P. 1
Modalitati de valorificare a turismului rural in judetul maramures

Modalitati de valorificare a turismului rural in judetul maramures

|Views: 187|Likes:
Published by Roxana Stefaniu
Forme de turism
Forme de turism

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Roxana Stefaniu on Jun 04, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/02/2015

pdf

text

original

UNIVERSITATEA CREsTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC sI COMERCIAL

MODALITĂŢI DE VALORIFICARE A JUDEŢULUI MARAMUREs PRIN PRISMA TURISMULUI RURAL sI A AGROTURISMULUI
Conducator stiintific: Absolvent: Bucuresti 2007

CUPRINS
INTRODUCERE CAPITOLUL 1: ASPECTE TEORETICE GENERALE PRIVIND TURISMUL, TURISMUL RURAL sI AGROTURISMUL........................................................................ 9 1.1 Definitii uzuale..................................................................................................................... 1.2 Avantajele si dezavantajele practicǎrii turismului rural în plan economic, social ecologic .................................................................................................................. 11 1.3 Motivatiile ce stau agroturismului............................................................ 15 la baza si practicǎrii 9

1.4 Tipologia satelor turistice...................................................................................................... 16 1.5 Modalitǎti de cazare si alimentatie publicǎ specifice satelor turistice. Criterii economico-sociale de clasificare a fermelor si pensiunilor agroturistice................. 18 CAPITOLUL 2: CARACTERIZAREA GENERALĂ A JUDEŢULUI MARAMUREs.......................................................................................................................... 22 2.1 Maramuresul între nou si vechi............................................................................................ 22 2.2 Istorie si culturǎ în contextul actual...................................................................................... 24 2.3 Asezare geograficǎ si cǎi de acces......................................................................................... 25 2.4 Nivelul de dezvoltare economico-socialǎ............................................................................. 28 2.4.1 28 2.4.2 Industria....................................................................................................................... 29 2.4.3 Agricultura................................................................................................................... 31 2.4.4 Învǎtǎmântul................................................................................................................ 31 2.4.5 Populatia...................................................................................................................... 33 Economia.....................................................................................................................

CAPITOLUL 3: ANALIZA OFERTEI TURISTICE DIN JUDEŢUL MARAMUREs.......................................................................................................................... 34 3.1 Continutul potentialului turistic............................................................................................ 34 3.1.1 Resurse naturale........................................................................................................... 36 3.1.1.1 Relieful........................................................................................................... 39

3.1.1.2 Clima............................................................................................................... 42 3.1.1.3 Reteaua hidrograficǎ....................................................................................... 43 3.1.1.4 Solurile, flora si fauna..................................................................................... 44 3.1.1.5 Rezervatiile naturale....................................................................................... 45 3.1.2. Resurse antropice...................................................................................................... 47 3.2 Baza tehnico-materialǎ a judetului: dinamici si structuri în perioada 2000-2004............... 58 3.2.1 Unitǎti de cazare......................................................................................................... 59 3.2.2 Unitǎti de alimentatie.................................................................................................. 67 3.2.3 Instalatii de agrement.................................................................................................. 68 3.2.4 Instalatii de tratament.................................................................................................. 69 3.3 Principalele forme de turism practicate în judetul Maramures............................................. 69 CAPITOLUL 4: CADRUL ETNOGRAFIC AL JUDEŢULUI MARAMUREs................. 82 4.1 Asezǎrile .............................................................................................................................. 82 4.2 Mestesugurile tǎrǎnesti......................................................................................................... 83 4.3 Casa si gospodǎria tǎrǎneascǎ.............................................................................................. 84 4.4 Portul popular si obiceiurile................................................................................................ 85 4.5 Monumentele de arhitecturǎ, bisericile si portile maramuresene........................................ 87 4.6 Decorul si simbolistica lui................................................................................................... 88

CAPITOLUL 5: CALCULUL sI INTERPRETAREA PRINCIPALILOR INDICATORI CE CARACTERIZEAZĂ CIRCULAŢIA TURISTICĂ A JUDEŢULUI MARAMUREs, ÎN PERIOADA 2001-2005....................................................................................................... 90 5.1 Numǎrului mediu zilnic de turisti........................................................................................ 5.2.Numarul de înnoptari........................................................................................................... 5.3 Durata medie a sejurului...................................................................................................... 5.4 Densitatea circulatiei turistice.............................................................................................. 5.5 Coeficientul de utilizare a capacitǎtii de cazare................................................................... 90 92 94 94 96

CAPITOLUL 6: STRATEGII DE DEZVOLTARE sI PROMOVARE A POTENŢIALULUI TURISTIC RURAL DIN JUDEŢUL MARAMUREs......................... 97 6.1 Activitǎti de management si marketing în domeniul turismului si agroturismului în România.................................................................................................... 97 6.2 Modalitati de dezvoltare si promovare a turismului rural în judetul Maramures.................103 6.3 Determinarea indicelui de atractivitate al zonei Maramuresului .........................................109 6.4 Propuneri privind noi judet.......................................................................112 CONCLUZII ANEXE BIBLIOGRAFIE trasee turistice în

İNTRODUCERE
Activitatea turisticǎ reprezintǎ cǎlǎtoria de plǎcere, pentru recreere. Aceastǎ notiune a fost extinsǎ în ultimii ani pentru a include orice cǎlǎtorie în afara zonei în care cineva trǎieste sau munceste, de la cǎlǎtorii de o zi pânǎ la vacante în strǎinǎtate. Turismul se numarǎ printre cele câteva fenomene ce s-au impus în epoca contemporanǎ, dezvoltarea sa spectaculoasǎ constituind o trǎsǎturǎ caracteristicǎ secolelor XX si XXI. Termenul de turism are un continut cât se poate de complex, specialistii atribuindu-i sensuri diferite. Plecând de la originea sa (de la cuvintele latinesti turnare – a se întoarce si turnus – miscare circularǎ), termenul desemneazǎ o cǎlǎtorie (deplasare circularǎ a oamenilor) cu întoarcere în punctul de plecare (de rezidentǎ), acesta regǎsindu-se (cu acelasi sens) în

majoritatea limbilor de largǎ circulatie (în francezǎ – tourisme, în englezǎ – tourism, în italianǎ – tourismo, în germanǎ –tourismus, în rusǎ – turizm etc.) În prezent, activitatea turistica se înscrie între fenomenele ce s-au impus în mod deosebit pe plan mondial, dezvoltarea sa permanentǎ constituind una dintre principalele tendinte ale secolului nostru si, în special, a celei de-a doua jumatati a acestuia, când se poate vorbi cu adevarat de o „explozie turistica”[1]. Ca mijloc de utilizare în mod placut si în conditii de confort a timpului liber, turismul a devenit în zilele noastre o activitate social-culturala si economica de mare importanta, fiind un element esential care contribuie la echilibrarea balantei de plati a unei tari. Turismul, mai mult ca oricare alt domeniu de activitate, este dependent printre altele de conditiile meteo, dar mai ales de starea mediului înconjurator. Astfel întreg materialul turistic, materie prima a “industriei calatoriei si ospitalitatii”, este parte integranta a mediului înconjurator, si drept urmare, depinde în mod direct si obiectiv de calitatea si ospitalitatea zonelor turistice. Asadar, prin turism se întelege, în primul rând, ansamblul de activitati prin care omul îsi petrece timpul liber calatorind în alta localitate sau tara pentru a vizita oameni si locuri, monumente si muzee, pentru a-si îmbogati cunostintele generale, pentru a se distra si a face sport, pentru odihna sau tratament etc., iar în al doilea rând industria creata pentru satisfacerea tuturor serviciilor solicitate de turisti la locul de destinatie, la un înalt nivel calitativ, si în conditiile protectiei si conservarii resurselor turistice, în special, si a mediului înconjurǎtor în general[2]. România dispune de un important potential turistic, atât natural cât si cultural-istoric. Potentialul natural este dat de marea varietate a peisajului (de la peisajul marin si deltaic la cel montan – împadurit, cu pajisti întinse sau, din contra, cu creste ascutite si stânci golase) si, deasemenea de marea bogatie a izvoarelor minerale si termale ce o plaseaza pe unul din primele locuri în Europa. Potentialul cultural este dat de varietatea vestigiilor (ale culturilor neolitice, grecesti, romane, dacice), monumentelor istorice, arhitectonice, de arta si de foarte buna conservare a civilizatiei populare (folclor, etnografie, arta populara). Turismul românesc dispune în prezent de cca. 300 000 locuri de cazare, din care 43% se afla în statiunile balneo-climaterice de pe litoralul Marii Negre, 16% în statiunile balneare din restul tarii, 6% în statiunile montane etc. Unitatile de cazare cuprind hoteluri (56% din totalul locurilor de cazare), vile, hanuri turistice, moteluri, campinguri, cabane, pensiuni. Din totalul locurilor de cazare cea mai mare pondere o detin unitatile de 1-2 stele (46% din total), dar exista si unitati de 3-4 stele (6% din total). Statiunile mon 10310d322k tane, marine sau balneoclimaterice, precum si cabanele, motelurile si alte forme de cazare, ofera posibilitati variate de formule de vacanta: alpinism, excursii, sporturi de iarnǎ sau nautice, vânatoare, pescuit[3]. Pentru a-si satisface nevoia de miscare fizica, oamenii doresc sa-si petreaca mai mult timp liber în mijlocul naturii, în zone cu un cadru natural cât mai pitoresc si cât mai putin poluate. Aceste zone se gasesc cu precadere în spatiul rural, agroturismul afirmându-se ca o solutie de evadare a orasenilor din mediul urban deosebit de stresant.

De la bisericile din lemn din Maramures, manastirile din Moldova, artizanatul si horele satelor si pâna la ospitalitatea specifica românilor, toate acestea sunt valori universale si argumente pentru atractia turistilor. Din 1990, în România a început sa se dezvolte turismul rural (agroturismul). Nucleul l-a constituit zona Moeciu – Bran. Apoi, încetul cu încetul fenomenul s-a extins în toata tara. Pe de o parte turistii au început sa prefere linistea si aerul nepoluat din mediul rural în locul hotelurilor. Pe de alta parte, taranii sunt din ce în ce mai interesati de aceasta noua îndeletnicire – turismul rural. Turismul rural ofera turistilor straini posibilitatea de a cunoaste direct traditiile poporului român, ospitalitatea acestuia si bucataria autentica din fiecare zona. Frumusetea cadrului natural si monumentele istorice de valoare nationala si internationala, creeaza premisele obtinerii unui important aport economic din sfera turismului rural. Dezvoltarea si promovarea turismului rural românesc este realizata de Asociatia Nationala pentru Turism Rural, Ecologic si Cultural (ANTREC), organizatie nonguvernamentala înfiintata în 1994, membra a Federatiei Europene de Turism Rural – EUROGITES. ANTREC are 31 de filiale judetene, un numar de 2500 de membrii si pensiuni turistice si agroturistice în 770 de sate românesti[4]. Satul românesc – prin specificul etnocultural si etnografic, prin originalitate si bogatia resurselor proprii spatiului geografic aferent - reprezinta un produs turistic inedit pentru piata nationala, dar mai ales pentru cea mondiala. Pe de alta parte, satul turistic românesc poate contribui la descoperirea tarii noastre, ca posibila destinatie turistica, creând interesul fata de România ca loc ce ofera o gama larga de experiente, de vacante de calitate si chiar oportunitati de afaceri. Daca în tari ca Franta, Germania sau Austria, turismul rural are deja o vechime de câteva decenii, în România, aceasta formula de vacanta cu sejur în gospodariile taranilor se practica de putin timp într-un cadru organizat. O terapie anti-stress în mijlocul naturii nu poate fi decât beneficǎ pentru sanatate si chiar pentru prosperitatea afacerilor. Turismul rural se desfasoarǎ în ariile extraurbane, utilizeaza pensiunile si fermele agroturistice pentru cazare si servirea mesei, beneficiaza de un mediu nepoluat si de atractiile turistice naturale sau create de om. Ca forma de „loisir” el se practicǎ pentru odihna si recreere, cura de aer, sporturi, instructie si educatie, tratament balnear etc. Date fiind varietatea si valoarea peisagistica a cadrului natural, diversitatea si dispersia în teritoriu si cu precadere în spatiul rural a patrimoniului cultural-istoric, aceasta forma de turism cuprinde peste 60% din teritoriul tarii, conducând la deconcentrarea marilor aglomerari turistice si la evitarea degradarii mediului înconjurator si a resurselor turistice. De aceea, contribuie la introducerea în circuitul turistic intern si international a unor variate conditii naturale si la valorificarea tezaurului de cultura traditionala sau contemporana, a întregului potential culturalistoric din spatiul rural.

dar si necesara în etapa actuala. Ulterior. însa. în structurǎ. fiecare întâmplare avându-si rostul ei. România are mari posibilitati de dezvoltare a turismului rural. dar abia între 1973-1974 s-a încercat revitalizarea acestuia prin identificarea a 33 de „sate turistice” din toate zonele etnografice si omologarea gospodariilor taranesti. costumele traditionale. practicarea acestuia fiind nu numai posibila. ca si în tot nordul tǎrii. de la munte pâna la litoralul Marii Negre sau în mirifica Delta a Dunǎrii. Maramuresul este o arie culturalǎ cu caracteristici specifice bine conturate care. la nivel organizatoric. s-au initiat actiuni de promovare a turismului rural.[5] Dupa 1990. apoi au aparut agenti economici specializati. marele scriitor român Geo Bogza spunea despre Maramures: „Prin potentialul sǎu monumental si folcloric. care avea si sarcini de organizare si promovare a turismului în mediul rural. legislativ. a dat un nou impuls acestei forme de turism. de petrecere a timpului liber în vacanta sau în week-end. în Maramuresul istoric. dar au functionat numai doua: Leresti (Arges) si Sibiel (Sibiu).Pe de alta parte. formativ. Coplesit de frumusetea si valoarea acestor meleaguri. de identitate zonalǎ foarte precise. se regǎsesc în ceea ce înseamnǎ „spiritualitate româneascǎ”. poate chiar a mileniilor. au fost create de-a lungul sutelor de ani. oglindit în arhitectura popularǎ originalǎ. în peisajul pitoresc al mediului rural.” . datinile si ritualurile sǎrbǎtorilor se aflǎ la mare pret. respectiv Bucovina si Oas. fiecare gest. Astfel. ofera populatiei cu venituri reduse posibilitatea de odihna si reconfortare. pe locurile de leagǎn ale neamului românesc. ar putea schimba radical imaginea României în lume. multe dintre acestea rǎmânând neschimbate de sute de ani. prin ospitalitatea deosebita. alǎturi de arhitectura traditionalǎ. Una din zonele cu un bogat potential turistic rural o reprezintǎ Maramuresul. ape nǎvalnice. coloritul portului popular si frumusetea graiului locuitorilor sǎi. pajisti alpine întinse. Turismul rural se practica în România din anii `20-`30. constituirea ANTREC. Toate acestea. de cercetare si cooperare internationala. datinile autentice. Judetul Maramures pǎstreazǎ nesecate comori de frumusete. si constituie azi o emanatie unicǎ de frumusete care dezvaluie spiritul oamenilor de aici si al românilor de pretutindeni[7]. în Ajunul Crǎciunului sau de Boboteazǎ. iar locuitorii sai. adevǎrat tezaur etnografic al României. zeci de izvoare minerale. Aici. într-un univers cu totul aparte: peisaje de un neasemuit pitoresc. Apoi. Maramuresul reprezintǎ în istoria noastrǎ ceea ce Egiptul reprezintǎ în istoria lumii. au fost omologate 13 sate. continând însǎ si multe elemente de originalitate. basmele devin relitate. Veniturile banesti realizate vor duce la ridicarea nivelului de civilizatie a satului românesc. aceastǎ noblete a traditiei care izbucneste cu bucurie la fiecare sǎrbǎtoare este ca un ritual strǎvechi. tǎranii devin haiduci sau cavaleri si povestile auzite la gura sobei devin reale. s-a înfiintat Comisia Zonei Montane. pǎduri compacte cu o faunǎ ce i-a adus faimǎ printre vânǎtori[6]. actiunea a fost stopata din ratiuni politice. Îndeosebi în preajma sǎrbǎtorilor. Într-un cadru natural de o frumusete coplesitoare.

Potrivit pǎrerii lui turismul este „un fenomen al timpurilor moderne. sa studieze stadiul actual de valorificare a potentialului turistic. în afara ariei de resedintǎ”[8]. aratǎ ca turismul grupeazǎ ansamblul activ de productie si consum. a nonrezidentilor”. pentru care locul sejurului nu este nici rezidenta principalǎ si durabilǎ. seful Consiliului Superior al Turismului Francez. turismul s-a cristalizat la sfârsitul sec. bazat pe cresterea necesitǎtii de refacere a sǎnǎtǎtii si schimbare a mediului. O definitie mai expresivǎ este formulatǎ în 1938. inclusiv prin determinarea indicatorilor ce caracterizeaza circulatia turistica.1 Definitii uzuale Prin natura lui turismul se prezintǎ ca o activitate economicǎ situatǎ la interferenta altor ramuri. TURISMUL RURAL sI AGROTURISMUL Desi este considerat de cei mai multi dintre specialisti ca un fenomen propriu perioadei contemporane. 1. Kaspar defineste turismul ca ansamblul raporturilor si fenomenelor rezultate din cǎlǎtoria si sejurul persoanelor. O primǎ încercare de definire a turismului ca fenomen social si economic apartine lui E. generate de deplasǎrile de o . CAPITOLUL 1 ASPECTE TEORETICE GENERALE PRIVIND TURISMUL. turismul are ca obiect „o productie si un consum de bunuri eterogene care concurǎ la satisfacerea nevoilor turistilor. industriei si perfectionǎrii mijloacelor de transport”. Michaud.. primele încercari de definire si caracterizare a acestuia dateaza din acea perioada. nici locul obisnuit de muncǎ.În acest context. al XIX-lea turismul era considerat ca fiind sinonim cu cǎlǎtoria. prin care se valorifica potentialul turistic al unui spatiu. lucrarea îsi propune sa evidentieze patrimoniul turistic fǎrǎ pereche al judetului Maramures. În anul 1983. Cǎlǎtoria sau sejurul de agrement devin inseparabile de notiunea de turism odatǎ cu înmultirea statiunilor termale si balneare. de cultivare a sentimentului de receptivitate fatǎ de frumusetile naturii.. cu accent pe cele specifice zonelor rurale. ceea ce determinǎ o serie de dificultǎti în definirea lui. in anul 1975. si sa propuna câteva strategii de promovare a acestui areal la nivel national. Pornind de la premisa cǎ fiecare ramurǎ economicǎ reprezintǎ locul unei productii de bunuri sau servicii care sunt consumate într-un mod specific. de Leville-Nizerolle. sǎ analizeze principalele forme de turism ce pot fi practicate în acest judet. Guy Freuler si dateazǎ din 1880. Mai târziu. potrivit cǎruia „turismul este ansamblul activitǎtilor nonlucrative ale omului. XIX si. ca atare. rezultat al dezvoltǎrii comertului. În prima jumǎtate a sec.

Turistul este vizitatorul care ramâne cel putin o noapte în mijloacele de cazare colective sau private la locul vizitat. cuprinzând activitatea turistica propriu-zisa: cazare. Componentǎ de bazǎ a desfǎsurǎrii turismului rural. de la domiciliul obisnuit. care îsi lǎrgeste continuu sfera de activitate. Notiunea de turism trebuie adaptatǎ permanent schimbǎrilor din viata economicǎ si socialǎ. altul decât cel obisnuit. de regula agricola.M. sau prin retele comerciale. însǎ turismul rural are o sferǎ de cuprindere mai larga astfel: turismul ruraleste un concept care acopera activitatea turisticǎ desfasurata si condusa de populatia locala si bazata pe potentialul natural si antropic local. pensiune. prestarea serviciilor de baza suplimentare. în timp ceagroturismul este o forma particulara a turismului rural. organism major care creaza cadrul general de desfasurare a activitatii turistice în lume.noapte sau mai multe. Dupǎ definitivarea relativǎ a notiunilor de turism si consemnarea lor în literatura de specialitate. sǎnǎtatea sau participarea la o reuniune profesionalǎ. Vizitatorul reprezinta orice persoana care calatoreste într-un loc. a adoptat un set de rezolutii si recomandari cu privire la conceptele utilizate în turism. satele turistice sunt asezari rurale situate într-un cadru pitoresc si nepoluat. cu celelalte domenii ale economiei. calatorului si turistului[10]: Calatorul este reprezentat de totalitatea persoanelor care se deplaseaza între doua sau mai multe locatii în orice scop. [11] Ambele forme de turism se încadreazǎ în notiunea mai generalǎ de turism „moale”. pentru mai putin de 12 luni consecutive si al carei scop principal nu este acela de prestare a unei activitati lucrative la locul vizitat. cât si activitatea economica.). gospodarii . se evidentiazǎ faptul cǎ acesta este un fenomen dinamic. Excursionistul este vizitatorul care nu-si petrece noaptea în mijloace de cazare colective sau private la locul vizitat. precum si modul de petrecere a timpului liber). Turismul rural si agroturismul sunt notiuni ce pentru multi înseamnǎ acelasi lucru. motivul cǎlǎtoriei fiind plǎcerea. practicata de gazdele turistilor (activitati productive de obtinere si prelucrare a produselor agricole în gospodarie si comercializarea acestora catre turisti.T. cel ce se practicǎ fǎrǎ a deranja echilibrul natural dintr-un areal. sportivǎ sau religioasǎ. derularea programelor. printre care si definitii ale turismului. care prezinta urmatoarele avantaje: traditii etnofolclorice nealterate si case cu arhitectura specifica unei zone etnografice. circulatie turistica. confruntatǎ si corelatǎ cu activitatea practicǎ. Turismul reprezinta activitatea persoanelor care calatoresc catre si ramân în locurile aflate în afara mediului lor obisnuit pe o perioada de timp de cel mult un an pentru relaxare. afacerile.[9] În 1991 Organizatia Mondiala a Turismului (O. afaceri sau alte scopuri.

alimentatia. parade ale portului popular. • Din punct de vedere socio-economic: Crearea si dezvoltarea turismului este consecinta mutatiilor social-economice din epoca contemporanǎ. constructiile. iar seara sǎ dormi într-o camerǎ mirosind a mere coapte . acestea sunt imaginile pe care le derulǎm în minte atunci când. sǎ te abati pe la o stânǎ.. turistii sunt invitati sǎ participe la sǎrbǎtorile traditionale locale.2 Avantajele si dezavantajele practicarii turismului rural în plan economic. Sǎ colinzi ziua întreagǎ pǎdurile si fânetele. suveniruri. transporturile. activitatile turistice derulate în spatiul rural „verde” genereaza efecte pozitive. ceea ce face ca turismul rural sǎ devinǎ un culoar deosebit de important. care sǎ facǎ legatura între tara noastra si restul lumii. turismul rural este preferat de tot mai multi turisti români si strǎini „saturati” de modernitate. dotari de infrastructura generala (alimentare cu energie electrica în întreaga localitate) apa si canalizare. rǎvǎsitul oilor. precum: mǎsurarea laptelui. târguri de artizanat ori vite. diplomati. începem sǎ visǎm cu ochii deschisi la o vacantǎ idealǎ. retea rutiera. muzee si atractii naturale si culturale. dotari comerciale. de orasele poluate. accesibilitate usoara la drumurile nationale si caile ferate. intelectuali. social si ecologic În timp.[12] Toate aceste concepte. sanitare si de telecomunicatie. Activitatea turisticǎ este beneficǎ si pentru diversificarea economiei locale acolo unde dezvoltarea agriculturii este insuficientǎ sau neregulatǎ. ce pot fi utilizate în dezvoltarea agrementului. au drept scop stabilizarea turismului ca activitate si evidentierea particularitǎtilor acestuia. oameni de afaceri. Aceastǎ ramurǎ a economiei stimuleazǎ dezvoltarea altor ramuri ale economiei nationale cum ar fi: industria. notiuni si definitii elaborate de OMT sau de mari profesori în domeniu. Refugiul în naturǎ este practicat nu numai de elevi si studenti cu posibilitǎti materiale modeste si nepretentiosi în privinta conditiilor de locuit. ci si de oameni din România si din strǎinǎtate cu un anume standard de viatǎ. Avantajele practicǎrii turismului rural pot fi prezentate din mai multe puncte de vedere: • Din punct de vedere al turistului: Odihna la tarǎ este o alternativǎ din ce în ce mai atractivǎ pentru orǎseni. monumente cultural-istorice. În afara odihnei propriu-zise. Într-adevǎr. artizanat etc. Prin aceasta se poate spune cǎ turismulstimuleazǎ activitǎti nationale rentabile ca: hotelǎria. de aglomeratia marilor hoteluri. coplesiti de griji si stresati de aglomeratia strǎzii. comertul.taranesti (cu un anumit grad de confort) ce se închiriaza turistilor. 1. dar si efecte nedorite mai ales când nu se respecta capacitatea de încarcare ecologica si particularitatile ecologice ale mediului rural. vizita unor castele medievale etc. .. partial modernizata. agricultura.

