa ceruta: Pc = 75 kW Pentru alimentarea de rezerva a receptoarelor cu rol de siguran a la foc, n cazul caderii tensiunii de la re eaua furnizorului de energie, s-a prevazut
! " # $ %
un grup electrogen de interven ie, cu pornire automata, avnd urmatoarele caracteristici electrice: - n regim de interven ie S = 65 kVA, P = 52 kW la cos j = 0,8 - n regim de produc ie S = 60 kVA , P = 48 kW la cos j = 0,8 Trecerea de pe sursa de baza pe sursa de rezerva se va realiza automat prin AAR montat la nivelul tabloului receptoarelor cu rol de siguran a la foc (TCV). Priza de pamant a cladirii este folosita pentru instala ia de protec ie impotriva socurilor electrice prin atingere indirecta si va avea valoarea rezisten ei de dispersie de cel mult 4 Ohmi. Priza naturala utilizeaza drept electrozi verticali armatura metalica a funda iei de beton armat a stalpilor de sus inere a cladirii. Se va realiza echipoten ializarea tuturor par ilor metalice ale cladirii. Conform I20-2000 si a indicelui de risc calculat nu este necesara instala ie de protec ie impotriva trasnetului. Schema de legare la pamnt este de tipul TN-C-S. Protec ia coloanelor se realizeaza conform schemelor monofilare. Tablourile electrice de distribu ie sunt : - TGD montat la parter, alimentat din re eaua furnizorului prin cablu CYAbY 3x50+25 montat ngropat - TCV montat n ncaperea ACS, prevazut cu dubla alimentare: 15 - alimentare de baza din TGD printr-o coloana racordata naintea intrerupatorului general, realizata din cablu CYY4x35 mm2 pozat n tub PVC50 montat ngropat sub tencuiala - alimentare de rezerva din grupul electrogen printr-o coloana realizata din cablu CYY4x35 mm2 pozat n tub PVC50 montat ngropat sub tencuiala si montat n pamnt la subtraversarea cur ii. Instala ia de iluminat si prize. Calculul fotometric s-a realizat cu programul dedicat DIALux. Nivelele de iluminare sunt conform NP0612002. Parcare subterana: - Aparate de iluminat: echipate cu doua lampi fluorescente TL-D 58W/ 840, ballast electronic la nalta frecven a, cu difuzor din policarbonat transparent rezistent la socuri, cu func ionare eficienta pana la -30C, grad de protec ie IP66 - ex. Montaj: aparent pe tavan - Circuitele de iluminat sunt trifazate realizate cu cabluri din cupru tip CYY-F, pozate n tuburi PVC montate aparent Parcare supraterana parter, etaj I, etaj II, etaj III: - Aparate de iluminat: echipate cu doua lampi fluorescente TL-D 58W/ 840, ballast electonic la nalta frecven a, cu difuzor din policarbonat
! " # $ %
transparent rezistent la socuri, cu func ionare eficienta pana la -30C, grad de protec ie IP66. Montaj: aparent pe tavan. Circuitele de iluminat sunt trifazate realizate cu cabluri din cupru tip CYY-F, pozate n tuburi PVC montate aparent. Parcare supraterana terasa: - Aparate de iluminat: echipate cu lampa cu descarcari n vapori de sodiu la inalta presiune, grad de protec ie IP65 Montaj: fixare pe cladire (doua buca i) si pe stalp din eava de o el. Birouri: - Aparate de iluminat: echipate cu patru lampi fluorescente de 18W, sistem optic C3, grad de protec ie IP20, Montaj: intenc. Circuitele de iluminat sunt monofazate realizate cu cabluri din cupru tip MYYM, pozate in tuburi PVC montate ngropat. Spa ii tehnice, anexe: - Aparate de iluminat: echipate cu doua lampi fluorescente TL-D 36W/ 840, balast electonic la inalta frecven a, cu difuzor din policarbonat transparent rezistent la socuri, grad de protec ie IP44. Montaj: aparent pe tavan. Circuitele de iluminat sunt monofazate realizate cu cabluri din cupru tip MYYM, pozate n tuburi PVC montate ngropat sau aparent. Instala ia de iluminat de siguran a. n conformitate cu I7-02 au fost prevazute urmatoarele tipuri de iluminat de siguran a: - iluminat de siguran a pentru continuarea lucrului n ncaperea grupurilor de pompare pentru incendiu, n dispecerat (incaperea pentru supraveghere permanenta, situata la parterul cladirii existente), n ncaperea grupului electrogen alimentare tip 2a aparate de iluminat cu baterii locale si dispozitive de comutare automata, autonomie 3 ore - iluminat de siguran a pentru evacuare alimentare tip 3b aparate de iluminat, tip indicator luminos (semne albe pe fond verde), echipate cu lampa de 8W si cu acumulatori de Ni-Cd, cu intrare automata n func iune la caderea tensiunii de baza, autonomie 1 ora, grad de protec ie IP44. Pentru parcarea subterana iluminatul de siguran a al cailor de evacuare a utilizatorilor va fi constituit din puncte luminoase dispuse la partea superioara si inferioara a cailor de evacuare. Instala ia de semnalizare a incendiilor. Sistemul de detec ie si alarmare la incendiu s-a proiectat n conformitate cu prevederile standardelor si normativelor n vigoare. Sistemul va realiza urmatoarele func ii: - detec ia rapida a inceputurilor de incendiu - afisarea zonei de detectare aflate n alarma - autotestarea echipamentului central si a detectorilor
! " # $ %
- semnalizarea acustica la nivelul ntregii cladiri - semnalizarea manuala a incendiului de la butoanele de alarmare. Centrala de semnalizare se va instala n camera de supraveghere situata la parter. Instala ia de supraveghere si gestionare a parcarii Pentru parcare se va instala un sistem de supraveghere prin televiziune n circuit nchis. Detaliile acestui sistem vor constitui parte a documenta iei elaborate de firma de specialitate ce va realiza execu ia. Sistemul de gestionare a parcarii va cuprinde: barierele, senzori spira magnetica, unita i de intrare, unita i de iesire, casier automat, soft-ul aferent, panou cu semnalizare a locurilor libere sau ocupate. Detaliile acestui sistem vor constitui parte a documenta iei elaborate de firma de specialitate ce va furniza si monta echipamentele. Protec ia mpotriva socurilor electrice. Schema de legare la pamnt este TN-C-S. S-a respectat lungimea maxima a buclei de defect. S-au aplicat masuri pentru protec ia utilizatorilor impotriva socurilor electrice datorate atingerilor directe sau indirecte. Protec ia mpotriva atingerilor directe se asigura prin utilizarea echipamentelor corespunzatoare categoriei de influen e externe, conductoare izolate, tuburi de protec ie, carcase, tablouri de distribu ie avnd par ile active izolate. Protec ia impotriva atingerilor indirecte prin intreruperea automata a alimentarii se realizeaza cu dispozitive de protec ie impotriva supracuren ilor. Instala ii de stingere, sanitare si apa-canal: Instala ii de sprinklere: Proiectarea instala iilor de incendiu s-a facut in conformitate cu prevederile NP 086 2005 si STAS 1478-90. Pentru ca parcarea nu este ncalzita s-a prevazut o instala ie de sprinklere de tip aer-apa (cu conducte uscate). La subsol, n sta ia de pompe s-a prevazut un compresor de aer de 6 bar si 150 l/min si un automat de control si semnalizare (ACS) Dn 150 mm tip aer-apa, cu accelerator si monitorizare. Sprinklerele folosite sunt de tip Upright FU-K80 O12,50 mm, Hi = 20 mCA, avnd debitul specific qis = 1,88 l/sec, raza de stropire Rs = 5,50 m. Intensitatea de stropire este Is = 0,1 la distan a ntre sprinklere de 3,30 m. Pe peretele exterior s-a prevazut un dispozitiv de alarma. Conductele sunt executate din eava neagra grunduita si vopsita in culoare alba.
! " # $ %
Conductele din distribu ie sunt montate cu panta de 2, iar sprinklerele se vor monta cu stu uri de 1/2 pentru a pastra distan a de 20 cm pna la plafon, distan a impusa de nal imea utila a parcarii subterane. Instala ii de incendiu cu hidran i interiori: Conform NP 086-05, pentru garaje sau parcaje subterane pentru mai mult de 20 de autoturisme sunt necesari hidran i de incendiu interiori pentru combaterea incendiilor. Astfel s-au prevazut pentru fiecare nivel cate 3 hidran i de incendiu Dn 50 tip STAS SR EN 674-2/2002, echipa i cu furtun plat, L furtun = 20 m, F duza = 13 mm, P= 0,40 MPa. Conform breviarului de calcul, debitul de apa pentru incendiu interior este qii = 2,83 l/sec. Amplasarea hidran ilor, avnd n vedere marimea construc iei si a sistemului constructiv, se va face n cutii. Conductele sunt executate din eava neagra grunduita si vopsita n culoare alba. S-a prevazut o re ea OL 21/2 de la care se alimenteaza hidran ii de incendiu interiori cu eava de neagra de o el 2. Instala ii sanitare interioare: Instala iile sanitare interioare constau n alimentarea cu apa rece si apa calda menajera a obiectelor sanitare din proiectul de arhitectura, respectiv evacuarea restitu iei menajere. Pentru dotarea grupurilor sanitare si dimensionarea instala iilor de apa si canal s-au respectat prevederile STAS 1478-90 si a Normativului I9-90. Conductele de apa rece si calda pentru consum menajer se vor executa din evi zincate. Restitu ia menajera va fi condusa prin coloane si evacuata la re eaua de canalizare menajera exterioara. Conductele de canalizare se vor executa din tuburi PVC. Alimentarea cu apa: Racordul existent de apa potabila Dn 50 va alimenta atat instala ia sanitara interioara, ct si bazinul de incendiu. Conducta de alimentare a bazinului de apa se va executa din eava neagra pe care se va monta o clapeta de re inere Dn 50. Gospodaria de apa: Pentru asigurarea debitului si presiunii necesare pentru instala ia de incendiu cu sprinklere si cu hidran i interiori, respectiv pentru spalarea pardoselilor, la subsol s-a prevazut o sta ie de pompe echipata cu: - grup de pompare GP1 sprinklere, - grup de pompare GP2 hidran i interior - grup de pompare GP3 spalare.
10
! " # $ %
Pentru rezerva de incendiu, la subsol s-a prevazut un bazin subteran de 58 mc. Ac ionarea grupurilor de pompare se va face de la electrovalvele aferente fiecarui grup, montate n sta ia de pompe. Indici de suprafe e pentru realizarea noilor func iuni:
NIVEL SUPRAFATA CONSTRUITA GARAJE - MPSUBSOL , DEMISOL 2.264 PARTER ETAJ 1 ETAJ 2 ETAJ 3 2.281 2.264 2.264 2.264 NUMAR LOCURI GARAJE - LOC 84 76 81 81 81 TERASA 1.550 TOTAL 12.990 460 1002,00 57 SUPRAFATA CONSTRUITA BIROURI - MP 317,00 333,00 352,00
Indice = 28,00 mp arie desfasurata /automobil. Organizarea de santier: Organizarea de santier va intra n sarcina constructorului si se va desfasura cu respectarea tuturor reglementarilor n vigoare. La atacarea fiecarei arii de lucru se va verifica terenul pentru a depista eventualele lucrari ascunse ce ar putea influen a n vreun fel lucrarile. Se va verifica, daca toate instala iile electrice sunt sau nu sub tensiune. Pentru transportul deseurilor se vor ncheia contracte de transport si reciclare cu agen i economici autoriza i pentru acest tip de activitate. Se va stabili prin contract ritmul degajarii terenului prin transportul materialelor. Pentru a nu perturba zonele nvecinate, transportul molozului, pentru care se va ncheia un contract de degajare moloz cu o firma specializata se va face periodic, organizat, conform contractului. Se vor amplasa n zona propusa pentru realizarea proiectului baracile necesare desfasurarii procesului de execu ie, spa iile de depozitarea materialelor, spa iul pentru utilaje si autovehicule, iar la accesul n incinta va fi amplasat un panou cu toate datele de recunoastere ale obiectivului, durata de execu ie, etc. Incinta va fi mprejmuita cu gard realizat din stlpi si panouri metalice. La terminarea lucrarilor, constructorul va dezafecta zona organizarii de santier si va evacua toate deseurile prin valorificare/eliminare la depozit.
11
! " # $ %
Accesul la lucrarile propuse se va face pe strazile existente. Alimentarea cu energie electrica de 0.4kv (instala iile electrice de iluminat si prize, iluminat incinta, alimentare scule si utilaje) se va face de la re eaua existenta si de la generatoare. Alimentarea cu apa pentru utilita i se va face din re eaua publica. Pentru angaja i vor fi asigurate toalete ecologice vidanjabile. n perioada de execu ie vor fi folosite utilajele si mijloacele de transport auto conform cu planul de organizare de santier al constructorului. Impactul produs de lucrarile de construc ie asupra mediului va fi moderat si cu caracter temporar (doar pe perioada realizarii construc iei). 1.5. Durata etapei de func ionare Durata de exploatare a obiectivului este estimata la 90 de ani. 1.6. Informa ii privind produc ia care se va realiza si resursele folosite n scopul producerii energiei necesare asigurarii produc iei Datorita specificului activita ii propuse prin proiect (servicii de parcare), pe amplasament nu vor rezulta produse finite. Capacitatea parcarii va fi de 460 locuri n cladirea multietajata si 6 locuri la nivel n fa a cladii de birouri. n perioada de execu ie se vor utiliza surse de energie, n principal motorina pentru utilajele si mijloacele de transport auto angrenate n execu ia lucrarilor propuse. n perioada de func ionare resursele folosite vor fi: energia electrica si motorina (utilizata la grupul electrogen, doar ocazional).
TABELUL Nr. 1.1 Informa ii privind produc ia si necesarul resurselor energ etice
Produc ia Resurse folosite n scopul asigurarii produc iei Denumirea Cantitatea Denumirea Cantitatea necesara Numar locuri de parcare 460 + 6 Petrol/pacura - Gaze naturale - Gaze petroliere lichefiate - Carbune - Cocs de furnal - Gaz de furnal - Gaze de rafinarie - Benzina - Energie electrica Putere instalata Energie termica - Motorina (n perioada de execu ie) Motorina (grup electrogen-ocazional) Biogaz - Altele - Furnizor
256 MWh/an 150 kW 100 tone/an 15 litri/h
S.D.E.E. Oradea
Statii de distributie carburanti autorizate
12
! " # $ %
S-a considerat ca, n perioada de execu ie a lucrarilor se vor folosi utilaje si mijloace de transport auto specifice lucrarilor de construc ie, consumul estimat fiind de cca. 100 tone motorina/12 luni (perioada propusa pentru realizarea investi iei). Grupul electrogen func ioneaza cu motorina, avnd un rezervor ncorporat cu capacitatea de 200 litri, consumul de motorina la ncarcare de 100% fiind de 15 litri/h. 1.7. Informa ii despre materiile prime, substan ele sau preparatele chimice Datorita specificului activita ii propuse prin proiect (servicii de parcare), nu se vor utiliza materii prime sau auxiliare si nici substan e sau preparate chimice periculoase. Se men ioneaza ca, grupul electrogen prevazut prin proiect cuprinde un rezervor ncorporat de motorina, cu capacitatea de 200 litri, fiind utilizat ocazional, n func ie de necesita i (consum: 15 litri/h).
TABELUL Nr. 1.2 Informa ii despre materiile prime si despre substan ele sau preparatele chimice
Denumirea materiei prime, a substan ei sau a preparatului chimic Cantitatea anuala/ existenta n stoc Clasifica rea si etichetarea substan elor sau a preparatelor chimice*) Categorie Periculozitate *) Fraze de risc *) Periculoase/ Nepericuloase (P/N)
Motorina 200 litri P T, F R45, R10

*) Conform HG nr. 1408/04.11.2008 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substan elor periculoase si HG nr. 937/01.09.2010 privind clasificarea, ambalare a si etichetarea la introducerea pe pia a a preparatelor periculoase.
1.8. Informa ii despre poluan ii fizici si biologici care afecteaza mediul, generate de activitatea propusa 1.8.1. Zgomotul si vibra iile n perioada de execu ie n perioada de execu ie poluarea fizica generata de activitatea propusa va consta n principal din zgomotul si vibra iile produse de utilajele si mijloacele de transport auto angrenate n activita ile de construc ie. Din punctul de vedere al poluarii sonore, zgomotul pe perioada execu iei nu va depasi, pragul de 50 dB(A), ncadrndu-se n limitele admise pentru localita i.
13
! " # $ %
Se va ncerca neafectarea popula iei din zona de zgomotele specifice acestor tipuri de activita i, prin men inerea utilajelor la regim normal de func ionare, fara a avea defec iuni tehnice care ar cauza accidental unele zgomote respectiv vibra ii nedorite, datorita unor func ionari necorespunzatoare. Condi iile specifice de lucru n zone strmte, desfasurarea santierelor pe suprafe e restrnse face posibila interven ia unui numar mic de utilaje, de capacitate mica si medie. Astfel, efectele generatoare de impact ramn relativ limitate. Astfel, zgomotul si vibra iile vor fi reduse, producerea lor fiind discontinua, pe perioade de timp reduse, doar pe perioada execu iei. Masurile preventive n vederea reducerii poluarii sonore la autovehicule sunt reglementate prin inspec iile tehnice periodice ale autovehiculelor si prin condi iile tehnice de limitare a zgomotului prevazute la omologarea pentru circula ia autovehiculelor rutiere. Programul de lucru si circula ia autovehiculelor n zona se va stabili astfel nct sa fie respectate cu stricte e perioadele de odihna ale locuitorilor din zona. Viteza de deplasare a autovehiculelor n zona afectata cu construc ii va fi marcata prin indicatoare rutiere, respectndu-se limita maxima de viteza impusa. Prin urmare, prin aplicarea masurilor restrictive la realizarea construc iei se vor respecta prevederile STAS 10009/88 si ale Ordinului MS nr. 536/1997, cu privire la nivelul de zgomot produs. 1.8.2. Zgomotul si vibra iile n perioada de func ionare n perioada func ionarii obiectivului principalele surse de zgomot vor fi autovehiculele care utilizeaza parcarea. La proiectarea parcarii s-a inut cont de atenuarea zgomotului prin solu ii ingineresti, tehnice si constructive. n vederea prezentarii situa iei actuale si evaluarii construc iei din punct de vedere al nivelului de zgomot produs, precum si prognozarea eventualelor efecte nedorite ale zgomotului din zona (nivelul de expunere la zgomot), s-a elaborat un Studiu de zgomot pentru proiectul Complex multifunc ional cu parcaje supraetajate Zona Tribunalului Oradea (Vibrocomp srl, 2011). Expertiza analizeaza starea zonei afectate din punct de vedere al zgomotului produs si studiaza impactul asupra mediului al amplasamentului proiectat si pe baza acestora propune solu ii pentru reducerea efectelor nedorite.
14
! " # $ %
g aX v X V T hd bhX W T e g fbg
n zona desemnata, parcarea se va desfasura pe sase nivele si va avea o capacitate totala de 460 de locuri de parcare. Parcajul este destinat numai autoturismelor cu sarcina totala autorizata de max. 3500 kg, iar viteza autoturismelor n parcare este de max.10 km/ora. Parcarea va avea doua intrari si doua iesiri, care se vor amplasa pe partea vestica respectiv estica a construc iei. Ventila ia naturala este asigurata pe fa adele nordice si sudice. Pentru a reduce eventualul zgomot produs de autovehicule, suprafa a fa adei va avea pna la h=1,0m un parapet din beton, iar de la parapet la tavan va fi fa ada verde, adica protejata de o re ea din metal si lemn (pergola) care va constitui suportul pentru plantele aga atoare. De asemenea, se va amenaja spa iul verde din jurul construc iei, iar pe fa ade vor fi prevazu i spale i pentru a ajuta plantele aga atoare sa se ridice pna la cotele superioare ale fa adelor, astfel nct sa se creeze un ecran vizual, absorbant al emisiilor de esapament respectiv cu rol fonoabsorbant.
Nivel Nr. locurilor de parcare -1 84 0 76 1 81 2 81 3 81 terasa 57 Total: 460
Pe amplasamentul proiectat cele mai semnificative surse de zgomot vor reprezenta manevrele de parcare ale masinilor, zgomotul produs de instala iile tehnice poate fi neglijata deoarece singura sursa de zgomot ar putea fi grupul electrogen care este foarte bine izolat din punct de vedere fonic si este folosit doar n situa ii de urgen a. Noaptea trebuie folosita nivelul inferior nchis al parcarii. Acest lucru se poate asigura prin dirijarea corespunzatoare a traficului intern. Obiectivele (receptorii) de protejat din jurul parcarii: - Cladirile reziden iale cu doua nivele din strada Franz Schubert, care se situeaza la 22 m de iesirea estica - Cladirea reziden iala cu trei nivele din strada Gheorghe Dima, care se situeaza la est, la 18 m fa a de fa ada nordica - Cladirea reziden iala cu patru nivele din strada Tribunalului, care se situeaza la 7,5 m vest de fa ada nordica.
15
! " # $ %
Cladirile protejate pot fi supuse zgomotului masinilor din parcare, zgomot care poate iesi prin fa ade, respectiv zgomotul produs la intrari si iesiri.
T hU g ab X
Ordinul M.S. nr. 536/1997 (Art. 17) Amplasarea obiectivelor economice cu surse de zgomot si vibra ii si dimensionarea zonelor de protec ie sanitara se vor face n asa fel nct n teritoriile protejate nivelul acustic echivalent continuu (Leq), masurat la 3 m de peretele exterior al locuin ei la 1,5 m nal ime de sol, sa nu depaseasca 50 dB(A) si curba de zgomot 45. n timpul nop ii (orele 22,00-6,00), nivelul acustic echivalent continuu trebuie sa fie redus cu 10 dB(A) fa a de valorile din timpul zilei. Pentru apartamente, nivelul acustic echivalent continuu (Leq), masurat n interiorul camerei cu ferestrele nchise, nu trebuie sa depaseasca 35 dB(A) si curba de zgomot 30 n timpul zilei; n timpul nop ii (orele 22,00-6,00), nivelul echivalent continuu trebuie redus cu 10 dB(A) fa a de valorile din timpul zilei. Pentru scoli (sali de clasa) nivelul acustic echivalent continuu (Leq), masurat n interiorul clasei cu ferestrele nchise, sa nu depaseasca 35 dB(A) si curba de zgomot 30. Aceste valori sunt obligatorii si pentru alte unita i de nva amnt si biblioteci. Cerin e si prevederi din HG 321/2005, modificata si completata de HG 674/2007, privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiental n Romania:
Plan de ac iune ambientala Perioada Zgomot industrial Lzsn / L Valori de prag Indica aria de conflict Termen scurt
noapte
Zgomot aerian L
zsn /
noapte
Zgomot Zgomot trafic traf ic feroviar rutier zsn / L noapte L zsn / noapte 70 / 60 dB(A) 70 / 60 dB(A)
65 / 55 dB(A)
65 / 55 dB(A)
16
! " # $ %
Lzsn dB(A) Lnoapte dB(A)