largirea orizontului de cunoastere al acestora. Turismul creeazǎ cererea localǎ de produse alimentare proaspete. acesta creând principalele motivatii în antrenarea si dezvoltarea unor initiative. Agroturismul reprezintǎ o realǎ sansǎ pentru economia localǎ. de recreere. la nivel local. a unor mestesuguri. energie electricǎ. plata personalului. cu concursul tuturor agentilor economici implicati în desfǎsurarea acestei activitǎti. componentǎ a turismului rural. Prin turism sunt finantate adesea si activitǎti culturale ca spectacole de teatru. ameliorând calitatea vietii locuitorilor. cu precǎdere a agroturismului. creatii artistice locale pentru satisfacerea turistilor. Toate aceste activitǎti dinamizeazǎ viata economicǎ localǎ. contribuie la dezvoltarea în ansamblu a zonelor rurale. a unor activitǎti traditionale care au fost neglijate multǎ vreme. comert) prin dezvoltarea de întreprinderi turistice locale sau de unitǎti de prestǎri servicii conexe. expozitii. dotǎri tehnico-edilitare. De aceea. instalatiilor. alimentare cu apǎ. în dezvoltarea socio-economicǎ a localitǎtii rurale si comunitǎtii în general si nu în ultimul rând. Acestea duc la cresterea veniturilor. iar aceastǎ dezvoltare la rândul ei va determina o crestere a circulatiei turistice. pentru achizitionarea de echipamente moderne. parcuri. muzicale. de a valorifica în stare proaspatǎ sau prelucratǎ produsele proprii din gospodǎrie. are cele mai mari implicatii în valorificarea resurselor turistice locale si în ridicarea nivelului de viatǎ al locuitorilor. scoli. reuniuni. achizitionarea de mǎrfuri. produse de micǎ industrie. Astfel banii primiti de la vizitatori sunt repartizati în diferitele sectoare ale economiei nationale. schimb de cunostinte si experiente între sat si oras. Totodatǎ cresc impozitele si taxele locale permitând dezvoltarea infrastructurii. în protejarea si conservarea mediului natural si construit .[14] Un alt efect pozitiv determinat de activitatea turisticǎ este efectul multiplicator al acestuia. datoritǎ complexitǎtii ei. Activitatea agroturisticǎ. artizanat. De toate acestea profitǎ atât populatia localǎ cât si turistul. în contextul unei activitǎti economice pe principii ecologice (turismul incitǎ la protejarea mediului). de a presta servicii. agroturismul. pescuit. dispensare etc. Aceasta duce la cresterea nivelului de culturǎ si civilizatie al locuitorilor din zona turisticǎ respectivǎ. Activitatea turisticǎ oferǎ gospodarului posibilitatea de a pune în valoare oferta de cazare. el este amator de trasee.[13] Dupǎ cum se observǎ.Turismul creeazǎ noi locuri de muncǎ în structurile turistice dar si în sectoarele economice adiacente (agricultura. spatii recreative. festivaluri. solicitǎ servicii si stimuleazǎ inventivitatea gospodarului. echipamentelor si serviciilor în folosul comunitǎtii locale – spatii verzi. provocând de fiecare datǎ noi venituri si realizând investitii de care vor beneficia viitorii vizitatori • Din punct de vedere socio-cultural: . interesul comunitǎtii si autoritǎtii locale este acela de a elabora o strategie de organizare si dezvoltare durabilǎ si de promovare a turismului rural. artizanat. competitii sportive care antreneazǎ si populatia localǎ.

lipsei cadrului legislativ si a reglementǎrilor de functionare ce pot permite dezvoltarea unui turism „greu” si cu caracter de masǎ în multe rezervatii sau parcuri naturale din apropierea satelor.[15] Dupǎ cum se poate observa . Deasemenea. faunei etc. în areale sensibile. si o serie de dezavantaje sau efecte negative generate de intensificarea turismului rural. avantaje de care beneficiazǎ atât entitatea agroturisticǎ. turismul contribuie la constientizarea populatiei si autoritǎtilor locale fatǎ de valoarea turisticǎ si identitatea culturalǎ a localitǎtii . deasemenea. a traditiilor populare si a arhitecturii locale. sustinerea muzeelor. Se pot mentiona.Activitǎtile si serviciile din domeniul turismului rural sunt într-o strânsǎ interactiune creând astfel o serie de avantaje sociale. folclorice. îndeosebi cea tânǎrǎ. Turismul rural intensiv practicat într-o anumitǎ zonǎ poate aduce schimbari în modul de viatǎ al localnicilor si poate favoriza poluarea. si duce la sensibilizarea locuitorilor în problemele de mediu si patrimoniu cultural istoric . deci de întretinere a acesteia la diversificarea ocupationalǎ a populatiei rurale. dar si de restrângere a procesului de emigrare a populatiei rurale. creeazǎ o imagine externǎ favorabilǎ României. Se activeazǎ astfel traditiile social culturale. efecte ce se resimt mai ales la nivelul peisajelor naturale. ajutǎ la cresterea calitǎtii vietii populatiei locale. pot perturba viata ruralǎ si viata florei si faunei naturale. si o prea mare diversificare a activitǎtilor sportive pot conduce la distrugerea solurilor. vizitate în grupuri de peste 25-30 de persoane. florei. Practicarea. rezervatiilor si parcurilor naturale din vecinǎtatea satelor turistice datorate printre altele acordǎrii unor facilitǎti prea largi. mestesugǎresti. strângerea de relatii prietenesti între localnici si turisti. Astfel turismul se înscrie ca sprijin pentru justificarea si finantarea protectiei zonelor naturale. produce perturbǎri ale echilibrului ecologic. Acestea se concretizeazǎ în: mentinerea si dezvoltarea manifestǎrilor culturale traditionale. conservarea si protejarea patrimoniului cultural-istoric. Deasemenea existenta unui numǎr mare de trasee si poteci. prin contactul turistilor strǎini cu etnocultura si ambianta naturalǎ si ospitalierǎ a satului românesc. prezenta turistilor în zonele respective fiind consideratǎ ca o apreciere a calitǎtii mediului natural si a patrimoniului lor istoric si cultural ce favorizeazǎ întelegerea interculturalǎ si comunicarea liberǎ între locuitori si turisti. a sporturilor de varǎ si iarnǎ. pe arealele existente. . drumuri de circulatie si acces. pǎstreazǎ modelele socio-culturale existente. teatrelor si a altor echipamente de culturǎ. cât si mediul din care aceasta face parte. prin circulatie si zgomot. sprijin în conservarea siturilor arheologice si istorice pentru a atrage vizitatori. • Din punct de vedere social-politic: Turismul ajutǎ la cresterea fenomenului de stabilitate. numǎrului mare de turisti care. contribuie la educatia si instructia populatiei turistice tinere în vederea lǎrgirii orizontului de cunoastere a mediului rural din tara noastrǎ. toate aceste activitǎti turistice au impact atât asupra mediului înconjurǎtor cât si asupra mediului economic si a celui social.

determinǎ dorinta multor turisti de a cunoaste la fata locului toate acestea. Sportul. grupul folcloric etc. Motivatiile estetice ce decurg din nevoia de frumos. Asezǎrile rurale de interes turistic sunt prezente. profesie. dintre care pot fi amintite: familia de tip patriarhal. cura de aer si fructe. de pe litoralul Mǎrii Negre si Delta Dunǎrii. care viziteazǎ satele respective. sex.3 Motivatiile ce stau la baza practicǎrii agroturismului Pornind de la caracteristicile mediului citadin. etnografie si folclor reprezintǎ o imagine de marcǎ a poporului nostru. pescuitul sportiv. care rǎspund unor variate motivatii ale cǎlǎtoriilor turistice. stabilirea tipurilor de sate turistice constituie un mod de selectionare a turistilor. pe cele mai variate forme de relief. Asezǎrile turistice de acest tip. determinǎ majoritatea turistilor. fiind grupate pe baza specificului în câteva tipuri majore[17]: • Satele peisagistice si climaterice se caracterizeazǎ prin prezenta unui cadru natural atractiv. Este rezultatul necesitǎtii de relaxare. în functie de principalele lor motivatii si optiuni turistice. lǎsând loc suficient initiativei. alǎturate conventiilor sociale specifice. comunitatea locativǎ. situate în zone de deal si de munte. pânǎ în zona montanǎ. ce nu trebuie decât sǎ fie identificate si valorificate cât mai eficient posibil. transformǎ vacantele rustice într-un veritabil proces de asimilare a unor noi si numeroase cunostinte. motivatii care se pot realiza cu succes în ambianta satului turistic. artizanatului si ritualurilor sǎtesti. Cunoasterea. între care comorile de artǎ popularǎ. ale folclorului. obiceiurilor gastronomice. naturalete. 1.4 Tipologia satelor turistice Aplicarea principiului specializǎrii în domeniul organizǎrii si functionǎrii satului turistic este necesarǎ deoarece fiecare localitate ruralǎ constituie o entitate cu particularitǎti proprii si activitǎti specifice. si s-au dezvoltat. acestia grupându-se de la sine într-un sat sau altul. poate fi depistatǎ o serie de necesitǎti pe care orǎseanul le emite din ce în ce mai constant si tinde sǎ le transforme în actiuni[16]: • • • • • • • • Reîntoarcerea la naturǎ . cu elemente de potential turistic numeroase si variate. motivatie valabilǎ pentru toate categoriile de varstǎ. Curiozitatea ce decurge din informatii asupra ospitalitǎtii populare. consumul de alimente proaspete de care doresc sǎ beneficieze cei care îsi îngrijesc sǎnǎtatea în vacantǎ. Teritoriul României prezintǎ o mare bogǎtie de valori cultural-istorice si naturale. care favorizeazǎ petrecerea timpului liber. . întelegerea si creativitatea sunt. confort fizic si spiritual. sǎnǎtate. Cunoasterea si adeziunea temporarǎ la grupurile de apartenentǎ specificǎ zonelor rurale . de asemenea. statut social. dar si în zona litoralǎ – sunt adecvate turismului de sejur. imaginatiei si înclinatiilor individuale.. sǎ se considere privilegiati pentru posibilitatea de a cunoaste locuri atât de frumoase si de pitoresti. De asemenea. Odihna. ordine. Contactul nemijlocit cu piese ale tezaurului istoriei nationale. armonie.1. ascensiunile si drumetiile sunt motivatii care capǎtǎ o notǎ autenticǎ. grupul de muncǎ. din punct de vedere turistic. ocupatiilor traditionale si obiceiurilor populare. cu casele raspândite la o oarecare distantǎ unele fatǎ de altele. vânǎtoarea.

cu o salbǎ impresionantǎ de mǎnǎstiri: Sucevita. 1. • Satele turistice de creatie artisticǎ si artizanalǎ (Tismana. Botiza (Maramures). Vǎratec etc. conditii de pantǎ deosebite ce favorizeazǎ practicarea sporturilor de iarnǎ (Fundata. Chiuzbaia (Maramures) etc. de la producatorul însusi. linguri de lemn etc. . reprezentat prin muzee etnografice. În aceastǎ grupǎ pot fi incluse satele de munte în care preocuparea de bazǎ a localnicilor este cresterea oilor si vitelor. dar si zonelor joase. port traditional si folclor: Curtisoara (Gorj). constituie destinatii pentru turismul de sejur. meniuri traditionale servite în veselǎ si cu tacâmuri specifice. care sustin sporturile nautice (Murighiol) etc. de categorii diferite. intern si international. arhitecturǎ popularǎ de exceptie. Jina). Sadova (Suceava). Sǎcelu (Gorj). Satele turistice pentru practicarea sporturilor sunt specifice zonelor montane cu strat de zǎpadǎ persistent. alta decât cea locuitǎ de gospodar. safari – asigurând în acelasi timp. Biertan. farfurii si strǎchini de ceramicǎ. cu oglinzi de apǎ. de valoare inestimabilǎ. • • Satele cu obiective de interes stiintific dispun de diferite tipuri de rezervatii naturale care prin inedit. Agapia. turismul de cunoastere. în locuintele gospodarilor. Prislop. prin oferirea fructelor. precum si posibilitatea de a asista la modul de confectionare al acestora. Rǎsinari (Sibiu). siria. Ciocânesti (Suceava). • Sate turistice pomiviticole unde principala activitate este cultivarea pomilor fructiferi si a vitei-de-vie iar turismul se poate practica pe toatǎ durata anului. posibilitǎti de cazare. Cordun. decor si lenjerie în stil popular. prin posibilitatea achizitionǎrii unor astfel de creatii direct de la sursǎ. Putna. Caras). Vama Veche (Constanta).5 Modalitǎti de cazare si alimentatie publicǎ specifice satelor turistice. Un numǎr mare de sate. pecuit. atât în perioada recoltǎrii cât si dupǎ aceea. sudului Transilvaniei – Hǎrman. si care pot sǎ atragǎ turisti. • • Satele turistice pastorale (Vaideeni. unicitate si frumusete.camere mobilate. Satul românesc – prin specificul etnocultural si etnografic. Satele balneare sustin turismul balnear de importantǎ localǎ si mai rar regionalǎ. izvoare sau lacuri sǎrate. Gǎrina – Jud. mofete. Vama (Suceava) etc.casǎ de vacantǎ.• • oferind posibilitǎti de plimbare în aer liber. Horezu. Costiui (Maramures). construitǎ ad-hoc sau eliberatǎ în sezonul turistic. Aceste sate pot oferi turistilor servicii de cazare si masǎ în conditii autentice (mobilier.). Margina. Gurghiu (Mures). bǎi de aer. Satele pescǎresti si de interes vânǎtoresc oferǎ si organizeazǎ diferite forme de agrement speciale pentru turisti – vânǎtoare. bazându-se pe o serie de „resurse turistice” exploatate si valorificate: ape minerale carbogazoase. Subcarpatilor Getici – Aninoasa. servicii culinar-gastronomice pescǎresti sau vânǎtoresti: Sfântu Gheorghe (Deltǎ). Brǎdet (Arges). Cozia. balneoturismul etc. prin originalitate si bogǎtia resurselor proprii spatiului geografic aferent – poate sǎ se constituie ca un produs turistic inedit.. Tismana. Agapia etc. sunt specifice Moldovei. de artǎ si arhitecturǎ cu valoare de exceptie. atrag spre vizitare numerosi turisti strǎini si autohtoni: Andrieseni (Vrancea). Sǎpânta) atrag turistii interesati de creatia artisticǎ si artizanalǎ. Sate cu monumente istorice. renumite pe plan national si international. helioterapie. prin meniuri bazate pe produse lactate. • Satele turistice etnofolclorice grupeazǎ asezǎrile rurale care detin un fond etnografic. recunoscute ca sate turistice. drumetie: Tismana (Gorj). nǎmol: Zizin (Covasna). Feldioara etc. acestia locuind în aceeasi casǎ sau în apropiere. care sǎ satisfacǎ o gamǎ largǎ de motivatii în turismul organizat si pe cont propriu. Criterii economico-sociale de clasificare a fermelor si pensiunilor agroturistice Cazarea în satele turistice se poate organiza si amenaja pe mai multe tipuri si anume: . strugurilor si a preparatelor pe baza lor: Recas. .

fǎrǎ a se trece prin alte camere. construite de cǎtre grupuri de locuitori sau asociatia turisticǎ sǎteascǎ. .demipensiune. pensiune). În satele turistice.mic dejun inclus în tariful de închiriere a camerei (casei).pensiune completǎ la gospodarul-gazdǎ..spatiu pentru amenajarea unui loc de campare (cu cort sau rulotǎ) în grǎdinǎ sau livadǎ. spre a asigura securitatea turistilor.spatii secundare în gospodǎria sǎteascǎ. care locuiesc în gospodǎrii diferite. Omologǎrile si clasificǎrile pentru structurile de cazare (pensiuni si ferme agroturistice) se fac de cǎtre Comisia Tehnicǎ de Verificare formatǎ din specialisti ai Ministerului Turismului si Asociatia Nationalǎ de Turism Rural Ecologic si Cultural (ANTREC) si au la bazǎ "criteriile minime privind clasificarea pe stele (margarete) a pensiunilor si fermelor agroturistice" stabilite prin lege. .racord menajere.spatii cu destinatie specialǎ pentru turisti. servirea mesei pentru turisti se poate realiza în mai multe modalitǎti: . .pensiune completǎ sau demipensiune acordatǎ de o familie unui grup mai mare de turisti. .pensiune completǎ sau demipensiune la o unitate de alimentatie publicǎ din localitate (restaurant.pregǎtirea mesei de catre turisti cu produsele lor sau ale gospodarului si cu utilajele acestuia. iar tarifele vor fi stabilite si aplicate în baza normelor în vigoare. Criteriile minime pentru intrarea unei gospodǎrii în circuitul turistic se referǎ la : . . Toate aceste spatii de cazare (mai putin cele secundare) vor fi mobilate ca sǎ corespundǎ normelor de clasificare elaborate de Ministerul Turismului. Toate spatiile de alimentatie publicǎ vor fi omologate conform normelor Ministerului Turismului. care le va omologa. gospodarul locuind în apropiere. obligatoriu la reteaua publicǎ de canalizare si existenta apei curente . . . iar tarifele percepute vor fi în conformitate cu legislatia în vigoare.accesul în camerele de dormit si la grupurile sanitare sǎ fie direct. . Alimentatia publicǎ.

Criteriile minime privind clasificarea pensiunilor turistice si a caselor de oaspeti (ANEXA 1) 1. cu lavoar. latrinǎ separatǎ de locuintǎ. .racord obligatoriu la reteaua electricǎ publicǎ.fǎrǎ camerǎ de servit masa si de recreere. dotatǎ cu un loc pentru prepararea hranei. lavoar. dus. 10-16 mp. totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural. functionând în locuintele cetatenilor sau în cladiri independente. Clasa III . în folosinta exclusivǎ a turistilor.camerǎ cu 1-3 paturi. având o capacitate de cazare de la 3 la 10 camere. cu posibilitǎti de încǎlzire asigurate si grup sanitar comun cu alti turisti si cu proprietarul.camerǎ cu 1-3 paturi.camerǎ cu 1-2 paturi. grup sanitar propriu fiecǎrei camere. zona în care se aflǎ acestea. lavoar. si zona periurbana si pâna la 20 de camere în mediul urban. B. dus. cu apǎ rece. eventual si apǎ caldǎ. cu acces la bucǎtǎria propietarului.spatii pentru prepararea si servirea meselor: Clasa I . cu apǎ rece si apǎ caldǎ. cu WC. comunǎ cu proprietarul si o încǎpere pentru spǎlat. caracterizate prin existenta unor spatii de cazare si conditii de pregatire a mesei. dar cu acces la bucǎtǎria proprietarului. totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural. cu apǎ rece. comunǎ cu alti turisti. lavoar. si zona periurbana si pâna la 20 de camere în mediul urban. Preturile si tarifele practicate sunt diferentiate în functie de clasificarea gospodǎriilor. dus. având o capacitate de cazare de la 3 la 10 camere.camerǎ de servit masa si de recreere. 10-16 mp. Clasa de confort agroturistic montan . perioada de sejur (sezon sau extrasezon). Clasa II . Casele de oaspeti sunt structuri de primire turistice. care asigura în spatii special amenajate cazarea turistilor si servirea mesei..camerǎ de servit masa si de recreere. cu apǎ rece si apǎ caldǎ. 2. Clasa de confort agroturistic montan – spatii de cazare: Clasa I . în folosinta turistilor cu propietarul. cu posibilitǎti de încǎlzire asigurate si grup sanitar comun cu alti turisti. cu WC. 10-20 mp. 10-20 mp.camerǎ cu 1-2 paturi. Clasa III . Criteriile de clasificare a gospodǎriilor tǎrǎnesti din zona montanǎ : A. Clasa II . functionând în cladiri independente . (cadǎ). Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice. cu WC. Clasa IV .

gestionate direct si personal de proprietari persoane fizice. Motelurile diferǎ de hoteluri prin aceea cǎ. Popasul turistic este un tip de hotel destinat în special turistilor în trecere si amenajat de-a lungul unui mare traseu turistic sau în apropierea lui.3. Motelul. nu au personal la dispozitia clientului . compuse dintr-o camerǎ cu baie si un amplasament pentru masinǎ. Situate de-a lungul cǎilor rutiere. Dotarile din camerele si din grupurile sanitare destinate turistilor vor fi puse în exclusivitate la dispozitie acestora. Conceptia despre moteluri a evoluat rapid. 6. Amplasarea pensiunilor turistice rurale si a caselor de oaspeti trebuie realizata în locuri ferite de surse de poluare si de orice alte elemente care ar pune în pericol sanatatea sau viata turistilor. Aceste spatii de cazare trebuie sǎ fie clasificate si înregistrate la Registrul de Comert Judetean sau Orǎsenesc în functie de situatie[19].autoservire – acesta închiriând apartamentul sau camera a carui cheie îi este data la receptie imediat ce a sosit si a plǎtit suma cerutǎ. Primele sate de vacantǎ au fost create în anul 1947 de cǎtre Touring Club de France si au intrat în circuitul turistic începând cu anul 1965. de la ferme la hoteluri rurale sau camere de oaspeti. Principalele structuri de primire care se întâlnesc în zonele rurale din România sunt urmǎtoarele: • • • Satul de vacantǎ este un centru turistic compus din vile sau bungalouri destinate cazǎrii individuale sau familiale si grupate în jurul unor spatii comune pentru masǎ. motelurile permit automobilistilor sǎ aibǎ în permanentǎ masina la dispozitie. bibelouri sau alte obiecte care ar putea stânjeni turistii). Aceste criterii sunt obligatorii pentru desfǎsurarea activitǎtii de cazare în pensiuni. În interiorul acestora nu se admit lucrurile personale ale locatorului (articole de îmbracaminte si încaltaminte. în prezent fiind definit astfel: constructie cu functie hotelierǎ – cazare. Agroturismul. La origine termenul desemna un ansamblu de apartamente grupate în bungalouri. Preturile de sejur cuprind atât pensiunea cât si distractiile oferite. are mai putin de 10 camere si un restaurant cu specific gastronomic regional. utilizeazǎ ca spatii de cazare si de servire a mesei. asociatii sau comunitǎti locale. fermele si pensiunile turistice rurale. masǎ – . distractii si sport. Spatiile pentru prepararea si servirea mesei trebuie sa fie destinate în exclusivitate turistilor. izolate unele de altele sau aflate în acelasi corp de clǎdire. ca formǎ a turismului rural. Pensiunile turistice care dispun de teren pentru asigurarea serviciilor de campare vor respecta pentru montarea corturilor si rulotelor criteriile privind echiparea sanitara si dimensiunea parcelelor[18]. în principiu. Cazarea turisticǎ în mediul rural cuprinde toate formele de primire. 4. 5.

cu o naturǎ încântǎtoare. Bazinul Baia Mare si o parte a Zonei Codrului. Este cu certitudine cel mai mare muzeu etnografic în aer liber din Europa si valorile pe care le detine îl recomandǎ sǎ ocupe un loc pe lista UNESCO a valorilor culturale ale umanitǎtii. pentru un sejur mai mult sau mai putin prelungit. cunoscuta sub denumirea de Ţara Maramuresului. • Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice având capacitate de cazare de pânǎ la 10 camere. functionând în cadrul gospodǎriilor tǎrǎnesti care asigurǎ alimentatia turistilor cu produse proaspete din surse proprii si locale. situat în mediul rural. prezenta si permanenta omului din cele mai vechi timpuri în aceastǎ zonǎ. care au favorizat. si pânǎ la 20 de camere în mediul urban. terase si lunci. Maramuresul este o oazǎ de viatǎ arhaicǎ plinǎ de farmec. de agrement precum si alte servicii asigurate turistilor pe perioada sejurului. Dezvoltarea crescândǎ a acestei forme de turism a impus introducerea unor reglementǎri privind amenajarea terenurilor si compartimentul turistilor. totalizând maxim 30 de locuri în mediul rural. • • Hotelul rustic pavilionar este un tip de hotel turistic. judetul Maramures constituie un punct de atractie pentru mii de turisti din tarǎ si strǎinǎtate[20]. De aceea. Campingul este forma de turism care presupune cazarea în corturi sau rulote. Activitatea de turism în cadrul pensiunilor si fermelor agroturistice cuprinde servicii de cazare si masǎ. la diferite grade de confort. Lǎpusului. • Ferma agroturisticǎ este o structurǎ de primire pentru gǎzduire si servire a mesei. utilizând. Lǎpusului si Bǎii Mari. în extremitatea de nord-vest a României. judetele Suceava. Chioarului. amplasatǎ în general in afara localitǎtilor si în imediata apropiere a retelei rutiere si a dotǎrilor acesteia si destinatǎ sǎ ofere serviciile necesare. morale si peisagistice. îndeosebi pentru turistul automobilist. un echipament adecvat. Bistrita-Nǎsǎud. de o rarǎ frumusete. în mijlocul unei civilizatii egalizatoare. Maramuresul a avut o istorie mai agitatǎ decât alte zone aflate înspre interiorul Transilvaniei. în decursul timpului apartenenta Maramuresului la un stat sau altul a suferit dese schimbǎri. cu dealuri. Strǎveche vatrǎ româneascǎ. 2. Cluj. functionând în locuintele cetǎtenilor sau în clǎdiri independente. grupând o serie de pavilioane rustice. prin bogǎtiile naturale si geo-climatice. judetul Maramures este situat în nordul României si are ca vecini Ucraina. . De o frumusete aparte sunt depresiunile Maramuresului. La acest destin aparte a contribuit si pozitia sa strategicǎ de primǎ importantǎ.de capacitate micǎ sau mijlocie. în majoritate româneascǎ.1 Maramuresul între nou si vechi Prin pozitia sa geograficǎ specificǎ. care asigurǎ în spatii special amenajate cazarea turistilor în conditii de pregǎtire si servire a mesei. Prin valorile si frumusetile sale spirituale. Sǎlaj si Satu Mare. CAPITOLUL 2 CARACTERIZAREA GENERALĂ A JUDEŢULUI MARAMUREs În nord-vestul patriei noastre în cadrul Muntilor Carpatii Orientali se deschide o depresiune de mare frumusete. cu capacitate cuprinsǎ între 3 si 20 de camere. provincie de care esti legat în mod natural prin unitatea de limbǎ si culturǎ a populatiei sale. Judetul actual Maramures cuprinde Ţara Maramuresului.

legǎturile s-au reluat. ei au constatat cǎ fratii lor din dreapta apei. În urma unor rǎscoale de proportii (Bobâlna1437). Pânǎ si denumirea româneascǎ a satelor a devenit slavǎ: Slatina s-a schimbat în Solotvina. respectiv la Uniunea Sovieticǎ.Dabrova.nobilii maghiari în majoritate. Dupǎ evenimentele din Decembrie 1989 si dupǎ dislocarea Imperiului Sovietic. Dǎinuirea româneascǎ la nord de Tisa este însǎ fragilǎ si depinde de sprijinul celor din tarǎ. Secolul al XIV-lea si începutul secolului urmǎtor se caracterizeazǎ în toatǎ Transilvania prin înǎsprirea relatiilor dintre iobagi si nobili. Ei sǎrbǎtoresc încǎ evenimentele arhaice rǎmase de la romani.spun ei. actul a avut o deosebitǎ importantǎ: el a servit tezei de mai târziu care prezenta ca natiuni politice ale Transilvaniei numai pe unguri. pǎsuni si munti cu pǎduri.semneazǎ o conventie cu sasii si secuii. Oas. Este impresionantǎ tenacitatea cu care românii maramureseni din dreapta Tisei au luptat pentru a se pǎstra ca atare: "Suntem neam de piatrǎ!" sau "Desi nu am fǎcut niciodatǎ parte din România. atâti câti sunt. dar si nobilii români care se maghiarizeazǎ .O incursiune succintǎ în preistoria locului ne aratǎ cǎ Maramuresul este un pamânt strǎvechi care a fost locuit încǎ din timpuri imemorabile. românii erau doar tolerati. În privinta împǎrtirii administrativ teritoriale a tǎrii.. Biserica Albǎ .deci si actualul judet. Dupǎ cel de-al doilea rǎzboi mondial. pe Taras si Tisa. legǎturile dintre românii de pe cele douǎ maluri au fost puternic întrerupte si a urmat o intensǎ politicǎ de deznationalizare a populatiei românesti de cǎtre puterea sovieticǎ. În sec. Teritoriul maramuresean din nordul Tisei a trecut la Ucraina. Ele se gaseau însirate pe Vǎile Marei. s-a procedat la desfiintarea judetelor si s-a preluat modelul sovietic. sasi si secui. iar Apsa de Jos . cum ar fi . Satmar. în 1948 s-a desfiintat si judetul Maramures cu resedinta la Sighet si s-a creat regiunea Baia Mare. care încorpora teritoriul Maramuresului. constituite în cnezate si conduse de câte un cneaz. în cazul când una din pǎrti este atacatǎ. cu vetre de sat. nu am încetat niciodatǎ sǎ ne simtim români!". spre surprinderea celor din stânga Tisei. al X-lea si al XI-lea. o uniune frǎteascǎ de întrajutorare. portul si nici traditiile. Cosǎului. În anul 1964 are loc o nouǎ împǎrtire administrativ-teritorialǎ a tǎrii.serbarea mǎrtisorului" si existǎ o asociatie culturalǎ numitǎ "George Cosbuc". revenindu-se la forma si denumirea de judet ca unitate specificǎ. pe Talabor si Viseu precum si pe cursul superior si inferior al Izei. Pentru cǎ erau trei pǎrti de trei neamuri diferite. Zona Codrului . întelegerii i s-a mai spus Univ Trium Natium. detinǎtorii puterii .Belaia Terkov. Chioaru. Acestea erau formate din mai multe asezǎri românesti stabile. al regiunilor si raioanelor. Lǎpus. Teceu în Tiacev. care cautǎ sǎ tinǎ aprinsǎ flacara culturii românesti printre conationali[21]. si se înfiinteazǎ raioanele ca unitǎti teritoriale restrânse. subordonate regiunii. conditiile specifice de dezvoltare ale Maramuresului au facut ca în aceastǎ zonǎ sǎ se organizeze mici entitǎti teritoriale numite voievodate. Sub raport politic. cu hotare între ele. nu si-au uitat limba. În acest context. dar Maramuresul rǎmâne în continuare afiliat la . situatia s-a schimbat radical.

Prin adaptarea la materialul din care este construit. ceramicǎ. arborele vietii . Frumoasǎ.simbolizând viata vesnicǎ. ci sunt simboluri cu rǎdǎcini puternice în cultura crestina si precrestinǎ. Natura. aidoma celor de acum 2000 de ani. Culorile cu care se orneazǎ vasele sunt naturale. Pierzându-si . în primul rând. sǎ îl ducǎ mai departe. transmise din generatie în generatie. Vama este o cunoscutǎ localitate prin produsele sale ceramice. sǎ-l punǎ în valoare. a fost privitǎ ca aliat în realizarea operelor cu caracterul lor specific – original si pitoresc. iar unele detin recorduri absolute: cea mai înaltǎ constructie din lemn . traditia maramureseanǎ se distinge de-a lungul timpului nu atât prin forma discretǎ si odihnitoare apropiatǎ de scara si ochiul omului. Cǎderea dictaturii ceausiste în Decembrie 1989 a adus speranta unui reviriment rapid pentru întreaga zonǎ si repararea unor greseli fǎcute de regimul trecut. cât prin înfǎtisarea mândrǎ si formele mestesugite monumentalizate. Opt dintre acestea apartin patrimoniului UNESCO. Coarda spirala simbolizând aspiratia spre înalt. sarpele cu binecunoscutul lui rol protector.biserica mǎnǎstirii Bârsana 62 m. Conform traditiei. portul si arta popularǎ se pǎstreazǎ ca nicǎieri altundeva în România. Bisericile de lemn .simbol al soarelui ca element esential al vietii. Muzeul etografic svǎbescPetresti.dupǎ mai bine de 600 de ani .arta. nu agreseazǎ “vechiul” ci încearcǎ sǎ-l completeze. iar viata de zi cu zi a satului maramuresean este o adevaratǎ întoarcere în timp. 2. toate de o inegalabilǎ frumusete. pitoreascǎ. În ritualul sǎrbǎtorilor osenilor. originalitatea gospodǎriilor. de viatǎ si de . sunt doar câteva dintre elementele cel mai des întâlnite în sculptura portilor maramuresene. expune peste 500 de piese. care perpetueazǎ vechiul obicei dacic al olǎritului. unele cu o vechime de peste 300 de ani. Se remarcǎ portile sculptate (Halmeu). posedǎ o frumoasǎ colectie de port osenesc. Sighetul Marmatiei s-a dezvoltat si s-a modernizat într-un ritm mai lent decât alte centre urbane similare. de creatia popularǎ din Oas. Maramuresul este un imens muzeu în aer liber. de-a lungul timpului. De asemenea.Baia Mare. Certeze). pǎstratǎ si azi în formele sale originale. noul. poarta este bariera împotriva rǎului. era în trecut apanajul familiilor nobile. Elementele decorative nu au doar o functie esteticǎ. se rǎsfrâng obiceiuri legate de preocupǎrile milenare (pǎstoritul).bijuterii de artǎ popularǎ . rozeta . opera mesterilor maramureseni a dus la închegarea unor forme de mare prospetime si usurintǎ . cea mai veche bisericǎ din lemn – biserica de la Ieud 1364. este locul unde traditiile. Maramuresul este o regiune care a pǎstrat de-a lungul timpului obiceiurile legate de muncǎ.se întâlnesc aproape în fiecare sat. Muzeul Ţǎrii Oasului .2 Istorie si cultura în contextul actual Maramuresul.Vama. pictura pe sticlǎ si olǎritul (Tur). artǎ popularǎ (tesǎturi si cusǎturi caracteristice). vatrǎ de culturǎ si civilizatie care si-a dǎltuit în lemn istoria. care va deveni resedinta judetului. elegantǎ . prin modernitatea sa. Poarta maramureseanǎ veritabil "arc de triumf" rustic.locul privilegiat de resedintǎ de judet. cioplitul lemnului (Camarzana. În Maramures unde mesterii populari au cultivat de veacuri cu deosebitǎ artǎ si pe scarǎ întinsǎ arhitectura de lemn. elementul care delimitezǎ universul sacru al casei si gospodǎriei. Vizitatorii Ţǎrii Maramuresului sunt atrasi.Negresti Oas. Muzeul ceramicii . obiceiurile si traditiile.

2.formeaza în privinta topohidrografica un teritoriu închis din toate laturile. Toate aceste râuri se ramifica în vai si vâlcele de o rara frumusete naturala. din care astǎzi mai mult de douǎ treimi se aflǎ în dreapta Tisei. la care se adaugǎ nuntile si botezurile. Iza si Viseul iar din dreapta Apsa. care sunt marcati de masivul Rodna. acestea povestesc viata ce lui dispǎrut. Tânjaua. pictura pe lemn si sticlǎ se practicǎ cu succes si se transmit din tatǎ în fiu. în tara vecinǎ. opera artistului popular Ioan Patras. Spre est Maramuresul se învecineazǎ cu Bucovina (actualul judet Suceava) pânǎ la Bistrita Aurie. acolo unde acestia se desfac în douǎ ramuri: Rodna si Muntii Maramuresului. dar cele mai fascinante sunt crucile. Limita de nord a zonei se suprapune pe granita cu Ucraina. Maramuresul . Ignisului si Oasului.situat în cursul superior al râului Tisa . unde Tisa paraseste locul sau natal. Prin intermediul unui text în care autoironia se împleteste cu dramatismul. Râuri curg din toate marginile pâna la mijlocul tinutului. Obiecte din lemn decorate artistic însotesc toate momentele importante ale vietii. închizând depresiunea cu acelasi nume. Meseriile traditionale cum ar fi tesutul. Maramuresul are o suprafatǎ de 6 304 km2 adicǎ 2. reuneste cruci "vorbitoare". Cimitirul vesel de la Sǎpânta. de dealuri mari si munti înalti. ca o cetate. urcǎ în Pasul Prislop si în continuare pe cumpǎna apelor. mai iute ca oriunde. Maramuresul se învecineazǎ cu judetul BistritaNǎsǎud pe Bistrita Aurie. Carpatii Vulcanici de Nord si respectiv Muntii Maramuresului. cât reprezintǎ actualul Maramures. Din suprafata totalǎ de 10 354 km cât avea fostul comitat Maramures înainte de primul rǎzboi mondial. Portul popular este purtat zi de zi nu doar de sǎrbǎtori ca în alte zone. între 47020’00” si 48000’15” latitudine N si 22052’30” si 25007’30” longitudine E. În câteva clipe. Talaborul si râul Neagova. Aici. având ca poarta locul îngust lânga Hust. unde Tisa le aduna. pe ritmul din ce în ce mai rapid. Stâna maramureseanǎ. sculptura lemnului. adicǎ a Ţǎrii Maramuresului. nelipsiti de la orice petrecere[22]. Lǎpusului. granita marcatǎ de râul Tisa începând de la satul Piatra pânǎ la vǎrsarea Viseului în Tisa. acesti violonosti locali de exceptie. element de comunicare între lumea celor vii si a celor morti. impus de ceterasi.37% din suprafata tǎrii si o populatie de 535 000 locuitori (2005) si se întinde în partea de nord a Carpatilor Orientali. iar perechile încep sǎ se roteascǎ. Muzica maramureseanǎ care însoteste toate momentele fericite ale vietii se remarcǎ prin ritm si vitalitate. la sud de Tisa a mai rǎmas o suprafatǎ de 3 381 km.sǎrbǎtoare. peste Rodna urmeazǎ lantul muntilor Ţiblesului. primind din stânga râurile Mara. Aceastǎ zonǎ este situatǎ în partea de nord a Carpatilor Orientali. . Descrierea cuprinde întreg spatiul Maramuresului istoric. Sǎrbǎtorile sunt momente în care satul maramuresean "explodeazǎ" de muzicǎ si voie bunǎ. Gutâiului. La sud-vest se învecineazǎ cu Depresiunea Baia Mare[23]. Tarasul. Ucraina.3 Asezare geografica si cǎi de acces Judetul Maramures este situat în extremitatea de N-NV a României. se-ncinge muzica si jocul. la granita cu Ucraina. Pastele. si ele nu sunt putine de-a lungul anului: Sǎrbǎtorile de Iarnǎ. toatǎ sala este în picioare. La sud. Granita se continuǎ pe cumpǎna apelor din Muntii Maramuresului pânǎ dincolo de Izvorul Cǎtelei (izvor al Ceremusului).

Viseu de Sus si Borsa. precum si orasele zonei: Sighetu Marmatiei. confirmǎ legǎtura permanentǎ cu fratii lor de dincolo de munti. Prima retea de cale feratǎ sa dat în folosintǎ în anul 1875. poteci. o parte din asezǎrile de pe Valea Tisei si Ronei cu cele de pe Valea Viseului si Borsei. cu o densitate de 40 km/1000 km. Cǎile ferate oferǎ o altǎ posibilitate de acces spre Maramures. pǎmântul care a dat primii domni ai Moldovei si bisericutele de lemn. fiind accesibile pentru masini. si mai târziu de judet. Drumul care se constituie si într-o axǎ etnograficǎ a Maramuresului este cel care porneste de la Sighet si urmeazǎ firul Vǎii Izei. dând posibilitatea iubitorilor de naturǎ si de culturǎ popularǎ sǎ-si umple sufletul. Centrul de convergentǎ al tuturor drumurilor rutiere este municipiul Sighetu Marmatiei. drumurile spre Maramures sunt asfaltate. istorice si poate mai mult ca orice constiinta apartenentei la acelasi neam. au impus o legaturǎ a maramuresenilor cu fratii lor din celelalte tinuturi locuite de români.. cu mai multe ramificatii. O altǎ . drumuri forestiere si de cǎrute. iar prin pasul Huta deschide poarta spre Ţara Oasului . Accesul în Maramures dinspre Baia Mare se face pe soseaua nationalǎ nr. Cǎile rutiere ale judetului sunt reprezentate de drumul european E60 care strǎbate traseul Bucuresti – Cluj Napoca. aceastǎ zonǎ atât de frumoasǎ peisagistic. când a devenit functionalǎ si gara Sighet. timp de peste 600 de ani. conditiile geografice. prinde firul râului Mara si-l urmeazǎ pânǎ la Sighetu Marmatiei. Începând din 6 decembrie 1996 s-au dat în folosintǎ noi trasee. precum si atestǎrile documentare din perioada medievalǎ. sǎ se bucure de creatiile omului si ale lui Dumnezeu. precum si cele de pe vǎile laterale. care leagǎ între ele asezǎrile de pe Valea Marei. Toponimia si traditiile. Totusi.o altǎ zonǎ etnograficǎ de mare rezonantǎ în nordvestul României.poartǎ" a Maramuresului este pasul Prislop. înspre Ucraina. înlesnesc accesul omului în toate locurile tainice ale Maramuresului.portile" de intrare în zonǎ . 18. Calea feratǎ însuma 232 km lungime la sfârsitul anului 2000. una din . a trebuit de-a lungul secolelor sǎ traiascǎ în sǎrǎcie si izolare. Reteaua rutierǎ de astǎzi este modernizatǎ. structuratǎ pe douǎ directii: 1) Satu Mare – Baia Mare – Bucuresti.coboarǎ muntele în serpentine. cuprinzând toate asezǎrile de pe aceastǎ vale.Cǎile de comunicatie si transporturile Ţara Maramuresului.. Drumurile urmeazǎ în general firul vǎilor principale si secundare pe care sunt dispuse asezǎrile omenesti cu toatǎ frumusetea si pitorescul lor. E571 spre Dej si DJ1C spre Baia Mare. fostǎ resedintǎ de voievodat. pe calea feratǎ. 2) Sighetu Marmatiei – Viseul de Jos – Salva – Beclean. . care trece prin pasul Gutâi (989 m). Drumuri laterale. comitat. cu ramificatie spre Viseul de Sus – Borsa. atât de bogatǎ în traditii etnografice si folclorice. Tot de la Sighet un alt drum urmeazǎ firul Vǎii Tisei.

8% 46. pisciculturǎ. în judetul Maramures Tabel nr. 2003. exploatare forestiera Industrie si constructii Servicii si alte activitǎti TOTAL Aprilie 2 491 45 928 47 746 96 165 Mai 2 501 46 104 47 928 96 533 Iunie 2 506 46 194 48 022 96 722 Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures. .0% 100% Repartizarea salariatilor pe principalele ramuri de activitate în anul 2003.1 Economia Economia actualǎ a judetului Maramures este de tip industrial-agrarǎ.industrie si constructii .agriculturǎ. aflatǎ în tranzitie la economia de piatǎ. turismul având efecte benefice asupra nivelului de calificare si instruire a oamenilor cât si asupra dezvoltǎrii economice a judetului. pisciculturǎ. Numarul total de salariati la sfârsitul anului 2003 este de 96.4 Nivelul de dezvoltare economico-socialǎ Din punct de vedere economic si social dezvoltarea turismului în judetul Maramures exercitǎ o influentǎ pozitivǎ mai ales asupra utilizǎrii fortei de muncǎ prin crearea de noi locuri de muncǎ.7 mii persoane. INSSE. 2. 2.1 INDICATORI Agriculturǎ. 2. a cǎror distributie procentualǎ pe principalele ramuri de activitate se prezintǎ astfel: .4. Bucuresti Efectivul de salariati la sfârsitul lunii iunie 2003 a fost de 96 722 persoane. în crestere cu 557 persoane fatǎ de sfârsitul lunii aprilie a aceluiasi an. exploatare forestierǎ .Transportul aerian. atat de marfuri cat si de persoane se face prin aeroportul din comuna Tǎutii – Mǎgherǎusi situat la 10 km de Baia Mare[24].2% 48.servicii si alte activitǎti Total: 5. silviculturǎ. silviculturǎ.

de articole de blǎnǎrie.0 44.0 49.2 1. exploatare forestierǎ (2.3 3. Cresterea efectivului de salariati s-a datorat în principal înfiintǎrii de noi locuri de muncǎ în sectorul privat.2 0.5 .0 2.6% din totalul salariatilor). 2. reducerea muncii la negru si recalificarea somerilor în concordantǎ cu nevoile curente ale economiei. materiale de constructii. Baia Mare.9 24. Baiul.7 15.5 0. Extractivǎ Ind.0 3.8 2000 100.5 16. repararea si întretinerea autovehiculelor.1 1999 100. 2. agriculturǎ.0 42.0 1. Borsa. încǎltǎminte.0 2.7 0.6 3.0 20. metalurgia neferoasǎ ocupǎ primul loc ca pondere atât în productia industrialǎ a judetului cât si a tǎrii. pisciculturǎ.0 50.0 49.0 23.7 8.8 6.0 3. silviculturǎ.6%). vânat Industrie Ind. Maramuresul ocupând locul întâi pe tarǎ în productia de plumb si cupru electrolitic. Pe teritoriul judetului Maramures îsi mai desfasoarǎ activitatea întreprinderi textile.0 2. industrie si constructii (266 persoane). Ramurile prelucrǎtoare s-au dezvoltat datoritǎ prezentei zǎcǎmintelor de minereuri polimetalice neferoase si a resurselor de masǎ lemnoasǎ.3 1. Populatia activǎ ocupatǎ.0 1.8%).0 2.6 7. exploatare forestierǎ (15 persoane).0 22.5 8. Prelucratoare Energia electricǎ si termicǎ.6 2002 100.5 19.7 1.0 1. Astfel. produse alimentare etc.5 1. silviculturǎ.9 5.7 7. în judetul Maramures.2 2. efectivul de salariati a înregistrat cresteri mai mari la servicii (276 persoane). Comparativ cu sfârsitul lunii aprilie 2003.9 1.5 2001 100.2 1. în perioada 1998-2002 Tabel nr. pe ramuri ale economiei (%). exploatare forestierǎ. gaze si apǎ Constructii Comert.4.9 1.Distributia salariatilor pe sectoare de activitate evidentiazǎ cǎ cea mai mare pondere o detin serviciile (49. Cavnic reprezintǎ principalele centre ale metalurgiei neferoase.2 Industria Industria în judetul Maramures este reprezentatǎ prin sectoarele de exploatare si prelucrare a materiilor prime.0 20.9 17. pisciculturǎ. agriculturǎ.2 INDICATORI TOTAL Agriculturǎ Silviculturǎ. a bunurilor personale si casnice Hoteluri si restaurante 1998 100.2 29. urmatǎ de industrie si constructii (47.8 0.1 1.

Industria feroasǎ este reprezentatǎ printr-o turnǎtorie de otel aflatǎ la Baia Mare. comert. închirieri si servicii prestate întreprinderilor Administratie publicǎ Învǎtǎmânt Sǎnǎtate si asistentǎ socialǎ Alte activitǎti 3. exploatarea forestierǎ si economia vânatului au variatii foarte mici. Desesti si prelucrarea lânii la Sǎpânta.5%).6 1. O îndelungatǎ traditie în judetul Maramures o are productia mestesugǎreasca din care se remarcǎ olǎritul la Sǎcel.5 Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures.3 1. placaj.0 1. piese de schimb auto etc. iar industria prelucrǎtoare are o pondere în crestere din an în an (2000 – 15.5 1.5 1.1 2.5%). cherestea etc.7 4. bancare si de asigurare Tranzactii imobiliare.6 1. iar în anii urmǎtori ponderea a început sǎ scadǎ la 49. Silvicultura. cruci pictate.6 1.Transporturi si depozitare Posta si telecomunicatii Activitǎti financiare. 2001.6 1. Lǎpus si prelucrarea artisticǎ a lemnului cu vestitele porti maramuresene. Productia acestor centre se bazeazǎ în general pe utilaj minier. cartofi.0 0. INSSE. ovinele. terenurile arabile însumând 3 604 ha cultivate cu: porumb.8 4. Activitǎtile care au o crestere semnificativǎ sunt: constructii.4 4.1%.4 2. Cresterea animalelor este si ea prezentǎ. .9%.4 1. a bunurilor personale si casnice.3 4.0 0.4 2. 2002 – 19. 2. grâu. iar industria constructiilor de masini are centre la Sighetu Marmatiei si Baia Mare. masini si utilaje agricole si forestiere. repararea si întretinerea autovehiculelor.4.9% în 2001 si 44. Baia Mare. la Vadul Izei. 2001 – 16.0 4. Borsa.3 Agricultura Fondul funciar al judetului Maramures la sfârsitul anului 1996 era format din 311 226 ha de terenuri agricole acoperite cu fânete naturale.7%.6 4. Bucuresti Agricultura a avut cea mai mare pondere în anul 2000 cu 50. Sǎpânta.6 3.6 4. orz etc. Baia Sprie.3%) învǎtǎmântul si sǎnǎtatea. 2003. 2002 – 3. Viseu de Sus[25].6 4.3%.5 1. porcinele. 2002 – 3.0 0.0 1. Industria de prelucrare a lemnului a beneficiat de centre la Sighetu Marmatiei. pepiniere pomicole si viticole.3 4.9 1. mobilier tǎrǎnesc.0 1.1 4.6 1. 2000 – 3.1 0.5 1.8 1.3 1. principalele animale fiind bovinele. Tg.7% în 2002.5 1.7 1.0 0. transporturile (2000 – 2. Industria extractivǎ scade de la un an la altul (1999 – 3. unde se realizeazǎ mobilǎ.8 1.0%.8%. În sectorul cresterii animalelor s-au desfǎsurat actiuni menite sǎ conducǎ la stoparea scǎderii numǎrului de animale la toate speciile si relansarea zootehniei conform Programului de guvernare.