Surse de zgomot inta de atins pentru Va lorile Maxime Permise pentru anul 2012 Valori Maxime Permise Surse de zg omot inta de atins pentru Valorile Maxime Permise pentru anul 2012 Valori Maxime Permise
Strazi, drumuri si si 65 70 autostrazi Cai ferate 65 70 Cai ferate 50 60 Aeroporturi 65 70 Aeroporturi 50 60 Zone industriale 60 65 Zone Porturi (activita i de transport feroviar si rutier din interiorul portului) Porturi (activita i industriale din interiorul portului)
Strazi, drumuri si autostrazi
50
60
Industriale 50 55 Porturi (activita i de transport feroviar si rutier din interiorul portului) Porturi (activita i industriale din interiorul portului)
65 70
50 60
60
65
50
55
b XW ` Wv X TU T aV hT v ` p v X V g he g h X
Metoda de studiu Studiul s-a realizat prin metoda elaborata la proiectarea parcarii din Budapesta, sect. V. din strada Aranykz (Ungaria). Aceasta metoda a fost elaborata pe baza masuratorilor efectuate la fa a locului. De asemenea s-a luat n considerare si o metoda de proiectare care s-a bazat pe o serie de studii austriece (Gutachten ber Larmemission von Zu- und Abfahrten zu Tiefgaragen und die larmschutztechnisch zweckmassige Ausbildung - Versuchsanstalt fr Warme- und Schalltechnik TGM, 1987). La calcule s-a considerat un trafic mediu de 34 vehicule/ora. Zgomotul produs de miscarea autovehiculelor din parcare Zgomotul traficului din parcare se poate ob ine prin nsumarea zgomotului produs de toate manevrele n parte. Din alcatuirea parcarii rezulta ca elementul de baza la producerea zgomotului (att din punctul de vedere a marimii ct si n timp) este intrarea si iesirea din parcare, deci manevrele de parcare propriu-zise nu se considera separat ci mpreuna cu intrarea respectiv iesirea din parcare.
17
! " # $ %
Propagarea zgomotului, n prima aproximare, s-a considerat lipsita de obstacole, iar apoi s-a luat n considerare si cresterea nivelului de zgomot datorita reflexiilor. Pe timpul zilei s-a considerat un trafic mediu de 34 vehicule/ora. Pentru evaluarea nivelului de zgomot prin calcule s-au luat n considerare urmatoarele: - numarul autovehiculelor/ora care executa aceeasi manevra - timpul manevrei - distan a medie de la punctul de observa ie pentru vehiculele care executa aceleasi manevre - viteza de deplasare a vehiculelor. Impactul zgomotului din interiorul garajului se poate separa pe nivele. Prin reglementarea corespunzatoare a traficului se poate evita perindarea prin parcare. Se poate presupune ca, conducatorii vor utiliza nivelele cu aceeasi distribu ie uniforma. Din experien a, viteza autoturismelor n parcare este de 10 km/h. Timpul mediu de cautare a unui loc de parcare este de 30 s.
Nivelul de zgomot echivalent rezultat din ca utarea locului de parcare Nivel Ni [db ] ti [s] La [dB(A)] L [dB(A)] Aeq -1 10 30 65,8 54,7 0 7 30 65,8 53,2 1 6 30 65,8 52,5 2 5 30 65,8 51,7 3 4 30 65,8 50,8 terasa 2 30 65,8 47,7
Valorile din tabelul de mai sus se pot considera ca nivele de zgomot interne din parcare. Lund n considerare efectele de ecranare si distan ele, se poate constata ca n fa a obiectivului (receptorului) de protejat, aflat la 7,5 m fa a de parcare, nivelul de zgomot echivalent n timpul zilei este de 46,6 dB(A). Pe baza acestei valori, se poate afirma ca nu exista o depasire a limitei (50 dBA) nivelului de zgomot.
18
! " # $ %
Zgomotul produs pe rampa Din modul de construc ie al parcarii (acoperirea parcarii) rezulta ca sursa de zgomot principala este intrarea si iesirea. Din acest punct de vedere s-a analizat separat zgomotul care apare prin trecerea pe rampa. Utiliznd datele de intrare de mai sus, viteza de intrare empirica de v= 16 km/h si fluxul mediu de n=34 vehicule/ora, se poate calcula nivelul de zgomot echivalent la 7,5 m distan a de parcare: LAeq = 47,5 dB(A) Lund n considerare distan ele si efectul absorbant al acoperisului deasupra rampei, se poate constata ca n fa a fa adei celei mai nefavorabile a construc iei proiectate, ziua se poate conta pe un nivel de zgomot echivalent de 38,2 dB(A). Din cele de mai sus se poate afirma ca nu exista o depasire a limitei (50dBA) nivelului de zgomot. Har ile de zgomot elaborate pe baza calculelor sunt prezentate anexat.
TABELUL Nr. 1.3 Inf orma ii despre poluarea fizica si biologica generata de activitate
Poluare calculata produsa de activitate si masuri de eliminare / reducere Pe zone reziden iale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea n considerare a poluarii de fond Pe zona obiectivului
Tipul poluarii
Sursa de poluare
Nr. surse de poluare
Masuri de eliminare/ reducere a poluarii
Zgomot Vibra ii
Utilaje si mijloace de transport auto implicate n activitatea de execu ie a lucrarilor
10-15 50 dB (A) OMS 536/1997
Zgomotul circula iei rutiere
maxim 60-70 dB(A)
Nu este cazul.
Zgomot Autovehiculele care utilizeaza parcarea (zgomotul la intrarea/iesirea din parcare si zgomotul emis prin fa ada)
460 50 dB (A) OMS 536/1997
Zgomotul circula iei rutiere
47,554,7 dB(A)
Nu este cazul.
70 dB(A) 50 dB(A) Utilizarea de utilaje silen ioase. Reducerea duratei de functionare a acestora la minim posibil. Men inerea n stare tehnica buna de func ionare a utilajelor si mijloacelor de transport auto; oprirea motoarelor autovehiculelor n timpul sta ionarii si respectarea vitezei limita de deplasare. 38,246,6 38,2 46,6 Solu ii constructive dB(A) dB(A) fonoabsorbante (aplicarea metodei de fa ada verde), limitarea vitezei de circula ie n parcare
19
! " # $ %
Se men ioneaza ca, evaluarea riscului de expunere la zgomot si efectele zgomotului si vibra iilor asupra sanata ii umane su fost tratate n detaliu n Studiul de sanatate elaborat de SC ARTIMED SRL Oradea (depus la APM Bihor). 1.9. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele Realizarea proiectului n zona este motivata de necesitatea de mbunata ire a condi iilor de parcare/garare a autoturismelor din municipiul Oradea si constituie parte din programul de construire de parcari supraterane si subterane n zona institu iilor publice din zona centrala. Pentru integrarea cladirii n fondul construit al zonei centrale a municipiului Oradea si pentru a creste eficien a economica a investi iei se propun si spa ii cu destina ie comerciala sau servicii. n cadrul Studiului de fezabilitate elaborat de SC PRO ARH SRL Oradea au fost analizate mai multe scenarii, fiind recomandata alternativa cu cel mai redus impact asupra mediului (inclusiv n ce priveste protejarea si conservarea obiectivelor de patrimoniu de pe amplasament). Au fost studiate mai multe variante. Prima varianta a constat n realizarea unui parcaj subteran si suprateran avnd un regim de construc ie de S + P + 2 etaje, amplasat pe ntreaga incinta a fostului Spital de Boli Infec ioase si Hepatice Oradea, dupa demolarea tuturor cladirilor. Aceasta varianta a fost abandonata n urma consultarii Direc iei pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Na ional Cultural, care solicita pastrarea cladirii Pavilionului II si utilizarea cladirii prin reconversie pentru o alta destina ie. Varianta a doua propune realizarea ntr-o prima etapa a unui Complex multifunc ional cu parcaje subterane si supraterane, si n etapa a doua amenajarea si extinderea actualei cladiri a pavilionului II ntr-o cladire de birouri. n final s-a ajuns la studierea unui complex multifunc ional cu 460 locuri de parcaje avnd aria desfasurata de 12.887 mp si 1002 mp arie desfasurata de spa ii cu alte destina ii (servicii, birouri). Se recomanda varianta a doua de scenariu prin care se realizeaza ntr-o prima etapa o cladire de parcaje colective si servicii (birouri) si n etapa a
e Xd g hb` Wh Xe T U g d v g a e Xd g h bbW X V hTV ` p X
20
! " # $ %
II-a amenajarea si extinderea actualei cladiri a pavilionului II ntr-o cladire de birouri. se va realiza o volumetrie potrivita pentru integrarea n esutul urban existent; - accesul usor al autovehiculelor la parcajul colectiv; - realizarea unor spa ii de servicii n zona centrala a orasului. Complexul multifunc ional propus n aceasta faza de proiectare va cuprinde mai multe func iuni: - 460 locuri de parcaje, 12.990 mp arie desfasurata - 1002 mp arie desfasurata de spa ii de servicii si birouri realizate adosat cladirii parcajelor colective, situata pe strada Franz Shubert. Cladirea de parcaj principala va avea 2 intrari carosabile separate, avnd n total 2 fluxuri de intrare si 2 fluxuri de iesire (dinspre strada Franz Schubert si strada Dima/Tribunalului). De asemenea, s-a studiat re eaua stradala pentru accese la spa iile de parcaj, modernizarea, la irea strazilor adiacente. S-a propus ca strazile Franz Shubert, Dima si Snagovului sa fie strazi cu sens unic, strada Tribunalului, pna n strada Schubert (n fa a cladirii multifunc ionale) cu doua sensuri. Oprirea autoturismelor pe arterele de mai sus (accese la cladirea de parcari supraetajate) va fi interzisa. Unul dintre principalele avantaje ale acestui amplasament este posibilitatea de acces la parcari att dinspre Parcul Traian ct si dinspre Str. Republicii/ Dunarii. Existen a a doua accese distincte dinspre doua direc ii diferite este avantajoasa si pentru scurtarea timpului de umplere si golire a parcajului si a diminuarii cozilor la zona de intrare n orele de vrf. 1.10. Localizarea geografica si administrativa a amplasamentelor pentru alternativele la proiect Amplasamentul propus pentru realizarea proiectului este situat n zona centrala a municipiului Oradea, pe amplasamentul actual al Sec iei de Boli Infec ioase si Hepatice a Spitalului Jude ean de Urgen a Oradea, dar si o proprietate particulara cu o construc ie, care necesita demolare. Avnd n vedere starea deteriorata a cladirilor precum si amplasamentul nefavorabil n centrul orasului a unui spital de boli infec ioase si hepatice, odata cu mutarea acestui spital ntr-o alta loca ie, se elibereaza terenul pe care se poate realiza parcarea colectiva.
g d agi XW X pe Xd g hb` W ` b hXe TU g d v g a
21
! " # $ %
Oradea, municipiul resedin a de jude al Bihorului, este situat pe malurile rului Crisul Repede, ru care desparte orasul n aproape doua jumata i egale. n func ie de principalele puncte cardinale, orasul se afla n extremitatea nord-vestica a Romniei, la intersec ia paralelei de 4703` latitudine nordica cu meridianul de 2155`longitudine estica. Aflat la aproximativ 10 km de Bors, cel mai mare punct de frontiera la grani a de vest, municipiul Oradea se afla pe locul al zecelea ca marime ntre orasele Romniei (se ntinde pe o suprafa a de 11.556 ha). Oradea se afla la o altitudine de 126 m deasupra nivelului marii, n zona de deschidere a vaii Crisului Repede spre arealul cmpiei joase, ntr-o zona de contact ntre prelungirile Mun ilor Apuseni si extinsa Cmpie Banato-Crisana. Se afirma ca zona de trecere de la relieful deluros (Dealurile Vestice, Dealurile Oradiei si Dealurile Gepisului), catre cel de cmpie panonica. n procesul de dezvoltare, Oradea a nglobat n structura sa satele Episcopia Bihor si Seleus, n prezent urmarindu-se nglobarea comunelor din jurul orasului, prin crearea Zonei Metropolitane Oradea. 1.11. Informa ii despre utilizarea curenta a terenului, infrastructura existenta, valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale protejate, zone de protec ie sanitara Terenul si cladirile situate pe terenul pe care se va realiza investi ia sunt n proprietatea Municipiului Oradea, nscris n CF nr. 75862 Oradea, Nr. cad. 592/1, 593/7, 594/2, 595, 596, 594/1, si sunt n folosin a Sec iei de Boli Infec ioase si Hepatice a Spitalului Jude ean de Urgen a Oradea, dar si o proprietate particulara cu o construc ie, care necesita demolare. Infrastructura de drumuri existenta n zona cuprinde strazile Tribunalului, Dima si Franz Schubert, aceste strazi urmnd a fi utilizate pentru accesul la obiectivul propus prin proiect. De asemenea, exista posibilitatea de racordare la re elele publice de energie electrica, apa si canalizare. Pe amplasament nu exista valori naturale sau arii naturale protejate si nici zone de protec ie sanitara. Amplasamentul este situat n interiorul Ansamblului urban Centrul Istoric Oradea - monument istoric si n zona de protec ie a unui monument istoric Palatul Justi iei (cladirea tribunalului), conform Legii nr. 422/2001, republicata n 2006. Pe amplasament exista o cladire patrimoniu cultural (pavilionul II), care va fi pastrata si amenajata n cladire de birouri, ntr-o etapa ulterioara.
22
! " # $ %
Monumentele istorice fac parte integranta din patrimoniul cultural na ional si sunt protejate prin lege. Conform Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, pentru fiecare monument istoric se instituie zona sa de protec ie, prin care se asigura conservarea integrata a monumentului istoric si a cadrului sau construit sau natural. Delimitarea si instituirea zonei de protec ie se realizeaza simultan cu clasarea bunului imobil ca monument istoric, n condi iile legii. n zona de protec ie pot fi instituite servitu i de utilitate publica si reglementari speciale de construire prin planurile si regulamentele de urbanism aprobate si avizate conform legii. Monumentele istorice sunt protejate indiferent de regimul lor de proprietate sau de starea lor de conservare. Protejarea monumentelor istorice este parte componenta a strategiilor de dezvoltare durabila economico-sociala, turistica, urbanistica si de amenajare a teritoriului, la nivel na ional si local. n tabelul de mai jos se prezinta lista monumentelor istorice, din zona studiata pentru proiect:
Cod LMI 2004 Denumire Adresa Datare
BH-II-a-A-01037 Ansamblul urban Centrul istoric Oradea Zona cuprinsa ntre strazile: Cetate, Maresal Averescu, Redutei, C.Dobrogeanu-Gherea, Grivi ei, Sucevei, I.Vidu, Bacaului, Armata Romna, parcul N.Balcescu, B-dele Decebal si Dacia, str. Rozmarinului, Berzei, Republicii, L.Pasteur, Macinului, parcul I.C.Bratianu, p odul Dacia BH-II-m-B-01065 Palatul Mosko vits Parcul Traian nr. 2 1905 BH-II-m-A-01066 Biserica romanoParcul Traian nr. 5 1692 -1722 catolica Sf.Brigitta azi biserica ruteana Sf.Treime BH-II-m-B-20237 Casa Comitatului, azi Parcul Traian nr.7 1728 -1776 Prefectura Jude ului BH-II-m-B-01067 Palatul Justi iei Parcul Traian nr. 12 1898 BH-II-m-B-01068 Seminarul greco-catolic Parcul Traian nr.20 1846 -1928 BH-II-m-B-01069 Biserica Sf. Parcul Traian nr. 20 1858 Gheorghe BH-II-m-B-01076 Palatul Stern Rep ub licii nr.10 -10A 1908 -1909 BH-II-m-B-01077 Palatul Apollo Rep ub licii nr. 12 1912 -1914 BH-III-m-B-01244 Bustul lui Ady Endre Parcul Traian 1958 BH-IV-m-B-01256 Muzeul memorial Ady Parcul Traian 1913 Endre
23
! " # $ %
1.12. Informatii despre documentele/reglementarile existente privind planificarea/amenajarea teritoriala in zona amplasamentului proiectului Investi ia se ncadreaza n planurile de urbanism si amenajare a teritoriului, pentru proiect s-a emis Certificatul de urbanism nr.1974/2010 de catre Primaria Municipiului Oradea. Conform Regulamentului aferent Strategiei de Dezvoltare a Municipiului Oradea, terenul este amplasat n zona C5b Zona comerciala n interiorul zonei centrale. 1.13. Informa ii despre modalita ile propuse pentru conectarea la infrastructura existenta Cladirea de parcaj principala va avea 2 intrari carosabile separate avnd n total 2 fluxuri de intrare si 2 fluxuri de iesire (dinspre strada Franz Schubert si strada Dima/Tribunalului). S-a studiat re eaua stradala pentru accese la spa iile de parcaj, modernizarea, la irea strazilor adiacente. S-a propus ca strazile Franz Shubert, Dima si Snagovului sa fie strazi cu sens unic, strada Tribunalului, pna n strada Schubert (n fa a cladirii multifunc ionale) cu doua sensuri. Oprirea autoturismelor pe arterele de mai sus (accese la cladirea de parcari supraetajate) va fi interzisa. Unul dintre principalele avantaje ale acestui amplasament este posibilitatea de acces la parcari att dinspre Parcul Traian ct si dinspre Str. Republicii/ Dunarii. Existen a a doua accese distincte dinspre doua direc ii diferite este avantajoasa si pentru scurtarea timpului de umplere si golire a parcajului si a diminuarii cozilor la zona de intrare n orele de vrf. Instala iile sanitare interioare constau n alimentarea cu apa rece si apa calda menajera a obiectelor sanitare respectiv evacuarea restitu iei menajere. Pentru dotarea grupurilor sanitare si dimensionarea instala iilor de apa si canal s-au respectat prevederile STAS 1478-90 si a Normativului I9-90. Conductele de apa rece si calda pentru consum menajer se vor executa din evi zincate.
W bU Xd ag hXg e ` gV e g d g W b g hX e e Xp` WW g T t bXe ab
24
! " # $ %
Restitu ia menajera va fi condusa prin coloane si evacuata la re eaua de canalizare menajera exterioara. Conductele de canalizare se vor executa din tuburi PVC. Racordul existent de apa potabila Dn 50 va alimenta att instala ia sanitara interioara, ct si bazinul de incendiu. Conducta de alimentare a bazinului de apa se va executa din eava neagra pe care se va monta o clapeta de re inere Dn 50. Pentru asigurarea debitului si presiunii necesare pentru instala ia de incendiu cu sprinklere si cu cu hidran i interiori, respectiv pentru spalarea pardoselilor, la subsol s-a prevazut o sta ie de pompe echipata cu: - grup de pompare GP1 sprinklere, - grup de pompare GP2 hidran i interior - grup de pompare GP3 spalare. Pentru rezerva de incendiu, la subsol s-a prevazut un bazin subteran de 58 mc. Ac ionarea grupurilor de pompare se va face de la electrovalvele aferente fiecarui grup, montate n sta ia de pompe. Solu iile tehnice adoptate pentru realizarea instala iilor electrice sunt: - instala ia de alimentare cu energie electrica la 0.4 kV dupa punctul de delimitare cu instala ia furnizorului - priza de pamnt - instala ia de for a - instala ia de iluminat si prize - instala ia de iluminat de siguran a - instala ie de semnalizare a incendiilor - instala ie de protec ie impotriva socurilor electrice. Alimentarea cu energie electrica a cladirii, din re eaua furnizorului se va realiza conform avizului de racordare eliberat de S.D.E.E. Oradea. Alimentarea cu energie electrica a obiectivului din re eaua de distribu ie a furnizorului de energie electrica nu face obiectul prezentei documenta ii. - Puterea activa instalata: Pi = 150 kW - Puterea activa ceruta: Pc = 75 kW Pentru alimentarea de rezerva a receptoarelor cu rol de siguran a la foc, n cazul caderii tensiunii de la re eaua furnizorului de energie, s-a prevazut un grup electrogen de interven ie, cu pornire automata, avnd urmatoarele caracteristici electrice: - n regim de interven ie S = 65 kVA, P = 52 kW la cos j = 0,8 - n regim de produc ie S = 60 kVA , P = 48 kW la cos j = 0,8.
W bU Xd ag h Xg e ` Xd Xh bX XW Xe ahbe
25
! " # $ %
Grupul electrogen func ioneaza cu motorina, avnd un rezervor ncorporat cu capacitatea de 200 litri, consumul de motorina la ncarcare de 100% fiind de 15 litri/h. Trecerea de pe sursa de baza pe sursa de rezerva se va realiza automat prin AAR montat la nivelul tabloului receptoarelor cu rol de siguran a la foc (TCV). Priza de pamant a cladirii este folosita pentru instala ia de protec ie impotriva socurilor electrice prin atingere indirecta si va avea valoarea rezisten ei de dispersie de cel mult 4 Ohmi. Priza naturala utilizeaza drept electrozi verticali armatura metalica a funda iei de beton armat a stalpilor de sus inere a cladirii. Se va realiza echipoten ializarea tuturor par ilor metalice ale cladirii. Conform I20-2000 si a indicelui de risc calculat nu este necesara instala ie de protec ie impotriva trasnetului. Schema de legare la pamnt este de tipul TN-C-S. Protec ia coloanelor se realizeaza conform schemelor monofilare. Tablourile electrice de distribu ie sunt: - TGD montat la parter, alimentat din re eaua furnizorului prin cablu CYAbY 3x50+25 montat ngropat - TCV montat n ncaperea ACS, prevazut cu dubla alimentare: 15 - alimentare de baza din TGD printr-o coloana racordata naintea intrerupatorului general, realizata din cablu CYY4x35 mm 2 pozat n tub PVC50 montat ngropat sub tencuiala - alimentare de rezerva din grupul electrogen printr-o coloana realizata din cablu CYY4x35 mm 2 pozat n tub PVC50 montat ngropat sub tencuiala si montat n pamnt la subtraversarea cur ii.
2. PROCESE TEHNOLOGICE
2.1. Descrierea proceselor tehnologice propuse Proiectul nu prevede desfasurarea de procese tehnologice de produc ie. Dupa finalizarea lucrarilor de construc ie, imobilul va fi folosit pentru servicii de parcare si birouri. Pentru realizarea parcarii supraetajate s-a propus o solu ie constructiva cu benzi de circula ii de 5,50 m si parcari perpendiculare pe axa longitudinal cu o adncime de 5,15 m, grupuri de trei locuri de parcare cu la imea de 7,20 m (ntre stlpi). Pentru a elimina trecerile de la un nivel la altul prin casa de scari circulare dificile, s-a optat pentru decalarea la semipalier
Xp e hbXh Xg c ` d e fbT d g W g Tt bXe ab ` W ` b
26
! " # $ %
a cladirii, realizndu-se o economie de spa iu si cu un raport de loc parcare/ arie desfasurata, respectiv traseu foarte bun. Rampele dintre semipaliere decalate la 1,45 cm una fa a de cealalta vor avea o panta liniara de 13,87%, avnd o lungime de 10,45 m. Astfel, se realizeaza o circula ie dublu sens pe ntreg parcursul parcarii, cu locuri de ntoarcere la capete, pe un traseu relativ scurt, usor de urmarit si cu pante scurte si drepte de jumatate de nivel pentru urcare si coborre. Circula ia pietonilor se realizeaza prin cele doua case de scari, una situata la un nivel si cealalta la nivelul decalat, ambele fiind prevazuta cu ascensor. Accesele n cladirea de parcare se realizeaza prin doua por i aflate la cele doua capete ale cladirii. Sunt usor de perceput si usor accesibile. Accesul principal l reprezinta cel dinspre tribunal, cu camera de portar, si sistem de supraveghere. Imediat dupa intrare, un automat cu bariera va identifica vehicolul intrat ori pe baza de legitima ie-abonament (cu cod electronic), ori emi and un bilet cu taxare orara, asigurnd intrarea n flux de 3-8 secunde pe autoturism (un conducator neini iat pierde pna la 8 secunde la un automat). Iesirile se vor realiza tot n doua locuri, prevazute cu automate de control si semibariera. Pentru plata se vor prevedea automate de taxare si un ghiseu cu un func ionar n zona intrarii/iesirii pietonale dinspre zona tribunalului. n zona de acces parter sunt prevazute 7 locuri pentru persoanele cu handicap. Interiorul parcajului va fi marcat si semnalizat corespunzator, impunnd o circula ie auto civilizata. Printr-o semnalizare electronica se vor afisa zonele cu locuri libere, respective interdic ia de intrare daca parcajul este plin. n conformitate cu procedurile uzuale pentru evitarea oricarui conflict, ntotdeauna se pastreaza o rezerva de trei sau patru locuri (1%), locuri libere existente chiar si la afisajul de plin. Totodata parcajul va fi accesibil n exploatare numai autoturismelor cu sarcina totala autorizata de max. 3500 kg si exclusiv pentru cele cu motoare pe benzina si diesel (si hibrid electrice) cu stricta interdic ie pentru autoturisme ce func ioneaza pe GPL. 2.2. Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular si prin cele mai bune tehnici disponibile Se prezinta valorile atinse pentru parametri relevan i pentru activitatea propusa, nefiind necesara compararea acestora cu cele mai bune practici de mediu si cu cele mai bune tehnici, innd cont de faptul ca activitatea
27
! " # $ %
propusa nu este prevazuta n anexa nr. 1 la OUG nr. 152/2005 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii, aprobata si modificata de Legea nr. 84/2006.
TABELUL Nr. 2.1 VALORILE LIMIT A ale para metrilor relevan i (consum de apa si energie, poluan i n aer si apa, generarea deseurilor) atinsi prin tehnicile propuse si prin cele mai bune tehnici disponibile
Parametru (unitatea de masura)*) Valori limita (pe durata realizarii investi iei) Tehnici Prin cele ma i alternative bune tehnici**) propuse de titular 5178,5 100; 4256,9 Nu este cazul. 256 ; 921,6 Conform celor mai bune practici de mediu***)
Consum de energie total (GJ/12 luni), din care: - Motorina (tone/12 luni; GJ/12 luni) n perioada de construc ie - Energie electrica (MWh/an, GJ/an) n perioada de func ionare Consum de apa 182 litri/zi Nu este cazul. Nu este cazul. Emisii d e p oluan i atmosferici (kg/zi) n perioada de construc ie 12 luni CO NO x pulberi CH4 NMVOC CO2 Emisii d e p oluan i atmosferici (g/h) n perioada de func ionare CO NO x Benzen Pulberi Emisii d e p oluan i n apa (mg/l) sub valorile limita
Nu este cazul.
4 ,362 14,492 0 ,998 0 ,128 2 ,287 1168
Nu este cazul.
Nu este cazul.
104,02 6,51 0 ,715 0 ,801 prevazute de NTPA002/2005 Nu este cazul. Nu este cazul.
Deseuri generate: n perioada d e construc ie (12 luni): - pamnt excavat - deseuri metalice - deseuri de ambalaje - materiale de construc ii - deseuri menajere n perioada d e func ionare: - deseuri din hrtie/carton - deseuri metalice - deseuri din plastic - deseuri menajere
10 tone/an 2,5 tone/an 2,0 tone/an 1,5 tone/an 1,5 tone/an 1,0 tona/an 1,0 tona/an 1,0 tona/an 2,5 tone/an
Nu este cazul.
Nu este cazul.
*) C o ns um d e ene rgi e, n GJ rap ort a t l a u ni t at ea de p ro dus s au d e mat er ie p ri ma 3 *) E mi s i i d e po l uan i at mos fe ri ci : con cent ra i i n mg / m s i c ant i t a i n g s au k g, rap or ta t e la u ni t at ea d e p ro du s s au d e mat er i e p ri m a ** ) C om para rea s i e val ua rea vi ab i l i t a i i ac es t ora n co nco rd an a, d up a c az, c u cel e mai bu ne p ract i ci de m edi u s i cel e ma i b un e te hn ic i n Uni t at ea Eu ro pean a ** ) C on fo rm d ocu men t el or r el eva nt e pr i vi n d cel e ma i b un e t ehn i ci di s po ni b i l e si b azel e de d at e pr i vi nd pr eve ni rea s i con t ro l ul i nt eg rat al po l uar i i , ca d e exe mp lu baze le d e dat e al e B i ro ul ui I P PC de l a S ev i ll a ** ) C om par area cu cel e ma i b un e pr act i ci de med iu s i c u cel e ma i bu ne t eh ni ci s e face nu mai pe nt ru pr oi ect el e u no r act i v it a i p ro pu se , p rev azut e n ane xa n r. 1 l a Ord on an a de u rg en a a Guv ern ul u i nr. 15 2/ 2 00 5 pr i vi n d p reve ni rea, red uc erea s i co nt r ol u l i n t egr at a l p ol u ari i , apr oba t a s i mo di f i cat a de Leg ea nr . 8 4/ 20 0 6 ** *) C o nfo rm r eco man dar il o r C om is i ei de l a Hel s i nk i (HEL COM ) p ri v i nd i m pl em ent a rea mas ur i l or t eh no l og i ce pen t ru t i p ur i d e act i vi t a i rel ev an te
28
! " # $ %
2.3. Activita i de dezafectare n vederea realizarii investi iei, cladirile existente pe amplasament, aflate n folosin a Sec iei de Boli Infec ioase si Hepatice a Spitalului Jude ean de Urgen a, vor fi demolate (nu face obiectul prezentei documenta ii). Demolarea Spitalului Clinic Jude ean sec ia boli infec ioase, parter, etaj I, II plus atelier, spalatorie, laborator, bloc administrativ, magazie, bloc alimentar, garaj, cu excep ia Pavilionului II se va efectua n baza Acordului de Mediu emis de APM Bihor, cu respectarea urmatoarelor condi ii: a) Prin modul de gestionare al deseurilor se va urmari reducerea riscurilor pentru mediu si popula ie, n acest sens se va ntocmi si implementa un Plan de gestionare al deseurilor, care va con ine: inventarul tipurilor si cantita ilor de deseuri ce vor fi produse, inclusiv clasa lor de periculozitate; determinarea modalita ii si responsabilita ilor pentru implementarea masurilor de gestionare al deseurilor. Depozitarea temporara a deseurilor se va face n asa fel nct sa nu se creeze ambuteiaje de trafic n imediata apropiere a amplasamentului. Colectarea si transportul deseurilor rezultate se va realiza de catre societa i autorizate n acest sens. b) Se vor lua toate masurile pentru respectarea normelor din standardele n vigoare astfel nct sa nu se creeze disconfort n imediata vecinatate a amplasamentului. c) Se vor respecta toate prevederile prevazute n avizele emise de alte autorita i.
3. DESEURI
3.1. Deseuri rezultate n perioada de execu ie Din activita ile de construc ie pot rezulta urmatoarele tipuri de deseuri: Deseuri tehnologice: - pamnt excavat, eventual sol rezultat din decopertarea stratului vegetal - deseuri metalice provenite de la structuri metalice - deseuri de ambalaje rezultate din folosirea diferitelor materiale auxiliare - deseuri de materiale de construc ie (mortare, betoane, etc.) Deseuri menajere provenite de la personalul implicat n activita ile de construc ie.
29
! " # $ %
Se men ioneaza ca ntre inerea si repara iile la utilajele si mijloacele de transport auto utilizate la construc ia obiectivului se vor efectua la ateliere specializate autorizate. Prin urmare, pe amplasament nu vor rezulta deseuri periculoase de tipul: uleiuri uzate, anvelope, acumulatoare uzate, etc. Pe timpul lucrarilor de construc ii si montaj, executantul va asigura cura enia la locul de munca si va organiza colectarea selectiva si depozitarea temporara a tuturor tipurilor de deseuri. n acest scop se va desemna o zona speciala, care se va dota corespunzator cu recipiente de colectare, containere pentru deseuri. Pentru transportul deseurilor tehnologice se vor ncheia contracte de transport si valorificare cu agen i economici autoriza i pentru acest tip de activitate. Se va stabili prin contract ritmul degajarii terenului prin transportul materialelor. Pentru a nu perturba zonele nvecinate, transportul molozului, pentru care se va ncheia un contract de degajare moloz cu o firma specializata, se va face periodic, organizat, conform contractului. La terminarea lucrarilor, constructorul va dezafecta zona organizarii de santier si va evacua toate deseurile prin valorificare/eliminare la depozit. Deseurile menajere, colectate n pubele, vor fi transportate periodic la depozitul de deseuri municipal.
TABELUL Nr. 3.1. Managementul deseurilor
Denumirea deseului *) Cantitatea prevazuta a fi generata, pe durata realizarii investi iei Starea fizica (Solid S Lichid L, Semisolid SS) Codul deseului *)
Codul 5@ 7 FDHD H5 PFCodul C8 9@ APE75 privind principala proprietate periculoasa **) clasificarii statistice ***)