1 scoalǎ profesionalǎ. S-a constituit cadrul favorabil pentru îmbunǎtǎtirea si asigurarea stǎrii de sǎnǎtate a animalelor. realizându-se programul de supraveghere si combatere a bolilor la animale.A fost elaborat si pus în aplicare Programul strategic privind exploatarea si îmbunǎtǎtirea pajistilor. care în judet ocupǎ 71% din totalul suprafetelor agricole. Evolutia învǎtǎmântului de toate gradele în judetul Maramures Tabel nr. 2.4.4 Învǎtǎmântul În anul scolar 2002 – 2003. 32 licee. o scoalǎ de maistri si 14 institutii de învǎtǎmânt superior. 2. 271 scoli generale. reteaua unitǎtilor de învǎtǎmânt a judetului Maramures cuprindea 56 de grǎdinite.3 INDICATORI Învǎtǎmânt total: Unitǎti Populatia scolarǎ Copii de grǎdinitǎ Elevi înscrisi Studenti înscrisi Personal didactic Învǎtǎmânt prescolar: Grǎdinite de copii Copii înscrisi Personal didactic Învǎtǎmânt primar si gimnazial: scoli Elevi înscrisi Personal didactic Învǎtǎmânt liceal: Licee Elevi înscrisi Personal didactic Învǎtǎmânt profesional: scoli Elevi Personal didactic 1999/2000 623 111 903 17 630 89 663 4 610 7 461 2000/2001 366 109 475 17 526 87 083 4 866 7 318 2001/2002 365 108 169 17 448 85 241 5 480 7 391 2002/2003 369 105 573 17 853 82 537 5 183 6 974 296 17 630 1 010 52 17 526 941 52 17 448 929 56 17 853 920 208 64 108 4 405 31 15 698 1 508 273 61 912 4 243 30 15 792 1 494 272 59 542 4 287 30 16 382 1 591 271 54 093 4 022 32 17 083 1 425 3 4 450 35 1 4 669 79 1 4 881 48 1 5 477 57 . de prevenire si transmitere a acestora la om.

scolile profesionale au scǎzut de la un numar de 3 în 1999/2000 la o scoala în 2002/2003. Maramuresul avea 535 000 locuitori. Bucuresti Efectivul scolar scade de la un an la altul (de la 111 903 în 1999/2000 la 105 573 în 2002/2003).7 85.2 84.3 .9%.37% din populatia tǎrii.5 Populatia Conform ultimului recensǎmânt din 18 martie 2005. la 1 iulie în judetul Maramures Tabel nr. cea ruralǎ 47. 2.Învǎtǎmânt tehnic de specialitate postliceal si de maistri: scoli Elevi înscrisi Învǎtǎmânt superior: Institutii Studenti 1 2 339 31 4 610 1 1 604 16 4 866 1 1 324 14 5 480 1 1 026 14 5 183 Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures.6 82. 2.2 82. Învǎtǎmântul superior a suferit si el o transformare dintr-un numǎr de 31 de institutii în 1999/2000 la 14 în 2002/2003. 2003. INSSE. Populatia. pe sexe si medii.6 locuitori/km2.4 Total (numar persoane) Ambele sexe Masculin Feminin Urban (numar persoane) Ambele sexe Masculin Feminin Rural (numar persoane) Ambele sexe Masculin Feminin Judetul Maramures Locuitori / km2 Anii: 1990 1995 2000 2001 2002 2003 559393 537477 530955 530605 520635 519057 278051 266134 262845 262560 256901 255981 281342 271343 268110 268045 263734 263078 296745 286789 284256 284468 275357 274876 147698 141256 139396 139399 134416 133986 149047 145533 144860 145069 140941 140890 262648 250688 246699 246137 245278 244181 130353 124878 123449 123161 122485 121995 132295 125810 123250 122976 122793 122186 88. O primǎ cauzǎ a acestor scǎderi în învǎtǎmânt o reprezintǎ situatia economicǎ si slaba dotare a scolilor cu tot ceea ce este necesar copiilor. O scǎdere spectaculoasǎ au avut-o grǎdinitele (de la 296 în 1999/2000 la 56 în 2002/2003). din care populatia masculinǎ 249 350. adicǎ 2. de la grǎdinite pânǎ la institutiile de învǎtǎmânt superior.3 84.4. iar cea femininǎ 285 650[26]. Populatia urbanǎ reprezintǎ 52.1% iar densitatea populatiei este de 82.

fosta resedintǎ voievodalǎ în sec. romano-catolici (12.8%). în mǎsura în care potentialul turistic al acestei zone este bine valorificat prin crearea de conditii optime în vederea practicǎrii formelor de turism specifice acestui areal si atragerea prin diferite mijloace de promovare atât a turistilor români cât si a celor de peste hotare. vechi centru minier.0%). al XIV-lea. .3%) s. loc pitoresc de popas cu o cabanǎ. ucraineana (2. pe la Poiana suiorului. Ciocǎnesti si Iacobeni.7%).5%) s. sieu.insse. Ca limba materna în mediul urban predomina limba idis (36. mai întâi. obiceiurile si arta popularǎ. peste pasul Prislop si se intrǎ în depresiunea Ţara Dornelor. Dragomiresti. 3. Dupǎ sieu se aflǎ satul Ieud cu cea mai veche biserica maramureseanǎ. acesta s-a fǎcut remarcat prin frumusetile si bogǎtiile sale si prin statiunile climaterice si balneo-climaterice.7%). 35. urmati de greco-catolici (38.9%). Este de preferat acest din urmǎ drum care oferǎ un numǎr mai mare de atractii turistice cum ar fi: Oncesti. prin sate cu remarcabile biserici din lemn ca Desesti.6%). Strâmtura. Giulesti si Vad. 19. Din punct de vedere confesional.1 Continutul potentialului turistic De la Baia Mare se poate realiza o interesantǎ cǎlǎtorie în depresiunea numitǎ "Ţara Maramuresului" de care ne despart culmile tesite ale muntilor vulcaniciGutâi si Ţibles. locuitorii s-au declarat în majoritatea lor de religie mozaica (38.a. În drum sunt întâlnite localitǎtile Cârlibaba. Pornim.ro Populatia urbana a judetului era alcatuita din 38. reformati (5. Rozavlea. dedicat celor 29 tǎrani ucisi aici în 1944. CAPITOLUL 3 ANALIZA – DIAGNOSTIC A OFERTEI TURISTICE DIN JUDEŢUL MARAMUREs Judetul Maramures reprezintǎ o zonǎ turisticǎ aparte.6% evrei.Sursa:www. Mai apoi ajungem la Sighetu Marmatiei. 4. unde putem vizita un muzeu cu profil etnografic.7%). teren de camping si parching. unde se înaltǎ impresionantul monument al sculptorului Vida Gheza. maghiara (25.5% ruteni (ucrainieni) s.[27] Turismul reprezintǎ un factor ce poate duce la o crestere considerabilǎ a economiei judetului Maramures. Denumit si Ţara Lemnului. fie pe Valea Izei.a. ortodocsi (3. Bârsana. În continuare se trece prin Bogdan Vodǎ. Nǎnesti.9% maghiari. spre Sighetu Marmatiei pe drumul prin Baia Sprie. De la Sighet putem coborî spre complexul turistic de la Borsa fie pe Valea Viseului. traditiile. vechi centru minier. Moisei.a. din nordul Moldovei.4% români. cu caracteristici si personalitate distinctǎ. judetul este renumit pentru zonele etnografice si folclorice care si-au pǎstrat aproape nealterate porturile. Se trece mai apoi prin Borsa. urmata de limba româna (33.maramures.

greu de definit pentru strǎini. poartǎ ori casǎ.Revenind la Sighetu Marmatiei trebuie sǎ arǎtǎm cǎ de aici se poate vizita si o altǎ zonǎ etnograficǎ foarte interesantǎ "Ţara Oasului". ori cu atâtea si atâtea chipuri. Traseul este pitoresc si dinamic în obiective turistice: Sǎpânta. vrei sǎ te convingi ca ceea ce vezi este aievea si nu un vis din alte vremi. Ţinutului i s-a spus pânǎ nu demult. Toate sunt inconfundabile prin monumentalitatea si bogǎtia motivelor decorative. Certeze. cu legende despre femei de pe celǎlalt tǎrâm. mobilier. care trǎiesc întrun fel de paradis dat de Dumnezeu. cu ritualuri ce-ti taie respiratia si teribile ritmuri de dans. dar si cu demnitate. arta cioplitorilor dǎinuie ca una dintre virtuozitǎtile meleagului. Un tinut al misterelor.. La început de nou mileniu. trecând prin inima Oasului. Vom porni pe soseaua ce duce la Seini.unele vechi de peste jumatate de mileniu – alcǎtuiesc un spectacol unic european. "Ţara Lemnului". unde se înaltǎ o cetate din sec. important centru de ceramicǎ. ca într-un nesfârsit si magic ceremonial. . Esti primit în lumea lor cu respect. cu colinde care urcǎ pǎmântul pânǎ la cer. Între zidurile ei. arhaismul satelor si al oamenilor cu puritatea naturii. o carierǎ de piatrǎ pentru pavaj si chiar douǎ mici fabrici. predominate de semnul soarelui si al funiei. încântând prin tehnica ineditǎ a constructiei. cu un interesant port popular. pǎdurile reprezentând. În apropierea comunei. Splendoarea tinutului este datǎ de lumea satelor. privelisti si trǎiri. simboluri ce semnificǎ firul vietii. prin înǎltimea turlelor. cu atâta firesc. localnicii au folosit un întins luminis (4000mp) pentru a scrie cu litere formate din brazi numele marelui poet Mihail Eminescu. dar înfrumusetat apoi de mâna si gândul omului. la începutul secolului trecut. Cu atât mai putin când este vorba de fabuloasele chipuri pe care le capatǎ lemnul. în care fiecare asezare apare ca un mic miracol. sat cu un cimitir original. o fermǎ horticolǎ unde s-au aclimatizat migdali si lǎmâi. 90 la sutǎ din suprafata Maramuresului. Dacǎ esti venit din alte colturi de lume. Sunt curiosi sǎ afle ce se mai petrece prin universul mare si sunt gata sǎ povesteascǎ si sǎ arate ce-i cu viata lor de tǎrani. Varna. pasul Huta dincolo de satul Teceu unde se aflǎ hanul turistic "Sâmbra Oilor". care exerseazǎ de multǎ vreme arta ospetiei si a mitologiei. cu locomotive cu aburi si mesteri cioplitori în lemn. Pentru eliberarea lor a trebuit sǎ intervinǎ armata. Bisericile din lemn din Maramures . adevarat muzeu de artǎ popularǎ. prin armonia proportiilor. iobagii rǎsculati în 1848 au închis mai multi latifundiari din regiune. Maramuresul înseamnǎ un univers în care se îngemǎneazǎ. vom întâlni marea comunǎ Mediesul Aurit. cu oameni în costume viu colorate. care se aratǎ ziua prin luminisuri de pǎdure. al XII-lea. Negresti. când ultima tehnologie a robotizat existenta. Starea de uimire nu te pǎrǎseste aproape nici o clipa. principala localitate din Ţara Oasului. De la cruce si capcane pentru animalele codrului si pânǎ la linguri. iatǎ cǎ este posibil sǎ amesteci toate astea într-un basm cu oi si cai. una de drojdie de bere si una de abrazive. pe dealul Bradului. care a trecut apoi la sângeroase represalii. Mergând spre vest. Seini este o comunǎ mare unde întâlnim podgorii.. Atractia tinutului este fǎrǎ egal si resorturile ei tainice rezidǎ din oamenii locului. pe la Negresti.

Ea face parte din complexul carstic Tǎusoare . fauna. zona limitrofǎ a vârfului gǎzduieste cea mai mare parte a rezervatiei naturale din nordul tǎrii. prezenta unor monumente istorice si de arhitecturǎ. În afara pesterilor amintite mai sunt si alte fenomene carstice: Poarta lui Benes are forma unei arcade prin care trece usor un om. Pestera Zânelor. Muntii Rodnei au devenit cunoscuti si printr-o serie de forme carstice dezvoltate în calcare eocene. praguri în spatele cǎrora s-au format lacurile glaciare din partea superioarǎ a crestei principale dintre Vârfurile Pietrosu. întinderea pǎdurii cu bogatul fond cinegetic. Prima este Zǎnoaga Micǎ. este Zǎnoaga Iezeru. descoperitǎ în 1955. sunt unice în Carpatii Orientali.1950 m. geologia. Alte pesteri din zonǎ sunt: Pestera lui Maglei.Zalion si a fost declaratǎ monument al naturii.O cǎlǎtorie în tinutul Maramuresului înseamnǎ o superbǎ aventurǎ în Împǎrǎtia Pitorescului. Spectacolul este de-a dreptul fascinant. în spatele unor depozite morenice (Buhǎescu II. Muntii Rodnei din care face parte Ţara Maramuresului. Glaciatiunea cuaternarǎ a lǎsat urme mai ales asupra crestei si a versantului nordic. care adǎposteste lacul Iezeru si . Pestera de la Piatra Busuiocului. care coboarǎ în cascade. rǎspândite mai ales pe versantul sudic. ele fiind acumulate din izvoarele care apar la baza depozitelor de grohotisuri. La picioarele pârâului Pietrosu. Izvorul Pietrosului. prin peisajul lor sǎlbatic. pestera Jgheabul lui Zalion. Majoritatea lacurilor sunt de origine glaciarǎ. la 1786 m altitudine. cu numeroase zǎnoage.1. foarte abrupt. bunǎ de bǎut. Iezer. cu pereti prǎpǎstiosi. apoi izbucul numit Izvorul Albastru al Izei. 3. O importantǎ rezervatie naturalǎ se aflǎ la 10 km de orasul Borsa . Pestera din Dealul Popii. cea mai extinsǎ si a doua. cea mai adâncǎ. Pestera de sub Paltin de la Izvorul Izei. Pe lângǎ marea diversitate a peisajului. reprezintǎ cel mai înalt masiv din Carpatii Orientali. Cele 23 de lacuri situate la altitudini de 1800 . Izvorul Bistritei). Sǎpânta. care cuprinde golul de munte din jurul Vârfului Pietrosu. Somesul Mare. jalonati de o serie de vǎi. la o altitudine de 550 m. specificul etnografic si folcloric.Rezervatia Pietrosul Mare. Ţara Maramuresului reprezintǎ una dintre regiunile cele mai bogate în elemente de interes turistic în care obiectivele naturale se îmbinǎ armonios cu cele social-istorice.1 Resurse naturale Diversitatea formelor de relief. urmele glaciare creeazǎ o rezervatie cu o suprafatǎ initialǎ de 183 ha. cu un pitoresc aparte: Iza-Viseu. multimea izvoarelor minerale si prezenta statiunilor climaterice conferǎ judetului Maramures un valoros potential turistic. maramuresean. Culmea principalǎ adǎposteste pe versantul nordic trei cǎrǎri glaciare care. Dintre ele se evidentiazǎ Pestera Izvorul Tǎusoarelor. Resursele turistice naturale sunt alcǎtuite dintr-o serie de elemente caracteristice. este situat unul din cele mai pitoresti lacuri glaciare din masiv . cu galerii în lungime de 9530 m.lacul Iezer . cu apǎ limpede. nemodificate prin activitatea umanǎ. Flora. Bistrita Aurie.

sub liziera pǎdurii. Rezervatii de mlastinǎ s-au format destul de târziu în timp. la o altitudine de 800 metri în Muntii Gutâi. Este alimentat de un pârâu în Valea Mare. având ca punct de plecare Ocna sugatag.plantǎ carnivorǎ. trei dintre mlastinile aflate în judetul Maramures au fost puse sub ocrotire. Cascada Izvorul Cailor. care include specii de crin. roua cerului . de pe râul cu acelasi nume din Muntele Piatra Rea. Rezervatia se întinde pe o suprafatǎ de aproximativ 450 km. Ponorul afluent al izvorului lui Dragos. Lacul Morenilor din hotarul satului Breb. la numai 500 metri de cabana cu acelasi nume. este consideratǎ unicǎ în tarǎ prin existenta jepurilor care aici vegeteazǎ la cea mai joasǎ altitudine din Carpatii Românesti (970 m). Specia de castan comestibil se dezvoltǎ între 240 si 700 metri altitudine. Sunt prezente aici si urme ale glaciatiei. Mai mult de jumǎtate din suprafata lacului este ocupatǎ de trifoiul de baltǎ. Breb. iar la limita superioarǎ a pǎdurii de molid apar exemplare de tisǎ. specii de alge de origine nordicǎ. În jurul lacului. Minunata creatie a naturii . cu un luciu de apǎ de 4300 mp si o adâncime de 20 m. Calcarele din Masivul Rodnei ascund un fenomen natural curios. trifoiul de baltǎ. pe o suprafatǎ de 20 ha se întâlneste o interesantǎ asociatie vegetalǎ. versantul sudic al Vârfului Pietrosu. Ţara Maramuresului pǎstreazǎ numeroase locuri în zona montanǎ. Aceastǎ rezervatie naturalǎ rǎmâne un obiectiv turistic pentru cel ce îsi propune o ascensiune pe Creasta Cocosului (Muntii Gutâi). se aflǎ la altitudinea de 1800 . rogozul. Vǎrful Pietrosu este acoperit cu vegetatie tipic alpinǎ si subalpinǎ. situatǎ în raza localitǎtii Sǎpânta. plop. O importantǎ economicǎ si peisagisticǎ o reprezintǎ rezervatia de castan comestibil sau dulce din jurul municipiului Baia Mare.obârsia pârâului Pietrosu. având o formǎ circularǎ. alun. Ea s-a format într-un rest de crater vulcanic. adǎposteste cǎldarea Buhǎescu. precum si formatiuni cu aspecte stranii cum este "vâju" din Pietrosu. Un peisaj de neuitat oferǎ turistilor Masivul Rodnei. râsul. s-a format în urma unei alunecǎri de teren. capra neagrǎ. care sunt foarte putine. în care sunt cantonate Râurile Buhǎescului populate cu pǎstrǎv. Mlastina oligotrofǎ Vlǎschinescu se aflǎ pe platoul izvoarelor. Mlastina Poiana Brazilor. strǎbate un peisaj calcaros subteran de câtiva km pentru a reapare printr-un izbuc puternic sub numele de Izvorul Albastru al Izei. unde ocupǎ o suprafatǎ de 3 ha. cerbul. la începutul secolului XX. Rezervatia de castani comestibili a fost creatǎ în anul 1962 si este o specie de climat mediteranean. cu specii rare printre care si floarea de colt. o cǎdere de apǎ. În cadrul rezervatiei apar si specii de animale ca: ursul brun. acvila de munte. pe terasa de pe dreapta râului Sasǎr si pe prima treaptǎ a muntilor care sunt formati din roci vulcanice. când s-a ajuns la concluzia cǎ mlastina este un complex biologic unitar si în acelasi timp un veritabil depozit de relicve. Pe baza ultimelor cercetǎri. originarǎ din Asia Micǎ. Speciile care vegeteazǎ pe cuprinsul mlastinii sunt: muschiul de turbǎ. Potentialul turistic al zonei Maramuresului este cunoscut sub valoarea pe care o are datoritǎ mai multor cauze printre care dotǎrile si drumurile modernizate. cu o serie de piscuri ce depǎsesc 2000 m. marmota. O bunǎ parte din golul alpin este acoperit cu jnepenisuri. afluent al râului Mara.

Repedea. Ca suprafatǎ. 3.Plesa (100 locuri de cazare). Natura a format în Maramures câteva pesteri: Casa Pintii pe pârâul Mihai Viteazu. Pestera cu oase de la Poiana Botizii. Strâmbu . Pârtiile usor accesibile fac din statiune un centru al sporturilor de iarnǎ. care închide Depresiunea Maramuresului pe aceastǎ laturǎ. aspecte de statiuni balneare sau climaterice.Breb. cu patru cabane pentru cazare. circuri si vǎi glaciare (Fântâna cu Cimpoiasǎ. magneziene. Piatra Rea (1825m). Negoiescu. Apele se prǎvǎlesc zgomotos. numite de localnici "borcuturi". cu altitudine redusǎ (în medie 600-l000m). Cadrul natural maramuresean conferǎ multe asezǎri. Farcǎu si Mihailec ascund comori floristice si faunistice deosebite. Sǎlistea de Sus si altele[28]. În apropiere de Cheile Tǎtarului se aflǎ statiunea Runcu . sub Vârful Ignis (Gutâi). În S-V Muntilor Gutâi se aflǎ Creasta Cocosului si Cheile Tǎtarului. are calitǎti terapeutice de odihnǎ si recreere. Ieud. Muntii Maramuresului cu vârfurile Pop Ivan. pe malul Tisei. Cormaia (2033m). Maramuresul este cunoscut si pentru cele 100 de izvoare cu ape minerale.5 km de Borsa. ambele aflate în apropiere de Bǎiut. Viseul de Sus (20). dominate de urme glaciare: morene. Pestera cu oase contine resturi de fosile ale ursului de pesterǎ. de la o înǎltime de circa 60 m. sud-vest se desfǎsoarǎ grupa nordicǎ a lantului muntos de origine vulcanicǎ. Borsa. la poalele Pietrosului. Pestera de la Vǎlenii sonicutei de pe Valea Repedea.Bǎiut. Muntii vulcanici ai Maramuresului. Borcut . se prezintǎ sub formǎ de platouri cu conuri vulcanice deasupra. în trepte. ponderea principalǎ o ocupǎ zonele cuprinse în Carpatii Orientali: Muntii Rodnei. În Maramures se aflǎ doar partea nordicǎ a Muntilor Rodnei cu Vârful Pietrosul(2303m). calcice. punctul cel mai jos care se aflǎ în Depresiunea Sighetului. Borsa (30). Negoiasa (2041m). situatǎ în plinǎ zonǎ a molidului. la 800 m altitudine. de la luncile râurilor la crestele muntilor. la o distantǎ de 4. Valea Virului (14). Statiunea climatericǎ Izvoarele se aflǎ la 916 m altitudine (32 km de Baia Mare) pe un platou vulcanic înconjurat de brazi. În partea de sud. din împrejurimi sunt utilizate în tratarea unor afectiuni ale rinichiului. Carpatii Vulcanici de Nord si Depresiunea Maramures. Buhǎescu Mare (2188m) si Bǎtrâna (1710m).între douǎ limite extreme. dintre valea Tisei si valea Sǎlǎutei. . este situat la 204 metri. Muntii Maramuresului. Izvoarele cu ape minerale carbogazoase. Pietroasa si Dragos). care presupune cresteri si descresteri . Sub vârful Pietrosu este lacul Iezer (la 1825 m)[29]. aflate la Sǎpânta. Caracteristica generalǎ a Muntilor Rodnei sunt sisturile cristaline.1 Relieful Zona se caracterizeazǎ printr-un relief destul de variat.1. Între Pasurile Prislop (1416m) si setref (817m) culmea este marcatǎ de mai multe vârfuri: Garagalǎu (2158m). iar înǎltimea cea mai mare o constituie vârful Pietrosul Rodnei de 2303 metri. Stoiceni.m.1.

o cuvetǎ cu relief colinar si piemontan. unde punctul culminant (vf. deasupra cǎrora saltǎ vârfuri conice. de primavara pânǎ toamna. În toti acesti munti se practicǎ pǎsunatul. care merge de la Vaser pânǎ la izvorul Ţibǎului. Caracteristice sunt de asemenea. Se însiruie de la nord spre sud-est de la vǎile Carlibaba si Bistrita Aurie pânǎ la frontierǎ. Acest relief caracteristic se mentine la altitudini relativ coborâte în Muntii Oas. stavre de cai.drumurile oilor" se pǎstreazǎ încǎ din secolul al XIV-lea. Firiza. care cuprinde Muntele Cearcǎnu (1847 m) si culmea Prislop. Novicioru. A doua grupǎ. închisǎ spre vest de câteva maluri vulcanice. adevǎrate mǎguri conice. care se întind pânǎ la valea Botizei.Constructia petrograficǎ si formele de relief dominante justificǎ împǎrtirea acestor munti în douǎ grupe: Muntii Oas-Gutâi sunt formati din lave si din piroclastite. este de origine tectonicǎ si erozivǎ. Mai la sud. vârful are 1850 m altitudine. Muntele Muncel (1318 m). au pe alocuri curmǎturi relativ joase. argile si gresii cutate) cu relief de platouri vulcanice. micile depresiuni de pe latura sudicǎ a Gutâiului (Bǎita. este constituitǎ. pe Valea Tasla. Culmea Rosusnei. în cea mai mare parte. Grebeni. care nu si-au schimbat „locurile de vǎrat" iar . Culmea Pietrosu Maramuresului sau Bârdǎului se situeazǎ între Ruscova si râul Vaser.. vârful care dominǎ masivul se numeste Mihǎilescu (1918 m). pe substrat sedimentar (marne. între care mai circulate sunt Negresti-Oas. Sighetu Marmatiei si Gutâi (987 m). între care cel mai înalt este vârful Ţibles de 1839 m altitudine. fiind împânziti de stâne de oi. a Muntilor Ţibles. Muntele Suligu cu vârfurile Budescu Mare (1679 m) si Ludescu(1580 m). la care se adaugǎ restrânse iviri de andezite si prioclastite. care dau culmi tesite sau larg ondulate la circa 1000 m altitudine. pe partea dreaptǎ a Viseului. în Muntii Oasului. La est de Borsa se dezvoltǎ masivul Cearcǎnu Prislop. Ţara Oasului. unde unele vârfuri depǎsesc 1300 si chiar 1400 m (Ignis . În general sunt constituiti din sisturi cristaline.1307 m. Muntele Pop Ivan (1937 m). Frasin) atinge abia 827 m si la înǎltimi mai mari în Muntii Gutâi. strǎpunse de andezite. unde se aflǎ si lacul periglaciar Venderelu. Muntii Maramuresului. Pǎdurile de foioase cuprind spre sud un brâu de castani comestibili. Tot în cadrul acestui lant muntos se aflǎ si Culmea Copilasu (1611 m) si Muntele Bârsǎnescu (1542 m). din rocile flisului paleogen (îndeosebi marne si gresii). Chiuzbaia) si o depresiune de mai mari dimensiuni. Masivul Farcǎu este asezat între vǎile Ruscova.1442 m). spre Borsa se gaseste Culmea Toroiaga-Jupania. Se detaseaz ǎ din aceastǎ culme si Prislopasu (1201 m). Acesti munti. cirezi de vite. În cadrul Muntilor Maramuresului se detaseazǎ Culmea Pop Ivan. . Gutâi . Populatia acestei mici depresiuni pǎstreazǎ si astǎzi un frumos port popular si un folclor care stârnesc admiratia vizitatorilor. folosite ca pǎsuni de culme. prelungitǎ spre sud de Poienile de sub Munte cu dealul Muncelul Maxim (1220 m). cu vârful Mica Mare (1815 m). care alcǎtuiesc proeminente de relief. Repedea si Rica. când aceste locuri apar mentionate pentru prima datǎ în documente.

masivul este indicat pentru drumetia cu cortul[31]. pe o lǎtime de 30-40 km si prezintǎ o asimetrie asemǎnatoare celei fǎgǎrasene: abruptǎ spre nord. . pasuri care din vremuri strǎvechi o leagǎ de celelalte tinuturi românesti. dinspre zona Bistrita-Nǎsǎud. intrarea si legǎtura se fac prin pasul Prislop. Pietrosul. denumirea Masivul in care se afla Localitatea cea mai apropiataDistanta si altitudinea (m) (km) Pietrosul 2 303 Rodna Borsa 6 Gǎlatului 2 159 Rodna Complex Borsa 6 Cearcǎului 1 849 Rodna Complex Borsa 15 Ţibles 1 839 Ţibles Dragomiresti 10 Hudinului 1 611 Ţibles Botiza 15 Gutâi 1 445 Gutâi Mara 5 Plesca 1 323 Gutâi Bǎiut 6 Secului 1 311 Ţibles Botiza 7 Ignis 1 306 Gutâi Chiuzbaia 7 Plesca Mare 1 302 Gutâi Chiuzbaia 3 Mogosa 1 247 Gutâi Cavnic 5 Tiganul 1 223 Gutâi Iapa 5 Pietrei 1 059 Gutâi Desesti 5 Latia 1 042 Gutâi Ciocotis 3 Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures. care este între Carlibaba si Ţibǎu[30]. se face prin pasul Gutâi. Locurile acestea de trecere sunt de mare frumusete naturalǎ si beneficiazǎ de amenajǎri turistice adecvate (hanuri. Depresiunea Maramures este cea mai mare formatiune de acest gen din Carpatii Orientali. 2002. cabane. domoalǎ spre sud cu exceptia zonei Pusdrele. Lipsit în zona alpinǎ de popasuri amenajate. dinspre Depresiunea Baia Mare. dinspre Moldova de Nord-Bucovina. hoteluri) . intrarea în Maramures. INSSE. Creasta principalǎ mǎsoarǎ peste 50 km lungime.Muntii Zimbroslaviile se situeazǎ între vǎile Ţibǎului si Bistrita Aurie pânǎ la Valea Ursului. Tot din Muntii Maramuresului face parte si Obcina Ţapului. Masivul cel mai înalt din Carpatii Rǎsǎriteni (alt. iar legǎtura cu depresiunea si Ţara Maramuresului se face prin pasul Huta.1 Vârful.toate cu specific zonal. 2303m). Bucuresti Muntii Rodnei. legǎtura cu depresiunea si Ţara Maramuresului se face prin pasul setref. max. 3. în apropierea cǎreia se aflǎ o cabanǎ si un refugiu Salvamont. vf. Principalele altitudini muntoase ale judetului Maramures Tabel nr. Astfel. Portile de intrare în depresiune sunt marcate de pasurile de peste muntii care o înconjoarǎ.

micile depresiuni Bârsana si Vadul Izei. Regimul precipitatiilor. precum si invaziile de aer rece[32]. de recreere sau tratament. râuletul Sǎpânta a creat Depresiunea Sǎpânta. în care s-a dezvoltat asezarea cu acelasi nume. În covata din versantul nordic al Pietrosului Rodnei. vara se vede stratul gros de zǎpadǎ. precipitatiile sunt mult mai abundente. Temperaturile medii ale aerului variaza între 00 C în regiunile montane înalte si 9. Dragomiresti. de mare faimǎ în tarǎ si în lume.1. Valea Viseului cu afluentii sǎi a permis în timp dezvoltarea unor mici depresiuni ca cele ale Borsei. o serie de bazinete si mici depresiuni favorabile asezǎrilor. Deasemenea clima este favorabilǎ turismului de agrement. iar temperatura minimǎ absolutǎ -31. Vânturile sunt moderate si bat în general din nord si vest (dinspre munti).3 Reteaua hidrograficǎ Hidrografia zonei Maramures. Culoarul Izei cuprinde. Rona si desigur Sighet.Depresiunea Maramures este dominatǎ de douǎ categorii de relief. Clima regiunii este beneficǎ pentru practicarea turismului. Iza si Sǎpânta cu afluentii lor). culoarul Rozavlea.1. ea favorizând drumetia si turismul sportiv în principalele forme de relief atât vara cât si iarna pe trasee marcate si în zone cu altitudine scazutǎ. lernile sunt destul de geroase. una ar fi cea care cuprinde dealurile si piemonturile si alta în care intra vǎile. Ruscovei si bazinetele Bistrei si Valea Viseului. Cosǎu.1. Piemontul Vǎratecului si Piemontul Botizei. depresiune situatǎ la confluenta Izei cu Tisa caracterizatǎ de terase joase si lunci. Între piemonturile Maramuresului amintim Piemontul Mara-Sǎpânta. în zonele depresionare si deluroase.40 C în depresiuni. De la izvoare si pânǎ la Borsa-Moisei se numeste Borsa sau . iar o micǎ parte cum este Ţibǎul si Bistrita Aurie sunt colectate de râul Bistrita. Viesului.40 C a fost înregistratǎ la 16 august 1952 în localitatea Seieni.6 0 C la 26 ianuarie 1954 la Viseul de Sus. Râul Viseu izvorǎste de sub pasul Prislop (1416 m altitudine) si se varsǎ în Tisa în localitatea Valea Viseului. Sǎlistea de Sus.2 Clima Clima zonei Maramures este moderatǎ de tip temperat continental. Râurile si afluentii au dat nastere la mici depresiuni care le poartǎ numele: Mara. 3. În peroiada de iarnǎ sunt frecvente inversiunile de temperaturǎ în ariile depresionare. Piemontul Gutâiului. atinge 700 m anual iar pe crestele montane înalte ajunge pânǎ la 1 400 m anual. nu sunt vifornite si vijelii.1. lapovitǎ si ploi reci si se întind pe o perioadǎ lungǎ. cu zǎpadǎ abundentǎ. 3. de asemenea. iar Izvorul Cǎtelei merge spre Ceremus (Ucraina). Temperatura maximǎ absolutǎ 39. bazinetele si micile depresiuni. În munti. amintind în acest sens bazinetele Sǎcel. apele principale ale Maramuresului sunt colectate de râul Tisa (Viseul. iar stratul de zǎpadǎ atinge grosimi de peste 80-100 cm si se pastreazǎ pânǎ la 200 de zile din an.

Podul Izvorului. Caracteristica râului este debitul mare si constant. Cimpoiesu. lung de 22 km.Viseul. Mai numeroase. care determinǎ vegetatia si fauna caracteristicǎ acestora. În general vegetatia Muntilor Rodnei si a . pârâul Sugǎului. În minele de sare de la Ocna sugatag s-au format opt lacuri. Pietroasa. ledisorul. Tǎul lui Dumitru). Pe partea stângǎ. dar mici. Pârâul Hotarului. flora si fauna Solurile zonei cuprind grupa celor specifice zonelor montane si depresionare. Din partea dreaptǎ Viseul primeste ca afluenti Vaserul si Ruscova. Vremusu. Dintre lacurile glaciare amintim Buhǎescu Mare. Valea lui Dragos. datorat pǎdurilor numeroase care atrag si mentin umiditatea în sol. Mara. Râul Mara are izvorul sub vârful Iezurile din Muntii Ignis (1040 m altitudine). 3. Viseul are ca afluenti pe cei din Muntii Rodnei .4 Solurile. Râul Sǎpânta isi are izvorul sub vârful Rotundu (1150 m altitudine) în Muntii Ignis. cel mai întins lac de minǎ din România fiind lacul Gavrila. Botiza. Slǎtioara. Lacul Bǎtrâna. Apele sǎrate si lacurile care s-au format la Ocna sugatag si Costiui au permis în timp dezvoltarea în cele douǎ localitǎti a unor statiuni de agrement si balneare. lacurile de sub abrupturile Gutâiului (lezerul Mare. O mare bogǎtie a zonei atât din punct de vedere peisagistic cât si al rezervei de apǎ sunt lacurile. INSSE. iar restul Tǎul fǎrǎ Fund.1.1. strǎbǎtând peste 83 km. lezerul Mic. Negoiescu. Principalele cursuri de apǎ ale judetului Maramures Tabel nr.Valea Fântânelor. Lacul Rosu si încǎ peste 30 de lacuri mici în coline. Râul Iza izvorǎste de sub vârful Bǎtrâna din Muntii Rodnei (1380 m altitudine) si se varsǎ în Tisa. Pe partea dreaptǎ. sunt cele glaciare din Muntii Rodnei si cele de tip periglaciar din Muntii Maramuresului (Venderelu din Muntele Mihǎilescu).2 Lungimea cursului de apǎ (km) Totalǎ Pe teritoriul judetului 381 115 83 80 43 40 61 115 83 80 43 40 Râuri Somes Lǎpus Iza Viseu Vaser Mara Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures. cu largi posibilitǎti de tratament al bolilor reumatismale. 1999 – 2003. Slatina. Bucuresti 3. lezerul Pietrosului (18 lacuri). cel mai important afluent este pârâul Ronisoara. Baicu. Izvorul Negru. Afluentii Izei pe partea stângǎ sunt: Bǎleasa.

zâmbrul (Pirus cerba) sunt specii rare si ocrotite de lege. au determinat autoritǎtile administrative sǎ le protejeze prin lege. veverita. iar lângǎ pǎdurile de molid . pǎstrǎvul curcubeul. ciocǎnitoarea cu trei degete. capra neagrǎ a fost una din bogǎtiile si mândriile Maramuresului. cocosul de munte (Ttrao urogallus). vânturetul rosu. Apele de munte (Tisa. Etajul subalpin se încadreazǎ în general între 1900 m si 1700 m altitudine. recolonizatǎ în anul 1964. acvila de stâncǎ (Aquila chrysaetos). peste 60 de specii cuibǎresc aici. Ierburile bogate sunt favorabile pǎstoritului. constituind unele rezervatii naturale si declarând anumite specii monumente ale naturii. Crucea pǎmântului (Heracleum carpaticum) etc. recolonizatǎ în anul 1973. Pentru zonele alpine. cǎpriorul.1. cerbul carpatin (Cervus elaphus). cocosul de munte. cu preponderentǎ molidul. În pǎdurile de rǎsinoase gǎsim specii de animale si pǎsǎri într-un mare numǎr. cu mare grijǎ a fost repopulatǎ începând cu anul 1964. cleanul. din care 1200 ha gol de munte. jderul de pǎdure. lupi. peste 30 de specii. Lumea pǎsǎrilor în pǎdurile mixte este mai variatǎ. caracterul de unicitate al unor formatiuni geologice. Coniferele. jderul de piatrǎ. care cuprinde peste 3000 ha. Dintre speciile de florǎ de tip alpin sau subalpin considerate ca rare si protejate amintim: Gusa porumbelului sau Garofita (Lychnis nivalis). vulpea. Cirripshyllum cirrosum. Cea mai reprezentativǎ zonǎ protejatǎ prin lege este Rezervatia Pietrosul Mare. Este situatǎ în limitele localitǎtilor Borsa si Moisei. Floarea de colt sau Floarea Reginei (Lentopodium alpinum). râsul (Lynx lynx}.5 Rezervatiile naturale Frumusetile naturii Maramuresului. bursucul.1.Muntilor Maramuresului este caracterizatǎ de pǎduri de conifere si pajisti alpine. stiuca. azaleea piticǎ etc. Pǎdurile de foioase adǎpostesc o mare varietate de animale: cerbul carpatin. marmota (Marmota marmota). 3. ursul brun. Viseu. Ruscova si Vaser) sunt bogate în pesti ca: lostrita. dar si a unor specii de florǎ si faunǎ. fag. gorun. iar peste 1500 ha sunt pǎduri. ursi. mistretul. Clopotelul (Campanula carpatica). În golurile de munte florile de smârdar (Rhododendron kotschyi). ocupǎ zone întinse în Muntii Maramuresului. . Se mai gǎseste marmota. Zona este bogatǎ si în faunǎ dintre care amintim capra negrǎ (Rupicapra rupicapra}. Pentru foioase distingem rǎsinoase. forfecuta galbenǎ. rata. scobarul etc. râsul. iepurele. Gutâi si Ţibles. precum si rogozul alpin (Cbresia simpliciuscula) sunt considerate ca relicte arctice. vipera (Vipera berus) etc. ca: Pleuroclada albescens. Vegetatia variatǎ si bogatǎ a Maramuresului a determinat si prezenta unei faune adecvate. Amintim acvila de stâncǎ. pitigoiul de brǎdet. coborând uneori pânǎ la 1400 m. Mnium blyti. stejar. Toate sunt puse sub protectia legii. rogozul. mrana. urechelnita. Specii de muschi pe care le gǎsim numai aici. ursul brun (Ursus arctos}. tiparul. lupul. apreciatǎ pentru blana si pentru grǎsimea folositǎ în medicina popularǎ. Ghintura (Gentiana punctata). Etajul alpin (la peste 2000 m) cuprinde o florǎ bogatǎ si cu multe raritǎti. Pǎsǎrile alpine si subalpine sunt prezente într-un mare numǎr. brumǎrita. care însumeazǎ peste 23 de specii[33].

pârtia olimpicǎ de schi . Rezervatiile naturale ale judetului Maramures Tabel nr. de gorunet Ronisoara Suprafata (ha) 3 300 800 5 0. ciuful. • Statiunea de odihnǎ Borsa .Cabana Puzdrele – Curmǎtura Gǎlǎtiului.Dealul stefǎnitei. Mlastinile Vlǎsinescu. Rezevatia Cornu Nedeii .Cascada Izvorul Cailor . 3. Nat. corbul.Statia metorologicǎ . Alte specii de faunǎ si florǎ ocrotite în zonǎ sunt bujorul de munte. Tǎul lui Dumitru de pe platoul Izvoarelor. lostrita. Rezervatiile floristice sunt în mai multe locuri pentru diferite specii protejate: arboretul de gorun si larice de la Ocna sugatag. Cornu Nedeii-Ciungii Bǎlǎsinii Stâncǎriile calcaroase de la SâlhoiZâmbroslâvii Rez. Nat. iar dintre pesti.Pietrosu Rodnei .Târnita Negoieselor . precum si o serie de arbori seculari. rezervatia de gorunet de pe Ronisoara. Dintre animale sunt ocrotite prin lege râsul. bufnita.Valea Negoiescu . acvila tipǎtoare micǎ.Podul Izvorului . • Statiunea de odihnǎ Borsa .saua Buhǎescu Mare (Târnita "La Cruce") . astfel[34]: • Borsa (Gura Pietroasa) . • saua Gargalǎu . Pietrosul Mare Rez. cuprinde golurile de munte si s-a creat special pentru ocrotirea cocosului de mesteacǎn.Hanul Prislop.Tǎmita la Cruce. si puse sub ocrotire prin lege. pesteri. • Statiunea de odihnǎ Borsa .Ciungii Bǎlǎsinii este situatǎ în Muntii Maramuresului. Izvorul Albastru al Izei Rez. cocosul de munte.Buza Muntelui – Cabana Puzdrele. laricele de la Costiui.Poiana Runca . Poiana Brazilor si Lacul Morǎrenilor la hotarul satului Breb. animale.Lacul Iezer .Poiana stiol – saua Gargalǎu.2 62 .Pentru iubitorii de excursii cantonati în Borsa sunt câteva trasee turistice care le vor oferi bucurii de neuitat. sporesc interesul turistilor de a vizita judetul.Vârful Buhǎescu . laleaua pestritǎ. Aceste rezervatii ale Maramuresului ce detin suprafete diferite si elemente deosebite precum plante. cu arbori seculari de o rarǎ frumusete.saua stiol .Vârful Bǎtrâna . • Poiana Borsa (Gura Negoiescu) .saua Gǎlǎtiului . huhurezul. Mai sunt declarate rezervatii ale naturii. Cheile Tǎtǎrului de pe pârâul Brazilor sunt formate din andezite bazaltice.3 Rezervatii naturale ale judetului Maramures Rez. ape.

Rez. dar prezente si pe vǎile Tisei si Viseului. tesǎturi. Lacul Albastru Rez. 3. semnificatie. ce poate fi continuat. cerbul.1. arhitecturale si etnografic – folclorice. Fosilierǎ Chiuzbaia Rez. mierea ursului. Cheile Babei Rez. biserici. istorice. Arboretele de castan comestibil Rez. Nat. . Aceastǎ zonǎ este destinatǎ conservǎrii diversitǎtii si integritǎtii comunitǎtilor biotice vegetale în ecosistemele naturale si protejǎrii diversitǎtii genetice a speciilor. în care s-au pǎstrat aproape nealterate arta popualarǎ de o pregnantǎ originalitate: case. în Pietrosul Mare întâlnim numeroase specii de animale si pǎsǎri cum ar fi: ursul brun. Pǎdurea Crǎiasa Rez. în pitoreasca si nu mai putin importanta Ţara Oasului[35]. Forestierǎ Bavna-Conga Rez. acvila de munte. Mlastina Oligotrofǎ Vlǎscinescu Rez. reprezentând o zonǎ renumitǎ prin elemente de etnografie si folclor. reprezentând o Rezervatie a Biosferei cu o suprafatǎ de cca 3300 ha. Poiana Brazilor Rez. Cosǎului si Izei. zona turisticǎ montanǎ. datini si folclor. INSSE.7 4 44 50 3 3 500 50 1. ceramicǎ.5 5 Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures 2003. capra neagrǎ. Datoritǎ unui complex de conditii favorabile. pǎiusul. unice prin frumusete. vechime si desfǎsurare. Traseele cele mai frecventate pentru valorile etnografice si folclorice sunt: vǎile Marei si Izei. complex si unitar. sopârlita.2 Resursele antropice Resursele turistice antropice sunt reprezentate de acele obiective create de-a lungul timpului de activitatea umanǎ. Maramuresul istoric posedǎ un potential turistic antropic. Pestera Vǎlenii somcutei 0. Bucuresti Parcul National Muntii Rodnei este desemnat parc international de cǎtre Comitetul MAB UNESCO. multe dintre ele sunt adevǎrate muzee în aer liber. peste pasul Huta. porti. ce compun potentialul turistic. râsul. Tǎul lui Dumitru Rez. Nat. Creasta Cocosului Rez. Masivul Pietrosul Mare este acoperit cu o vegetatie de tip alpin si subalpin ce cuprinde numeroase specii rare. zona municipiului Baia Mare si împrejurimile si zona Chioar – Lǎpus. dintre care putem enumera: gusa porumbelului. Ţinând seama de ansamblul elementelor naturale. Toate acestea sunt întâlnite mai cu seamǎ în asezǎrile de pe vǎile Marei. cocos de munte etc.54 26 15 0. Pestera cu oase Rez. se disting urmǎtoarele zone: zona etnografic – folcloricǎ a Ţǎrii Maramuresului. Sighetu Marmatiei si Sǎpânta. împreunǎ cu resursele antropice prezente în fiecare zonǎ. floarea de colt etc. de larice Costui Rez. În continuare vom prezenta principalele zone si obiective turistice maramuresene. unelte.

este vechea capitalǎ a Ţǎrii Maramuresului . Orasul Sighetu Marmatiei. 109 F. Bolnavii beneficiazǎ de cabine individuale. urmasi ai lui Dragos[37]. pe cumpǎna apelor. asezarea dezvoltându-se ca o micǎ capitalǎ de judet. Din pǎcate.ridicat în secolul al XVlea. de la crucea drumului din Feresti. În general. oamenii Maramuresului de pe toate vǎile zonei. care. oras spre care au gravitat de-a lungul secolelor. De la Sighetul Marmatiei sunt 20 de km. centrul vechi s-a pǎstrat în întregime. la Giulesti. În zona turisticǎ Valea Cosǎului. este o constructie din piatrǎ. cafenele. dar si tǎranii din satele Maramuresului. pe cursul mijlociu al râului Sasǎr. o replicǎ a turnului se aflǎ ridicatǎ lângǎ prefecturǎ. Vis-a-vis de bisericǎ este clǎdirea monumentalǎ a fostei prefecturi a judetului Maramures. artǎ. vechi. afluent al Marei. Muzeul judetean . secolul al XI-lea. din foisorul sǎu se poate vedea o frumoasǎ panoramǎ asupra orasului. la 5 km. Ocna sugatag apare în documente în stǎpânirea familiilor nobile din Giulesti. Statiunea de astǎzi are deja un renume pentru diverse tratamente medicale. Turnul lui stefan . sǎli de gimnasticǎ . înalt de aproape 50 m. mineralogie[36]. dominat de dealuri si coline. în perioada secolelor al XIV-lea si al XV-lea. În general. din care se desprind strǎzi drepte. dau o notǎ specificǎ orasului. 58 km. terase. orasului nu i s-a acordat atentia meritatǎ pe mǎsura prestigiului de veche capitalǎ a unei provincii istorice românesti de mare rezonantǎ. Ocna sugatag.J. localitatea este situatǎ pe Valea Sǎratǎ. iar de la Baia Mare. Localitatea apare în documente la 20 martie 1360. împachetǎri cu parafinǎ. sau denumirile mai vechi Slatina sau "La Sare". pe un drum asfaltat ajungem în statiunea balneoclimatericǎ Ocna sugatag. sub denumirea de Zalatina (Slatina). cantine. Institutii de prestigiu din clǎdirile trainice. restaurante. Existau aici patru hoteluri amenajate cu peste 300 de locuri de cazare. din neamul Rednicenilor. Biserica Sfânta Treime. Prin traditie se mai stie cǎ aici erau bǎi balneoclimaterice din vechime. Vin aici oameni la odihnǎ si tratament din toatǎ tara. asezat la confluenta râurilor Iza cu Tisa. pe frontiera de nordvest a tǎrii. Orasul s-a dezvoltat în timp. ne sugereazǎ exploatarea sǎrii aici din timpuri vechi. pe fronton. în stil gotic. Obiectivele turistice ce pot fi vizitate aici sunt: Biserica din Lemn. Turnul Mǎcelarilor. deasupra usii de la intrare pǎstreazǎ în original sterna veche a Maramuresului. în depresiunea cu acelasi nume. perpendiculare pe sosea. populatia comunei este mixtǎ: o bunǎ parte sunt maghiari si vorbitori de limba maghiarǎ (svabi si polonezi maghiarizati) si o parte români. Spre Sighet au gravitat de secole oamenii Maramuresului de pe toate vǎile. în apropierea ei aflându-se si localitatea Doraslǎu. Casele sunt situate de-a dreapta si de-a stânga drumului principal. Asezarea este situatǎ într-un spatiu pitoresc. casa Iancu de Hunedoara. Apoi s-a mai numit si "La sare". instalatii de hidroterapie. asezarea este de forma celor specifice populatiilor alogene. De altfel.Municipiul Baia Mare este situat în partea vesticǎ a judetului Maramures.are mai multe sectii: istorie si arheologie. D. fizioterapie (inhalatii. Vechiul Han al orasului. etnografie. în ultimii 50 de ani. masaje. baruri. cu viata sa economicǎ si culturalǎ specificǎ burgurilor transilvane. azi disparutǎ. si o fac si astǎzi. la o altitudine medie de 228 m fatǎ de nivelul mǎrii. între râurile Mara si Cosǎu. urcând panta dealului. De altfel. Clǎdirea actualei biserici reformate se pare cǎ este cea mai veche constructie din oras.