Managementul deseurilor cantitatea prevazuta a fi generata eliminata ramasa n stoc - -
valorificata
Pamnt excavat 10 tone S 17 05 04 - - 10 tone Deseuri metalice 2,5 tone S 17 04 05 - - 2,5 tone - Deseuri de ambalaje Deseuri de materiale de construc ii Deseuri municipale amestecate (menajere) 2,0 tone S 15 01 01 15 01 02 15 01 03 1,5 tone S 17 01 01 17 01 07 1,5 tone S 20 03 01 - - - 1,5 tone - - 1,5 tone - - - 2,0 tone - -
*) n con for mi t at e c u Li s t a cu pri n zn d d ese uri l e, i nc l us i v d es eur il e p eri cu l oas e p rev azut e n an exa n r. 2 la Hot ar rea Gu ver nu l ui n r. 85 6/ 2 00 2 p ri vi n d ev i de n a ges t i o nar i i d ese uri l o r s i p ent r u ap rob area l i s t ei cup ri n znd des eu ri l e, i n cl us i v d es eur i le p eri cu l oas e ** ) Ord on an a de u rge n a a Gu ver nu l ui nr. 78 / 20 00 p ri v in d re gi mu l d es eur i l or, apr ob at a c u mod i fi car i le s i c omp l et ari l e p ri n Leg ea nr. 42 6/ 2 00 1, c u co mp let ar i l e si mo di f i cari l e ul t er i oar e ** *) La dat a ap ari i e l egi s l a i ei care re gl em ent eaza c las i fi ca rea s t at i st i ca.
30
! " # $ %
3.2. Deseuri rezultate n perioada de func ionare Din activitatea complexului multifunc ional vor rezulta n principal deseuri nepericuloase (menajere si asimilabile). Se va organiza colectarea selectiva a deseurilor, prin sortare pe tipuri de material colectat (hrtie/carton, metal, plastic, resturi menajere), att pentru cladirea de birouri, ct si pentru garaje, n recipiente speciale, inscrip ionate, urmnd a fi preluate de societa i specializate n baza contractelor pe care le va ncheia operatorul. Parcajul, pe fiecare nivel are robinete de serviciu cu furtun de spalare si n func ie de necesita i, zile ploioase-uscate, iarna-vara, se va stabili un regim de cura enie, spalare sub presiune a pardoselilor, n rest cura enia se va face cu un aspirator electric. Zonele de iesire pietoni vor fi prevazute cu cosuri de gunoi, unde se aduna gunoiul menajer n cantita i relativ mici, si care vor fi evacuate, prin grija personalului de ntretinere. Platforma de depozitare a deseurilor va fi betonata, prevazuta cu pubele nchise. Zona de depozitare temporara a deseurilor se va amplasa la o distan a de minim 10 m fa a de ferestrele cladirilor nvecinate.
TABELUL Nr. 3.2. Managementul deseurilor
Denumirea deseului *) Cantitatea prevazuta a fi generata, n perioada de func ionare Starea fizica (Solid S Lichid L, Semisolid SS) Codul deseului *)
Codul H5 ACPE7FCD@ Codul 5@ 7FDHD 5 privind principala proprietate periculoasa **) clasificarii statistice ***)
Managementul deseurilor cantitatea prevazuta a fi generata
valorifi-cata eliminata ramasa n stoc
Deseuri din 1,0 tone/an S 20 01 01 - - 1,0 tone/an - hrtie/carton Deseuri metalice 1,0 tone/an S 20 01 40 - - 1,0 tone/an - Deseuri din plastic 1,0 tone/an S 20 01 39 - - 1,0 tone/an - Deseuri municipale amestecate (menajere) 2,5 tone/an S 20 03 01 - - - 2,5 tone/an -
*) n con for mi t at e c u Li s t a cu pri n zn d d ese uri l e, i nc l us i v d es eur il e p eri cu l oas e p rev azut e n an exa n r. 2 la Hot ar rea Gu ver nu l ui n r. 85 6/ 2 00 2 p ri vi n d ev i de n a ges t i o nar i i d ese uri l o r s i p ent r u ap rob area l i s t ei cup ri n znd des eu ri l e, i n cl us i v d es eur i le p eri cu l oas e ** ) Ord on an a d e urg en a a Gu ver nu l ui nr . 7 8/ 2 00 0 pr i vi n d reg i mu l d es eur i l or, apr ob at a cu mo d if i cari l e s i c omp l et ari l e p ri n Le gea nr . 4 26 / 20 01 ** *) La dat a ap ari i e l egi s l a i ei care re gl em ent eaza c las i fi ca rea s t at i st i ca.
31
! " # $ %
4. IMPACTUL POTEN IAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA
4.1. Apa 4.1.1 Conditiile hidrologice si hidrogeologice ale amplasamentului Resursele de apa ale municipiului Oradea sunt constituite din ape curgatoare de suprafa a (cursuri cadastrate: rul Crisul Repede, prul Pe a, prul Adona, prul Pasteur/Paris) si ape subterane. Principala resursa de apa o constituie rul Crisul Repede. Acesta strabate orasul chiar prin centru, crend o lunca n centrul istoric. Crisul Repede este un ru ce izvoreste in Nord-Estul Mun ilor Apuseni (Muntii Gilaului), traverseaza depresiunea Huedin, trecatoarea Ciucea, depresiunea Vad - Barod, Dealurile de Vest, Cmpia de Vest, strabate orasele Huedin si Ciucea, jude ul Cluj, Alesd si Oradea, jude ul Bihor si se varsa n Tisa pe teritoriul Ungariei. Parcurge un defileu cu sectoare de chei, pesteri si abrupturi stncoase ntre localita ile Huedin si Vadu Crisului (Mun ii Plopis si Padurea Craiului). mpreuna cu rurile Crisul Alb si Crisul Negru formeaza cele trei Crisuri, cele mai importante ruri din regiunea Crisana. Praiele necadastrate din nordul orasului, respectiv, prul Salbatic si prul Soteteag se varsa n rul Crisul Repede. Pentru atenuarea debitelor sunt realizate acumularile Izvor (prul Salbatic) si Paleu. Prul Salbatic, n zona municipiului, este par ial ntubat. n cursul anului 2001 s-a realizat regularizarea prului Pe a pe cea mai mare parte a por iunii aferente municipiului.
S gW bag aXg gV XW T h v X p ` V hgc g f
a) Proprieta i fizico-chimice: - Indicatorii regimului de oxigen si ai gradului de mineralizare se ncadreaza n categoria I de calitate (conform STAS 4706/1988). Indicatorii toxici si specifici se ncadreaza n categoria a II-a de calitate, datorita fenolilor proveni i din fondul natural. Categoria generala a rului s-a stabilit, (avnd n vedere specificul zonei, indicatorii caracteristici si impactul surselor de ape uzate existente) ca fiind categoria I de calitate.
S h b ` W XV Xv X
32
! " # $ %
b) Proprieta i biologice:- n sec iunea amonte de Oradea, din analiza saprobiologica, rezulta un grad de cura enie mediu anual de 77 %, valoare ce ncadreaza rul n limitele zonei - mezosaprobe, aratnd calitatea buna a apei, n amonte de alimentarea cu apa potabila a municipiului Oradea. Din analizele biologice, rezulta ca sec iunea Cheresig (frontiera) se ncadreaza n limitele zonei mezosaproba cu un grad de cura enie, avnd valoare medie anuala de 75 %. Apele subterane n zona studiata sunt cantonate la nivelul pietrisurilor si nisipurilor structurii terasiere a bazinului cursului inferior al Crisului Repede, apar innd pachetului de strate pleistocen-cuaternare, respectiv terasei aluvionare joase. Nivelul hidrostatic este situat la adncimi cuprinse ntre 6,50-7,0 m. Stratul are debite reduse, iar oscila iile sezoniere pot avea valori max. 2,0m. Permeabilitatea stratului purtator este foarte variabila datorita arealului de sedimentare de la extremitatea estica a terasei aluvionare joase. Conform Raportului Administra iei Bazinale de Apa Crisuri privind caracterizarea apelor subterane n anul 2010, urmarind dinamica si chimismul apelor subterane, din cele 45 de foraje monitorizate au rezultat urmatoarele stari de calitate: - n 25 foraje, nu au fost depasite valorile prag, din Ordinul 137/2009 la indicatorii analiza i si rezulta stare chimica buna. - n 10 foraje analizate s-au nregistrat valori mai mari fa a de Valoare Prag din Ordin si prezinta stare chimica slaba, dupa indicatorii: NH4, NO3, NO2, PO4, As si SO4. - n 10 foraje analizate, rezulta caracter nepotabil al apei, dupa parametri Mn, Ca, Mg, Reziduu fix, CCOMn si fenoli, ca urmare a compararii valorilor cu NBL (Valorile Fondului Natural). 4.1.2. Alimentarea cu apa Alimentarea cu apa a obiectivului de investi ii se va realiza din re eaua publica existenta n zona. Instala iile sanitare interioare constau n alimentarea cu apa rece si apa calda menajera a obiectelor sanitare respectiv evacuarea restitu iei menajere. Conductele de apa rece si calda pentru consum menajer se vor executa din evi zincate.
33
! " # $ %
Racordul existent de apa potabila Dn 50 va alimenta att instala ia sanitara interioara, ct si bazinul de incendiu. Conducta de alimentare a bazinului de apa se va executa din eava neagra pe care se va monta o clapeta de re inere Dn 50. Pentru asigurarea debitului si presiunii necesare pentru instala ia de incendiu cu sprinklere si cu hidran i interiori, respectiv pentru spalarea pardoselilor, la subsol s-a prevazut o sta ie de pompe echipata cu: - grup de pompare GP1 sprinklere, - grup de pompare GP2 hidran i interior - grup de pompare GP3 spalare. Pentru rezerva de incendiu, la subsol s-a prevazut un bazin subteran de 58 mc. Ac ionarea grupurilor de pompare se va face de la electrovalvele aferente fiecarui grup, montate n sta ia de pompe. 4.1.3. Managementul apelor uzate n perioada de execu ie surse posibile de generare a apelor uzate pot fi datorate de execu ia propriu-zisa a lucrarilor, traficul de santier si organizarile de santier. Astfel principalele surse de poluare a apelor sunt reprezentate de apele meteorice cazute pe platformele de lucru ale organizarii de santier si scurgerile accidentale de la manevrarea defectuoasa a autovehiculelor care transporta diverse tipuri de materiale. Manipularea si punerea n opera a materialelor de construc ii (beton, agregate etc) determina emisii specifice fiecarui tip de material si fiecarei opera ii de construc ie, care pot ajunge n apa subterana. Se pot produce pierderi accidentale de materiale, combustibili, uleiuri din masinile si utilajele utilizate. Pe perioada execu iei, instalarea de toalete mobile ecologice va rezolva problema apelor uzate menajere provenite din aceasta activitate. n perioada de func ionare, apele uzate provenite de pe amplasament vor fi evacuate n re eaua de canalizare publica a municipiului Oradea. Pentru dotarea grupurilor sanitare si dimensionarea instala iilor de apa si canal s-au respectat prevederile STAS 1478-90 si a Normativului I9-90. Restitu ia menajera va fi condusa prin coloane si evacuata la re eaua de canalizare menajera exterioara. Conductele de canalizare se vor executa din tuburi PVC. Apele pluviale provenite de pe amplasament (de pe suprafe ele construite) vor fi evacuate de asemenea n canalizarea publica din zona.
34
TABELUL Nr. 4.1.1.
BILAN UL
consumului de apa (m
Proces tehnologic/ folosin a de apa Sursa de apa (furnizor) Consum total de apa (coloanele 4,10,11) 3
/zi; m 3 /an)
Recirculata/reutilizata Comentarii
Apa prelevata din sursa Total Consum menajer Apa subterana Consum industrial Apa de Pentru compensarea suprafa a pierderilor n sisteme cu circuit nchis Apa subteApa de rana suprafa a
Apa de la propriul obiectiv
Apa de la alte obiective
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Nevoi re eaua igienicopublica sanitare (Compania de Apa si Canal Oradea)
0,182 m 3 /zi 48 m 3 /an
0,182 m 3 /zi 48 m 3 /an
0,182 m 3 /zi 48 m 3 /an
- - - - - - -
TABELUL Nr. 4.1.2
BILAN UL
apelor uzate
Sursa apelor uzate Totalul apelor uzate generate 3 m 3 /zi m /an Ape uzate evacuate Ape direc ionate spre reutilizare/recirculare menajere industriale pluviale in acest obiectiv catre alte obiective 3 3 3 3 3 m /zi m / an m /zi m /an m /zi m /an m
3
Comentarii
/zi m
/ an m
/zi m
/an
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Grupuri 4,25 1550,4 0,146 38,4 - - 4,1 1512 - - - - sanitare, ntre inerea cura eniei Ape pluviale
35
! "
# $ %
4.1.4. Prognozarea impactului n perioada execu iei normale a lucrarilor de construc ie nu se poate produce niciun fel de impact asupra factorului de mediu apa. Prin asigurarea evacuarii corespunzatoare a apelor uzate, att n perioada de construc ie ct si n perioada de func ionare a obiectivului, se va evita poluarea apelor de suprafa a sau subterane. Execu ia lucrarilor nu necesita deversarea unor deseuri sau produse secundare pe suprafa a solului si nici de ape uzate, care ar putea duce la poluarea apelor subterane. Apele uzate provenite de la organizarea de santier pot fi considerate surse poten iale de poluare (doar n cazul unor poluari accidentale), care pot fi mult diminuate sau eliminate printr-o buna organizare a lucrarilor. Se men ioneaza ca, lucrarile de execu ie au un caracter temporar, astfel nct eventualele influen e asupra apelor vor fi limitate n timp. n perioada de func ionare a obiectivului, apele uzate vor fi evacuate n re eaua publica de canalizare (cu respectarea limitelor admise de Normativul NTPA002/2005 privind calitatea apelor evacuate), astfel nct activitatea propusa nu va avea impact asupra factorului de mediu apa. 4.1.5. Masuri de diminuare a impactului Deoarece pe durata execu iei lucrarilor si n perioada func ionarii nu s-a prognozat impact semnificativ asupra apelor, nu se impun masuri sau amenajari speciale pentru protec ia acestora. n perioada de execu ie, pentru prevenirea scurgerilor accidentale de produse petroliere, care pot fi antrenate de precipita ii, ntretinerea utilajelor, schimbul de ulei, etc. se vor face periodic, conform graficelor si specificatiilor tehnice, la ateliere specializate. Pentru evitarea antrenarii poluan ilor ajunsi accidental pe sol, si care s-ar putea infiltra n apele subterane, se vor lua masuri specifice: - organizarea de santier trebuie sa fie stabilita astfel nct sa nu aduca prejudicii mediului natural sau uman (prin producerea unor accidente cauzate de traficul rutier din santier, de manevrarea materialelor, prin descarcarea accidentala a masinilor care transporta materialele) - verificarea periodica si men inerea ntr-o stare tehnica corespunzatoare a tuturor utilajelor - respectarea normelor specifice de protec ia muncii si protec ia mediului, la lucrarile care se executa.
36
! "
# $ %
Materialele de construc ie n vrac se vor depozita n spa ii nchise sau vor fi acoperite pna vor fi utilizate. Santierul va fi mprejmuit cu panouri de protec ie pentru a mpiedica antrenarea materialelor de construc ie depozitate, de catre apele pluviale sau de catre vnt. n perioada de func ionare a obiectivului, apele uzate menajere vor fi colectate si evacuate, mpreuna cu apele pluviale, n re eaua de canalizare publica a municipiului Oradea. Pentru evitarea impactului obiectivului asupra factorului de mediu apa, se recomanda: - asigurarea func ionarii corecte a tuturor instala iilor - supravegherea sistemului de colectare si evacuare a apelor uzate menajere si pluviale. De asemenea, se vor respecta cu stricte e prescrip iile tehnice privind izolarea si etanseitatea ntregii re ele de canalizare din obiectiv. Se va elabora un Plan de prevenire si combatare a poluarilor accidentale si se va dota obiectivul cu materiale absorbante specifice pentru interven ia n cazul unor evenimente de poluare accidentala (scurgeri de produse petroliere de la autovehicule, etc.). 4.1.6. Har i si desene la capitolul Apa - Planul de ncadrare n zona - Harta Oradea corpuri de apa 4.2. Aerul 4.2.1. Date generale
S T d v bfbb v X e W bU
Teritoriul jude ului Bihor se caracterizeaza printr-un climat temperat continental moderat. Etajarea reliefului si particularita ile locale (expozi ia versan ilor, diferen a de calibru a vailor, orientarea culmilor montane, gradul de acoperire cu paduri, albedoul diferit al scoar ei terestre) determina o nuan are climatica, pusa n eviden a de existen a topoclimatelor. Topoclimatul municipiului Oradea este determinat de persisten a ac iunii vnturilor de Vest. Avem de-a face asadar cu o clima temperat-continentala. Temperatura medie multianuala este de 10,4C. Pentru luna iulie media este de aproximativ 21C, n timp ce n ianuarie se nregistreaza o medie de -1,4 C.
b U XaXT hT W T be X
37
! "
# $ %
Precipita iile sunt relativ bogate, nregistrndu-se o medie anuala de aproximativ 585,4 mm. Ele sunt repartizate n mod variabil pe ntreg parcursul anului, neputndu-se delimita transant arii temporale de maxim sau de minim al precipita iilor. Regimul vntului este determinat de caracterul, succesiunea si frecven a sistemelor barice. La nivelul jude ului, frecven a cea mai ridicata o prezinta vnturile ce bat din sector sudic (cca. 28% n decembrie si 17% n august).
S gW bag aXg g Xh ` W ` b
n zona obiectivului nu sunt surse majore de poluare atmosferica. Principalele surse sunt emisiile datorate traficului rutier. Monitorizarea calita ii aerului n jude ul Bihor este asigurata de catre Agen ia pentru Protec ia Mediului, prin re eaua de monitorizare automata si una semiautomata gestionata la nivel local si anume: Monitorizarea calita ii aerului prin re eaua semiautomata s-a realizat pentru urmatoarele poluan i atmosferici: SO 2 , NO2 , Pulberi n suspensie, Pulberi sedimentale. n urma efectuarii acestor analize nu s-au nregistrat depasiri ale limitelor maxime admise, valorile ncadrndu-se n limitele impuse de STAS 12574/87. Monitorizarea calita ii aerului prin sta ii automate Re eaua automata de monitorizare a calita ii aerului din municipiul Oradea a preluat si prelucrat date furnizate din 4 sta ii amplasate conform prevederilor Ordinului MAPM nr.592/2002 respectiv a Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor n suspensie, plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului n aerul nconjurator. Aceste 4 sta ii sunt urmatoarele: 1) Sta ia BH1 (amplasata n curtea interioara APM Bihor - sta ia urbana): ce monitorizeaza on-line urmatorii poluan i: CO, SO 2 , NO, NO 2 , NO x , O 3 , PM 10 (pulberi), BTX (benzen, toluen, xilen), parametrii meteo; 2) Sta ia BH2 (amplasata n curtea Scolii Generale din Episcopia Bihor - sta ia industriala) cu urmatorii parametrii monitoriza i: CO, SO2 , NO, NO 2 , NOx , O3 , PM10 (pulberi), parametrii meteo; 3) Sta ia BH3 (amplasata n cartierul Nufarul lnga McDonalds sta ia de trafic), monitorizeaza on-line urmatorii poluan i: CO, SO2 , NO, NO2 , NOx , O3 , PM10 (pulberi), BTX (benzen, toluen, xilen), parametrii meteo;
38
! "
# $ %
4) Sta ia BH4 (sta ia industriala n afara orasului) care monitorizeaza on-line urmatorii poluan i: CO, SO 2 , NO, NO 2 , NOx , PM10 (pulberi), parametrii meteo. Conform Raportului privind starea factorilor de mediu n jud. Bihor (APM Bihor), n urma monitorizarilor n cele 3 sta ii de monitorizare amplasate n municipiul Oradea s-au constatat urmatoarele rezultate pentru poluan ii gazosi urmari i: - CO, NO2 , SO2 - n toate cele 3 sta ii de monitorizare nu au fost depasite valorile medii orare si zilnice pentru protec ia sanata ii umane; - PM10 (pulberile n suspensie reprezinta un amestec complex de particule foarte mici si picaturi de lichid) valorile concentra iei medii zilnice la acest indicator au prezentat mai multe depasiri, n special pe la sfrsitului anului la sta ia BH2. - Benzen (este un compus aromatic cancerigen, puternic volatil si solubil n apa) - n re eaua de supraveghere APM Bihor benzenul a avut mai multe depasiri a concentra iei varia iilor mediei orare, n special la sta ia BH1. - O nu au fost semnalate depasiri ale pragului de informare pentru 3 valorile medii orare (respectiv 180 g/m 3 ). - Pulberi sedimentale valoarea medie anuala este n scadere fa a de anul precedent, respectiv 4700 g/m 2 luna. 4.2.2. Surse si poluan i genera i Sursele de emisii poluante pentru atmosfera, n perioada de execu ie a lucrarilor vor consta n gazele de esapament provenite de la utilajele specifice si mijloacele de transport auto angrenate n activita ile de construc ie si transport, echipate cu motoare Diesel (pe motorina), respectiv din manipularea si transportul materialelor (pulberi). Utilajele, indiferent de tipul lor, func ioneaza cu motoare Diesel, gazele de esapament evacuate n atmosfera con innd ntregul complex de poluan i specific arderii interne a motorinei: oxizi de azot (NOx), compusi organici volatili nonmetanici (NMVOC), metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3), particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), dioxid de sulf (SO2). Se remarca, de asemenea, prezen a protoxidului de azot (N2O), a metanului care, impreuna cu CO2, au efecte la scara globala asupra mediului, fiind gaze cu efect de sera.
d V Xh bT g v g v X XY Xe ` fbX
39
! "
# $ %
Cantita ile de poluan i emisi de vehicule n atmosfera depind de tehnologia de fabrica ie si puterea motorului, de consumul de carburant pe unitatea de putere, de capacitatea si vrsta utilajului. Emisiile de poluan i n atmosfera au o durata egala cu durata zilnica a programului de lucru (n principiu 8-10 ore/zi), putnd prezenta unele varia ii de la o ora la alta si de la o zi la alta. Perioada estimata a lucrarilor este de 12 luni. S-a estimat un consum total de motorina la utilajele si mijloacele de transport auto angrenate n activitatea de construc ie de cca. 450 litri/zi. Determinarea emisiilor n perioada de execu ie: Emisiile de poluan i din arderea motorinei s-au calculat utiliznd factorii de emisie din Metodologia EMEP/CORINAIR (EEA), rezultatele fiind prezentate n tabelul de mai jos.
Poluant Emisia calculata kg/zi CO 4,362 NOx 14,492 Pulberi 0,998 CH4 0,128 NMVOC 2,287 CO 2 1168
Emisiile de pulberi din activita ile de construc ie (manipularea materialelor, etc.) s-au calculat cu Metodologia AP-42(EPA): Epulberi = 538 kg/luna respectiv 25,6 kg/zi Sursele principale de poluare atmosferica n perioada de func ionare a obiectivului vor fi autovehiculele care utilizeaza serviciile de parcare. Poluarea aerului cauzata de traficul auto se datoreaza n principal emisiilor de esapament. Poluan ii urmari i n mod curent pentru evaluarea impactului asupra sanata ii umane pot fi grupa i n mai multe categorii: - gazele anorganice: oxizii de azot, dioxidul de sulf, oxidul de carbon, ozonul; - pulberi: pulberi totale n suspensie, particule cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 m (PM10) sau dect 2,5 m, fumul negru;
d V Xh bT g v g v Xc ` d e fbT d g hX
40
! "
# $ %
componente ale pulberilor: carbon elementar, hidrocarburi policiclice aromatice, plumb; - compusi organici volatili: benzen, butadiena. Prin arderea completa a combustibililor n motoarele autovehiculelor rezulta urmatoarele substan e principale: vapori de apa (13 %), dioxid de carbon (13 %) si azot (74 %). n realitate nsa, innd cont de caracterul incomplet al arderilor, n functie de calitatea amestecului (coeficientul de dozaj), se mai formeaza CO si oxigen, n cazul amestecurilor foarte sarace. Prin ardere rezulta totodata, n propor ii reduse, oxizi de azot, hidrocarburi, produsi oxidan i, oxizi de sulf, particule. Cu exceptia vaporilor de apa (azotul si oxigenul fiind principalele elemente constituente ale aerului atmosferic), toate celelalte substan e precizate mai sus sunt considerate emisii poluante. Asocierea directa ntre poluarea aerului datorata traficului auto si sanatatea umana este foarte dificil de stabilit n termeni absolu i, datorita numarului mare de variabile. Nivelurile de poluare ale aerului datorate traficului auto sunt foarte variabile n timp si spa iu cu cresteri sezoniere pe perioada lunilor de iarna, n weekend si vacan e, n intervalul orar 9,00 18,00. Principalele noxe generate de traficul rutier constituite din oxizi de azot, hidrocarburi benzinice, monoxid de carbon si particule vor fi constante, cu varia ii momentane datorita debitelor orare de trafic si structurii parcului auto n circula ie. Fa a de nivelul european, unde transportul este responsabil pentru 21% din totalul emisiilor de gaze cu efect de sera (care genereaza schimbarile climatice), n Romnia emisiile care provin din transport sunt de trei ori mai reduse (8%). Asta nu nseamna totusi ca nu ne confruntam cu probleme din cauza traficului rutier. Topul jude elor unde cantitatea de oxizi de azot proveni i din trafic reprezinta mai mult de jumatate din cantitatea totala de emisii de poluan i n atmosfera, se prezinta astfel: Bucuresti/Ilfov 75%, Timis 70%, Bihor 60%, Constan a 50%, Brasov 50%. Determinarea emisiilor n perioada de func ionare:
XaT v T W T bg ` abW b ga
Calculul emisiilor de poluan i n aer din activitatea parcarii supraetajate s-a efectuat folosind o metodologie elaborata de Ministerul Economiei si Muncii din Austria (Technische Grundlage, Emissionen von Kraftfahrzeugen im Bereich von Abstellflachen, 2006).
41
! "
# $ %
Emisiile n aer din parcaje se pot mpar i n: - emisii de ardere (gaze de esapament) provenite din circula ia autovehiculelor (intrare, iesire): CO, NO x , benzen, pulberi, etc. - emisii din uzura pneurilor si frnelor: pulberi (PM 10 ) - emisii din procesul de evaporare a benzinei: benzen, etc. a) Emisiile de ardere (din gazele de esapament) se calculeaza innd cont de o serie de factori care influen eaza valoarea acestor emisii. Astfel, se utilizeaza date referitoare la distan a parcursa de autovehicule pna la spa iul de parcare (intrare - iesire), factorul timpului de sta ionare, factorul de pornire la rece a motorului, numarul de intrari-iesiri, timpul de mers n gol a motorului, numarul si categoria autovehiculelor, raportul dintre autovehiculele pe benzina si cele pe motorina. Emisia totala se calculeaza cu urmatoarea formula: ET = F e x f c x f d x fr x fu x f a
unde: ET emisia totala pe autovehicul si km F factorul de emisie, g/km e fc factorul de corec ie motor cald fd factorul duratei de parcare fr factorul de pornire la rece fu factorul de urcare (de ex. pe rampe) fa factorul de influen a a altitudinii.
b) Emisiile de pulberi (PM ) din uzura pneurilor si frnelor se 10 calculeaza utiliznd factorii de emisie pentru autoturisme si autovehicule usoare, astfel:
Sursa de emisie Factor de emisie PM mg/km Uzura pneuri 6,1 Uzura frne 7,4
F9DB &)
10
c) Emisiile din procesul de evaporare la motoarele cu benzina sunt emisii de hidrocarburi (n principal benzen, dar si toluen, xileni), care nu trebuie neglijate, ndeosebi pe timp de vara. Aceste emisii rezulta din rezervoare (la sta ionarea autovehiculelor n spa iul parcare) si la oprirea n parcare (racirea motorului).
42
! "
# $ %
Emisiile depind de durata de parcare, factorii de emisie pentru benzen fiind prezenta i n tabelul de mai jos:
Durata de parcare <2 h 0,002 2 - 4 h 0,003 4 - 8 h 0,004 > 8 h 0,008 Factor de emisie benzen g /autovehicul
g aX v X bd ahg h X
Capacitatea maxima a parcarii Durata medie de parcare Viteza de circula ie Lungimea medie de circula ie n parcare Rampele dintre semipaliere Trafic mediu Temperatura medie anuala n Oradea Altitudinea Tipul si categoria autovehiculelor: Structura parcului auto -
460 locuri, 2 intrari si 2 iesiri 5 ore / zi 10 km/h 394 m (lungimea maxima de circula ie pna la ultimul loc de de parcare este de 643 m pe terasa si 145 m la subsol) panta liniara de 13,87%, lungime de 10,45 m 34 autovehicule/ora (intrari si iesiri) 10,4 0 C 126 m autoturisme si autovehicule usoare (<3,5 tone), EURO4 70% autovehicule pe benzina 30% autovehicule pe motorina
43
! "
# $ %
S gW e` W ` WXU bpbbW Th v XV TW ` g d fb d g Xh
a) Emisiile de ardere
e bhe ` W g fbg W g p` V hgc g f
CO, intrare, motor cald ET = 2,75 x 0,5 x 1 = 1,375 g/masina/km innd cont de lungimea medie de circula ie si de traficul mediu pe ora, rezulta: E totala de CO = 9,21 g/h CO, iesire, pornire cu motorul la rece ET = 1,375 x 6 x 1,6 = 13,2 g/masina/km innd cont de lungimea medie de circula ie si de traficul mediu pe ora, rezulta: E totala de CO = 88,41 g/h NOx , intrare, motor cald ET = 0,47 x 0,74 x 1 = 0,348 g/masina/km innd cont de lungimea medie de circula ie si de traficul mediu pe ora, rezulta: E totala de NO x = 2,33 g/h NOx , iesire, pornire cu motorul la rece ET = 0,348 x 1,5 x 1 = 0,522 g/masina/km innd cont de lungimea medie de circula ie si de traficul mediu pe ora, rezulta: E totala de NO x = 3,50 g/h Benzen, intrare, motor cald ET = 0,02 x 0,44 x 1 = 0,009 g/masina/km innd cont de lungimea medie de circula ie si de traficul mediu pe ora, rezulta: E totala de Benzen = 0,06 g/h Benzen, iesire, pornire cu motorul la rece ET = 0,009 x 5 x 1,8 = 0,081 g/masina/km innd cont de lungimea medie de circula ie si de traficul mediu pe ora, rezulta: E totala de Benzen = 0,54 g/h Pulberi, intrare, motor cald ET = 0,04 x 0,67 x 1 = 0,027 g/masina/km innd cont de lungimea medie de circula ie si de traficul mediu pe ora, rezulta: E totala de Pulberi = 0,18 g/h
44
! "
# $ %
Pulberi, iesire, pornire cu motorul la rece ET = 0,027 x 2 x 1,1 = 0,06 g/masina/km innd cont de lungimea medie de circula ie si de traficul mediu pe ora, rezulta: E totala de Pulberi = 0,40 g/h
e bhe ` W g fbg V X hg U V X
CO, intrare, motor cald ET = 2,27 x 0,5 x 3 x 1 = 3,405 g/masina/km innd cont de lungimea rampei si de traficul mediu pe ora, rezulta: E totala de CO = 0,60 g/h CO, iesire, pornire cu motorul la rece ET = 3,405 x 6 x 1,6 = 32,69 g/masina/km innd cont de lungimea rampei si de traficul mediu pe ora, rezulta: E totala de CO = 5,80 g/h NO , intrare, motor cald x ET = 0,42 x 0,74 x 5 x 1 = 1,554 g/masina/km innd cont de lungimea rampei si de traficul mediu pe ora, rezulta: E totala de NO x = 0,27 g/h NOx , iesire, pornire cu motorul la rece ET = 1,554 x 1,5 x 1 = 2,331 g/masina/km innd cont de lungimea rampei si de traficul mediu pe ora, rezulta: E totala de NO x = 0,41 g/h Benzen, intrare, motor cald ET = 0,01 x 0,44 x 3 x 1 = 0,013 g/masina/km innd cont de lungimea rampei si de traficul mediu pe ora, rezulta: E totala de Benzen = 0,002 g/h Benzen, iesire, pornire cu motorul la rece ET = 0,013 x 5 x 1,8 = 0,117 g/masina/km innd cont de lungimea rampei si de traficul mediu pe ora, rezulta: E totala de Benzen = 0,02 g/h
45
! "
# $ %
Pulberi, intrare, motor cald ET = 0,04 x 0,67 x 2,75 x 1 = 0,074 g/masina/km innd cont de lungimea rampei si de traficul mediu pe ora, rezulta: E totala de Pulberi = 0,01 g/h Pulberi, iesire, pornire cu motorul la rece ET = 0,074 x 2 x 1,1 = 0,162 g/masina/km innd cont de lungimea rampei si de traficul mediu pe ora, rezulta: E totala de Pulberi = 0,03 g/h Emisiile de ardere totale (din gazele de esapament) de pe suprafa a parcarii sunt prezentate n tabelul de mai jos.
TOTAL EMISII Emisii pe rampe (g/h)
Intrare, motor cald Iesire, motor rece POLUANT Emisii la Emisii pe suprafa a ra mpe (g/h) (g/h) CO 9,21 0,60 88,41 5,80 104,02 NO x 2,33 0,27 3,50 0,41 6,51 Benzen 0,06 0,002 0,54 0,02 0,62 Pulberi 0,18 0,01 0,40 0,03 0,62 Emisii la suprafa a (g/h)
(g/h)
b) Emisiile de pulberi din uzura pneurilor si frnelor E