Stâncǎria de pe Muntii Gutâiului. cu o pantǎ abruptǎ. fiul lui Giula. . neobisnuite în regiune. dr. Este strǎbǎtut de pâraiele Breboaia si Valea Mare ce izvorǎsc din Muntele Gutâi si se varsǎ în râul Mara. în partea superioarǎ a bazinului Mara. folclorul. Prima atestare documentarǎ este o diplomǎ a regelui Ludovic I de Anjou. Danielle Mason. dr. . la "Creasta Cocosului". Intrarea în bisericǎ se face pe o poartǎ aflatǎ pe peretele sudic. portul. în deceniul trecut pǎrintele Mircea Antal din Breb s-a îngrijit de construirea unei biserici de lemn în stil maramuresean. cu arbori de stejar de sute de ani. Satul Breb este asezat pe versantul nordic al Muntelui Gutâi. În cimitir se pot vedea câteva troite cu coroane circulare. satele din jur) de a-si construi case de vacantǎ proprii. Desesti. Copacis si Breb. Baia Mare. pǎdurea fiind ocrotitǎ ca monument al naturii. care vor da satisfactie multor persoane si vor îmbogǎti peisajul locului. Slatina (Ocna sugatag). Claude Karnoouh. asezatǎ în apropierea întâlnirii pârâului Buboaia cu Valea Caselor. aici descoperindu-se si vestigii din epoca bronzului. Copacis. Brebul pǎstreazǎ bine încǎ arhitectura traditionalǎ. Oarecum izolat. groase de opt metri. Hǎrnicesti si Sat sugatag. Mihai Pop. obiceiurile. prin care îl întǎreste pe romanul Dragos. dar si la "borcutul" de la Breb. doc. Franta. numite Tǎul Chendroaiei sau Lacul Morǎrenilor.De la Ocna sugatag se pot face excursii cu caracter etnografic în satele de pe Valea Cosǎului sau Marei. Dupǎ decembrie 1989 comuna a oferit posibilitatea si pentru cei din afara ei (Sighet. în mosiile Breb. satul fiind pe dreapta. Accesul în sat se face pe drumul care leagǎ Sighetul de Ocna sugatag spre Budesti. Biserica satului. Tot aici. Brebul se învecineazǎ cu localitǎtile Budesti si Sârbi de pe Valea Cosǎului. între aceste douǎ localitǎti. din zona Lǎpusului. diplomǎ care recunoaste drepturile acestei familii cneziale asupra acestei mosii din vechime. Complexul modern este situat în apropierea pǎdurii Crǎiasa. în imediata apropiere a Complexului. Franta)[38]. nefiind pe nici una din arterele principale. lǎrgitǎ în 1643 si reparatǎ în 1715. A atras cercetǎtori români si strǎini care au studiat satul cu oamenii sǎi (cercetǎrile interdisciplinare conduse de prof. Hoteni si Mara de pe Valea Marei si peste deal cu satul Surdesti. fiul lui Carol Robert. o adevǎratǎ capodoperǎ a arhitecturii în lemn. imediat la poalele acestuia. Satul Breb de astǎzi cuprinde teritorii care în perioada medievalǎ fǎceau parte din asezǎrile ce apar în documente sub denumirile de Valea Mare. În hotarul Brebului se aflǎ mlastinile cu turbǎ. 1970-1974. Arhitectura bisericii este specific maramureseanǎ pentru acest gen de constructii. are o singurǎ streasinǎ. din 20 martie 1360.medicalǎ). De remarcat faptul cǎ acoperisul. a fost construitǎ înainte de 1531. dr.

Blaj. numitǎ "Biserica din deal". de bucurii si necazuri. deja devenite monument. în Maramuresul istoric. ridicatǎ în 1364. Se ajunge aici pe un drum lateral de 11 km. sacrificii. greco-catolicǎ. este Biserica din ses din Ieud. Biserica din Deal sau Biserica Balculu. covoare maramuresene. precum si cea mai veche pravilǎ în limba românǎ scrisǎ de mânǎ cu litere chirilice cunoscutǎ sub denumirea de "Codicele de la Ieud". ci un loc în umanitate si în univers. numitǎ Botiza. Buzǎu. de martiri. Traditia popularǎ pomeneste de o mǎnǎstire veche. în bisericǎ se pǎstreazǎ o colectie de icoane pe sticlǎ. vopsite în coloranti vegetali si minerali. în dreptul comunei sieu (37 km sud-est de Sighet). Astǎzi. iar printre casele noi. la margine de hotar voievodal strǎbun. la începutul secolului al XIV-lea. specific locului. pe Valea Izei. ici-colo se mai zǎresc si casele vechi. din secolele XVII-XVIII. Prin tot ce a dǎinuit din începuturile lumii si pânǎ azi. instalatii tehnice actionate de apǎ (mori. mobilier specific si câteva cǎrti de mare valoare. care se desprinde din soseaua principalǎ Sighet-Borsa. de-a lungul cǎreia pe parcursul mileniilor s-au statornicit casele oamenilor locului care au format satul. Ieudul mǎrturiseste despre obârsiile strǎmosesti. Biserica este edificatǎ în anul 1718. de dascǎli si preoti. Muzeul Maramuresului din Sighetul Marmatiei). la nord asezarea este dominatǎ de Muntii Ţibles. o valoroasǎ colectie de icoane pictate pe sticlǎ de Nicula. în care se varsǎ perpendicular Ieudisorul. Ieudul a pǎstrat si o serie de monumente de arhitecturǎ tǎrǎneascǎ laicǎ: case si anexe gospodǎresti. de mare frumusete si care pe drept cuvânt este considerat "catedrala în lemn a Maramuresului". distantǎ de Baia Mare si la 43 km. Specific Ieudului este sistemul de amplasare al gospodǎriilor care sunt dispuse pe aceeasi linie. Ieudul este aceastǎ "cale" si o deschidere cǎtre tarǎ. orânduit dupǎ legile omenesti. Ieudul a pǎstrat traditii si legende care amintesc de eroii întemeietori. a arhitecturii constructiilor tǎrǎnesti. zǎmislite dupǎ legile lui. trecǎtorul prin Ieud poate vedea încǎ în zilele de sǎrbǎtoare portul popular.În zona turisticǎ Valea Izei întâlnim satul Ieud. Iasi). Ieudul se mândreste cu cea mai veche bisericǎ din lemn din Maramures. Un alt monument de arhitecturǎ în lemn. Comuna Ieud este asezatǎ la sud de soseaua care urmeazǎ firul vǎii Izei. o deschidere a rosturilor ei cele mai îndepǎrtate. covoare si stergare cu motive geometrice. Unele dintre acestea au intrat în patrimoniul muzeelor (Muzeul Satului din Bucuresti. în bisericǎ se pǎstreazǎ icoane vechi pictate pe lemn. printre care se numǎrǎ si Tipǎriturile lui Coresi "Întrebare Crestineascǎ" (Brasov 1560) si "Apostolul" (Brasov 1563). Un sat este un loc anume. Un sat nu este numai o asezare în spatiu. În Ieud se aflǎ o bisericǎ veche datând din anul 1364. Ieudul atrage prin frumusetea si varietatea peisajului. prin pitoresc si originalitate. de Sighetul Marmatiei. acolo în miazǎnoaptea pǎmântului românesc. un sat poate fi si o cale cǎtre tarǎ. vâltori) etc. Situat la 97 km. crescute din pǎmânt si deodatǎ cu pǎmântul. perpendicular pe axa drumului. de ctitori de mǎnǎstiri si biserici. mobilier specific si desigur carte veche româneascǎ de mare valoare din principalele centre (Râmnic. . pârâul Ieudului.

de zid. din piatrǎ. tocul usii de la intrare. În anul 1881 este edificatǎ în centrul satului o nouǎ bisericǎ greco-catolicǎ (azi ortodoxǎ). de la primul contact. vechea bisericǎ din lemn care exista atunci devenise neîncǎpǎtoare si a fost înlocuitǎ cu o bisericǎ din lemn mai mare. fiul lui Stan. cu simbolistica precrestinǎ în majoritatea cazurilor. unde se regǎsesc aceleasi decoratii ca si pe portile gospodǎriilor tǎrǎnesti. Bârsana este una din comunele mari ale Maramuresului. de Baia Mare si vestit prin atelierele mestesugǎresti de tesut covoare din lânǎ vopsitǎ în culori vegetale[39]. cu sapte turle. Ca element sculptural în exterior este de remarcat. de asta data din cǎrǎmidǎ. Râmnic. între 1975-1976. precum si multǎ carte veche din tiparnitele de la Iasi. tǎierea si industrializarea lemnului sau lucreazǎ la mina de cǎrbuni din apropiere. putin mai jos este biserica nouǎ. Cresterea populatiei din comunǎ a impus ridicarea. Astǎzi satul îti dǎ. Aceasta este pictatǎ în frescǎ în stil neobizantin. dupǎ numele locului unde este amplasatǎ. abandonat pe parcursul anilor. printr-o diplomǎ. este strǎbǎtutǎ de drumul judetean 186. expozitii de covoare si obiecte de lânǎ. Este unul dintre cele mai pitoresti sate maramuresene situat la 99 km. pe un promontoriu. Blaj. În 1992. masivǎ. cât si cea din piatrǎ. etc. locuitorii au mai construit o bisericǎ de lemn. mai spatios. la locul numit " Valea Sasului". lângǎ asezarea lor. în primul rând. extrasi din flori si plante.notorietate pe plan national si international.Centrul comunei este dominat de biserica din lemn aflatǎ într-o pozitie privilegiatǎ. Populatia actualǎ este de aproximativ 4000 de persoane. sentimentul bogǎtiei (materiale si spirituale). conservǎ în interior icoane din secolul al XVIII-lea pictate în Maramures în tehnica "tempera pe lemn". Un loc important în viata femeilor din Botiza îl ocupǎ prelucrarea lânii. Arhitectura monumentului este caracteristicǎ bisericilor din lemn maramuresene. Atât biserica veche din lemn. care tocmai îsi ridicaserǎ un alt lǎcas. Mestesugul de a vopsi lâna cu coloranti vegetali. din piatrǎ. cu intentia de a creea aici o mǎnǎstire de maici. Comuna Bârsana conservǎ câteva monumente de arhitecturǎ de exceptie. Spre sfârsitul secolului al XIX-lea. Bucuresti. la o distantǎ de 20 km de municipiul Sighetul Marmatiei. a unui nou lǎcas de închinǎciune. Asezatǎ pe malul drept al râului Iza. regele Carol Albert I de Anjou recunoaste si întǎreste în aceste locuri pe cneazul Stanislau. care. daruitǎ de comunitatea credinciosilor din Viseul de Jos. pentru un viitor . creeazǎ o sursǎ de venituri deloc neglijabilǎ. aproape de un izvor de apǎ mineralǎ. În ultimii ani. Biserica a fost restauratǎ în anul 1962. "Bisericuta de pe Jbar". în partea opusǎ sunt clǎdirile administrative si cooperativa. datoritǎ unor initiative individuale apreciabile. pe lângǎ satisfactii de ordin moral . a fost adusǎ aici în 1802 din locul numit "Podurile Mǎnǎstirii". Se pǎstreazǎ si tablouri pe pânzǎ de mare valoare. locuitorii se ocupǎ în principal cu cresterea vitelor. s-a construit în centrul satului o bisericutǎ din lemn de stejar pentru cultul greco-catolic si este în curs de finalizare o bisericǎ tot din lemn. Prima atestare scrisǎ despre comunǎ este din 22 septembrie 1326 când. Astfel. a cunoscut în comunǎ o puternicǎ revitalizare. în stilul arhitecturii traditioanale maramuresene. 1993-1994.

singura constructie de acest gen pǎstratǎ în Maramures.centru mǎnǎstiresc ortodox. vecinǎtǎti si neamuri. Ambele sunt creatii arhitectonice deosebite. Satul. de Sighetul Marmatiei pe cursul superior al râului Iza. lucrate dupa rǎzboi. a arhitecturii constructiilor tǎrǎnesti. De la intrarea în sat. În Bârsana se aflǎ una dintre cele mai frumoase mǎnǎstiri din Maramures. stergare) adecvate. Multe din portile din lemn. Centru de comunǎ de care apartin administrativ satele Mara si Hǎrnicesti. Comuna Oncesti situatǎ la 65 km. aproape la fiecare casǎ s-au ridicat porti noi. În zona turisticǎ Valea Marei întâlnim localitatea Desesti. sunt mândria bârsǎnestilor. grupati în centrul civic pe grupuri de vârstǎ. în mod frecvent. Interiorul. în fata portilor unde stau la sfat. Comuna sieu este situatǎ la 89 km. Portile. localitatea apare în documente încǎ din 20 martie 1360. sculptate cu mǎiestrie în spiritul traditiei. prin pitoresc si originalitate. porti monumentale. constructii monumentale din lemn de stejar. ca o chintesentǎ a geniului creator tǎrǎnesc. de-a lungul soselei. care astǎzi adǎposteste muzeul sǎtesc ce cuprinde o bogatǎ colectie de obiecte etnografice si o serie de documente legate de istoria satului. care faceau parte din cnezatul de vale al Drǎgosestilor. Satul pǎstreazǎ încǎ o bunǎ parte din arhitectura traditionalǎ în lemn: case si acareturi. În centrul comunei. specializatǎ în restaurǎri de . Tot acum se organizeazǎ si "Jocul" (hora satului). constituind o marcǎ de identitate culturalǎ inconfundabilǎ. pe Valea Izei. dar si pe strǎzile laterale. al cǎrui urmas a întemeiat în zilele noastre firma Taina Lemnului . are o încǎpere aranjatǎ cu mobilier traditional si împodobitǎ cu textile (covoare. în curtea scolii generale centrale s-a restaurat si conservat o veche scoala confesionala (greco-catolicǎ). acesta fiind considerat unul dintre cei mai vestiti mesteri populari în lemn din tarǎ. sopronuri pentru fân si biserica din lemn. pe dreapta si pe stânga. Bârsana atrage prin frumusetea si varietatea peisajului. De asemenea se poate vizita casa mesterului popular Toader Bârsan. cergi. inspirate din traditia vechilor biserici maramuresene din lemn. Situatǎ pe dealurile si colinele de la poalele muntilor vulcanici Gutâi. de Baia Mare si 8 km. în zilele de sǎrbǎtoare devine atractiv prin prezenta oamenilor costumati în portul traditional. sunt creatiile mesterului Pop Taina. Constructiile contemporane (majoritatea din cǎrǎmida pe fundatii masive din beton) preiau anumite elemente traditionale în arhitectura exterioarǎ (pridvoare de lemn cu stâlpi si arcade sculptate în spiritul traditiei locale). Comunǎ autenticǎ a Maramuresului Istoric. alǎturi de celelalte sate de pe Valea Marei. Desestiul este un sat de tip agropastoral dominat de grǎdini si livezi cu pomi fructiferi. de Baia Mare. Asezarea se aflǎ la 41 km de Baia Mare si 26 km de Sighetul Marmatiei. se aliniazǎ satelor maramuresene pǎstrǎtoare de traditii populare. iconostasul vechi ortodox manufacturat dupǎ anul 1800. Obiectivele turistice cele mai importante sunt: biserica din lemn atestatǎ documentar din anul 1400 având pictura executatǎ pe pânzǎ lipitǎ pe lemn. adevǎrate arcuri de triumf.

Septimius Severus). cu hramul "Cuvioasa Paraschiva". se pǎstreazǎ cea mai veche troitǎ de hotar. Minele de la Costiui au fost exploatate încǎ din preistorie. Vitellius. de o deosebitǎ ingeniozitate tehnicǎ. instalatii tehnice tǎrǎnesti. oamenii ies la plimbare prin centrul satului. obiceiurile. Descoperirile care s-au fǎcut indicǎ existenta satului în sec. Traianus Consule. elemente din arhitectura veche din lemn. În partea de jos a satului. în special la etaj. Numele satului vine de la Castelul cǎmǎrii regale a sǎrii. în legaturǎ cu proprietǎtile voievozilor Bale. Vespasianus. de formǎ poligonalǎ. s-a ridicat în anul 1770 de cǎtre localnici. care domina asezarea si despre care se stie prea putin. una a fost transferatǎ la Muzeul satului din Bucuresti. Budesti. Casele vechi din lemn sunt pe cale de disparitie. XIII-XIV. participant la Marea Unire. iar absida este decrosatǎ. Drag si Ioan Românul din Maramures. Demn de relevat este grupajul de case care a apartinut familiei Pop Tomanu. Biserica actualǎ. Vintesti si Vǎleni. una la Muzeul Transilvaniei din Cluj-Napoca si una la Muzeul din Baia Mare. dar noile constructii au preluat. Dintre acestea. foarte bine conservate. Casele sunt din lemn de stejar (peretii din bârne impresionante) pe modelul clasic. astǎzi o micǎ statiune balneoclimatericǎ de interes local. Cǎlinesti. Nava are un plan rectangular. Marcian. actionate de apǎ.18 pe ruta Sighetul Marmatiei . În sat se pǎstreazǎ foarte bine portul. si astǎzi satul mentine frumoasele traditii locale cu specificul lor inconfundabil. Costiui este o veche asezare minereascǎ. alaturi de Feresti. În sat s-au pǎstrat pânǎ nu demult case foarte vechi din secolele XVII si XVIII. s-au pǎstrat si portile (mult îmbogǎtite în pǎrtile sculptate). În zilele de sǎrbǎtori oamenii se îmbracǎ în portul traditional. Localitatea este asezatǎ pe D.monumente în lemn (în special biserici) si în constructii noi în lemn specifice zonei si adaptate la nevoile contemporane. De asemenea.N. într-o adevǎratǎ defilare a portului traditional. Satul este legat de traditia cnezatului de vale al Cosǎului. . cunoscutǎ sub numele de "Troita Rednicenilor" si datatǎ în a doua parte a secolului al XVIII-lea. În zilele de duminicǎ si sǎrbǎtori. În sat se pot vedea încǎ în functiune mori cu roatǎ verticalǎ. iar mai târziu sunt puse în legaturǎ cu prezenta romanǎ. dansurile. Nu are pridvor. vâltori. de pe vremea împǎratilor romani si bizantini (Comodus. Biserica satului este construitǎ la începutul secolului al XIX-lea prin grija preotului Petru Barlea. Copiii si tinerii pe categorii de vârstǎ sunt constituiti în grupuri folclorice. pive. castelul apartinând la un moment dat familiei Apaffy. aducând de peste secole o culturǎ si civilizatie tǎrǎneascǎ de exceptie. În zona turisticǎ Valea Ronisoarei întâlnim localitatea Costiui.Rona de Sus. Balotesti. Satul Brebesti apartine de comuna Giulesti si apare prima datǎ în documentele medievale la 7 aprilie 1402. S-au descoperit monede de argint si de aur . Toate poartǎ inscriptii si datǎri certe pe parcursul secolului al XVIIIlea si începutul secolului al XIX-lea.

impunând un stil specific. germani. prelucrarea artisticǎ a lemnului. Mesterul a avut mai multi ucenici care îi urmeazǎ îndeletnicirile. În bisericǎ. În Sǎpânta s-au pǎstrat pânǎ în zilele noastre mai multe case monumentale din sec. creatie a renumitului sculptor de cruci Stan Ioan Patras. Stan Patras a sculptat si mobilier tǎrǎnesc. slovaci. albastru si rosu. Huta este un cǎtun care alǎturi de Teceul Mic apartine de Remeti. prin vopsirea lui. asezarea este dominatǎ de Piatra Sǎpântei.. pe lângǎ Castel (astǎzi scoalǎ). care a ars. slovaci.La Costiui. În sat existǎ o bisericǎ catolicǎ. restauratǎ în Muzeul Satului Maramuresean . una dintre acestea este casa Stan. Teceu sau Teceul Mic . Ceea ce a dus faima Sǎpântei este asa-zisul "Cimitir Vesel". o altǎ zonǎ turisticǎ si etnofolcloricǎ de renume national si european.astǎzi pentru cristalul rubiniu. Populatia este mixtǎ: maghiari. pe cursul râului Tisa pe ruta Sighetul Marmatiei . construitǎ din piatrǎ în stil baroc în perioada 1807-1814. pictura din altar apartine pictorului Simion Hollosy Corbul. Populatia este mixtǎ: maghiari. ruteni. XVIIXVIII construite din lemn. hotarul comunei atinge hotarul municipiului Baia Mare. exceleazǎ prin frumusetea peisajului colinar propice livezilor. Arta lui Stan Ioan Patras constǎ în faptul ca a reusit sǎ sintetizeze viata celui dispǎrut într-o imagine plasticǎ sculptatǎ în tehnica basoreliefului. cǎmin cultural. În zona turisticǎ Valea Tisei întâlnim localitatea Remeti situatǎ pe D.N.N.Negresti. datatǎ în 1888. galben. Comuna Sǎpânta este asezatǎ pe malul de sud al Tisei în dreptul Vǎii Tarasului. De aici se deschide o panoramǎ splendidǎ spre Depresiunea Ţǎrii Oasului. Maniera naivǎ de tratare plasticǎ si versurile însotitoare trǎdeazǎ un optimism robust si o anumitǎ veselie care au determinat pe unii cercetǎtori sǎ denumeascǎ cimitirul din Sǎpânta "Cimitirul Vesel". români. Nicǎieri în Maramures lemnul nu se vopseste. iar pentru sublinieri. soseaua ne conduce prin serpentine acoperite de coroanele pǎdurii de fag spre pasul Huta. adǎugând de cele mai multe ori si câteva versuri care redau preocupǎrile celui dispǎrut. loc de odihnǎ într-un peisaj splendid. care marcheazǎ si locul unde vara vin osenii la sǎrbǎtoarea „mulsul mǎsurii”. În sat existǎ o bisericǎ grecocatolicǎ si o scoalǎ cu clasele I-VIII.sat apartinǎtor de comuna Remeti. aici functioneazǎ o micǎ fabricǎ (fostǎ manufacturǎ) de sticlǎ . anume. unde în vârf se aflǎ Hanul "Sâmbra Oilor". tot aici existǎ si o orgǎ. pe D. folosind ca fond albastrul. a fǎcut din cimitirul de la Sǎpânta un adevarat mit. cruci. În sat a existat si o bisericǎ veche din lemn (1730). înainte de a urca dealul ne întâmpinǎ Popasul Huta. Pe soseaua spre Negresti. la 18 km distantǎ de municipiul Sighetul Marmatiei. Stan Ioan Patras. si biserica romano-catolicǎ. Ioan". . Maniera proprie de realizare a acestor semne de mormânt. se mai poate vizita "Calvaria St. ruteni. numai la Sǎpânta se foloseste acest procedeu. construitǎ în 1742. colora lemnul sculptat pentru cruce.19. un abrupt vulcanic de mare frumusete si atractivitate turisticǎ si desigur de râul Sǎpânta care izvorǎste de sub Vârful Rotundu 1500 m altitudine si se varsǎ în Tisa 228 m altitudine. douǎ scoli cu clasele I-IV. Sǎpânta este una din comunele mari ale Maramuresului.

Pǎcat cǎ încǎ nu s-au fǎcut cercetari sistematice. dând nota caracteristicǎ asezǎrilor de tip "rǎsfirat si risipit". În zona turisticǎ Valea Viseului întâlnim localitatea Borsa.18. Pǎstrǎvia. În Borsa s-a pǎstrat una din putinele case parohiale: o constructie monumentalǎ din bârne rotunde din lemn din brad. Dragomir si stefan. iar una din ele are cea mai mare trambulinǎ naturalǎ din Europa (90 m) cu un record stabilit înainte de rǎzboi si neegalat. Cascada. existentǎ astǎzi este din secolul al XVIII-lea.294 locuitori. În Borsa au fost douǎ biserici de lemn. construit într-o arhitecturǎ modernǎ si destul de bine dotat.310. la 2 februarie 1365. Biserica din lemn. curate si deschise întotdeauna[40]. Se pare cǎ cele doua biserici au ars în 1717. Printre acestea se evidentiazǎ Spitalul. restul alte nationalitǎti (germani. Casa-muzeu Stan Ioan Patras.Sǎpânta are mai multe locuri frumoase de vizitat: Cimitirul. la recensǎmântul din 7 ianuarie 1994. Hotelul Iezer. ucrainieni). Interesante sunt urmele de asezare din epoca bronzului remarcate la circa 750-800 m altitudine. Aici sunt amenajate pârtii de schi pentru coborâri.N. Urme de locuire exista încǎ din epoca bronzului. amintim câteva dotǎri de exceptie. cu un plan generos pentru perioada respectivǎ: tindǎ. popasul de la Borcut cu renumita apǎ mineralǎ de Sǎpânta. a fost consideratǎ cea mai mare comunǎ ruralǎ din România (atât ca numǎr de locuitori cât si ca întindere). români 26. va confisca mosiile acestuia dǎruindu-le voievodului Balc Vodǎ si fratilor sai Drag. De la Complexul turistic se poate accede pânǎ la Poiana Runcu (3. În istoria comunitǎtii. Dacǎ orasul de astǎzi încǎ suferǎ în privinta urbanizǎrii. Clubul Muncitorilor Minieri de la Baia Borsa. . turn. Atestǎri scrise apar târziu. reconstruitǎ probabil imediat dupa 1717.5 km) cu o linie de telescaun. Pânǎ dupǎ rǎzboi. naos drepunghiular. situatǎ la 81 km de Sighetul Marmatiei pe D. douǎ încǎperi mari. Piatra Sǎpântei. când Borsa a cǎpǎtat statut urban. maghiari. când regele Ludovic. Populatia orasului cu cǎtunele componente. supǎrat pe voievodul Bogdan I pentru nesupunerea sa si plecarea în Moldova. cu cǎtune pe vǎile laterale si case izolate la mare distantǎ de vatrǎ. Monumentul are o absidǎ poligonalǎ. Asezarea este caracteristicǎ pentru tipul "adunat de-a lungul vǎii". Grupul scolar Minier. iar iarna se face schi. evenimentul marcat cu litere de aur este lupta care s-a dat cu hoardele tǎtǎrǎsti în ultima lor invazie în Europa. când la 4 septembrie 1717 tǎtarii au fost nimiciti de sǎteni într-o bǎtǎlie eroicǎ. Borsa este una din vechile si statornicele asezǎri maramuresene. o concentrare de blocuri de locuinte nefericit inspirate ca arhitecturǎ. care o flancheazǎ si încǎ douǎ încǎperi în spatele lor. cu statut de villae. implantate în acest peisaj mirific. monument. una în parohia de Sus si celaltǎ în parohia de Jos. vâltorile si horincile. care au manifestat supunere. Orasul dispune si de o Bibliotecǎ si o Casǎ de culturǎ cu cinematograf. descoperiri întamplatoare au dat la ivealǎ piese si fragmente ceramice edificatoare. De aici se pot face excursii în împrejurimi. Borsa de azi este un oras de munte cu câteva dotǎri urbane. clopotnitǎ si pridvor deschis. dar mai ales casele frumos amenajate. era de 27.

2 Baza tehnico-materialǎ a judetului: dinamici si structuri în perioada 2000-2004 Pentru realizarea unei activitǎti turistice cât mai bune este necesar ca pe lângǎ resursele naturale si antropice sǎ existe si resurse materiale adecvate. atractia diferita a unor zone. nici nenumǎratele posibilitǎti de practicare a turismului montan[41]. o zona turistica de mare atractivitate nu se poate constitui în oferta înainte de a beneficia de dotarile necesare primirii si retinerii calatorilor. . Aceste resurse materiale sunt cunoscute sub denumirea de „bazǎ tehnico-materialǎ”[42]. în mare masura. oferǎ un peisaj unic. pe lângǎ frumusetile naturii va gǎsi si oameni la stâne. 3. Cel care se va încumeta în Muntii Rodnei si Muntii Maramuresului. unde în luna august a fiecarui an se face marele festival folcloric "Hora la Prislop". mijloace de transport. care ne va conduce spre Bucovina. Valea Vinisorul cu 23 de izvoare minerale. turism cultural etc. Multitudinea de resurse naturale si antropice ale acestu judet constituie elementele de atractivitate ale ofertei turistice maramuresene. cu bogǎtii ale faunei si florei de neegalat. capabile sǎ asigure satisfacerea cerintelor turistilor. în 1932 s-a creat Rezervatia Pietrosu Rodnei (3300 ha). care se ridicǎ ca un zid deasupra Borsei. Din centrul Borsei. Din pǎcate încǎ nu sunt valorificate în conditii optime nici apele minerale. turism de vânatoare. dar si de gradul de dotare tehnica a teritoriilor. instalatii de tratament sau agrement si este conditionatǎ în primul rând de dezvoltarea si modernizarea bazei tehnico-materiale existente. Valea Tâslei. De pe Vârful Prislopului. pe un drum modernizat ce merge în paralel cu râul Tasia se ajunge în Baia Borsa. Chiar în centrul localitǎtii un perete de stâncǎ cu o verticalitate impresionantǎ ne introduce în atmosfera locului. la exploatǎrile forestiere. apar mutatii în criteriile de selectie a destinatiilor de vacanta. turism balnear. Centrul este dominat de casele vechi ale colonistilor. În Masivul Rodnei pentru varietatea si bogǎtia vegetatiei si animalelor. fiind atestat ca atare încǎ din anul 1554. Aceasta explica. Zona este interesantǎ pentru turism: Vârful Toroiaga (1930 m). Aceasta este reprezentatǎ prin: unitǎti de cazare si alimentatie. care astǎzi a devenit Rezervatie a biosferei. la culesul fructelor de pǎdure. premisele de bazǎ ale desfǎsurǎrii unei activitǎti turistice intense care sǎ permitǎ desfǎsurarea a numeroase forme de turism: turism rural. biserica. Volumul fluxurilor turistice este determinata atât de cerere cât si factorii acesteia.Muntii Rodnei. Localitatea Baia Borsa apartine de orasul Borsa. turism montan. are loc o sporire a importantei bazei tehnico-materiale. Astfel. Orasul a fost dintotdeauna localitate minierǎ. beneficiind de potential sensibil apropiat. avem perspectiva spre Valea Bistrita Aurie. pe masura cecresc exigentele turistilor fata de calitatea serviciilor si nivelul de confort. Deoarece. dar diferentiat dotate din punct de vedere tehnic. noul cartier de blocuri cu sediul administrativ al exploatǎrilor miniere din Baia Borsa.

hanuri.15%. este cea care separa mijloacele de cazare în:[43] • • unitati hoteliere propriu-zise si asimilate lor (moteluri.2005 .13 2005 277 384 3 257 1. reprezentanta de terenuri de camping si caravaning. case de oaspeti) si unitati cu autoservire .1 Unitatile de cazare Aceste unitati de cazare. Una din cea mai utilizata clasificare. case si apartamente de închiriat. categoria de confort. 3.) unitati complementare sau cazare extrahoteliera.în care se asigura doar gazduirea propriu-zisa.etc).Unitatile de cazare sunt alcatuite din obiective de diverse tipuri. iar în Maramures tot anul 2005 prezintǎ cea mai mare capacitate 3 257 fatǎ de anul 2001 cu 3 077 locuri de cazare. hanuri. camine si hanuri pentru tineri. etc. hoteluri-apartamente. functia îndeplinita. pensiuni.în România. vile . tabere si colonii de vacanta. Ponderea cea mai mare a judetului a fost înregistratǎ în anul 2005 – 1. 5. casute. perioada de functionare. Din rezultatele obtinute reiese faptul cǎ judetul Maramures nu prezintǎ o importantǎ semnificativǎ la nivel national din punct de vedere al locurilor de cazare.14 2004 276 089 3 100 1. bungalow-uri. Numarul unitatilor de cazare din judetul Maramures în perioada 2004 .14 2003 275 319 3 154 1. clasificate dupa continut. Bucuresti Capacitatea de cazare turisticǎ a cunoscut mici oscilatii prezentându-se astfel: . 2001-2005. sate de vacanta. cabane si refugii montane camere.2. sunt divizate. INSSE.15 România Maramures Pondere (%) Sursa: Anuarul statistic al României. forma de propietate. anul cu cea mai mare capacitate de cazare este 2005 cu 277 384 locuri fatǎ de anul 2001 cu 277 047 locuri.11 2002 272 596 3 177 1. prepararea hranei fiind procurate independent sau reliazate de turisti (camping-caravaning.10 2001 277 047 3 077 1. etc. indiferent de apartenenta la sectorul comercial sau noncomercial. ferme. dupa modul de obtinere/oferire a serviciilor în unitati cu servicii prestate{ hoteluri. serviciile de curatenie.apartamente închiriate. sanatorii si stabilimente de sanatate. Capacitatea de cazare turisticǎ în functiune (numar de locuri) din România si din judetul Maramures Tabel nr.

Unitatile cu cea mai buna evolutie sunt pensiunile urbane si rurale.1 Numarul unitatilor de cazare din anul 2004 în Maramures. la fel ca si numǎrul vilelor turistice si al cabanelor turistice.4 se poate observa ca numarul hotelurilor a crescut . Sursa: Anuarul Bucuresti statistic 98 108 al Judetului Din datele obtinute din 2004-2005 din tabelul 3.Tabel nr. 3. iar numǎrul motelurilor a rǎmas acelasi. aceste având o crestere de 2 si respectiv 7 pensiuni. Figura nr. 3. .4 Unitǎti Hoteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni urbane Pensiuni rurale Total 2004 15 5 1 1 17 59 2005 16 5 1 1 19 66 Maramures 2005. INSSE.

Unitatile de cazare si alimentatie, mijloacele de transport, instalatiile de agrement sau tratament sunt adaptate specificului nevoilor turistilor, în functie de categoria sociala si venit. Atfel, unitatile de cazare si alimentatie sunt definite dupa cum urmeaza:  Hotelul: reprezinta unitatea de cazare destinata în principal turismului automobilistic. Categoriile sale de clasificare se încadreaza între 1 si 5 stele si poate fi de capacitate mare, mica si mijlocie. În judetul Maramures sunt întâlnite hoteluri ce se încadreaza din punct de vedere al clasificarii între 1 si 4 stele. În privinta structurii, aceaste unitatii de cazare pot fi abordate din mai multe unghiuri, folosind criterii diferite de segmentare ca: tipul unitatii, categoria de deconfort, forma de propietate, perioada de functionare, amplasarea în spatiu, importanta, etc. Numarul locurilor de cazare din hoteluri existente în judetul Maramures în perioada 2000-2004 Tabel nr 3.5 Anii
2000 2001 2002 2003 2004

Locuri de cazare în hoteluri
630 873 997 1 116 1 544

Sursa : Anuarul statistic al judetului Maramures 2004, INSSE, Bucuresti Cel mai mare numar de locuri de cazare în hoteluri se înregistreazǎ în anul 2004 cu 1544 locuri, în restul anilor, pâna în 2004 înregistrându-se cresteri succesive ale locurilor de cazare, anul 2002 detinând cele mai putine locuri de cazare în hoteluri dintre toti anii analizati. O cauza a acestor variatii poate fi modernizarea treptatǎ a acestor unitati cu echipamente necesare atragerii turistilor. O unitate dotata cu un echipament modern si cu un personal bine pregatit, atrage turistii si astfel îi face sa se întroarca la aceea unitate.

Figura nr. 3.2 Ponderea capacitǎtii de cazare din hoteluri 2000 - 2004  Motelul: este o

unitate de tip hotelier de dimensiuni mici, amplasata deobicei de-a lungul soselelor si care ofera posibilitati speciale de parcare, cazare, hrana, servicii, carburantii. Se observa ca în judetul Maramures, motelurile sunt construite lânga resursele antropice sau naturale deoarece turisti sa beneficieze de cât mai mult de ele. Numarul locurilor de cazare din moteluri existente în judetul Maramures în perioada 2000-2004 Tabel nr. 3.6 Anii 2000 2001 2002 2003 2004 Locuri de cazare în moteluri 60 60 99 99 136

Sursa : Anuarul statistic al judetului Maramures 2004, INSSE, Bucuresti

Numarul locurilor de cazare în moteluri între anii centralizati 2000-2004, creste din doi în doi ani. În anii 2000-2001 se înregistreazǎ acelasi numǎr de locuri de cazare (60), pentru ca apoi acesta sǎ creascǎ si sǎ se mentinǎ între anii 2003-2004 la 99 locuri. Anul 2004 este anul cu cele mai multe locuri de cazare înregistrate (136).Aceste cresteri sunt rezultatul proiectelor demoderni zare unitatilor de cazare din moteluri cu un echipament dezvoltat si adecvat cererii turistice. Figura nr. 3.3 Ponderea capacitatii de cazare din moteluri între 2000-2004  Complexul turistic: sunt unitati de mari dimensiuni si specific lor este faptul ca ofera toata gama de servicii sub acelesi adapost: servicii de cazare, de alimentatie, de tratament si de agrement. Cel mai important compex turistic din judetul Maramures este Compexul turistic suior (Baia Sprie), acesta având categoria de 3 stele. Acesta este amplasat într-un peisaj de o rara frumusete, la altitudinea de 688m si la 16 km de Baia Mare la poalele Muntilor Gutâi. El se defineste ca o oaza de liniste si confort pentru petrecerea vacantelor si a timpului liber. Dispunând de multiple atractii turistice, sportive si de agrement, complexul ofera posibilitati unice de relaxare si evadare din cotodian. El este compus din trei unitati hoteliere: ♦ ♦ ♦ Iza cu doua camere single, opt camere duble si patru cu pat matrimonial; Mara cu doua camere single, opt camere duble si patru pat matrimonial; Ignis cu 6 camere cu pat matrimonial caredispun si de sauna. a

fax. în apropierea statiunilor balneare sau a altor obiective de interes turistic. Aceasta situatie se datoreaza slabei importante fata de acesta categorie de cazare. cu arhitectura specifica. fotbal. Situatia locurilor de cazare în cabanele din judetul Maramures este buna. minibar. dotata cu echipamentul necesar satisfacerii nevoilor turistilor. În fiecare oras se poate întâlni câte o cabana. pensiuni urbane si rurale si a pensiunilor agroturistice. Ele sunt specifice turismului de drumetie. 3. rezervatii naturale.7 Anii 2000 2001 2002 2003 2004 Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures.  Cabanele turistice : unitati de primire turistica de capacitate relativ redusa. sauna. functionând în cladiri independente. anul 2004. Locuri de cazare în cabane 40 55 70 70 84 . în zona montana. baschet). necesare turistilor aflati în drumetie sau la odihna. si cu o pârtie de schi cu o lungime de 1200m si o diferenta de nivel de 550 m. salon pentru servirea micului dejun. etc. room service. telefon. televizor. care asigura cazarea. sunt amplasate în zone alpine si au un caracter sezonier sau permanent. fitness. care îsi maresc numarul de la un an la altul. internet. si modernizarea altor categori de cazare precum: moteluri. spalatorie. terenuri de sport (tenis de câmp. sala de conferinte. Numarul locurilor de cazare în cabanele amplasate pe teritoriul judetului Maramures în perioada 2000-2004 Tabel nr. handbal. numǎrul acestora creste treptat de la 40 de locuri în anul 2000 la 84 de locuri în anul 2004.organizarea de petreceri.Facilitatile oferite de Complexul Turistic suior sunt: resturant. Totusi numǎrul locurilor de cazare din cabane este mic comparativ cu numǎrul locurilor din celelalte unitǎti de cazare. alimentatia si alte servicii specifice.

totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural si pâna la 20 de camere în mediul urban.Figura nr. Datorita numeroaselor atractii turistice. în spatii special amenajate. cazareaturistilor si conditiile de pregatire si servire a mesei[44]". peste 60 de terenuri de vânatoare. 3. Numarul de pensiuni din judetul Maramures în perioada 2000-2004 Tabel nr. aici s-au înfiintat foarte multe pensiuni urbane si rurale.4 Ponderea locurilor de cazare în cabanele din judetul Maramures între 2000-2004 Pensiunile turistice: este "structura de primire turistica cu o capacitate de cazare de pâna la 10 camere. 3. a celor peste 100 de izvoare minerale. cultura si traditiile fac din Maramures un cautat centru turistic. care asigura. multitudinea de lacuri naturale si artificiale.8 Pensiuni din judetul Maramures 65 69 70 76 76 Anii 2000 2001 2002 2003 2004 . functionând în locuintele cetatenilor sau în cladiri independente. Din acest motiv.

dar însa. 3.economica si mediul înconjurator. Numarul pensiunilor agroturistice amplasate pe teritoriul judetului Maramures în perioada 2000-2004 .Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures. cu precadere cele etnofolclorice. numarul pensiunilo r creste de la un an la altul.Aceasta dezvoltare a turismului în pensiuni s-a produs datorita numarului mare de cereri ale turistilor de a-si petrece vacanta în aer liber. Numarul foarte mare de pensiuni agroturistice se datoreza faptului ca în satele maramuresene se pastreza. înca nealterate traditional si spirituale. INSSE. Pensiunile agroturistice sunt cele mai numeroase unitati de cazare din judet. în natura. Pe teritoriul judetului Maramures sunt întâlnite peste 120 de pensiuni agroturistice. în anul 2003 s-a produs cea mai mare modificarea numarului pensiunilor crescând de la 70 la 76.5 Ponderea pensiunilor in judetul Maramures în 2000-2004 Aceasta categorie de cazare are foarte o evolutie favorabila. de catre populatia din mediul urban.  Pensiunile agroturistice sunt pensiuni turistice ce pot asigura. iar evolutia numarului lor este într-o continua crestere. spirituale. si ocupationale. cazare si alimentatie. Agroturismul da posibilitatea cunoasterii mai bine a spatiului rural cu toate valorile sale naturale. Amplasarea lor trebuie sa fie în locuri ferite de poluare si de orice elemente care ar pune viata sau sanatatea turistilor în pericol.O alta modificare importanta s-a produs în anul 2001de la 65 la 69 de pensiuni. o parte din alimentatia turistilor este realizata cu produse din productia proprie a gospodarilor. Bucuresti Figura nr. 2004. viata socio.

patisserie.). desi sunt foarte variate. punând la dispozitia clientilor o gama diversificata depreparate culinare. bauturi alcoolice si nealcoolice de servire sunt specifice tarii respective. însa pentru gastronomie sunt mai cautate pensiunile agroturistice. bauturi si unele produse pentru fumatori[45]. Italian. cu 10 mai multe pensiuni agroturistice.Tabel nr.9 Anii 2000 2001 2002 2003 2004 Numarul pensiunilor agroturistice din judetulMaramures 49 55 56 59 59 Sursa : Anuarul statistic al judetului Maramures 2004. în aer liber si de a lua parte la activitatile care se desfasoara în cadrul pensiunilor.2.3. chinezesc. Bucuresti Numarul pensiunilor agroturistice din judet este în crestere de la un an la altul. Unitatile de alimentatie publica din judetul Maramures nu reprezinta un punct de atractie turistica. care au drept scop dezvoltarea agroturismului în România.2 Unitǎtile de alimentatie Unitatea de alimentatie publica este localul care îmbina activitatea de productie cu cea de servire. Dintre restaurantele cu specific international existente în judetul Maramures mentionam: . Restaurantul cu specific national este unitatea de alimentatie publica ce pune în valoare traditiile culinare ale unor natiuni ( frantuzesc. servind o gama diversificata de preparate culinare. Cresterea si dezvoltarea acestei categori de cazare se datoreaza numarului tot mai mare de cereri ale turistilor de a-si petrece vacanta la tara. etc. 3. INSSE. anul 2000 detinea 49 de pensiuni iar 2004 . produse de cofetarie.59. dar si datoritǎ punerii în aplicare a proiectelor EUROGITES.

Pe lânga unitatile amintite mai exista si fast-food-uri. în apropiere de Pasul Prislop. cu o diferenta de nivel de 500 metri. În apropierea orasului Baia Sprie se afla cabana Mogosa (731 metri altitudine) unde exista un telescaun ce urca pâna la vârful Mogosa (1346 metri altitudine).  Casa Veche. pârtii de schi cu diferite grade de dificultate. De aici coboara o pârtie de schi de 2100 metri lungime. Crama Veche. unitati de tip expres. una din cele mai bune din tara pentru probele de slalom. trambulina olimpica naturala (113 metri) amenajata pentru sarituri cu schiurile. Situat la 12 km nord-est de centrul orasului Borsa. pe valea superioara a Viseului. . el este amplasat la poalele Muntilor Rodna si Maramures.2. . Aici exista variate posibilitati de practicare a turismului montan si a sporturilor de iarna: numeroase trasee marcate. 3.3 Instalatiile si modalitatile de agrement Cea mai importanta zona de agrement a judetului Maramures o reprezinta statiunea Borsa.Baia Mare. etc.  Hexalit . patiserii.Restaurant Plazza Rebel.Viseu de Sus. la 700-850 de metri altitudine. . Alte unitati de alimentatie ce merita amintite sunt: . braserii.Restaurant Doi Pauni.Restaurant Union.Târgul Lapus. linia de teleferic ( de 1900 lungime si 500 metri diferenta de nivel) si teleschi (790 metri) care leaga Complexul Borsa cu vîrful Runcu stiorului (1611 metri). cofetarii. pizzeria.

etc). turismul poate fi întâlnit aici în diferite forme si anume turismul montan în muntii Rodnei. Statiunea climaterica Izvoarele (916 metri) beneficiaza de un climat tonic. Turismul montan s-a dezvoltat si a fost sustinut de numarul de cabane si statiuni care creste de la un an la altul. baschet. 3. poteci marcate cât mai corespunzator. Întâlnim forme ale turismului montan care necesita un grad de echipare tehnica ridicat (cazare. magneziene. puternic ionizat. turismul cultural si stiintific stimulat prin curiozitatea oamenilor de cunoastere si vizitare. a colecistelor si colitelor cronice si a fomelor simple de diabet zaharat. precum si rezeravatii naturale ale Biosferei. Gutâi.3 Principalele forme de turism practicate în judetul Maramures Prin relieful variat pe care îl detine judetul Maramures. fotbal. si anume :"Lantul muntos al Carpatiilor". Turismul montan este practicat de gama larga de persoane cu vârste cuprinse : de la 6 la 70 ani. etc. a bolilor ulceroase.intoxicatii profesionale cu agenti chimici. Ţibles. accesibilitate). Aceasta forma de turism s-a cristalizat printr-o forma organizata la sfârsitul secolului XIX .existente în marile orase ale judetului[46]. etc. ale tubului digestive. .. Desi reprezinta interes pe plan local. mijloace de transport pe cablu. statiunea Baile Carbunari merita amintita apelor sulfuroase si clorurate-sodice indicate în afectiuni reumatismale. terenuri de sport (tennis de câmp.4 Instalatiile si modalitatile de tratament În acest caz. deoarece pe teritoriul tarii se gaseste un renumit lat muntos . baruri. ele fiind folosite doar pe plan local pentru tratarea gastritelor cronice hiperacide. neurologice. Turismul montan .2. pârtii de ski. ale bolilor cronice. În România a putut fi practicat la o scara larga. cel mai important loc îl ocupa statiunea Borsa. bicarbonate si calcice recomandate în tratarea afectiunilor rinichilor si cailor urinare. turismul rural si agroturismul practicat în gospodariile taranilor. bisericii si obiceiuri stravechi. gastroduodenale. etc. turismul balnear întâlnit datorita prezentei apelor minerale. endocrine. etc. Maramuresului. Localitatea Sapânta exista un centru de îmbuteliere a apelor minerale . datorita prezentei a numeroase obiective culturale. Ea dispune de numeroase izvoare cu apa minerale carbogazoase. 3. handball. discoteci.Alte unitati de agreement sunt reprezentate de numeroasele cluburi. utilizat în tratarea afectiunilor respiratorii.

acea noblete datatoare de har. În traseele montane sunt întâlnite diferite marcaje turistice care apar în patru forme (triunghi. care este reprezentat de cele doua lanturi: . Maramuresul este. lacurile din zona crestei Taul Pietrosu. accidentare.Judetul Maramures detine 43% o suprafata muntoasa. etc[47] . O excursie în Maramures este o încântare pentru turistul dornic de cunoasterea valorilor morale si spirituale ale locurilor. si lantul cristalin al muntilor Rodna si Maramures. în functie de zona si masiv. Vei dori sa faceti parte. cultura si geografie fara profesor. toate marcajele turistice au un contur exterior alb. nu te va lasa indiferent. punct. .). conferindu-le locuitorilor. Turismul montan este practicat în urmǎtoarele zone: • Muntii Rodnei. sa afli. banda verticala si cruce) si trei culori (rosu. enumeram : muntii Rodnei (Pietrosu 2302m altit. albastru si galben ). Dintre toate traseele ale judetului cele mai periculoase se afla în muntii Rodnei. Dintre cele mai importante masive ale judetului pe care se practica turismul montan. pentru practicarea acestui trase sunt importante marcajele pe timp nefavorabil.muntii Caliman. muntii Gutâi. Natura se desfasoara maiestoasa de jur împrejur iar viata localnicilor . Vizitarea Maramuresului este ca o lectie de istorie. în zona de cresta lipsesc adaposturi. de care trebuie sa se tina cont foarte mult de marcaje pentru a nu aparea incidente majore precum: ratacire. prin excelenta. max. cerc. Nu trebuie decât sa privesti si sa asculti cu mare atentie spectacolul ce te înconjoara. Orice ce persoana care trece prin Maramures cu siguranta va avea revelatia împlinirii personale. pentru ca aici sufletul se regaseste si trupul se împrospateaza.Lapus ce au altitudini cuprinse între 1300m si 1839m. Lacurile Lala Mare si Lala Mica). este o zona de creasta cuprinsa între vârful Pietrosul Rodnei si vârful Ineu. sa încerci.lantul vulcanic al muntilor Gutâi-Ţibles. atât de linistita dar si atât de bogata. Buhaescu. unul dintre judetele în care simplitatea se îmbina armonios cu omenia. pentru a fi deosebite de alte tipuri de marcaje (explu : cele silvice). Durata unor trasee montane în judet oscileaza între 2-10 ore. Gazdele dumneavoastra va vor încânta si minuna iar tu nu vei ramâne decât cu regretul pentru un concediu atât de scurt. muntii Ţibles. specifice poporului român dar uitate în alte zone. muntii Maramuresului.