PM10
= 13,5 mg/km x 0,394 km x 34 autovehicule/h = 180,85 mg/h E PM10 = 0,181 g/h
c) Emisiile din procesul de evaporare a benzinei E benzen = 0,004 g/autovehicul x 34 autovehicule/h x 0,70 = 0,0952 g/h E
benzen
= 0,0952 g/h
46
! "
# $ %
Rezulta emisiile totale din parcare:

POLUANT EMISII TOTALE (g/h) CO 104,02 NOx Benzen 0,715 Pulberi 0,801 6,51
Normele legale n vigoare nu prevad limite la emisii pentru surse nedirijate si mobile. Referitor la sursele mobile se prevad norme la emisii pentru autovehicule rutiere si respectarea acestora cade n sarcina proprietarilor autovehiculelor care vor fi implicate n traficul auto. Conform Ordinului MAPPM nr. 462/1993, modificat de Ordinul MAPM nr. 592/2002, limitarea emisiilor din aceste surse se realizeaza cu caracter preventiv prin Condi iile Tehnice impuse de Ministerul Transporturilor. 4.2.3. Prognozarea poluarii aerului n perioada de execu ie emisiile din sursele mobile vor fi dispersate n zona de execu ie a lucrarilor si vor avea caracter temporar, fara a afecta semnificativ calitatea aerului din zona. Sursele de emisie a poluan ilor atmosferici specifice obiectivului studiat sunt surse la sol sau n apropierea solului, deschise (cele care implica manevrarea pamntului si materialelor) si mobile, surse libere, deschise, nedirijate (cele provenite din trafic). Ca urmare aceste surse nu pot fi evaluate n raport cu prevederile OM 462/1993 si nici cu alte normative referitoare la emisii. Datorita circula iei curen ilor de aer dispersia emisiilor si diminuarea concentra iilor este facuta permanent. Emisiile din sursele mobile vor fi dispersate n zona de execu ie a lucrarilor, nivelul imisiilor n zona fiind influen at si de traficul rutier de pe strazile nvecinate. Avnd n vedere ca activitatea de execu ie va fi cu caracter temporar si localizat la zona de lucru, impactul asupra aerului n perioada de construc ie va fi nesemnificativ.
47
! "
# $ %
n perioada de func ionare a parcarii vor rezulta emisii de poluan i n aer, constnd n principal din gazele de esapament provenite de la traficul auto. Se men ioneaza ca, prin realizarea parcarii (crearea de locuri de parcare), se va reduce semnificativ nivelul de poluare a aerului n zona centrala a orasului, din acest punct de vedere investi ia va avea un efect benefic pentru sanatatea popula iei. De asemenea, se vor mbunata i condi iile de parcare n zona, fa a de situa ia actuala, avnd n vedere ca n prezent parcarea autoturismelor se realizeaza n mod neorganizat, pe strazile din vecinatatea obiectivului propus (Tribunalului, Gheorghe Dima si Franz Schubert). Impactul emisiilor de poluan i n perioada de func ionare se poate aprecia ca fiind nesemnificativa, avnd n vedere masurile constructive prevazute n proiect pentru reducerea acestor emisii. Astfel, se poate aprecia ca gradul de poluare a aerului n zona, datorat traficului auto din parcarea colectiva, nu va creste semnificativ, fa a de situa ia existenta la ora actuala (traficul auto pe strazile nvecinate si parcarea autovehiculelor direct pe strada). Poluan ii emisi n atmosfera sunt supusi unui proces de dispersie, proces ce depinde de o serie de factori care ac ioneaza simultan: proprieta ile fizicochimice ale substan elor, factorii meteorologici, care caracterizeaza mediul aerian n care are loc emisia poluan ilor, factori ce caracterizeaza zona n care are loc emisia (orografia si rugozitatea terenului). Varia iile de temperatura influen eaza dispersia si transportul poluan ilor. Dintre factorii meteorologici, hotartori n dispersia poluan ilor sunt vntul, caracterizat prin direc ie si viteza si stratificarea termica a atmosferei. inand cont de modernizarea parcului auto aflat n circula ie si de calitatea carburan ilor actuali, precum si de masurile de protec ie prevazute se estimeaza ncadrarea calita ii aerului n limitele prevazute de STAS 12574 - 87 si Ordinul MAPPM 592/2002, pentru to i poluan ii de trafic. Chiar daca se prognozeaza ca nu vor exista depasiri ale valorilor limita n cazul poluan ilor proveni i din parcare, pentru a cunoaste exact nivelul poluarii aerului n zona, se recomanda ca dupa punerea n func iune a obiectivului si stabilizarea circula iei n zona, sa se efectueze masuratori ale concentra iei noxelor din trafic (inclusiv zgomot). n cazul n care valorile determinate prin masuratori vor depasi limitele prevazute n normativele n vigoare, beneficiarul va intreprinde ac iuni pentru reducerea poluarii. Se men ioneaza ca, impactul emisiilor asupra sanata ii popula iei este prezentat detaliat n Studiul de sanatate elaborat de SC ARTIMED SRL Oradea (depus la APM Bihor).
48
! "
# $ %
4.2.4. Masuri de diminuare a impactului Avnd n vedere ca sursele de poluare asociate activita ilor care se vor desfasura n perioada de execu ie a lucrarilor sunt surse libere, deschise si au cu totul alte particularita i dect sursele aferente unor activita i industriale sau asemanatoare, nu se poate pune problema unor instala ii de captare - epurare - evacuare n atmosfera a aerului impurificat/gazelor reziduale. Pentru protec ia aerului, n perioada de execu ie a lucrarilor, se vor respecta normele n vigoare. Transportul materialelor se va efectua astfel nct sa nu fie antrenate particule n aer, dupa caz prin udarea drumurilor de acces n func iile de condi iile climatice din perioada executarii lucrarilor. Astfel, ca masuri de diminuare a impactului asupra aerului se pot men iona: - organizarea lucrarilor de santier cu dotari moderne, care sa reduca emisiile de poluan i n aer; concentrarea ntr-un singur amplasament este benefica pentru diminuarea zonei de impact si permite o exploatare controlata si corecta; - amenajarea de platforme speciale pentru depozitarea materialelor, a utilajelor si deseurilor; - alimentarea cu carburan i a utilajelor si mijloacelor de transport auto n sta ii de distribu ie autorizate; - folosirea utilajelor dotate cu motoare performante cu emisii reduse de noxe; - activita ile care produc mult praf vor fi reduse n perioadele cu vnt puternic sau se va urmari umectarea mai intensa a suprafe elor; - reducerea timpului de mers n gol a motoarelor utilajelor si mijloacelor de transport auto; - detectarea rapida a eventualelor neetanseita i sau defec iuni si interven ia imediata pentru eliminarea cauzelor; - stropirea ciclica cu apa pe caile de transport si suprafe ele de lucru, care produc praf, n vederea reducerii pna la anulare a poluarii cu pulberi. Pentru perioada de func ionare s-au prevazut n proiect masuri constructive pentru reducerea emisiilor de pe amplasamentul parcarii. Accesul n parcare se va permite doar autoturismelor si autovehiculelor usoare, cu sarcina totala autorizata de max. 3,5 tone. Va fi asigurata ventilarea naturala pe cele doua fa ade diametral opuse nord-sud, n suprafa a de 51% din suprafa a pere ilor laterali; suprafa a
49
! "
# $ %
libera perimetrala reprezinta pentru fiecare nivel ntre 5-9% din aria utila a nivelului respectiv; distan a dintre fa adele libere deschise este de 46-48m. Pentru re inerea emisiilor poluante s-au prevazut fa ade de tip fa ada verde, sus inuta de raster de lemn pe structura metalica (pergola) care va constitui suportul pentru plantele aga atoare. Aceasta este prevazuta de la nivelul parapetului din beton cu h = 1,0m, pna la tavan.
De asemenea, se va amenaja spa iul verde din jurul construc iei, iar pe fa ade vor fi prevazu i spale i pentru a ajuta plantele aga atoare sa se ridice pna la cotele superioare ale fa adelor, astfel nct sa se creeze un ecran vizual, absorbant al emisiilor din parcare. Se men ioneaza ca, aceasta solu ie adoptata, asigura implicit si protec ia mpotriva eventualelor deranjamente, care ar fi putut fi provocate de luminile farurilor autovehiculelor din parcare. Pentru evitarea acestor fenomene, pe timpul nop ii se vor utiliza cu precadere spa iile de parcare de la subsol si parter. 4.2.5. Har i si desene la capitolul Aer - Plan de ncadrare n zona - Harta climei Romniei
50
! "
# $ %
4.3. Solul 4.3.1. Caracteristicile solurilor, poluarea existenta Solul, rezultanta a interac iunii dintre roca, relief, clima si vegeta ie, reprezinta o resursa naturala tot att de importanta ca si apa si aerul. Ca resursa naturala, solul se deosebeste esen ial de resurse de apa si de aer care se pot rennoi relativ usor. Solul, n schimb si poate doar regenera fertilitatea si deci, poten ialul productiv daca este utilizat cu anumite precau iuni pentru a nu-l deteriora, este deci condi ionat regenerabil; dar daca este distrus fizic ntr-un mod sau altul, refacerea lui necesita sute de ani iar costurile sunt foarte mari, astfel ca n acest caz devine practic resursa nerennoibila. Si n cazul poluarii, solul se comporta diferit. Neprimenindu-se ca apa si aerul, solul re ine o serie de agen i contaminan i, descompunndu-i (ac ionnd ca depoluant) sau ncarcndu-se cu acestia; la concentra ii reduse ac iunea acestor contaminan i este nesemnificativa, dar daca se depaseste un prag critic sau se schimba unele condi ii fizico-chimice, solul se poate transforma din depoluator n poluant pentru apa sau vegeta ie cu toate urmarile care decurg din aceasta. Prin proprieta ile generale pe care solul le prezinta si anume, de receptivitate (capacitatea de a asimila si integra influen ele agen ilor sau factorilor din exterior) si de reactivitate (capacitatea de a raspunde ntr-un mod determinat la factorii sau stimulii din afara), el se adapteaza continuu la schimbarile naturale sau artificiale care au loc n condi iile de mediu. Totodata solul, ca rezultanta a interac iunii tuturor factorilor de mediu la suprafa a scoar ei, oglindeste starea sau calitatea mediului ambiant. Ca atare, solul apare ca un indicator concret al calita ii si evolu iei mediului nconjurator. Pe teritoriul zonei studiate nu se cunosc informa ii despre gradul de poluare a solului din zona. Obiectivul va fi amplasat pe teritoriul fostului Spital de Boli Infec ioase si Hepatice Oradea, dupa demolarea tuturor cladirilor cu excep ia cladirii Pavilionului II care va fi utilizat prin reconversie pentru o alta destina ie. Pe teritoriul amplasamentului studiat s-a efectuat lucrari geotehnice de penetrare de catre Prospect-Geo 2000 SRL Oradea, n urma carora s-au pus n eviden a urmatoarele strate: - Strat 0 (grosime strat: 0,60 0,80 m) umplutura ; - Strat 1 (grosime strat :0,80 1,20 m) argila grasa/argila maronie cu alterari feruginoase cu plasticitate foarte mare dupa
51
! "
# $ %
Ip, plastic tare/vrtoasa dupa Ic, practic saturata dupa gradul de umiditate Sr si activa PUCM. - Strat 2 (grosime strat :0,80 1,50 m) argila maronie cu intercala ii ruginii feruginoase cu plasticitate foarte mare dupa Ip, plastic vrtoasa dupa Ic, foarte umeda dupa gradul de umiditate Sr si activa PUCM. - Strat 3 (grosime strat :0,70 1,20 m) argila cafeniu-maronie cu intercala ii ruginii, plasticitate foarte mare dupa Ip, plastic vrtoasa dupa Ic, practic saturata dupa gradul de umiditate Sr si pu in activa PUCM. - Strat 4 (grosime strat :0,20 0,40 m) argila cafenie cu urme de carbona i secundari, plasticitate foarte mare dupa Ip, plastic vrtoasa dupa Ic, practic saturata dupa gradul de umiditate Sr. - Strat 5 (grosiem strat :0,80 2,20 m) nisip fin prafos cafeniu, ndesat, umed saturat dupa gradul de umiditate Sr - Strat 6 (grosime strat :4,0 5,0 m) pietris cu nisip cu dezvoltare regionala, apar innd terasei aluvionare joase, alcatuit preponderent din fragmente de roci metamorfice si secundar sedimentare, mediu ndesat si saturat. Conform Studiului Geotehnic pamnturile sunt omogene geotehnic pe toata succesiunea de strate, astfel s-a concluzionat urmatoarele recomandari pentru fundare: - Pentru fundarea la nivelul stratelor 1 si 2 se vor respecta prescrip iile NE 0001-96, privind fundarea pe terenuri contractile. - Fundarea la nivelul stratelor 2 si 3 (1,60 4,20 m) se va face cu funda ii continue sau izolate (direct). - Fundarea la nivelul stratelor 4 si 5 (3,60 6,0 m) recomandabil se va face funda ii continue (direct), datorita fundarii pe nisipuri prafoase cu intercala ii de nisipuri argiloase. - Fundarea la nivelul stratului 6 de pietris cu nisip poate fi directa cu funda ii izolate sau funda ii continue. Suprafa a totala de teren ce urmeaza sa fie ocupata de lucrarile propuse este de 4.506 mp , din care pentru Etapa I : 2600 mp, astfel: - Suprafa a construita la sol a cladirii de parcaje supraetajate va fi de 2.264 mp - Suprafa a construita la sol a cladirii de birouri va fi de 317 mp - Accese carosabile de racord la re eaua stradala existenta: 280 mp - Trotuare de racord la re eaua stradala existenta :190 mp - Spa ii verzi: 1500 mp - 6 locuri de parcare la nivel n fa a cladirii de birouri.
52
! "
# $ %
4.3.2. Surse de poluare a solurilor Avnd n vedere specificul activita ii propuse si amplasarea n centrul orasului (mediu puternic antropizat), proiectul de investi ie analizat nu presupune apari ia unor surse majore de poluare a solului. Sursele poten iale de poluare a solului n perioada de execu ie a lucrarilor pot fi: - scurgerile accidentale ale carburan ilor, uleiurilor, pe sol; - utilajele si mijloacele de transport auto utilizate n perioada execu iei (tasare); - emisiile atmosferice. Sursele accidentale de poluare pot aparea ca urmare a avariilor de mica sau mare amploare, cu deversari de lichide pe sol (scurgeri datorate neetanseita ilor, deversari din mijloace de transport auto). Astfel, ca urmare a lucrarilor preconizate a se executa n zona, n cazuri accidentale poate avea loc poluarea solului cu produse petroliere. n perioada de func ionare respectiv de exploatare a parcarii nu vor exista surse majore de poluare, care ar putea afecta solul. Pentru protec ia solului vor fi amenajate platforme, rampe betonate, racordate la re eaua de canalizare pluviala. Emisiile atmosferice din traficul auto, n cazul unor concentra ii semnificative de poluan i pot cauza poluarea solului, dintre care NO , SO 2 X si metalele grele (n special Pb) sunt cei mai periculosi pentru contaminarea solului. Precipita iile, odata cu spalarea atmosferei de poluan i si depunerea acestora pe sol, spala si solul, ajutnd la transportul poluan ilor spre emisari. Astfel, precipita iile pot favoriza poluarea solului n adncime, inclusiv a apei freatice. 4.3.3. Prognozarea impactului Pe perioada de execu ie impactul asupra solului se prezinta astfel:
U V g e a` Wv g aT hg a pe ` h XhbW T h g e e bv Xd ag W X v X e g ht ` hg d fb ` W Xb` hb V X pT W
Manipularea necorespunzatoare a carburan ilor si uleiurilor minerale folosite pentru utilaje si mijloace auto, eventualele neetanseita i sau chiar defec iuni pot determina scurgeri accidentale pe sol, ducnd la deteriorarea acestui factor de mediu.
53
! "
# $ %
Deversarea unui poluant lichid nemiscibil si mai usor dect apa (motorina) pe suprafa a solului, conduce la formarea n zona nesaturata a unui corp de impregnare, datorat n cea mai mare parte fenomenelor de convec ie, dispersie, adsorb ie, precipitare si activitate biologica. Anumite frac ii ale corpului de impregnare pot fi mobilizate spre atmosfera sub forma de vapori sau spre acvifer printr-o solubilizare progresiva, determinata de apele de infiltra ie si de fluctua iile acviferului. Principala for a care ac ioneaza asupra poluantului este gravita ia, direc ia si viteza de deplasare a acestuia depind n principal de vscozitatea acestuia, de morfologia terenului si de permeabilitatea solului si a rocilor din acoperisul acviferului. Procesele fizice, chimice si biologice care se desfasoara n sol pot avea ca rezultat re inerea poluantului si transformarea par iala sau totala a acestuia, astfel nct uneori inconvenientele poluarii pot fi diminuate n mod considerabil. n zona saturata posibilitatea patrunderii poluantului la acvifer este maxima. Principalele fenomene care guverneaza transferul poluantului n acvifer sunt convec ia, dispersia si factorii de retardare. Hidrocarburile petroliere fac parte din categoria poluan ilor organici. Se pot caracteriza prin: solubilitate, densitate, vscozitate, coeficientul de reparti ie octanol/apa, constanta lui Henry, capacitatea de adsorb ie pe carbune activ si biodegradabilitate. Dintre acestia primii patru indica distribu ia probabila a poluan ilor n apa si n sol, iar ceilal i eviden iaza posibilita ile de decontaminare a solurilor si apelor subterane. Hidrocarburile petroliere deterioreaza calita ile gustative si olfactive ale apelor subterane, afecteaza construc iile hidrotehnice subterane, creaza riscul unor explozii si incendii, polueaza atmosfera prin vaporizare si distrug vegeta ia. Frac iile policiclice aromatice volatile sunt toxice pentru organismul uman. De asemenea, n cazul unor defec iuni la autovehicule pot exista scapari de uleiuri pe sol. Uleiurile minerale si substan ele asemanatoare nu sunt componente naturale ale unui sol, dar pot deveni contaminan i periculosi care prin accidente tehnice ajung n sol si cu aceasta n apa subterana. Deranjamentele cele mai mari se produc la animale si la plante.
U V g e a` Wv g aT hg a ` abW gi XW Th b U b i W T g e XW T h v X ah g d pV T ha g ` aT ` abW b g aX
Prin realizarea lucrarilor de execu ie a obiectivului, se va produce o afectare a solului, care va determina modificarea proprieta ilor sale naturale, dar fara a se nregistra o poluare a acestuia. Se va nregistra un impact care va
54
! "
# $ %
modifica proprieta ile pedologice, fizico-mecanice si hidrofizice, strict pe suprafe ele afectate. Cu toate acestea temporar pot aparea fenomene de compactare si tasare n perioada execu iei prin circula ia utilajelor grele. Astfel, utilajele grele si mijloacele de transport auto, utilizate n perioada execu iei lucrarilor pot contribui la afectarea solului din zona, prin tasarea (compactarea) acestuia. Compactarea solului are ca efect distrugerea structurii acestuia, reducerea aera iei si permeabilita ii, dereglarea regimului de nutri ie din sol. Vegeta ia din imediata vecinatate a lucrarilor poate fi afectata, n special plantele la care radacinile ajung la stratul compact (plantele specifice pajistilor cu radacini la 10 cm). Avnd n vedere ca, dupa terminarea construc iei se vor lua masuri pentru refacerea mediului prin amenajarea de spa ii verzi, se poate aprecia ca, impactul produs de lucrarile de organizare de santier asupra factorului de mediu sol va fi nesemnificativ.
U V g e a` Wv g aT hg a XU bpbbW T h g aU T p c Xhbe X v X V X g U V W g p g U Xd a
Prin pozi ia si caracteristicile sale, solul este locul de ntlnire a tuturor poluan ilor, din care cea mai mare parte vin pe calea aerului. n aceasta grupa de poluan i se includ: - particulele minerale solide - compusi gazosi: oxizi de sulf, de azot, de carbon si hidrocarburi. Substan ele poluante din atmosfera cad pe sol si patrund n acesta direct sau odata cu precipita iile care au ca efect poluarea solului, proces ce se resimte n reducerea produc iei de biomasa, contaminarea produselor agricole, afectarea generala a starii ecosistemelor. Un rol important la ncarcarea solului cu diversi poluan i l au precipita iile. Acestea, odata cu spalarea atmosferei de poluan i si depunerea acestora pe sol, spala si solul propriu-zis, asigurnd astfel transportul poluan ilor spre ape subterane. De asemenea precipita iile favorizeaza si poluarea solului n adncime. Poluan ii caracteristici emisiilor atmosferice din zona amplasamentului, n perioada de execu ie a lucrarilor vor fi: - emisii din execu ia lucrarilor: particule n suspensie - emisii de esapament: CO, NO x , N2 O, pulberi, CH4, NMVOC, SO Astfel, exista posibilitatea modificarii calita ii solului, datorita emisiilor de poluan i n atmosfera, care pot fi antrena i de precipita ii pe sol, n anumite condi ii microclimatice.
55
! "
# $ %
Avnd n vedere caracterul temporar al lucrarilor de execu ie se poate prognoza ca impactul asupra solului nu va fi de durata, avnd n vedere ca la terminarea lucrarilor sunt prevazute lucrari de refacere a mediului (amenajare de spa ii verzi). n concluzie, daca prevederile proiectului vor fi respectate si se va avea n vedere o anumita disciplina tehnologica, impactul din punct de vedere al poluarii asupra solului va fi moderat si se va manifesta doar pe perioada de execu ie a lucrarilor. n perioada de func ionare nu se prognozeaza impact semnificativ asupra factorului de mediu sol. Prin masurile luate n Romnia privind modernizarea parcului auto si a ac iunilor desfasurate n scopul reducerii emisiilor din transporturi, compozi ia gazelor de esapament s-a modificat n sensul diminuarii emisiilor de particule n suspensie solida, emisiilor de NO , SO2 , a CO 2 , a X plumbului si a COV-urilor. Prin urmare, s-a diminuat si riscul contaminarii solului din aceste surse. 4.3.3. Masuri de diminuare a impactului n perioada de execu ie a lucrarilor se vor lua toate masurile de protec ie, conform normelor tehnice de securitate pentru evitarea scurgerilor accidentale de carburan i sau lubrifian i pe sol. Betonul se va pune n opera fiind transportat direct cu betoniera de la cea mai apropiata sta ie de betoane. Depozitul de material vegetal si decoperta va constitui un depozit temporar pentru uscarea si ncarcarea n autobasculante a pamntului excavat. Impactul produs de lucrarile de organizare de santier asupra factorului de mediu sol va fi neglijabil si nu va conduce la modificari majore n structura acestuia. Temporar pot aparea fenomene de compactare si tasare n perioada execu iei prin circula ia utilajelor. Accidental, n timpul execu iei lucrarilor, s-ar putea deversa pe sol substan e cu caracter poluant de tipul combustibili, lubrifian i si reziduurile acestora, care vor fi culese pe materiale absorbante specifice si depozitate n locuri speciale pentru a fi tratate ca deseuri cu con inut periculos. Nu se vor utiliza substan e sau preparate chimice periculoase, care sa afecteze solul si subsolul.
56
! "
# $ %
Prin urmare, n perioada de execu ie se vor respecta urmatoarele masuri de prevenire respectiv diminuare a impactului: - respectarea normelor de protec ia mediului la desfasurarea activita ilor specifice de execu ie; - colectarea, depozitarea si evacuarea corespunzatoare a tuturor tipurilor de deseuri; - amenajarea de platforme speciale pentru depozitarea materialelor, a utilajelor si deseurilor; - alimentarea cu carburan i a utilajelor si mijloacelor de transport auto n sta ii de distribu ie autorizate; - verificarea periodica si men inerea ntr-o stare tehnica corespunzatoare a tuturor utilajelor si mijloacelor de transport auto utilizate; - interven ia rapida n caz de avarii accidentale pentru eliminarea cauzelor si diminuarea daunelor; - colectarea tuturor scurgerilor accidentale, si reconstruc ia ecologica a zonelor eventual poluate. n perioada de func ionare, pentru protec ia solului, platformele vor fi betonate si racordate la canalizarea publica din zona. Se vor respecta urmatoarele masuri pentru prevenirea poluarii solului: - organizarea managementului deseurilor pe amplasament: colectare selectiva n recipiente adecvate si eliminare controlata prin intermediul unor agen i economici autoriza i; - ntre inerea generala a spa iilor de parcare si auxiliare; - organizarea riguroasa a semnalizarii traficului, astfel nct sa fie asigurata fluidizarea traficului, evitarea blocajelor si minimizarea accidentelor de circula ie; - ntre inerea corespunzatoare a re elei de canalizare; - ntre inerea spa iilor verzi amenajate n jurul construc iei parcarii. 4.3.5. Har i la capitolul Sol - Harta Municipiului Oradea tipurile de sol - Harta Municipiului Oradea textura orizontului de suprafa a
57
! "
# $ %
4.4. Geologia subsolului 4.4.1. Date generale Amplasamentul studiat este situat n zona Cmpiei de Vest, pe malul drept al rului Crisul Repede, n proximitatea albiei minore, la nivelul terasei aluvionare joase a rului Crisul Repede, cu depozite specifice, peste care se dispun depozite proluviale de la baza dealurilor Oradiei, din imediata apropiere. Zona apar ine structurii geologice majore depresionare a Cmpiei Pannonice, n care succesiunea geologica este data de complexul argilelor si nisipurilor pannoniene de culoare cenusiu-vine ie, peste care se dispun discordant forma iuni recente, nisipuri si pietrisuri de terasa, forma iuni aluvionare argiloase-nisipoase, de vrsta pleistocen-holocene, depozite proluviale, respectiv depozite antropogene. Conform Studiului Geotehnic, categoria geotehnica a lucrarii este 2/3, riscul geotehnic este moderat/major. Riscul geotehnic major este determinat de fundarea la nivelul stratelor 1 si 2, la nivelul carora s-au pus n eviden a pamnturi active/foarte active din punct de vedere al PUCM. Fundarea la cote inferioare stratelor 1 si 2 reduce riscul geotehnic de la major la moderat. Parametrii geofizici, conform Indicativului P100-92, sunt urmatoarele : - Zona seismica de calcul este E - Valoarea coeficientului Ks = 0,12 - Perioada de col Tc (sec.) = 0,7 Acesti parametrii corespund cu harta a Romniei (S.R. T d hbb p XbpU be X 11.100/1-93), lucrarea se situeaza n zona 6, cu o perioada de revenire de 100 ani. n regiune este de 0,8 m, adaptndu-se valorile v d e bU Xg v X d Xf rezultate din observa iile locale (STAS 6054/77). 4.4.2. Impactul prognozat Prin specificul activitatii, proiectul propus nu va afecta geologia subsolului. n perioada de execu ie a lucrarilor pot avea loc evenimente accidentale (scurgeri de produse petroliere pe sol), care pot duce la o poluare a solului si subsolului, implicit a apei freatice pe o perioada limitata, dar poluarile vor fi locale.
58
! "
# $ %
Se prognozeaza ca, n caz de accidente, poluarile vor fi izolate si nu vor avea o intensitate mare, ac ionndu-se n scopul depoluarii n timp util. 4.4.3. Masuri de diminuare a impactului innd cont ca, activitatea nu va produce schimbari n mediul geologic, nu exista un risc major privind impactul asupra elementelor mediului, astfel nct nu se impun masuri speciale de protec ie, respectndu-se masurile prevazute pentru protec ia solului si apelor subterane (prezentate la capitolele anterioare). Dupa finalizarea lucrarilor si dezafectarea santierului se va trece la etapa de refacere a mediului si amenajarea spa iilor verzi din jurul construc iei. 4.4.4. Har i la capitolul Subsol - Harta geologica a Romniei 4.5. Biodiversitatea 4.5.1. Informa ii generale despre biodiversitatea din zona Biodiversitatea este constituita din sistemele ecologice care functioneaza n regim natural si seminatural si din sistemele antropizate prin transformarea si simplificarea primelor categorii. Din punct de vedere , se poate aprecia ca flora municipiului Oradea c W T hbpabe nu difera de cea a jude ului. n numeroase zone ale orasului cresc arbori de magnolii, iar n apropiere de Oradea exista o padure relativ ntinsa de foioase. Rul Crisul Repede a creat n mai multe zone o lunca, unde vegeta ia este tipica acestui relief. Asocia iile vegetale naturale sunt reprezentate de limita de est a zonei de stepa, la contact cu cea de silvostepa, reprezentate prin areale cu paduri n care predomina stejarul (Quercus robur). Se mai ntlneste salcmul (Robinia pseudacacia), carpenul (Carpinus betulus), ar arul (Acer platanoides), etc. Vegeta ia azonala este prezenta n lunca Crisului Repede, fiind reprezentata prin pajisti secundare si zavoaie de salcie (Salix sp.) si plop (Populus sp.). Acestea nsa nu se regasesc n zona propusa pentru realizarea investi iei, aceasta zona fiind puternic antropizata, situata chiar n centrul municipiului Oradea. Obiectivul fiind propus a se realiza ntr-un areal urban, vegeta ia naturala este nlocuita cu una organizata si structurata dupa cerin ele urbane.
59
! "
# $ %
n Oradea exista cca. 470 de hectare de spa iu verde, majoritatea acestei suprafe e este ocupata de parcuri si specii de plante ocrotite, dintre care se pot aminti: 2 Parcuri dendrologice: Palatul Baroc Muzeul arii Crisurilor avnd specii de Frasin, Tuia, Tisa, Magnolia, Quercus, si Parcul dendrologic Universitate cu specii de foioase si rasinoase; arbori seculari monumente ale naturii: 3 arbori mamut avnd diam = 64, 76 respectiv 90 cm si h= 19, 20 si 22 m de Sequoia gigantaea la Sc. Gen. Nr. 14, avnd vrsta de peste 100 ani; 2 specii de plante ocrotite: Tisa ( Taxus Baccata ) si Alunul turcesc ( Corylus coturna) n parcuri. alte plante protejate: - ghimpele (Ruscus aculeatus) se semnaleaza n padurea de la capatul strazilor Bolintineanu si Gheorghe Doja (padurea de la Saldabagiu). S-a semnalat n ultimii ani o intensa activitate de comercializare a acestei plante n pie ele oradene n scop decorativ sau ca aranjament floral. - stnjenelul (Iris sp.) - a fost semnalat, n urma cu 3-4 ani, n cteva locuri pe malurile prului Adona. Lista Parcurilor din Oradea

Parcul Liberta ii, lnga zona de lunca a Crisului Repede Parcul Rhedai - astazi, acest parc se suprapune cu Gradina Zoologica. Parcul Traian - n jurul parcului se gasesc Tribunalul, Penitenciarul, Sediul Poli iei, Baroul Bihor, Banca Na ionala a Romniei (n zona propusa pentru realizarea investi iei) Parcul 22 Decembrie Parcul aranilor Parcul Pet fi Parcul Baroc Parcul Dendrologic Cetate Parcul Universita ii, un parc dendrologic din campusul universitar Parcul Olosig Parcul Seleus Parcul Calvaria (Dealul Ciuperca)
Biodiversitatea a zonei consta n mare parte din specii de pasari, c g ` d bp abe rozatoare si mamifere nocturne .
60
! "
# $ %
Peste 100 de specii de pasari, ntre care o mare parte protejate sau rare au fost identificate n zona lacurilor de decantare de la Sta ia de Epurare a apelor Uzate. Acestea sunt pasari acvatice, aflate n pasaj sau care pe timpul iernii gasesc aici o importanta sursa de hrana si adapost. Pasarile reprezinta un grup avnd rol important n ecosistemele naturale si antropizate, iar prezen a anumitor specii sau comunita i de specii reprezinta un indicator al stabilita ii ecosistemelor. n tabelul urmator se prezinta cteva specii de pasari care se pot observa n Oradea:
Denumire populara Denumire stiin ifica Dendrocopos major S Prezen a n Romnia *
b cg` d g
Soimule ul de seara este o specie ntlnita n cadrul natural si nu n cel urban; totusi n ultimii ani se constata prezen a unor exemplare n mediul urban, fapt care a determinat propunerea unui domeniu nou de cercetare: ornitofauna urbana. Datorita suprafa ei relativ restrnse a habitatului de pe zona studiata si izolarea acestuia fa a de alte habitate naturale, nu este caracteristic zonei accesul si circula ia animalelor. Una dintre speciile de mamifere care n ultimul timp se pot observa tot mai des n Oradea sunt liliecii.
gU b c Xh X
Ciocanitoare pestrita mare Fluierar de zavoi Trigna ochropus S Grangur* Oriolus oriolus P Gugustiuc Streptopelia OV decaocto Lastun de casa Delichon urbica S Pescarus razator Larus ridibundus OV Pitigoi mare Parus major MP,OV Randunica Hirundo rustica S Silvie cu cap sur Sylvia communis OV Vrabie de casa Passer domesticus OV Soimule de seara* Falco vespertilus S MP-migrator partial OV-oaspete de vara; P-pasaj; S-sedentar *specie care n ecesita o protec ie stricta (OUG nr. 57/2007)
61
! "
# $ %
Acestia pot fi observa i n oras n zone precum: str. Castanilor, str. Menumorut, parcul Muzeului arii Crisurilor, Parcul Pet fi, P- a Independen ei, mprejurimile Pie ei Decebal. Speciile cele mai ntlnite n Oradea sunt: liliacul de amurg si liliacul pitic. Pe teritoriul Romniei traiesc 30 de specii de lilieci care sunt strict protejate prin OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si a faunei salbatice si Legea 90/2000 pentru aderarea Romniei la Acordul privind conservarea liliecilor n Europa. Liliecii s-au remarcat mai ales prin metodele de orientare si hranire: datorita ultrasunetelor si ecoloca iei ei nu depind de ochi pentru orientarea si vnatoarea n ntuneric. Toate speciile indigene se hranesc cu artropode, cum sunt insectele, paianjenii etc. Pot consuma ntr-o noapte hrana n greutate echivalenta de pna la o treime din propria greutate corporala. Un liliac de amurg sau un liliac comun (cntarind circa 30g) consuma 10g de insecte, un liliac pitic (cntarind 5g) numai 1.5 - 2g. n decursul unei veri, prazile capturate ating o greutate nsemnata. Pe o perioada de 6 luni un liliac de apa poate sa mannce circa 60 de mii de n ari, un liliac comun n jur de 9 mii de gndaci de la suprafa a solului. O colonie de 300 de lilieci comuni consuma ntr-o vara 550kg de insecte capturate cu preponderen a din paduri sau parcuri. Importan a liliecilor n combaterea biologica este si mai evidenta cnd n aceasta biomasa uriasa sunt incluse specii daunatoare, de exemplu Cotarul (Tortrix viridana). n cazul unei cresteri explozive a efectivului de cotari, o colonie de 800 de lilieci comuni consuma pe noapte 55000 de molii (date ob inute din materialul Proteja i liliecii editat de Asocia ia pentru Protec ia Liliecilor din Romnia). Un alt mamifer folositor comunita ii cu care ne putem ntlni n oras este ariciul, fiind un mamifer insectivor. De asemenea, prezen a ariciului exclude prezen a sobolanilor sau altor daunatori. Lipsa unei vederi si a unei urechi externe dezvoltate este compensata de puternica sensibilitate olfactiva. Habitatul preferat de arici este reprezentat de paduri si terenurile cultivate, dar se pot gasi si n spa iile verzi din unele orase, printre care si Oradea. Ei se ascund prin parcuri, si prin pu inele plcuri de iarba ramase n jurul cladirilor. Aricii sunt greu de observat, fiind animale nocturne. Aceste mici mamifere sunt protejate de conven ii la care a aderat si Romnia: Conven ia de la Berna prin Legea 13/1993 si Conven ia de la Washington prin Legea 69/1994. Pe lnga aceste animale se pot aminti anumi i indivizi de sobolani cenusiu (Rattus norvegicus) si musuroaie de carti a (Talpa europaea).
62
! "
# $ %
Animalele salbatice lipsesc aproape n totalitate, existnd totusi grupuri de rozatoare si mamifere mici, precum si caprioare, n padurea Felix de lnga oras. Dar sunt si unele reptile cum ar fi soprla si sarpele de apa care se afla ndeosebi pe malurile Crisului Repede. Dintre mamifere se pot aminti si vidra. n Crisul Repede traiesc mai multe specii de pesti, cum ar fi : avat, biban, caras, mreana, crap, lin, pastrav, rosioara, somn, salau, stiuca, clean s.a. n zona Oradea, datorita regularizarii albiei si dragarilor, fauna acvatica este mai slab reprezentata, astfel rar se ntlnesc mreana, cleanul si scobarul. 4.5.2. Impactul prognozat Impactul asupra biodiversita ii se va manifesta n principal n etapa de realizare a proiectului, avnd n vedere ca, activita ile de construc ie pot constitui un factor de perturbare si stres pentru componentele biodiversita ii. Sursele de poluare aferente activita ilor prevazute prin proiect, care pot avea efecte asupra florei si faunei n perioada de construc ie sunt urmatoarele: - activita ile de santier prin transportul si manipularea de materiale, prin generarea de poluan i specifici utilajelor si mijloacelor de transport (NOx, SO, SO2, CO, metale grele, pulberi) si zgomot; - accidentele rezultate ca urmare a traficului de santier pot genera scurgeri de carburan i, uleiuri care deversate pe suprafata solului pot afecta flora si fauna. Astfel, principalele efecte negative asupra ecosistemelor n perioada de execu ie se pot datora poluarii fizice (cresterea nivelului de zgomot si a vibra iilor) si poluarii chimice (generarea de poluan i de trafic) cu efect n special asupra speciilor/habitatelor din imediata vecinatate. Utilajele si echipamentele utilizate n perioada de execu ie a lucrarilor nu produc vibra ii si nici zgomote peste limita admisibila, prin urmare nu se impun masuri speciale de protec ie, cu excep ia respectarii masurilor prevazute pentru diminuarea zgomotului si emisiilor n aer. Avnd n vedere amplasamentul ales pentru realizarea proiectului, n zona nu exista arii naturale protejate, astfel nct nu se pune problema de pierdere a unor habitate sau de dispari ie a unor specii protejate. n ceea ce privesc speciile de pasari si lilieci, acestea pot fi deranjate n perioada de realizare a lucrarilor, dar avnd n vedere diversitatea mediilor de via a si faptul ca aceste perturbari vor fi doar temporare, consideram ca aceste specii nu vor fi afectate n mod semnificativ. n plus exista posibilitatea ca acestea sa se refugieze n zonele nvecinate.
63
! "
# $ %
Pentru realizarea proiectului nu se vor ocupa sau scoate din circuitul natural suprafe e noi de teren, avnd n vedere ca, pe amplasamentul ales exista construc ii, care vor fi demolate si se va da o noua folosin a terenului astfel degajat. Datorita faptului ca lucrarile de construc ii se vor realiza pe un teritoriu relativ restrns si pe o perioada limitata (perioada de execu ie de 12 luni), impactul asupra biodiversita ii poate fi apreciat ca fiind nesemnificativ, iar eventualele deranjamente provocate vor fi cu caracter temporar. Poluan ii, care pot afecta calitatea aerului atmosferic, apei si solului n perioada de func ionare si care ar putea influen a implicit biodiversitatea, sunt cei rezulta i din traficul auto n zona parcarii. Impactul proiectului asupra faunei ramne nesemnificativ, deoarece acesta propune modificari ale mediului urban, unde predomina specii general raspndite fara o valoare cinegetica deosebita. Avnd n vedere masurile constructive prevazute n proiect pentru protec ia mpotriva zgomotului si pentru re inerea emisiilor n aer, se poate aprecia ca, impactul generat de proiect asupra biodiversita ii dupa punerea sa n folosin a, este nesemnificativ, fara influen e majore asupra speciilor de plante si animale din zona. 4.5.3. Masuri de diminuare a impactului Pentru protec ia biodiversita ii, n perioada de execu ie se va cauta ca lucrarile sa se desfasoare organizat, iar deplasarea utilajelor grele se va desfasura pe drumurile desemnate, cu respectarea stricta a prevederilor proiectului. Se vor folosi utilaje si mijloace de transport auto silen ioase, respectndu-se instruc iunile de lucru specifice pentru a reduce la minim riscul de poluare si zgomotul produs de aceste utilaje. Se va urmari sa nu existe scurgeri de ulei sau combustibil, iar utilajele defecte, utilita ile aferente inutile, cauciucuri, bidoane, subansamble din metal s.a., vor fi ndepartate din zona. Vor fi desemnate pe amplasament puncte de colectare a deseurilor, un punct sanitar, tomberoane, toalete ecologice mobile precum si un punct de P.S.I. Se va evita efectuarea lucrarilor de construc ii n timpul nop ii pentru protec ia speciilor de animale cu activitate nocturna (chiroptere). Dupa finalizarea lucrarilor, se va efectua reconstruc ia ecologica ct mai grabnica a spa iilor afectate de santier si se vor amenaja spa iile verzi n jurul construc iei, cu lucrari de ntre inere periodica.
64
! "
# $ %
Pentru aspectele cauzatoare de impact n perioada de func ionare sunt prevazute masuri constructive de ameliorare n proiectul elaborat pentru investi ie (diminuarea zgomotului si emisiilor n aer). Amenajarea unor spa ii verzi n jurul obiectivului si utilizarea fa adelor de tip fa ada verde va asigura crearea de condi ii pentru mbunata irea calita ii mediului si implicit protec ia florei si faunei. 4.5.4. Har i la capitolul Biodiversitate - Harta vegeta iei Romniei - Harta faunei Romniei - Harta Municipiului Oradea zone verzi 4.6. Peisajul 4.6.1. Caracteristici generale Proiectul este propus a se realiza n zona centrala a municipiului Oradea, care se afla la o altitudine de 126 m deasupra nivelului marii, n zona de deschidere a vaii Crisului Repede spre arealul cmpiei joase, ntr-o zona de contact ntre prelungirile Mun ilor Apuseni si extinsa Cmpie BanatoCrisana. Se afirma ca zona de trecere de la relieful deluros (Dealurile Vestice, Dealurile Oradiei si Dealurile Gepisului), catre cel de cmpie panonica. Terenul si cladirile situate pe terenul pe care se va realiza investi ia sunt n proprietatea Municipiului Oradea si sunt n folosin a Sec iei de Boli Infec ioase si Hepatice a Spitalului jude ean de Urgen a Oradea, dar si o proprietate particulara cu o construc ie ce necesita demolare. Unul dintre principalele avantaje ale acestui amplasament este posibilitatea de acces la parcari att dinspre Parcul Traian ct si dinspre Str. Republicii/ Dunarii. Peisajul n zona este unul tipic urban, amplasamentul ales pentru realizarea Complexului multifunc ional cu parcaje supraetajate fiind situat n Ansamblul urban Centrul istoric Oradea (zona cuprinsa ntre strazile Independen ei, Maresal Averescu, Redutei, Constantin Dobrogeanu Gherea, Grivi ei, Sucevei, Ion Vidu, Bacaului, Armatei Romne, Universita ii, Parcul Nicolae Balcescu, Bulevardele Decebal, Dacia, strazile Rozmarinului, Berzei, Republicii, Louis Pasteur, Macinului, Parcul I.C. Bratianu, podul Dacia).
65
! "
# $ %
Una dintre cele mai importante atrac ii ale orasului o constituie arhitectura centrului orasului, reprezentata de diferite stiluri: baroc, clasic, eclectic, secession. Cea mai densa concentrare a acestora se afla, evident, n centrul istoric al orasului. n aceasta zona se gasesc o serie de cladiri monumente istorice, cum ar fi Palatul Justi iei, aflat n imediata vecinatate a amplasamentului studiat. Conform Regulamentului aferent Strategiei de Dezvoltare a Municipiului Oradea, terenul este amplasat n zona C5b Zona comerciala n interiorul zonei centrale. Vecinata ile amplasamentului propus pentru realizarea parcarii sunt : - pe sud-est strada F.Schubert, cladiri reziden iale - pe sud-vest strada Tribunalului, cladirea Tribunalului si cladiri reziden iale - pe nord-vest blocurile A4, A6 de pe str. Republicii - pe nord-est str. Gh. Dima, cladiri reziden iale.
Sursa: Google Earth
66
! "
# $ %
TABELUL Nr. 4.6.1 Utilizarea terenului pe amplasa mentul ales

Utilizarea terenului Inainte de punerea n aplicare a proiectului In agricultura - teren arabil - gradini - pasuni Paduri Drumuri Zone construite (cur i, suprafa a construita) Ape Alte teren uri: vegeta ie plantata zone umede teren deteriorat teren nefolosit TOTAL: 4506 4100 Suprafa a (ha) Dupa punerea n aplicare a proiectului Recultivata
4506
2600
1500
4.6.2. Impactul prognozat Perioda de construc ie reprezinta o etapa cu durata limitata si se considera ca nu va afecta semnificativ peisajul din zona. n perioada de execu ie nu este necesar sa se prevada amenajari peisagistice. Odata cu realizarea obiectivului schimbarea n peisaj este importanta si definitiva asupra zonei. Prin solu iile constructive propuse n proiect se va asigura ncadrarea perfecta a noului obiectiv n peisajul zonei, cu un efect pozitiv n ce priveste impactul vizual. Stilul de arhitectura folosit, solu iile constructive moderne adoptate (cu fa ade verzi) precum si amenajarea unor spa ii verzi vor asigura mbunata irea peisajului urban comparativ cu situa ia actuala, pe amplasament existnd cladiri n stare avansata de degradare, care urmeaza a fi demolate. 4.6.3. Masuri de diminuare a impactului n perioada de execu ie, afectarea peisajului se poate evita printr-o organizare corespunzatoare a santierului, cu respectarea normelor n vigoare (mprejmuire, etc.). Dupa terminarea lucrarilor de execu ie, se vor efectua lucrarile de amenajare pentru protec ia mediului, prin realizarea spa iilor verzi si ntre inerea periodica ale acestora.
67
! "
# $ %
Nu sunt necesare masuri speciale pentru diminuarea impactului asupra peisajului, avnd n vedere ca, implementarea proiectului va avea un impact pozitiv asupra acestui factor de mediu. 4.6.4. Har i la capitolul Peisaj
- Harta geografica a jude ului Bihor 4.7. Mediul social si economic 4.7.1. Caracteristici principale si impactul poten ial Oradea, municipiul resedin a de jude al Bihorului, este unul dintre importantele centre economice, sociale si culturale din NV-ul Romniei, pastrndu-si aceste caracteristici de-a lungul istoriei. Oradea este mpar ita n 11 cartiere, dispuse circular n jurul Centrului Civic, vechiul centru al orasului. Municipiul Oradea dispune de o re ea de institu ii si servicii de interes public general: transport, proiectare, construc ii, instala ii, turism, activitate hoteliera, import-export. Toate activita ile economice sunt sprijinite de asisten a indispensabila a peste 26 de banci cu filiale n oras si jude . Pia a imobiliara oradeana a cunoscut n ultimii ani o crestere accelerata ajungnd la cote relativ identice cu pie ele imobiliare din Bucuresti, Brasov si Timisoara. Rata somajului din Oradea este de 6,0 %, mai mica dect media pe ara, dar mult mai mare dect media pe jude ul Bihor, de aprox 2%. Municipiul Oradea are o economie a carei structura cuprinde majoritatea domeniilor si realizeaza 63% din produc ia industriala a jude ului: construc ii de masini, prelucrarea lemnului si mobilier, pielarie, blanarie si ncal aminte, confec ii, tricotaje si lohn, chimie, industrie alimentara, materiale de construc ii, confec ii metalice si plastice, piese de schimb, electronica, etc. Baza materiala n domeniul educa iei, att n sectorul public ct si n cel privat, este asigurata de 45 de scoli elementare, gimnazii, licee si 5 universita i. Din analiza necesita ii investi iei si a avantajelor oferite de realizarea acesteia rezulta ca, proiectul Complex multifunc ional cu parcaje supraetajate va avea un impact pozitiv asupra mediului social si economic din Oradea.
68
! "
# $ %
4.7.2. Masuri de diminuare a impactului Nu se impun masuri de protec ie speciale, avnd n vedere ca nu se prognozeaza un impact negativ asupra mediului social si economic. 4.8. Condi ii culturale si etnice, patrimoniul cultural Conform ultimului recensamnt, n 2002 Oradea a avut 206.624 locuitori, din care 54% e popula ie activa. Etnic, oradenii se mpart n:

Romni: 145284 (70,31%) Maghiari: 56985 (27,58%) Rromi: 2449 (1,18%) Germani: 563 (0,27%) Slovaci: 474 (0,22%) Evrei: 166 (0,08%) Italieni: 109 (0,05%) Ucrainieni: 93 (0,04% ) Greci: 64 (0,03 %) Rusi: 26 (0,01%)
Bulgari: 25 (0,01%) Srbi: 20 Polonezi: 10 Chinezi: 10 Cehi: 9 Turci: 8 Armeni: 5 Tatari: 2 Alte etnii: 271 (0,12%) Etnie nedeclarata: 51
Dupa religia declarata la recensamntul din 2002, oradenii sunt:

Ortodocsi: 120 049 (59,07%) Reforma i: 33 800 (16,35%) Romano-catolici: 23 206 (11,23%) Penticostali: 9 563 (4,62%) Baptisti: 7 428 (3,59%) Greco catolici: 6 860 (3, 32%) Adventisti de ziua a Saptea: 658 (0,31%) Evanghelici lutherani sin odopresbiterieni: 304 (0,14%) Atei: 236 (0,11%)
Unitarieni: 231 (0,11%) Crestini dupa Evangelie: 183 (0,08%) Israeli i: 172 (0,08%) Musulmani: 146 (0,07%) Evangh elici: 112 (0,05%) Evangh elici de confesiune augustana: 63 (0,03%) Crestini de rit vechi: 29 (0,01%) Alta religie: 922 (0,44%) Fara religie/Religie nedeclarata: 652 (0,31%)
Institu iile de cultura din Oradea: - Teatrul de Stat Oradea - Teatrul pentru copii si tineret Arcadia - Filarmonica din Oradea - Ansamblul artistic profesionist Crisana - Biblioteca jude eana Gheorghe Sincai - Muzeul arii Crisurilor - Muzeul memorial Ady Endre
69
! "
# $ %
Ansamblul Artistic Folcloric Profesionist Nagyvrad. Muzeul memorial Aurel Lazar Palatul Copiilor Casa de cultura a Municipiului Oradea Muzeul Militar Na ional.
Oradea este un important centru istoric-cultural, primul centru al umanismului din Transilvania. Zidurile vechii ceta i sunt dovada istoriei ndelungate, via a culturala a orasului n prezent fiind reprezentata de spectacole, concerte, expozi ii si trguri. Amplasamentul propus pentru realizarea proiectului este situat n interiorul Ansamblului urban Centrul istoric Oradea - monument istoric si n zona de protec ie a unui monument istoric Palatul Justi iei (cladirea Tribunalului), conform Legii nr. 422/2001, republicata n 2006. Monumentele istorice fac parte integranta din patrimoniul cultural na ional si sunt protejate prin lege. Conform Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, pentru fiecare monument istoric se instituie zona sa de protec ie, prin care se asigura conservarea integrata a monumentului istoric si a cadrului sau construit sau natural. Delimitarea si instituirea zonei de protec ie se realizeaza simultan cu clasarea bunului imobil ca monument istoric, n condi iile legii. n zona de protec ie pot fi instituite servitu i de utilitate publica si reglementari speciale de construire prin planurile si regulamentele de urbanism aprobate si avizate conform legii. Protejarea monumentelor istorice este parte componenta a strategiilor de dezvoltare durabila economico-sociala, turistica, urbanistica si de amenajare a teritoriului, la nivel na ional si local. Se poate aprecia ca, investi ia propusa nu va avea un impact semnificativ asupra condi iilor etnice si culturale din zona si nu va afecta obiectivele din patrimoniul cultural, nefiind necesare masuri speciale pentru protec ia acestora. Se men ioneaza ca, pe amplasament exista o cladire patrimoniu cultural (pavilionul II), care va fi pastrata si amenajata n cladire de birouri, ntr-o etapa ulterioara.
70
! "
# $ %
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR
Construirea parcarii supraetajate n zona propusa este motivata de necesitatea de mbunata ire a condi iilor de parcare/garare a autoturismelor din municipiul Oradea si constituie parte din programul de construire de parcari supraterane si subterane n zona institu iilor publice din zona centrala. Pentru integrarea cladirii n fondul construit al zonei centrale a municipiului Oradea si pentru a creste eficien a economica a investi iei se propun si spa ii cu destina ie comerciala sau servicii. n cadrul Studiului de fezabilitate elaborat de SC PRO ARH SRL Oradea au fost analizate mai multe scenarii, fiind recomandata alternativa cu cel mai redus impact asupra mediului (inclusiv n ce priveste protejarea si conservarea obiectivelor de patrimoniu de pe amplasament). Prima varianta a constat n realizarea unui parcaj subteran si suprateran avnd un regim de construc ie de S + P + 2 etaje, amplasat pe ntreaga incinta a fostului Spital de Boli Infec ioase si Hepatice Oradea, dupa demolarea tuturor cladirilor. Aceasta varianta a fost abandonata n urma consultarii Direc iei pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Na ional Cultural, care solicita pastrarea cladirii Pavilionului II si utilizarea cladirii prin reconversie pentru o alta destina ie. Varianta a doua propune realizarea ntr-o prima etapa a unui Complex multifunc ional cu parcaje subterane si supraterane, si n etapa a doua amenajarea si extinderea actualei cladiri a pavilionului II ntr-o cladire de birouri. n final s-a ajuns la studierea unui complex multifunc ional cu 460 locuri de parcaje avnd aria desfasurata de 12.887 mp si 1002 mp arie desfasurata de spa ii cu alte destina ii (servicii, birouri). Se recomanda varianta a doua de scenariu prin care se realizeaza ntr-o prima etapa o cladire de parcaje colective si servicii (birouri) si n etapa a IIa amenajarea si extinderea actualei cladiri a pavilionului II ntr-o cladire de birouri. g d agi XW X pe Xd g hb` W ` b hXe T U g d v g a e Xd g h b` WhXe T U g d v g a e Xd g h bbW X V h TV ` p X
se va realiza o volumetrie potrivita pentru integrarea n esutul urban existent; accesul usor al autovehiculelor la parcajul colectiv; realizarea unor spa ii de servicii n zona centrala a orasului.
71
! "
# $ %
Complexul multifunc ional propus n aceasta faza de proiectare va cuprinde mai multe func iuni: - 460 locuri de parcaje, 12.990 mp arie desfasurata - 1002 mp arie desfasurata de spa ii de servicii si birouri realizate adosat cladirii parcajelor colective, situata pe strada Franz Shubert. Cladirea de parcaj principala va avea 2 intrari carosabile separate, avnd n total 2 fluxuri de intrare si 2 fluxuri de iesire (dinspre strada Franz Schubert si strada Dima/Tribunalului). De asemenea, s-a studiat re eaua stradala pentru accese la spa iile de parcaj, modernizarea, la irea strazilor adiacente. S-a propus ca strazile Franz Shubert, Dima si Snagovului sa fie strazi cu sens unic, strada Tribunalului, pna n strada Schubert (n fa a cladirii multifunc ionale) cu doua sensuri. Oprirea autoturismelor pe arterele de mai sus (accese la cladirea de parcari supraetajate) va fi interzisa. Unul dintre principalele avantaje ale acestui amplasament este posibilitatea de acces la parcari att dinspre Parcul Traian ct si dinspre Str. Republicii/ Dunarii. Existen a a doua accese distincte dinspre doua direc ii diferite este avantajoasa si pentru scurtarea timpului de umplere si golire a parcajului si a diminuarii cozilor la zona de intrare n orele de vrf. Pentru evaluarea impactului asupra mediului privind amplasamentul si solu ia constructiva aleasa pentru proiect, se utilizeaza U XaT v g g d g W b (Eva Peter, E.A. Lrinczi, 1999).
S r q s
Xb
5.1. Descrierea metodei de evaluare a impactului Metoda de evaluare ABC/XYZ EVALTIM este o metoda elaborata prin transpunerea si adaptarea metodei de analiza din economie ABC/XYZ (V. Stahlmann). Pe baza unei aprecieri ABC-XYZ, utiliznd 3 criterii ecologice, relevante pentru stadiul existent n ara noastra, se pot prevedea masurile pentru diminuarea impactului. Astfel se pot mpar i calitativ influen ele unei activita i specifice asupra mediului nconjurator, pe baza datelor eviden iate n cadrul analizei efectuate, n trei clase de importan a (A, B, C): A importanta ( ) ; necesita o ac ionare rapida B - mai pu in importanta ( ) ; reclama masuri eficiente n termen mediu C - neimportanta/ de importan a secundara ( ). Exista si o clasa suplimentara care indica un deficit de informa ii (? ). Criteriile care vor fi folosite n continuare n metoda adaptata sunt:
72
! "
# $ %
C1. Respectarea legisla iei La baza acestui criteriu sta respectarea legisla iei n domeniul protec iei mediului si n domeniile conexe. n contextul aplicarii acestui criteriu, s-a considerat respectarea legisla iei prin de inerea avizelor legale n domeniile: a) gospodarirea apelor b) gospodarirea deseurilor c) igiena locului de munca si protec ia muncii d) prevenirea si stingerea incendiilor e) alte avize specifice activita ii propuse (de ex. avize pentru asigurarea utilita ilor, aviz sanitar, etc.). n acest caz, clasele de influen a devin: A - legisla ia nu se respecta, se neglijeaza B - legisla ia se respecta par ial, dar sunt necesare mbunata iri C - legisla ia se respecta n totalitate. C2. Acceptarea activita ii propuse de catre colectivitate: publicul interesat, vecinata i, ini iative ceta enesti, asocia ii de consumatori, de protec ia naturii, care pot avea observa ii, critici cu privire la emisii, instala ii, procedee sau alte activita i cu relevan a asupra mediului. Clasele de influen a devin: A - activitatea sta sub critica de durata, criticile gasesc unanimitate B - criticile nu sunt unanime C - nu sunt cunoscute critici publice considerabile. C3. Evaluarea impactului activita ii propuse asupra mediului nconjurator prin situa ia componentelor de mediu si a surselor de poluare Cu scopul punerii n eviden a a punctelor slabe si a prevenirii si nlaturarii riscurilor de poluare se analizeaza componentele de mediu si sursele de poluare a acestora, si anume:
a) calitatea solului b) resurse naturale, subsol, ape subterane c) calitate aer - emisii din instala ii de ardere - emisii tehnologice d) calitate apa - ape reziduale tehnologice - ape fecaloid-menajere - ape pluviale e) gospodarirea deseurilor - deseuri tehnologice - deseuri periculoase - deseuri men ajer e f) substan e si preparate periculoase g) zgomot si vibra ii h) biodiversitatea i) peisajul j) poluari accidentale k) materiale de construc ii periculoase l) condensatori/transformatoare m) mediul social si economic n) condi ii culturale si etnice, patrimoniul cultural
73
! " # $ %
n acest caz, mpar irea calitativa a influen elor unei activita i asupra factorilor de mediu n trei clase de importan a (A, B, C) devine: A - importanta; cu risc ecologic mare, pericol de deranjamente si urmari ecologice negative, volume critice mari de ape reziduale si de emisii, substan e foarte toxice, radioactive, cancerigene, explozive, cu periculozitate, reclama ac ionare rapida; B - mai pu in importanta; cu risc ecologic mediu, pericol mediu de deranjamente si urmari ecologice, volume medii critice de ape reziduale si de emisii, substan e cu toxicitate medie, cu explozivitate medie, cu periculozitate medie; reclama masuri eficiente n termen mediu; C - neimportanta/de importan a secundara; fara risc ecologic si deranjamente. Pentru a clasifica cantitativ influen ele activita ii propuse asupra mediului nconjurator, n func ie de durata posibila, se foloseste n completare analiza XYZ, fiind o clasificare relativa. Astfel, daca ABC este o clasificare calitativa a influen elor asupra mediului, XYZ este o clasificare cantitativa ale influen elor, n func ie de durata posibila a acestora. Se aplica numai pentru criteriul C3. mpar irea n trei clase n cadrul analizei XYZ se prezinta astfel: X - influen e de durata ( ) ; Y - influen e temporare ( ) ; Z - influen e nesemnificative ( ). Combinarea analizei ABC cu XYZ are ca scop, att calitativ ct si cantitativ, evaluarea finala a impactului activita ii propuse prin proiect, asupra mediului nconjurator. Evaluarile pe baza analizei efectuate se prezinta ntr-un tabel, iar pentru evaluarea finala se nsumeaza numarul de ncadrari pentru fiecare clasa, grupate pe criterii, fara a ine cont de cele notate cu "Nu este cazul". Separat se ine cont de numarul total de deficit de informa ii. n literatura de specialitate (dupa metoda Stahlmann) fiecare criteriu are aceeasi pondere. Cu scopul evaluarii finale a impactului asupra mediului, n metoda adaptata, fiecare criteriu utilizat si are importan a lui bine definita n luarea de decizii de catre organele abilitate, astfel influen ele se analizeaza individual pentru cele trei criterii principale. Aceasta metoda intra n categoria metodelor de evaluare multicriteriale, deosebit de potrivite pentru problemele de evaluare.
74
! " # $ %
5.2. Evaluarea impactului activita ii propuse Evaluarea impactului asupra mediului nconjurator, conform Metodei de evaluare ABC/XYZ - EVALTIM, pentru proiectul:
! " # $
condus la rezultatele prezentate n grila de evaluare alaturata. n urma aplicarii acestei metode de evaluare, rezulta urmatoarele:
C1. Respectarea legisla iei Influen ele conform acestui criteriu se ncadreaza n clasa de importan a C, avnd n vedere ca s-au ob inut toate avizele necesare de la autorita ile publice implicate n procedura de emitere a acordului de mediu. C2. Acceptarea de catre colectivitate Aceasta categorie se va putea completa dupa dezbaterea publica, astfel ca, n etapa de realizare a prezentului raport s-a notat cu deficit de informa ii. Avnd n vedere solu ia constructiva moderna adoptata pentru realizarea parcarii colective si masurile de reducere a impactului prevazute, se poate prognoza ca investi ia nu va afecta asezarile umane din zona si va fi acceptata de comunitatea locala. C3. Situa ie componente de mediu si surse de poluare Influen ele ncadrate n clasa C reprezinta cel mai mare procent (66,7%), deci influen ele asupra factorilor de mediu se ncadreaza majoritar n categoria celor cu importan a secundara (neimportante). Influen ele din clasa B reprezinta 20%, nsemnnd categoria de influen e mai pu in importante, care reclama masuri eficiente n termen mediu (calitatea solului, deseurile tehnologice rezultate n perioada de execu ie, si posibilitatea apari iei unor poluari accidentale). n clasa A, reprezentnd categoria influen elor importante s-au ncadrat 13,3% din influen e (calitatea aerului datorita emisiilor de poluan i n aer, att n perioada de execu ie, ct si n perioada de func ionare si zgomotul), unde se impun masuri de protec ie eficiente pentru prevenirea sau reducerea impactului asupra mediului. Aprecierea n func ie de durata posibila a influen elor arata ca, cel mai mare procent l reprezinta influen ele nesemnificative, ncadrate n clasa Z (66,7%), iar influen ele ncadrate n clasa Y temporare din punct de vedere al duratei reprezinta de asemenea un procent nsemnat (33,3%). n clasa X - influen e de durata nu s-a ncadrat nici un factor de mediu sau sursa de poluare.
75
GRILA DE EVALUARE A IMPACTULUI

Criterii Clasificare calitativa influen e Clasificare influen e dupa durata posibila Deficit de A
C1. Respectarea legisla iei a) gospodarirea apelor b) gospodarirea deseurilor c) igiena locului de munca si protec ia muncii d) prevenirea si stingerea incendiilor e) alte avize specifice activita ii propuse C2. Acceptarea de catre colectivitate - - C3. Situa ie componente de mediu si surse de poluare 2 A a) calitatea solului b) resurse naturale/subsol/ape subterane c) calitate aer - emisii din instala ii de ardere - emisii tehnologice d) calitate apa - ape reziduale tehnologice - ape fecaloid - menajere - ape pluviale e) gospodarirea deseurilor - deseuri tehnologice - deseuri periculoase - deseuri menajere f) substan e si preparate periculoase g) zgomot si vibra ii h) biodiversitate i) peisaj j) poluari accidentale k) materiale de construc ii periculoase l) condensatoare/transformatoare m) mediul social si economic n) condi ii culturale, etnice, patrimoniul cultural Nu este cazul. Nu este cazul. Nu este cazul. Nu este cazul. 3B 10 C 0X 5Y 10 Z
Observa ii X
- - - - - - - - - - ? Se va completa dupa dezbaterea publica
informa ii ?
76
! " # $ %
Rezulta astfel ca, din punct de vedere al situa iei componentelor de mediu si al surselor de poluare, majoritatea influen elor activita ii propuse asupra mediului sunt cu importan a secundara, iar n func ie de durata posibila sunt nesemnificative. Din examinarea rezultatelor finale ale evaluarii impactului cu metoda utilizata, rezulta: Cu toate ca obiectivul analizat de ine avizele legale pentru realizarea proiectului si se prognozeaza ca activitatea va fi acceptata de colectivitate, aceasta va determina modificarea starii ini iale a unor componente de mediu, cele mai multe influen e fiind cu importan a secundara, iar ca durata nesemnificative . Prin respectarea tuturor masurilor prevazute pentru diminuarea impactului asupra factorilor de mediu se va evita afectarea semnificativa ale acestora.
6. MONITORIZAREA
Pentru limitarea efectelor negative accidentale din perioada de execu ie a lucrarilor, se va implementa un sistem de monitorizare a factorilor de mediu, pentru urmarirea masurilor de prevenire si de interven ie, dupa caz, n vederea diminuarii impactului asupra mediului nconjurator. Se va urmari de asemenea, conformarea cu normativele n vigoare din domeniul protec iei mediului (gestionarea deseurilor, etc.). n perioada de func ionare, planul de monitorizare a factorilor de mediu va cuprinde: - supravegherea si ntre inerea corespunzatoare a spa iilor verzi amenajate si ale plantelor aga atoare din fa adele verzi; - monitorizarea factorului de mediu aer, n vederea respectarii limitelor admise prevazute de normativele n vigoare; - monitorizarea factorului de mediu zgomot n vederea respectarii limitelor admise prevazute de normativele n vigoare. Monitorizarea mediului att n perioada de execu ie, ct si n perioada func ionare a obiectivului va avea drept scop aplicarea masurilor prevazute n proiect si propuse n prezentul Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, cu scopul generarii unui impact minim asupra mediului nconjurator si asupra sanata ii popula iei, astfel nct sa fie respectat conceptul de dezvoltare durabila. Rezultatele activita ilor de monitorizare se vor prezenta autorita ilor competente de mediu, la solicitarea acestora.
77
! " # $ %
7. SITUA II DE RISC
7.1. Riscuri naturale (cutremur, inunda ii, seceta, alunecari de teren) n conformitate cu harta zonarii seismice a Romniei (S.R.11.100/1-93) lucrarea se situeaza n zona 6, cu o perioada de revenire de 100 ani, iar n conformitate cu Normativul P 100-1/2004 o perioada de control (col ) T = 0,7 sec. a spectrului de raspuns. Astfel, n cazul unui cutremur puternic, investi ia ar putea fi afectata ntr-o mica masura de catre fenomene geotectonice. innd cont de distan a apreciabila fa a de Crisul Repede, nu exista pericol de inunda ii. De asemenea, Studiul geotehnic elaborat nu men ioneaza riscuri geomorfologice. Riscul geotehnic este dat de constitu ia litologica a terenului din zona de influen a a funda iei construc iilor, n special a celor cu regim de nal ime de peste P+1, astfel nct se va re ine la orice element de fundare ca adncimea de nghe este de 0,8 m si acestea vor trebui conformate ca atare, innd cont de litologia terenului de fundare. 7.2. Accidente poten iale (analiza de risc) Riscurile de accidente sunt de tipul celor care se produc pe santierele de construc ii, fiind generate de indisciplina si nerespectarea de catre personalul angajat a regulilor si normelor de protec ia muncii sau/si de neutilizarea echipamentelor de protec ie. Factorii de mediu ar putea fi afecta i n perioada de execu ie a lucrarilor, prin urmatoarele accidente poten iale: - scurgeri accidentale de carburan i, uleiuri pe sol; - emisii necontrolate provenite de la utilajele si mijloacele auto utilizate. Aceste tipuri de accidente nu au efecte majore asupra mediului nconjurator, avnd caracter limitat n timp si spa iu. Prin urmare, pentru prevenirea poluarilor accidentale se vor respecta cu stricte e masurile prevazute n proiect si n prezentul studiu. Securizarea loca iei santierului este necesara pe toata perioada de execu ie a lucrarilor proiectate, de la nceperea lucrarilor de execu ie pna la finalizarea acestora. Pentru reducerea la minim a riscurilor este necesara respectarea perioadei de execu ie si respectarea cu acurate e a proiectelor care stau la baza execu iei. De asemenea, este obligatorie realizarea unor depozite securizate, pentru toate materialele de construc ii ce pot genera riscuri printr-o manipulare improprie, nchise accesului oricarui muncitor din santier sau altor persoane straine.
78
! " # $ %
n perioada de func ionare, accidentele se pot datora n principal nerespectarii regulilor de circula ie, dar pot apare si alte cauze (incendii, cedarea sau degradarea unor elemente constructive, etc.). Obiectivul nou construit este prevazut cu mijloace de prevenire si de interven ie n caz de incendiu. 7.3. Analiza posibilita ii de apari ie a unor accidente industriale cu impact semnificativ asupra mediului Avnd n vedere specificul activita ii propuse si solu ia constructiva adoptata prin proiect se poate aprecia ca, n cazul unei exploatari corespunzatoare nu exista posibilitatea apari iei unor accidente industriale majore, care ar putea afecta grav factorii de mediu. n perioada de execu ie a lucrarilor se vor respecta normativele si instruc iunile specifice n domeniul construc iilor. n ceea ce priveste impactul transfrontalier n caz de accidente, se apreciaza ca acesta nu este semnificativ. 7.4. Planul pentru situa ii de risc Pentru perioada execu iei lucrarilor specifice se va elabora un plan pentru situa ii de risc, care va cuprinde toate posibilita ile de apari ie a unor accidente cu impact asupra mediului. De asemenea, se vor prevedea si masurile de interven ie si diminuare a efectelor negative. Pentru perioada de exploatare a obiectivului, titularul proiectului va elabora si va respecta planuri specifice pentru situa ii de risc (Plan de prevenire si interven ie n caz de incendiu, Plan de prevenire si combatere a poluarilor accidentale, etc.). 7.5. Masuri de prevenire a accidentelor Masurile ce pot fi luate n perioada de execu ie a lucrarilor, pentru prevenirea accidentelor si diminuarea impactului asupra mediului, sunt urmatoarele: - pregatirea personalului privind situa iile de avarii posibile care pot sa apara n timpul execu iei lucrarilor; - respectarea normelor de aparare mpotriva incendiilor; - respectarea procedurilor de revizii si repara ii ca si asigurarea asisten ei tehnice corespunzatoare la executarea acestora; - verificarea periodica si men inerea ntr-o stare tehnica corespunzatoare a tuturor utilajelor si mijloacelor de transport auto utilizate; - respectarea normelor de protec ia mediului la desfasurarea activita ilor specifice;
79
! " # $ %
interven ia rapida n caz de poluari accidentale pentru eliminarea cauzelor si diminuarea daunelor; - colectarea tuturor scurgerilor accidentale si reconstruc ia ecologica a zonelor eventual poluate. n perioada de func ionare masurile de prevenire a accidentelor si modalitatea de raspuns vor fi stabilite n planurile elaborate (Plan de prevenire si interven ie n caz de incendiu, Plan de prevenire si combatere a poluarilor accidentale, etc.). .
8. DESCRIEREA DIFICULTA ILOR

Elaborarea Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului s-a realizat ntr-o deplina colaborare cu proiectantul lucrarilor si cu beneficiarul, nefiind ntmpinate dificulta i din punct de vedere tehnic sau practic. Se men ioneaza unele dificulta i privind utilizarea anumitor informa ii, care nu au fost disponibile la data elaborarii prezentului raport, dar care ar fi fost utile cu scopul evaluarii si prognozarii impactului: harta strategica de zgomot a orasului, cadastrul verde - aceste documenta ii fiind n curs de elaborare.
9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

9.1. Descrierea activita ii propuse Investi ia urmareste construirea unui complex multifunc ional cu parcaje supraetajate, n zona centrala a municipiului Oradea (zona Tribunalului), respectiv crearea de 460 locuri de parcaje si spa ii cu alte destina ii (servicii, birouri). Terenul si cladirile situate pe terenul pe care se va realiza investi ia sunt n proprietatea Municipiului Oradea, nscris n CF nr. 75862 Oradea si sunt n folosin a Sec iei de Boli Infec ioase si Hepatice a Spitalului Jude ean de Urgen a Oradea, dar si o proprietate particulara cu o construc ie, care necesita demolare. Avnd n vedere starea deteriorata a cladirilor precum si amplasamentul nefavorabil n centrul orasului a unui spital de boli infec ioase si hepatice, o data cu mutarea acestui spital ntr-o alta loca ie, se elibereaza terenul pe care se poate realiza parcarea colectiva. Investi ia face parte din programul de construire de parcari supraterane si subterane n zona institu iilor publice din zona centrala a municipiului Oradea.
80
! " # $ %
Scopul principal al proiectului este: - mbunata irea condi iilor de parcare/garare a autoturismelor din municipiul Oradea, - cresterea calita ii infrastructurii sociale, - fluidizarea traficului n oras si reducerea timpului de calatorie. Pentru integrarea cladirii parcarii supraetajate n fondul construit al zonei centrale a municipiului Oradea si pentru a creste eficien a economica a investi iei se propun si spa ii cu destina ie comerciala sau servicii. Oportunitatea investi iei deriva din faptul ca, zona centrala a orasului sufera cel mai mult din cauza cresterii importante a numarului autoturismelor din zona precum si din lipsa posibilita ilor de parcare. Astfel, proiectul va contribui la mbunata irea condi iilor de parcare a autoturismelor din zona. Complexul multifunc ional va cuprinde mai multe func iuni: - 460 locuri de parcaje, 12.990 mp arie desfasurata - 1002 mp arie desfasurata de spa ii de servicii si birouri realizate adosat cladirii parcajelor colective, situata pe strada Franz Shubert. Cladirea de parcaj principala va avea 2 intrari carosabile separate avnd n total 2 fluxuri de intrare si 2 fluxuri de iesire (dinspre strada Franz Schubert si strada Dima/Tribunalului). De asemenea, s-a studiat re eaua stradala pentru accese la spa iile de parcaj, modernizarea, la irea strazilor adiacente. S-a propus ca strazile Franz Shubert, Dima si Snagovului sa fie strazi cu sens unic, strada Tribunalului, pna n strada Schubert (n fa a cladirii multifunc ionale) cu doua sensuri. Oprirea autoturismelor pe arterele de mai sus (accese la cladirea de parcari supraetajate) va fi interzisa. Unul dintre principalele avantaje ale acestui amplasament este posibilitatea de acces la parcari att dinspre Parcul Traian ct si dinspre Str. Republicii/ Dunarii. Existen a a doua accese distincte dinspre doua direc ii diferite este avantajoasa si pentru scurtarea timpului de umplere si golire a parcajului si a diminuarii cozilor la zona de intrare n orele de vrf. Perioada de execu ie propusa pentru realizarea investi iei este de 12 luni. Situa ia ocuparii definitive de teren: - Suprafa a terenului luat n calcul: 4.506 mp, din care pentru Etapa I : 2600 mp - Suprafa a construita la sol a cladirii de parcaje supraetajate: 2.264 mp - Suprafa a construita la sol a cladirii de birouri: 317 mp - Accese carosabile de racord la re eaua stradala existenta: 280 mp - 6 locuri de parcare la nivel n fa a cladirii de birouri - Trotuare de racord la re eaua stradala existenta: 190 mp - Spatii verzi: 1500 mp.
81
! " # $ %
9.2. Metodologia utilizata n evaluarea impactului asupra mediului Pentru evaluarea impactului asupra mediului privind amplasamentul propus pentru proiect, s-a utilizat metoda analizei ABC/XYZ EVALTIM (Eva Peter, E.A. Lrinczi, 1999), care este o metoda multicriteriala. Astfel, conform acestei metode se pot mpar i calitativ influen ele unei activita i specifice asupra mediului nconjurator n trei clase de importan a (A, B, C): A importanta ( ) ; necesita o ac ionare rapida B - mai pu in importanta ( ) ; reclama masuri eficiente n termen mediu C - neimportanta/ de importan a secundara ( ). Exista si o clasa suplimentara care indica un deficit de informa ii (?) . Criteriile folosite sunt: C1. Respectarea legisla iei n acest caz, clasele de influen a devin: A - legisla ia nu se respecta, se neglijeaza B - legisla ia se respecta par ial, dar sunt necesare mbunata iri C - legisla ia se respecta n totalitate. C2. Acceptarea activita ii propuse de catre colectivitate Clasele de influen a devin: A - activitatea sta sub critica de durata, criticile gasesc unanimitate B - criticile nu sunt unanime C - nu sunt cunoscute critici publice considerabile. C3. Evaluarea impactului activita ii propuse asupra mediului nconjurator prin situa ia componentelor de mediu si a surselor de poluare n acest caz, mpar irea calitativa a influen elor unei activita i asupra factorilor de mediu n trei clase de importan a (A, B, C) devine: A - importanta; cu risc ecologic mare, pericol de deranjamente si urmari ecologice negative, volume critice mari de ape reziduale si de emisii, substan e foarte toxice, radioactive, cancerigene, explozive, cu periculozitate, reclama ac ionare rapida; B - mai pu in importanta; cu risc ecologic mediu, pericol mediu de deranjamente si urmari ecologice, volume medii critice de ape reziduale si de emisii, substan e cu toxicitate medie, cu explozivitate medie, cu periculozitate medie; reclama masuri eficiente n termen mediu; C - neimportanta/ de importan a secundara; fara risc ecologic si deranjamente.
82
! " # $ %
Pentru a clasifica cantitativ influen ele activita ii propuse asupra mediului nconjurator, n func ie de durata posibila, se foloseste n completare analiza XYZ. mpar irea n trei clase n cadrul analizei XYZ se prezinta astfel: X - influen e de durata ( ) ; Y - influen e temporare ( ) ; Z - influen e nesemnificative ( ). Combinarea analizei ABC cu XYZ are ca scop, att calitativ ct si cantitativ, evaluarea finala a impactului activita ii propuse prin proiect, asupra mediului nconjurator. Evaluarile pe baza analizei efectuate se prezinta ntr-un tabel, iar pentru evaluarea finala se nsumeaza numarul de ncadrari pentru fiecare clasa, grupate pe criterii, fara a ine cont de cele notate cu "Nu este cazul". Separat se ine cont de numarul total de deficit de informa ii. 9.3. Impactul prognozat asupra mediului Impactul prognozat pe componente de mediu se prezinta astfel: 9.3.1. Apa n perioada execu iei normale a lucrarilor de construc ie nu se poate produce niciun fel de impact asupra factorului de mediu apa. Prin asigurarea evacuarii corespunzatoare a apelor uzate, att n perioada de construc ie ct si n perioada de func ionare a obiectivului, se va evita poluarea apelor de suprafa a sau subterane. Execu ia lucrarilor nu necesita deversarea unor deseuri sau produse secundare pe suprafa a solului si nici de ape uzate, care ar putea duce la poluarea apelor subterane. Apele uzate provenite de la organizarea de santier pot fi considerate surse poten iale de poluare (doar n cazul unor poluari accidentale), care pot fi mult diminuate sau eliminate printr-o buna organizare a lucrarilor. Se men ioneaza ca, lucrarile de execu ie au un caracter temporar, astfel nct eventualele influen e asupra apelor vor fi limitate n timp. n perioada de func ionare a obiectivului, apele uzate vor fi evacuate n re eaua publica de canalizare (cu respectarea limitelor admise de Normativul NTPA002/2005 privind calitatea apelor evacuate), astfel nct activitatea propusa nu va avea impact asupra factorului de mediu apa. 9.3.2. Aer n perioada de execu ie emisiile din sursele mobile vor fi dispersate n zona de execu ie a lucrarilor si vor avea caracter temporar, fara a afecta semnificativ calitatea aerului din zona.
83
! " # $ %
Sursele de emisie a poluan ilor atmosferici specifice obiectivului studiat sunt surse la sol sau n apropierea solului, deschise (cele care implica manevrarea pamntului si materialelor) si mobile, surse libere, deschise, nedirijate (cele provenite din trafic). Ca urmare aceste surse nu pot fi evaluate n raport cu prevederile OM 462/1993 si nici cu alte normative referitoare la emisii. Datorita circula iei curen ilor de aer dispersia emisiilor si diminuarea concentra iilor este facuta permanent. Emisiile din sursele mobile vor fi dispersate n zona de execu ie a lucrarilor, nivelul imisiilor n zona fiind influen at si de traficul rutier de pe strazile nvecinate. Avnd n vedere ca activitatea de execu ie va fi cu caracter temporar si localizat la zona de lucru, impactul asupra aerului n perioada de construc ie va fi nesemnificativ. n perioada de func ionare a parcarii vor rezulta emisii de poluan i n aer, constnd n principal din gazele de esapament provenite de la traficul auto. Se men ioneaza ca, prin realizarea parcarii (crearea de locuri de parcare), se va reduce semnificativ nivelul de poluare a aerului n zona centrala a orasului, din acest punct de vedere investi ia va avea un efect benefic pentru sanatatea popula iei. De asemenea, se vor mbunata i condi iile de parcare n zona, fa a de situa ia actuala, avnd n vedere ca n prezent parcarea autoturismelor se realizeaza n mod neorganizat, pe strazile din vecinatatea obiectivului propus (Tribunalului, Gheorghe Dima si Franz Schubert). Impactul emisiilor de poluan i n perioada de func ionare se poate aprecia ca fiind nesemnificativa, avnd n vedere masurile constructive prevazute n proiect pentru reducerea acestor emisii. Astfel, se poate aprecia ca gradul de poluare a aerului n zona, datorat traficului auto din parcarea colectiva, nu va creste semnificativ, fa a de situa ia existenta la ora actuala (traficul auto pe strazile nvecinate si parcarea autovehiculelor direct pe strada). Poluan ii emisi n atmosfera sunt supusi unui proces de dispersie, proces ce depinde de o serie de factori care ac ioneaza simultan: proprieta ile fizico-chimice ale substan elor, factorii meteorologici, care caracterizeaza mediul aerian n care are loc emisia poluan ilor, factori ce caracterizeaza zona n care are loc emisia (orografia si rugozitatea terenului). Varia iile de temperatura influen eaza dispersia si transportul poluan ilor. Dintre factorii meteorologici, hotartori n dispersia poluan ilor sunt vntul, caracterizat prin direc ie si viteza si stratificarea termica a atmosferei. inand cont de modernizarea parcului auto aflat n circula ie si de calitatea carburan ilor actuali, precum si de masurile de protec ie prevazute se estimeaza ncadrarea calita ii aerului n limitele prevazute
84
! " # $ %
de STAS 12574 - 87 si Ordinul MAPPM 592/2002, pentru to i poluan ii de trafic. Chiar daca se prognozeaza ca nu vor exista depasiri ale valorilor limita n cazul poluan ilor proveni i din parcare, pentru a cunoaste exact nivelul poluarii aerului n zona, se recomanda ca dupa punerea n func iune a obiectivului si stabilizarea circula iei n zona, sa se efectueze masuratori ale concentra iei noxelor din trafic (inclusiv zgomot). n cazul n care valorile determinate prin masuratori vor depasi limitele prevazute n normativele n vigoare, beneficiarul va intreprinde ac iuni pentru reducerea poluarii. Se men ioneaza ca, impactul emisiilor asupra sanata ii popula iei este prezentat detaliat n Studiul de sanatate elaborat de SC ARTIMED SRL Oradea (depus la APM Bihor). 9.3.3. Sol Avnd n vedere specificul activita ii propuse si amplasarea n centrul orasului (mediu puternic antropizat), proiectul de investi ie analizat nu presupune apari ia unor surse majore de poluare a solului. Sursele poten iale de poluare a solului n perioada de execu ie a lucrarilor pot fi: - scurgerile accidentale ale carburan ilor, uleiurilor, pe sol; - utilajele si mijloacele de transport auto utilizate n perioada execu iei (tasare); - emisiile atmosferice. Sursele accidentale de poluare pot aparea ca urmare a avariilor de mica sau mare amploare, cu deversari de lichide pe sol (scurgeri datorate neetanseita ilor, deversari din mijloace de transport auto). Astfel, ca urmare a lucrarilor preconizate a se executa n zona, n cazuri accidentale poate avea loc poluarea solului cu produse petroliere. Avnd n vedere caracterul temporar al lucrarilor de execu ie se poate prognoza ca impactul asupra solului nu va fi de durata, avnd n vedere ca la terminarea lucrarilor sunt prevazute lucrari de refacere a mediului (amenajare de spa ii verzi). n concluzie, daca prevederile proiectului vor fi respectate si se va avea n vedere o anumita disciplina tehnologica, impactul din punct de vedere al poluarii asupra solului va fi moderat si se va manifesta doar pe perioada de execu ie a lucrarilor. n perioada de func ionare respectiv de exploatare a parcarii nu vor exista surse majore de poluare, care ar putea afecta solul. Pentru protec ia solului vor fi amenajate platforme, rampe betonate, racordate la re eaua de canalizare pluviala.
85
! " # $ %
Emisiile atmosferice din traficul auto, n cazul unor concentra ii semnificative de poluan i pot cauza poluarea solului, dintre care NO X , SO2 si metalele grele (n special Pb) sunt cei mai periculosi pentru contaminarea solului. Precipita iile, odata cu spalarea atmosferei de poluan i si depunerea acestora pe sol, spala si solul, ajutnd la transportul poluan ilor spre emisari. Astfel, precipita iile pot favoriza poluarea solului n adncime, inclusiv a apei freatice. Prin urmare, n perioada de func ionare nu se prognozeaza impact semnificativ asupra factorului de mediu sol. Prin masurile luate n Romnia privind modernizarea parcului auto si a ac iunilor desfasurate n scopul reducerii emisiilor din transporturi, compozi ia gazelor de esapament s-a modificat n sensul diminuarii emisiilor de particule n suspensie solida, emisiilor de NO X , SO2 , a CO2 , a plumbului si a COV-urilor. Prin urmare, s-a diminuat si riscul contaminarii solului din aceste surse. 9.3.4. Subsol Prin specificul activitatii, proiectul propus nu va afecta geologia subsolului. n perioada de execu ie a lucrarilor pot avea loc evenimente accidentale (scurgeri de produse petroliere pe sol), care pot duce la o poluare a solului si subsolului, implicit a apei freatice pe o perioada limitata, dar poluarile vor fi locale. Se prognozeaza ca, n caz de accidente, poluarile vor fi izolate si nu vor avea o intensitate mare, ac ionndu-se n scopul depoluarii n timp util. 9.3.5. Biodiversitatea Impactul asupra biodiversita ii se va manifesta n principal n etapa de realizare a proiectului, avnd n vedere ca, activita ile de construc ie pot constitui un factor de perturbare si stres pentru componentele biodiversita ii. Sursele de poluare aferente activita ilor prevazute prin proiect, care pot avea efecte asupra florei si faunei n perioada de construc ie sunt urmatoarele: - activita ile de santier prin transportul si manipularea de materiale, prin generarea de poluan i specifici utilajelor si mijloacelor de transport (NOx, SO, SO2, CO, metale grele, pulberi) si zgomot; - accidentele rezultate ca urmare a traficului de santier pot genera scurgeri de carburan i, uleiuri care deversate pe suprafata solului pot afecta flora si fauna. Astfel, principalele efecte negative asupra ecosistemelor n perioada de execu ie se pot datora poluarii fizice (cresterea nivelului de zgomot si a
86
! " # $ %
vibra iilor) si poluarii chimice (generarea de poluan i de trafic) cu efect n special asupra speciilor/habitatelor din imediata vecinatate. Utilajele si echipamentele utilizate n perioada de execu ie a lucrarilor nu produc vibra ii si nici zgomote peste limita admisibila, prin urmare nu se impun masuri speciale de protec ie, cu excep ia respectarii masurilor prevazute pentru diminuarea zgomotului si emisiilor n aer. Avnd n vedere amplasamentul ales pentru realizarea proiectului, n zona nu exista arii naturale protejate, astfel nct nu se pune problema de pierdere a unor habitate sau de dispari ie a unor specii protejate. n ceea ce privesc speciile de pasari si lilieci, acestea pot fi deranjate n perioada de realizare a lucrarilor, dar avnd n vedere diversitatea mediilor de via a si faptul ca aceste perturbari vor fi doar temporare, consideram ca aceste specii nu vor fi afectate n mod semnificativ. n plus exista posibilitatea ca acestea sa se refugieze n zonele nvecinate. Pentru realizarea proiectului nu se vor ocupa sau scoate din circuitul natural suprafe e noi de teren, avnd n vedere ca, pe amplasamentul ales exista construc ii, care vor fi demolate si se va da o noua folosin a terenului astfel degajat. Datorita faptului ca lucrarile de construc ii se vor realiza pe un teritoriu relativ restrns si pe o perioada limitata (perioada de execu ie de 12 luni), impactul asupra biodiversita ii poate fi apreciat ca fiind nesemnificativ, iar eventualele deranjamente provocate vor fi cu caracter temporar. Poluan ii, care pot afecta calitatea aerului atmosferic, apei si solului n perioada de func ionare si care ar putea influen a implicit biodiversitatea, sunt cei rezulta i din traficul auto n zona parcarii. Impactul proiectului asupra faunei ramne nesemnificativ, deoarece acesta propune modificari ale mediului urban, unde predomina specii general raspndite fara o valoare cinegetica deosebita. Avnd n vedere masurile constructive prevazute n proiect pentru protec ia mpotriva zgomotului si pentru re inerea emisiilor n aer, se poate aprecia ca, impactul generat de proiect asupra biodiversita ii dupa punerea sa n folosin a, este nesemnificativ, fara influen e majore asupra speciilor de plante si animale din zona. 9.3.6. Peisajul Perioda de construc ie reprezinta o etapa cu durata limitata si se considera ca nu va afecta semnificativ peisajul din zona. n perioada de execu ie nu este necesar sa se prevada amenajari peisagistice. Odata cu realizarea obiectivului schimbarea n peisaj este importanta si definitiva asupra zonei.
87
! " # $ %
Prin solu iile constructive propuse n proiect se va asigura ncadrarea perfecta a noului obiectiv n peisajul zonei, cu un efect pozitiv n ce priveste impactul vizual. Stilul de arhitectura folosit, solu iile constructive moderne adoptate (cu fa ade verzi) precum si amenajarea unor spa ii verzi vor asigura mbunata irea peisajului urban comparativ cu situa ia actuala, pe amplasament existnd cladiri n stare avansata de degradare, care urmeaza a fi demolate. 9.3.7. Mediul social si economic Din analiza necesita ii investi iei si a avantajelor oferite de realizarea acesteia rezulta ca, proiectul Complex multifunc ional cu parcaje supraetajate va avea un impact pozitiv asupra mediului social si economic din Oradea. 9.3.8. Condi ii culturale si etnice, patrimoniul cultural Investi ia propusa nu va avea un impact semnificativ asupra condi iilor etnice si culturale din zona si nu va afecta obiectivele din patrimoniul cultural, nefiind necesare masuri speciale pentru protec ia acestora. 9.4. Identificarea si descrierea zonei n care se resimte impactul Impactul asupra mediului va fi resim it strict pe zona execu iei lucrarilor n cazul unui proces tehnologic normal, doar n cazul unor accidente majore poluarea aerului, solului, subsolului si a apelor freatice poate fi resim ita pe o suprafa a mai mare, si poate fi de durata n timp. Pentru evitarea afectarii semnificative a mediului sunt prevazute masuri speciale de protec ie. 9.5. Masurile de diminuare a impactului pe componente de mediu 9.5.1. Apa Deoarece pe durata execu iei lucrarilor si n perioada func ionarii nu s-a prognozat impact semnificativ asupra apelor, nu se impun masuri sau amenajari speciale pentru protec ia acestora. n perioada de execu ie, pentru prevenirea scurgerilor accidentale de produse petroliere, care pot fi antrenate de precipita ii, ntretinerea utilajelor, schimbul de ulei, etc. se vor face periodic, conform graficelor si specificatiilor tehnice, la ateliere specializate. Pentru evitarea antrenarii poluan ilor ajunsi accidental pe sol, si care s-ar putea infiltra n apele subterane, se vor lua masuri specifice:
88
! " # $ %
organizarea de santier trebuie sa fie stabilita astfel nct sa nu aduca prejudicii mediului natural sau uman (prin producerea unor accidente cauzate de traficul rutier din santier, de manevrarea materialelor, prin descarcarea accidentala a masinilor care transporta materialele) - verificarea periodica si men inerea ntr-o stare tehnica corespunzatoare a tuturor utilajelor - respectarea normelor specifice de protec ia muncii si protec ia mediului, la lucrarile care se executa. Materialele de construc ie n vrac se vor depozita n spa ii nchise sau vor fi acoperite pna vor fi utilizate. Santierul va fi mprejmuit cu panouri de protec ie pentru a mpiedica antrenarea materialelor de construc ie depozitate, de catre apele pluviale sau de catre vnt. n perioada de func ionare a obiectivului, apele uzate menajere vor fi colectate si evacuate, mpreuna cu apele pluviale, n re eaua de canalizare publica a municipiului Oradea. Pentru evitarea impactului obiectivului asupra factorului de mediu apa, se recomanda: - asigurarea func ionarii corecte a tuturor instala iilor - supravegherea sistemului de colectare si evacuare a apelor uzate menajere si pluviale. De asemenea, se vor respecta cu stricte e prescrip iile tehnice privind izolarea si etanseitatea ntregii re ele de canalizare din obiectiv. Se va elabora un Plan de prevenire si combatare a poluarilor accidentale si se va dota obiectivul cu materiale absorbante specifice pentru interven ia n cazul unor evenimente de poluare accidentala (scurgeri de produse petroliere de la autovehicule, etc.). 9.5.2. Aer Avnd n vedere ca sursele de poluare asociate activita ilor care se vor desfasura n perioada de execu ie a lucrarilor sunt surse libere, deschise si au cu totul alte particularita i dect sursele aferente unor activita i industriale sau asemanatoare, nu se poate pune problema unor instala ii de captare - epurare - evacuare n atmosfera a aerului impurificat/gazelor reziduale. Pentru protec ia aerului, n perioada de execu ie a lucrarilor, se vor respecta normele n vigoare. Transportul materialelor se va efectua astfel nct sa nu fie antrenate particule n aer, dupa caz prin udarea drumurilor de acces n func iile de condi iile climatice din perioada executarii lucrarilor. Astfel, ca masuri de diminuare a impactului asupra aerului se pot men iona: - organizarea lucrarilor de santier cu dotari moderne, care sa reduca emisiile de poluan i n aer; concentrarea ntr-un singur amplasament
89
! " # $ %
este benefica pentru diminuarea zonei de impact si permite o exploatare controlata si corecta; - amenajarea de platforme speciale pentru depozitarea materialelor, a utilajelor si deseurilor; - alimentarea cu carburan i a utilajelor si mijloacelor de transport auto n sta ii de distribu ie autorizate; - folosirea utilajelor dotate cu motoare performante cu emisii reduse de noxe; - activita ile care produc mult praf vor fi reduse n perioadele cu vnt puternic sau se va urmari umectarea mai intensa a suprafe elor; - reducerea timpului de mers n gol a motoarelor utilajelor si mijloacelor de transport auto; - detectarea rapida a eventualelor neetanseita i sau defec iuni si interven ia imediata pentru eliminarea cauzelor; - stropirea ciclica cu apa pe caile de transport si suprafe ele de lucru, care produc praf, n vederea reducerii pna la anulare a poluarii cu pulberi. Pentru perioada de func ionare s-au prevazut n proiect masuri constructive pentru reducerea emisiilor de pe amplasamentul parcarii. Accesul n parcare se va permite doar autoturismelor si autovehiculelor usoare, cu sarcina totala autorizata de max. 3,5 tone. Va fi asigurata ventilarea naturala pe cele doua fa ade diametral opuse nord-sud, n suprafa a de 51% din suprafa a pere ilor laterali; suprafa a libera perimetrala reprezinta pentru fiecare nivel ntre 5-9% din aria utila a nivelului respectiv; distan a dintre fa adele libere deschise este de 4648m. Pentru re inerea emisiilor poluante s-au prevazut fa ade de tip fa ada verde, sus inuta de raster de lemn pe structura metalica (pergola) care va constitui suportul pentru plantele aga atoare. Aceasta este prevazuta de la nivelul parapetului din beton cu h = 1,0m, pna la tavan. De asemenea, se va amenaja spa iul verde din jurul construc iei, iar pe fa ade vor fi prevazu i spale i pentru a ajuta plantele aga atoare sa se ridice pna la cotele superioare ale fa adelor, astfel nct sa se creeze un ecran vizual, absorbant al emisiilor din parcare. Se men ioneaza ca, aceasta solu ie adoptata, asigura implicit si protec ia mpotriva eventualelor deranjamente, care ar fi putut fi provocate de luminile farurilor autovehiculelor din parcare. Pentru evitarea acestor fenomene, pe timpul nop ii se vor utiliza cu precadere spa iile de parcare de la subsol si parter.
90
! " # $ %
9.5.3. Sol n perioada de execu ie a lucrarilor se vor lua toate masurile de protec ie, conform normelor tehnice de securitate pentru evitarea scurgerilor accidentale de carburan i sau lubrifian i pe sol. Betonul se va pune n opera fiind transportat direct cu betoniera de la cea mai apropiata sta ie de betoane. Depozitul de material vegetal si decoperta va constitui un depozit temporar pentru uscarea si ncarcarea n autobasculante a pamntului excavat. Impactul produs de lucrarile de organizare de santier asupra factorului de mediu sol va fi neglijabil si nu va conduce la modificari majore n structura acestuia. Temporar pot aparea fenomene de compactare si tasare n perioada execu iei prin circula ia utilajelor. Accidental, n timpul execu iei lucrarilor, s-ar putea deversa pe sol substan e cu caracter poluant de tipul combustibili, lubrifian i si reziduurile acestora, care vor fi culese pe materiale absorbante specifice si depozitate n locuri speciale pentru a fi tratate ca deseuri cu con inut periculos. Nu se vor utiliza substan e sau preparate chimice periculoase, care sa afecteze solul si subsolul. Prin urmare, n perioada de execu ie se vor respecta urmatoarele masuri de prevenire respectiv diminuare a impactului: - respectarea normelor de protec ia mediului la desfasurarea activita ilor specifice de execu ie; - colectarea, depozitarea si evacuarea corespunzatoare a tuturor tipurilor de deseuri; - amenajarea de platforme speciale pentru depozitarea materialelor, a utilajelor si deseurilor; - alimentarea cu carburan i a utilajelor si mijloacelor de transport auto n sta ii de distribu ie autorizate; - verificarea periodica si men inerea ntr-o stare tehnica corespunzatoare a tuturor utilajelor si mijloacelor de transport auto utilizate; - interven ia rapida n caz de avarii accidentale pentru eliminarea cauzelor si diminuarea daunelor; - colectarea tuturor scurgerilor accidentale, si reconstruc ia ecologica a zonelor eventual poluate.
91
! " # $ %
n perioada de func ionare, pentru protec ia solului, platformele vor fi betonate si racordate la canalizarea publica din zona. Se vor respecta urmatoarele masuri pentru prevenirea poluarii solului: - organizarea managementului deseurilor pe amplasament: colectare selectiva n recipiente adecvate si eliminare controlata prin intermediul unor agen i economici autoriza i; - ntre inerea generala a spa iilor de parcare si auxiliare; - organizarea riguroasa a semnalizarii traficului, astfel nct sa fie asigurata fluidizarea traficului, evitarea blocajelor si minimizarea accidentelor de circula ie; - ntre inerea corespunzatoare a re elei de canalizare; - ntre inerea spa iilor verzi amenajate n jurul construc iei parcarii. 9.5.4. Subsol innd cont ca, activitatea nu va produce schimbari n mediul geologic, nu exista un risc major privind impactul asupra elementelor mediului, astfel nct nu se impun masuri speciale de protec ie, respectndu-se masurile prevazute pentru protec ia solului si apelor subterane (prezentate la capitolele anterioare). Dupa finalizarea lucrarilor si dezafectarea santierului se va trece la etapa de refacere a mediului si amenajarea spa iilor verzi din jurul construc iei. 9.5.5. Biodiversitatea Pentru protec ia biodiversita ii, n perioada de execu ie se va cauta ca lucrarile sa se desfasoare organizat, iar deplasarea utilajelor grele se va desfasura pe drumurile desemnate, cu respectarea stricta a prevederilor proiectului. Se vor folosi utilaje si mijloace de transport auto silen ioase, respectnduse instruc iunile de lucru specifice pentru a reduce la minim riscul de poluare si zgomotul produs de aceste utilaje. Se va urmari sa nu existe scurgeri de ulei sau combustibil, iar utilajele defecte, utilita ile aferente inutile, cauciucuri, bidoane, subansamble din metal s.a., vor fi ndepartate din zona. Vor fi desemnate pe amplasament puncte de colectare a deseurilor, un punct sanitar, tomberoane, toalete ecologice mobile precum si un punct de P.S.I. Se va evita efectuarea lucrarilor de construc ii n timpul nop ii pentru protec ia speciilor de animale cu activitate nocturna (chiroptere). Dupa finalizarea lucrarilor, se va efectua reconstruc ia ecologica ct mai grabnica a spa iilor afectate de santier si se vor amenaja spa iile verzi n jurul construc iei, cu lucrari de ntre inere periodica.
92
! " # $ %
Pentru aspectele cauzatoare de impact n perioada de func ionare sunt prevazute masuri constructive de ameliorare n proiectul elaborat pentru investi ie (diminuarea zgomotului si emisiilor n aer). Amenajarea unor spa ii verzi n jurul obiectivului si utilizarea fa adelor de tip fa ada verde va asigura crearea de condi ii pentru mbunata irea calita ii mediului si implicit protec ia florei si faunei.
.
9.5.6. Peisajul n perioada de execu ie, afectarea peisajului se poate evita printr-o organizare corespunzatoare a santierului, cu respectarea normelor n vigoare (mprejmuire, etc.). Dupa terminarea lucrarilor de execu ie, se vor efectua lucrarile de amenajare pentru protec ia mediului, prin realizarea spa iilor verzi si ntre inerea periodica ale acestora. Nu sunt necesare masuri speciale pentru diminuarea impactului asupra peisajului, avnd n vedere ca, implementarea proiectului va avea un impact pozitiv asupra acestui factor de mediu. 9.5.7. Mediul social si economic Nu se impun masuri speciale, avnd n vedere ca nu se prognozeaza un impact negativ asupra mediului social si economic. 9.5.8. Condi ii culturale si etnice, patrimoniul cultural Nu se impun masuri speciale de protec ie, avnd n vedere ca nu se prognozeaza un impact semnificativ asupra condi iilor culturale si etnice respectiv patrimoniului cultural din zona. 9.6. Concluzii majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului Concluziile care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului nconjurator, conform Metodei de evaluare ABC/XYZ - EVALTIM, pentru proiectul: sunt urmatoarele:
! " # $ %
Cu toate ca obiectivul analizat de ine avizele legale pentru realizarea proiectului si se prognozeaza ca activitatea va fi acceptata de colectivitate, aceasta va determina modificarea starii ini iale a unor componente de mediu, cele mai multe influen e fiind cu importan a secundara, iar ca durata nesemnificative .
93
! " # $ %
Avnd n vedere condi iile de amplasament si solu ia constructiva moderna adoptata, se poate afirma ca implementarea proiectului nu va afecta semnificativ factorii de mediu, cu condi ia respectarii masurilor prevazute n proiect si recomandate n prezentul studiu. Apreciem ca, obiectivul se ncadreaza n cerin ele de emitere a Acordului de Mediu necesar promovarii investi iei, drept pentru care propunem continuarea procedurii de emitere a acestuia, datele prezentate putnd fi considerate suficiente pentru fundamentarea deciziei autorita ii competente de mediu. 9.7. Prognoza asupra calita ii vie ii/standardului de via a si asupra condi iilor sociale n comunita ile afectate de impact n vederea evaluarii impactului proiectului asupra sanata ii popula iei, calita ii vie ii si condi iilor sociale s-a realizat un Studiu de impact asupra sanata ii popula iei si mediului nconjurator din zona de amplasare, construc ie, amenajare si func ionare a obiectivului Complex multifunc ional Zona Tribunalului Oradea, de catre societatea SC ARTIMED SRL Oradea, n cadrul caruia s-a analizat poten ialul risc pentru sanatatea popula iei generat de obiectiv. Studiul s-a axat n principal pe identificarea pericolelor si cuprinde informa ii despre pericolul respectiv si stabilirea daca efectul nociv stabilit se regaseste n cazul obiectivului dat (n condi ii de func ionare normala). n continuare se prezinta aspecte din studiul de specialitate realizat, precum si concluziile rezultate n urma acestui studiu. Amplasarea obiectivelor economico-sociale n zonele populate se face n conformitate cu Normele de igiena si recomandarile privind mediul de via a al popula iei stabilite prin Ordinul Ministrului Sanata ii nr. 536/1997 (actualizat pna la data de 30 aprilie 2008). Situa ia actuala Amplasamentul propus pentru realizarea proiectului este ocupat de doua corpuri principale de cladire si anexe ale acestora avnd func ionalitatea de Sec ie Clinica a Spitalului de Boli Infec ioase. Aceasta unitate este unitate cu risc pentru sanatatea popula ie, iar n masura declasarii unor evenimente epidemice majore, acest risc creste foarte mult. Conform Ord. M.S. 536/1997 Unita ile care, prin specificul activita ii lor necesita protec ie speciala (spitale, centre de sanatate, crese, gradini e, etc.) se vor amplasa astfel nct sa li se asigure o $ , de arterele de circula ie sau $ $ de zonele urbane aglomerate. n prezenta situa ie aceasta zona nu a fost instituita. Unitatea sanitara nu are sta ie de epurare a apelor uzate, doar tanc septic, pentru infectele de spital de boli infec ioase.
94
! " # $ %
De asemenea, n apropierea unor blocuri de locuin e din str. Republicii A4, A6 au fost amenajate pe domeniul public garaje din tabla, nerespectnd toate dispozi iile legale ale Ord. M.S. 536/1997. Situa ia propusa Tot conform acestei normativ amplasamentul propus respecta dispozi iile art. 4: Unita ile de mica industrie, comerciale si de prestari servicii, care pot crea riscuri pentru sanatate sau disconfort pentru popula ie prin producerea de zgomot, vibra ii, mirosuri, praf, fum, gaze toxice sau iritante, etc. $ $ $ Distan a se masoara ntre fa ada locuin ei $ si perimetrul unita ii. Pentru unita ile sus-men ionate se vor asigura mijloace adecvate de limitare a nocivita ilor, astfel nct sa se ncadreze n normele din standardele n vigoare. Aceste masuri sunt respectate prin proiect. SC ARTIMED SRL Oradea a efectuat de asemenea un studiu sociologic, care a vizat analiza pozi iei subiective a vecinata ii, fa a de construirea parcarii, pe urmatoarele direc ii de analiza: pozi ia subiectiva a celor chestiona i fa a de efectele traficului si o estimare a influen ei parcarii n acest sens, parerea intervieva ilor cu privire la utilitatea si loca ia parcarii, experien a personala cu privire la parcarea n zona. n cadrul studiului sociologic s-a realizat esantionari prin chestionare care cuprind ntrebari de opinie avnd o scala de intensitate sufucient de detaliata pentru a surprinde nuan e relevante din partea responde ilor. Baza de date rezultata n urma realizarii interviurilor a fost prelucrata si analizata statistic. Popula ia analizata: estimativ 1800 de persoane, ce sunt expuse constant la condi iile de mediu din zona. Zona a fost delimitata n func ie de impactul poten ial asupra sanata ii si a calita ii vie ii generat de construc ia parcarii, rezultnd strazile: Republicii de la intersec ia cu Parcul Traian la intersec ia cu Snagovului, Parcul Traian, G. Enescu, Tribunalului, F.chubert, G.Dima, Snagovului. Chestionarele s-au aplicat pe un esantion reprezentativ de 652 de persoane, cu o eroare de esantionare de 3% la un nivel de ncredere de 0,95. Rezultate: Pozi ia subiectiva fa a de construc ia parcarii:
Este nevoie de mai multe locuri de parcare n zona Da 91,1% Nu 8,9%
Acord cu privire la construirea unei parcari supraetajate n zona
Da 79,3% Nu 8,9% Nu ma pot pronun a 6,9%
95
! " # $ %
Acord cu privire la locul parcarii supraetajate n zona
Da 68,4% Nu 30,1% Nu cunosc zona 1,5% Total
Tip activitate Acord cu locul proiectat Rezident Institu ie Firma privata al complexului de parcare Da 92 161 193 446 Nu 89 53 54 196 Nu cunosc zona 0 8 2 10 Total 181 222 249 652
Pozi ia subiectiva fa a de utilitatea parcarii:

Motive pentru Acord Acord Dezacord Dezacord re alizarea parcarii puternic puternic Reducerea timpul 53,4 % 25,8 % 6,2 % 1,9 % 12,5 % 648 afectat parcarii Siguran a masinii 54,7 % 24,9 % 5,9 % 1,9 % 12,7 % 647 Decongestionarea 51,1 % 26,5 % 6,3 % 2 % 14,1 % 646 traficului n zona Disconfortul creat de 46,7 % 26,9 % 6,2 % 2,2 % 18 % 643 parcarile ilegale Impulsioneaza 28,7 % 32, 6% 10,3% 2,3 % 26,1% 641 activitatea economica n zona Zona devine mai 28,4 % 30,6% 13,8% 2,2 % 24,7% 644 atrac tiva n general
$
Nerelevant Total
a) Privind experien a parcarii n aceasta parte s-au folosit ntrebari filtru pentru a suprinde opinia celor ce folosec de obicei autoturismul pentru deplasarea n zona, astfel: - aprox 49,5 % depun un efort considerabil pentru gasirea unui loc de parcare; - 47,8% dintre cei chestiona i sun afecta i n mare masura de costul parcarii; - 60 % au raspuns ca au fost amenda i iar 32% au considerat ca au parcat la ntmplare. b) Privind utilitatea parcarii analiza prezinta o situa ie fara echivoc cu privire la: - necesitatea suplimentarii locurilor de parcare (91,1%), - modalitatea tehnica concreta de realizare a acestui aspect fiind sus inuta de 79,3% dintre cei ntreba i, iar - loca ia prevazuta de 68,4%.
96
! " # $ %
Cea mai mare parte dintre chestiona i, angaja ii firmelor private si institu iile sus in loca ia proiectului, obiec iile venind n general de la reziden i mai n vrsta atasa i afectiv de zona. Responde ii considera o masura utila parcarea din urmatoarele motive: - reduce timpul dedicat parcarii; - siguran a masinii; - dispare disconfortul creat de parcarile ilegale; - decongestionarea traficului; - contribuie la dezvoltarea economica a zonei. Asteptarile persoanelor intervievate cu privire la condi iile de trafic dupa realizarea parcarii sunt pozitive, considernd ca aspectele negative determinate de trafic vor scadea sau ramn neschimbate. Concluziile finale ale Studiului de sanatate sunt prezentate mai jos: Amplasamentul si documenta ia de proiect pentru obiectivul Complex multifunc ional zona Tribunalului Oradea cu parcaje auto supraetajate respecta dispozi iile legale n vigoare, raportate la sanatatea popula iei; Exista n ara, o practica urbanistica similara, de amplasare a parcarilor supraetajate n apropierea zonelor de locuit chiar si fara a respecta distan ele minime preconizate n actele normative sanitare; Evaluarea situa iilor poten ial periculoase si a factorilor de risc prezinta ncadrare n normele legal admise; Analiza inciden ei morbidita ii pe 10 ani, raportate la factorii etiologici ce ar putea interveni ca urmare a augumentarii unor situa ii periculoase posibile, datorate func ionarii obiectivului, eviden ieaza n general tendin e descendente pentru afec iunile acute si ascendente pentru afec iunile cronice (n special afec iuni aparatului respirator); Cercetarea sociologica surprinde subtil caracterul administrativ si de afaceri al zonei, n detrimentul aspectului reziden ial. Analiza a eviden iat n principal, pozi ia subiectiva a celor chestiona i fa a de efectele traficului actual si o estimare cu privire la influen a acestuia n condi iile construirii parcarii;evaluarea subiectiva a utilita ii si a loca iei parcarii, precum si experien a personala subiectiva de parcare actuale n zona Rezultatele elocvente ale cercetarii sociologice: - necesitatea mai multor locuri de parcare, sus inuta n propor ie de 91,1% - acord cu privire la construirea unei parcari supraetajate n zona, n propor ie de 79,3% - acord puternic fa a de utilitatea parcarii si fa a de toate problemele care vor fi astfel rezolvate.
97
! " # $ %
Considernd specificul proiectului, datele tehnice, datele din literatura de specialitate, rezultatele evaluarii, se poate concluziona ca, func ionarea obiectivului nu poate sa duca la o expunere a popula iei din vecinatate la factori nocivi deosebi i (si n perspectiva la o crestere a expunerii). Cercetnd aceste premise, riscul si impactul asupra popula iei din vecinatatea obiectivului poate fi considerat foarte scazut, fara a influen a starea de sanatate a popula iei n sens negativ, n condi iile si fa a de constatarile direct efectuate. 9.8. Alte avize ob inute conform Certificatului de Urbanism.
10. DOCUMENTE ANEXATE

Plan de ncadrare n zona Plan situa ia existenta Plan situa ia propusa Plan sec iune A-A Harta zgomotului pe timp de zi Harta zgomotului pe timp de noapte Harta Municipiului Oradea corpuri de apa Harta climei Romniei Harta Municipiului Oradea tipurile de sol Harta Municipiului Oradea textura orizontului de suprafa a Harta geologica a Romniei Harta vegeta iei Romniei Harta faunei Romniei Harta Municipiului Oradea zone verzi Harta geografica a jude ului Bihor Fotografii executate n zona propusa pentru realizarea proiectului Bibliografie.
Nota: Se vor anexa ulterior evaluarea propunerilor motivate ale publicului si minutele prezentarii raportului de evaluare a impactului asupra mediului n dezbaterea publica.
**************
98

Studiu Impact Eco Consulting

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu Impact Eco Consulting

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI pentru

Eco Consulting Oradea

1.3. Denumirea proiectului

Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI pentru

Eco Consulting Oradea

Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI pentru

Eco Consulting Oradea

Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI pentru

Eco Consulting Oradea

Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI pentru

Eco Consulting Oradea

Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI pentru

Eco Consulting Oradea

Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI pentru

Eco Consulting Oradea

Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI pentru

Eco Consulting Oradea

Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI pentru

Eco Consulting Oradea

Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI pentru

Eco Consulting Oradea

Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI pentru

Eco Consulting Oradea

Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI pentru

Eco Consulting Oradea

256 MWh/an 150 kW 100 tone/an 15 litri/h

Statii de distributie carburanti autorizate

Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI pentru

Eco Consulting Oradea

Motorina 200 litri P T, F R45, R10

Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI pentru

Eco Consulting Oradea

Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI pentru

Eco Consulting Oradea

Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI pentru

Eco Consulting Oradea

Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI pentru

Eco Consulting Oradea

Lzsn dB(A) Lnoapte dB(A)

Strazi, drumuri si autostrazi

Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI pentru

Eco Consulting Oradea

Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI pentru

Eco Consulting Oradea

Nr. surse de poluare

Masuri de eliminare/ reducere a poluarii

Utilaje si mijloace de transport auto implicate n activitatea de execu ie a lucrarilor

10-15 50 dB (A) OMS 536/1997

Zgomotul circula iei rutiere

maxim 60-70 dB(A)

460 50 dB (A) OMS 536/1997

Zgomotul circula iei rutiere

Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI pentru

Eco Consulting Oradea

Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI pentru

Eco Consulting Oradea

Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI pentru

Eco Consulting Oradea

Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI pentru

Eco Consulting Oradea

Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI pentru

Eco Consulting Oradea

Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI pentru

Eco Consulting Oradea