sunt: Borsa. pe drumul National DN18 (Baia Mare-Baia Sprie-Sighetul Marmatiei-Borsa-Vatra Dornei). statiunea montana si balneoclimaterica Borsa este situata la o altitudine de 850 de metri în Muntii Rodnei. Baia Mare si Sighetu Marmatiei nu exista decât drumuri nationale (DN1C sau DN18 care trece chiar prin orasul Borsa)[48]. Dintre cele mai renumite statiuni ale zonei. De asemenea nu trebuie uitat festivalul folcloric traditional "Hora la Prislop" care are loc de obicei în august. etc. pe valea râului Viseu si la numai câtiva km de orasul Borsa. regiunea 12 Apostoli cu martori de eroziune. pe timp nefavorabil se acorda mare importanta marcajelor. Valea Izei. în judetul Maramures. Fiind la o altitudine înalta si înconjurata de munti înalti (peste 2000 de metri) Borsa beneficiaza de un aer curat. Mogosa se afla situata pe malul lacului Mogosa. Rezervatia Pietrosul Rodnei. Pentru turistii pasionati de drumetii montane zona ofera numeroase oportunitati: Cabana Puzdrea (1540 m). având lungimi cuprinse între 200 si 3000 de metri si zapada din decembrie si pâna în aprilie. în Muntii Gutâi si beneficiaza de zapada abundenta din decembrie si pâna. în zona de creasta nu exista adaposturi. . Valea Vaserului. zona Pietrosul si Iezerul Calimanului. deseori. Daca nu va atrag sporturile de iarna si ajungeti în zona Maramureslui în timpul verii. Ocna sugatag si Izvoare. în aprilie ceea o face atractiva pentru iubitorii sporturilor de iarna mai ales ca în zona se mai poate schia si pe pârtiile din Borsa. intens ozonizat dar si de izvoare cu ape minerale carbogazoase recomandate în afectiuni digestive si renale. valea Viseului etc). în judetul Maramures. pârtiile de schi fiind amenajate atât pentru începatori cât si pentru avansati.• Muntii Calimarii. drumetiile montane pe care le puteti face vor fi de neuitat (valea Izei. Aflata în nordul României. Statiunea ofera conditii excelente pentru practicarea alpinismului si a sporturilor de iarna. Cavnic. Pentru parcurgerea traseelor montane se pot folosi ca punct de plecare si statiunile turistice sau localitatile amplasate în apropierea zonelor montane. În statiunea Borsa se poate ajunge atât pe calea ferata cât si pe sosea pe drumurile DN17C si DN18 care se intersecteaza cu soseaua europeana E576 Cluj Napoca-Bistrita-Câmpulung Moldovenesc-Suceava. Alte obiective turistice în zona care pot fi vizitate sunt manastirile. La Mogosa se poate ajunge pe sosea (18-20 km) mergând dinspre Baia Mare. Dinspre Satu Mare.

se numara printre cele mai vechi asezari maramuresene fiind mentionata înca de la jumatatea anilor 1300.Poienile Izei Ca si alte zone ale tarii. Muzeul Satului si Muzeul Memorial din Sighetul Marmatiei. În acest spatiu etnografic. Din Rozavlea si pâna în aceste doua localitati sunt circa 15 si respectiv 6 km. Maramuresul încânta prin frumusetea peisajelor. mai ales daca ajungeti aici vara. localitatea Rozavlea aflata la o distanta de 35 km de Sighetu Marmatiei si 90 km de Baia Mare. prin traditiile culturale si etnografice aparte mentinute înca vii de locuitorii acestor locuri.Botiza .Rozavlea . multe obiective turistice printre care: Cimitirul Vesel din Sapânta si Manastirea Peri. De asemenea. Manastirea Bârsana din localitatea Bârsana. Biserica Cuvioasa Paraschiva din Botiza. Cascada Cailor din Muntii Pietrosu. Unul din punctele de atractie ale localitatii îl constituie biserica declarata monument istoric si care dateaza din anul 1717. pe aceeasi vale a Izei se afla si localitatile Botiza si leud care se înscriu în aceesi nota de traditionalism si istorie maramureseana si sunt situate la poalele Muntilor Ţiblesului. Muzeul Ţarancii si Manastirea din Dragomiresti. Alte biserici de lemn aflate pe valea Izei. prin ospitalitatea si farmecul maramuresenilor cu totul deosebite. În apropiere de Rozavlea. din Botiza se poate urca pâna în Poienile Izei cale de câtiva kilometri. Statiunile Ocna sugatag si Mogosa. În zona se pot vizita.leud . .

Calinesti. coborârea unor cascade a caror înaltime ajunge si Ia 30-35 de metri. snowboard. alpinism. Cavnic localitate situata în muntii Gutâi. parapantǎ. Cascadele întâlnite pe teritoriul judetului Maramures sunt: Cascada Cailor. drumetia. În turismul montan zonele sunt practicate si de alte forme specifice numite sporturi extreme si anume: mountainbike. Mountainbike. mountainbike-ul este practicat în judet pe traseele: *Baile Borsa-Borsa oras. venind dinspre Nasaud sau Sighetul Marmatiei pâna în Viseul de Sus sau Viseul de Jos de unde se poate continua drumul cu mijloace auto.etc.Giulesti. aici zapada tine din decembrie pâna în aprilie.Ocna sugatag Activitatea se poate introduce si în completarea altor activiatti. de exemplu: întoarcerea de la pestera sau de la cascade. Grupul de biciclisti este urmat întotdeauna de catre o masina cu remorca pentru biciclete si în situatia în care un participant renunta la deplasarea pe bicicleta acesta poate continua drumul cu masina.În zona Rozavlea .Viseul de Sus *Remeti.Ieud se poate ajunge pe calea ferata. . Cascada Puzdrele[50]. Pe sosea se poate ajunge mergând pe drumurile nationale DN17C dinspre Bistrita prin Nasaud sau pe DN18 dinspre Suceava prin Câmpulung Moldovenesc[49]. O zi de adrenalina pe sub cascade si în galeriile subterane din adâncul pamântului include off-road cu masini de teren pâna la cascade.Botiza .Sapânta-Sighetul Marmatiei *Rona de Sus. Aceasta localitate dispune de o pârtie de schi foarte bine întretinuta. primaria a achizitionat utilaje de batatorit zapada si o instalatie de iluminat nocturn si a amenajat zone pentru iubitorii de snowboard. În vederea modernizarii si dezvoltarii localitatii.Bârsana. Activitatea de mountainbike se desfasoara la coborâre sau urcare pe trasee montane amenajate pe drumuri forestiere sau plaiuri alpine.Desesti-Ocna sugatag *Poienile de sub Munte-Repedea-Ruscova-Rozavlea-Viseul de Jos *Botiza-Rozavlea-Strîmtura. Astfel. la jumatatea distantei dintre Baia Mare si Sighetu Marmatiei.

de pe pod. numit opt de rapel. Acest dispozitiv permite recuperarea coardei dupa terminarea coborârii. punctul de plecare în rafting. cu ajutorul unui sistem de frânare. O zi de adrenalina înconjurati de ape înseamna off-road cu masini de teren pâna în buza malului râului. se alege un traseu mai dificil.Pentru prima data în România se organizeaza coborâri de rafting si pe timp de noapte. daca ai învatat lectia bine si ti-a reusit ridicarea de pe pamânt. Canioning – Bodyrafting. Coborârile în rapel se pot face pe lungimi între 10 . coborârea pe prin defileu Somesului[51]. Activitatile de alpinism si escalada se desfasoara pentru neinitiati cel mai bine în prezenta unui profesionist de obicei. Coborârea în rapel se efectueaza cu corpul vertical. Bodyrafting înseamna coborârea pe firul apei a unui canion. Depresiunea Maramuresului este locul cel mai indicat pentru zbor cu parapanta. pentru cei antenati. si ofera o experienta fatastica de 15-20 minute de zbor deasupra unui peisaj încântator. O zona în care se desfasoara acest fel de sport este în statiunea Borsa. echipat cu neopren. Zborul în tandem este o alternativa sigura si placuta pentru ca toti cei ce doresc sa experimenteze emotiile si senzatiile zborului liber fara a parcurge un proces lung de învatare si antrenamente. Aventura este însotita de echipament corespunzator. casca cu sistem de iluminare propriu pentru fiecare participant.Escalada – Rapel. aceasta fiind amplasata chiar în apropierea muntii Rodnei. în conditii de siguranta maxima. proiector montat pe barca. puteti sa va sprijiniti pe genunchi. Coborârea în rapel trebuie sa se efectueze fara întrerupere si este recomandabil sa se evite suprasolicitarile asupra punctului de ancorare (de asigurare). În cazul unei surplombe. . picioarele orizontale si departate. care permite participantului sa pluteasca si sa faca miscari libere în apa. cu putin talent în mânuirea parapantei.200 de metri pe stânca sau în gol. Aici se întâlnesc cei mai puternici curenti de aer din judet si. poti sa zbori ore întregi. dotat cu elementereflectorizante. Rapel este coborârea prin alunecare pe o coarda. folosindu-te de curenti. Zborul se desfasoara cu un pilot instructor autorizat si experimentat. Parapanta. în functie de nivelul de pregatire al participantilor.

• Participarea pe baza de proiecte la actiuni de ecologizare. chei. coborâre. printr-o serie de actiuni la nivel de scoli. Activitatea este deosebit de atractiva.Canioning . precum si initierea unor actiuni de educare a populatiei în acest sens. a constientizarii importantei acestui fapt si a implicatiilor sale în dezvoltarea societatii moderne. Zona lantului vulcanic al muntilor Gutâi. prin diversitatea procedeelor necesare parcurgerii: catarare. practicarea de activitati cu caracter speologic.curgere prin tobogane naturale. a cicloturismului si alpinismului. atât prin ineditul peisajului. • Organizarea de excursii în toate zonele tarii. Aceste forme de turism si anume sporturile extreme sunt practicate în general de profesionisti care au pe lânga ehipamentul necesar adecvat si o conditiefizica buna. lungi de zeci de metri. sau fosile prin care cursul de apa a disparut sau este sezonier. ei trebuie sa tina seama si de marcajele taseelor parcurse. • Dezvoltarea retelei turistice prin actiuni de remarcare a traseelor turistice existente precum si de marcare a noi trasee.Aven – Cascade. • Educarea tineretului. cascade. . pentru evitarea accidentelor. toate aflate la distante mici unele de altele.Lapus. mai ales. traversari de marmite etc. pesteri. cât.Ţibles si lantul cristalin al muntilor Maramures si Rodna ofera cele mai spectaculoase locuri pentru aceasta aventura: canioane uscate sau cu apa. în vederea ocrotirii naturii. vai active prin care mai curge apa. avene si galerii orizontale. În judetul Maramures exista o asociatie montana care are urmatoarele obiective: • Atragerea si angrenarea tinerilor în practicarea activitatilor cu caracter turistic precum si a sporturilor cu specific montan. Traseul cuprinde parcurgerea sectoarelor de vai înguste si adânci sapate de apǎ de-a lungul timpului.

Ocna sugatag este situata în Depresiunea Maramuresului la poalele Muntilor Ţibles si Gutâi. monumentelor ale naturii si a zonelor cu regim special de protectie.aflata în localitatea Rona de Sus . Prin complexitatea factorilor de cura pe care îi detin aceste "uzine ale sanatatii".aflata în localitatea Bârsana si atestata documentar în anul 1761. la o altitudine de 490 de metri. aerul ozonizat. ale sistemului nervos periferic. fizioterapie. Sapânta . Pe lânga toate acestea mai exista si izvoarele de ape minerale care sunt recomadate în tratarea unor afectiuni reumatismale.Vadu Izei.• Initierea unor actiuni menite sa duca la protejarea rezervatiilor naturale. În zona statiunii Ocna sugatag se mai pot vizita: . Peste o treime din apele minerale ale Europei se gasesc în România."Cimitirul Vesel". aerosoli. XV) etc. Unele dintre ele sunt simple. erau cunoscute ca având efecte terapeutice. Manastirea Bârsana . precum si a elementelor de flora si fauna ocrotite[52]. altele fierbinti. România poate fi considerata pe bune dreptate. electroterapie . În sprijinul acestora stau facilitatile de tratament prezente: bazine cu apa minerala calda sau rece. multe radioactive. unele lacuri acumulate în craterele vechilor mine de sare sau rezultate din eroziunea ori prabusirea unor partii de munte. Ocna sugatag -Mogosa . Frumusetea locurilor. ospitatalitatea oamenilor. bogatia de obiective turistice si sarbatori folclorice va vor face sa va aduceti aminte cu drag si nostalgie de aceasta statiune.Orasul Baia Mare: Muzeul de Etnografie si Arta Populara. Manastirea Rona de Sus . o tara fondatoare a turismului balnear. ginecologice sau ale aparatului locomotor. pot trata aproape toate maladiile umane. gimnastica medicala. Centrul Vechi (arhitectura din sec. Înca din antichitate.

Din Ocna sugatag pâna în Vadu Izei mai sunt circa 12-13 km mergând spre Sighetu Marmatiei. plimbari cu vaporasul sau se poate pescui.Biserica Romano . XIV)[53]. laringite. statiunea Ocna sugatag are un relief deluros. izvoare crenoterapie.Catolica (sec. bromurate. cronice. manastirea Bârsana. altitutdinea medie a acestui loc este de 490m. În Ocna sugatag se poate ajunge pe sosea urmând drumul national DN18 care leaga Baia Mare de Sighetu Marmatiei sau pe calea ferata pâna în gara dinorasul Sighetu Marmatiei de unde se pot lua mijloace auto pâna în statiune.- Baia Sprie . În judetul Maramures gasim urmatoarele statiunii balneare : Ocna sugatag situata în depresiunea Maramuresului la poalele muntilor de origine vulcanice Ţibles-Gutâi. Afectiuni ozenoase. Datorita prezentei padurilor.L.R. Budesti.catarale. în împrejurimi se pot vizita bisericile din lemn de la Breb. O. precum si a lacurilor saline din preajma statiunii. ocofaringiene. brazdat de apele râului Mara. Profil terapeutic: reumatismal. Lânga statiunea " Ocna sugatag ". Sârbi. hipertrofice. livezilor. respirator Factori terapeutici naturali: ape minerale clorurosodice sulfuroase. micoze rinofaringite hipertrofice. lacul Firiza unde se fac canotaj. Indicatiile tratamentului balnear: 1. ape clorurosodice iodurate. .: rinosinuzite sinuzite operate. Calinesti si Giulesti. De la statiune se pot face drumetii pe Valea Iehudului spre Vârful Ţibles. cronice alergice. atmosfera este încarcata cu ioni negativi benefici. la 58km de Baia Mare si la 20km de Sighetul Marmatiei.

îmbunatatirea circulatiei arteriale periferice.O. Efectele apelor iodurate sunt similare cu ale apelor sulfuroase exclusiv efectul antialergic. co xartroze. spasmilitic. centrale. amelioreaza deficitul creat prin eliminarea procluziilor de secretie patologica. sulful se reabsoarbe prin tegument si intervine în metabolismul. periferice. boli profesionale. gonartroze. boli cardiovasculare[54]. confera aerosolului temperatura deosebita. artroze periferice. endocrine. mucoasei. scade glicemia.. împreuna cu kinetoterapia reface dinamica articulara. creste rezistenta la frig a mucoasei cailor respiratorii. Aerosoloterapia = pulverizarea prin diferite tehnici a apelor sulfuroase si iodurate. postpneumectorii. favorizareamukokineziei prin interferarea metabolismului vâscoase histominopaxic efect antiinflamator. Boli asociate: afectiuni ginecologice. Afectiuni emfizen episoade respiratorii: bronsita status post hemoptoice. au mai mult rol trofic asupra mucoasei (eficiente în ozena). au efect mai intens în micoze si în fluidifierea sputelor vâscoase. Afectiuni ale aparatului locomotor: reumatism degenerativ: spondiloze. condroetin sulfric. B. 3. fluidifiant la nivelul lichidului articular. traheobronsite.2. . fara sechele pulmonar. decontracturant. repetate. sulful intervine în cartilagiul articular în componenta acidului. Efectele apelor sulfuroase în cura externa: vasodilatatie în reteaua arteriala si cutanata. infectîos.N. viteza dedeplasare. bacteriostatic revitalizarea epitelului vibratil. disfunctii postraumatice: afectiuni neurologice. reumatism abarticular. Efectele apelor în sulfuroase: vasodilatatie sputele microbian. mucoasei troficitatii efect si bronsice. astmul bronsic cronica. respiratorii alergic. marirea particulei. general. electroterapia diminua durerea în procesul de dinamizare a stazelor. creste mobilitatea articulara. umiditatea cu efect refacerea permanente.C. 4. ionfectii bronsiiectazii infectioalergice.P. datorita temperaturii baii si în asociere cu parafina. reumatism secundar infectios.

care vor sa înnopteze în pensiuni. astfel spus. la vreun motel. afectiuni neurologice. 1994 care prevede stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zonamuntoasa. traditionalul si modernul stau în aceeasi casa. afectiuni vasculare periferice si afectiuni neurologice periferice. la casute de vacanta sau în tarcuri special amenajate pentru instalarea corturilor. sodica. periferice li se pare ca si la persoanele cu spasmofilie asociata. în localitatile Vadu Izei si Onceni. pe un platou vulcanic sub vârful Ignis. doar doua pensiuni autorizate sunt la dispozitia Asociatiei de Turism. Din Borsa pe Valea Izei. printre care si în judetul Maramures. este situata la altitudinea de 1003 m. SATUL înseamna civilizatia traditionala cu obiceiuri cunoscute de generatii întregi. într-un cadru natural deosebit de pitoresc. una dintre aceste zone fiind si . aceasta este o statiune climaterica si de schi. în care vechiul se îmbina cu noul sau. în afectiuni ginecologice inflamatorii. membra a Federatiei Europene de turism rural EUROGITES. înseamna atragerea turistului prin ineditul spectacol. case cu 3-4 etaje. Ecologic si Cultural (ANTREC). hipertona. În Maramures. Din anul 1995 a fost aprobata Legea nr. câteva dintre reperele terapeutice sunt: afectiuni reumatismale. micoze. Statiunea Borsa a fost napadita în ultimii ani de veritabile palate. iodica. hotel. clorurata. dar câteva sunt zonele care se detaseaza fata de celelalte prin oferta lor mai mult decât generoasa. plus mansarda si demisol. ortopedice. ginecologice. Se poate vorbi mult de turismul rural din toata România. 12 . La circa 20 km. aflata la 30 km de Baia Mare. moteluri si pensiuni în Sighetu Marmatiei. Dezvoltarea si promovarea turismului rural românesc este realizata de Asociatia Nationala pentru Turismul Rural. având un rol important de interferare a mecanismelor biologice si fiziologice[55]. astfel fiind promovata initiativa privata în sensul ca gospodariile taranesti pot fi autorizate sa presteze servicii turistice în calitate de pensiuni sau ferme agroturistice. În aceasta statiune se folosesc cu precadere sursele cu ape minerale si namol.Indicatiile sunt comune pentru apele sufuroase si iodurate . organizatie nonguvernamentala înfiintata în 1994. O alta statiune aflata în judetul Maramures este Statiunea Izvoare. Antrec are 31 de filiale judesene. Aceasta forma de turism a fost dezvoltat cu ajutorul satului si naturii. în Sapânta. exceptând faptul ca apele sufuroase sunt indicate in reumatismul secundar infectios si reumatismul cronic degenerativ asociat cu HTA arterosclerica. doua retele de pensiuni îsi cheama din sosea drumetii. 154/31. infuzia de capital din ultimii ani începe sa sporeasca oferta de cazare a turistilor. Cei care prefera sa se cazeze la oras au oferta variata de hoteluri. cu sarbatori stramosesti. Elementul principal de cura este apa minerala în concentratie mare.

Dintre aceste categorii de sate se enumerǎ si cele întâlnite pe teritoriul Maramuresului. ornamentate cu oglinzi si ciucuri si brodate cu negru.sate turistice de creatie artistica si artizanala .sate turistice climaterice si peisagistice. costum popular cu specific local. funia. situate într-un mediu nepoluat. unelte traditionale locale.  Satul Sârbi prin portile de lemn.judetul Maramures. care în afara functiilor politico-administrative. floarea soarelui. în vederea promovarii în fiecare localitate: .pieptare de o mare varietate cromatica . economice si culturale proprii. agroturismul se defineste prin: satele turistice drept asezari rurale pitoresti bine constituite. ceramica veche. apreciaza sa ca se întreaga faca politica de cât dezvoltare mai a turismului colaborare rural cu trebuie printr-o strânsa . Stabilirea tipurilor de sate turistice consta în relevarea specificului localitatilor si gruparea lor în câteva tipuri fundamentale . Aceasta comuna fosta Cuhea.  Sacele . Astfel. sculptate cu motivul soarelui. prelucrarea artistica a lemnului. a fost înfiintat oficial agroturismul. Specialistii din România EUROGITES. sociale. Nu departe de actuala intrare în satul Bogdan . arborele vietii.sate turistice etnografice-folclorice . atelier renumit de cojocarie.  Satul sugatag are arhitectura de lemn traditionala. culturale si cadrul natural pitoresc. îndeplinesc sezonier sau în tot cursul anului si functia de primire si gazduire a turistilor pentru petrecerea unui sejur cu durata nedeterminata[56]. este un important centru de artizanat: covoare. pasari. Prin promovarea unor asezari rurale cu valori etnografice. pastratoare de traditii si cu un bogat trecut istoric. flori.Voda se gasesc vestigiile fostei rezidentei princiare a celui care a trecut Pasul Prislop pentru a întemeia Moldova si al carui nume îl poarta comuna cu mare fala.  Bogdan -Voda este unul dintre satele declarate sate etnograficefolclorice. împletituri din nuiele.muzeu satesc ce detine vestigii geto-dacice. ca sate turistice.

Astfel.  Vadu Izei cele mai frumoase porti de lemn din maramures sculptate. staite. de civilizatie.  Satul Rogoz.tesaturi. Cimitirul Vesel unic în România prin conceptie si originalitate  Stoiceni.  Sapânta renumit centru de artizanat . ce reprezinta adevarate arcuri de triumf ale harniciei si omeniei acestui colt de tara. faurite de mesteri cioplitori locali cu mult simt artistic. port specific popular local: camasa femeiasca de Sapânta cu încretituri. recreerea. margini în dinti de lup. Turismul cultural vizeaza. Turismul cultural se concretizeaza în: . coltisori si broderie rafinata alba sau galbena dupa vârsta. în principal obiective turistice de provenienta antropica. Portile maramuresene deosebite care imaginând în relief si culoare . cergi maramuresene cu motive traditionale original. sat ce detine un port popular lapusnean autentic. Primordiala ramâne însa în sfera conditionari nevoia de cunoastere si nu numai ca derivat al ei. aspecte din viata si preocuparile oamenilor din zona. Aceasta forma de turism are doua obiective : 1) 2) de instruire prin îmbogatirea cunoasterii. recreerea resimtita pe plan spiritual prin aflarea unor adevaruri si cunoasterea unor forme noi. turismul rural este reprezentat în judetul Maramures prin diferite sate si activitǎtii desfasurate acolo care atrag turisti. pentru care cadrul natural ofera majoritatea motivatiilor. fiecare fiind unic si deosebitprin creatiile pe care le detine. de nivelului de instruire al acestora. cu motive ornamentale traditionale: funia. Dezvoltarea turismului cultural este stimulatǎ de curiozitatea oamenilor. spre deosebire de turismul recreere sau curativ. semnul soarelui-simbolul vietii. comuna cu izvor cu apa minerala indicat în tratarea afectiunilor hepatobiliare. rozeta solara. gastro. Satul Botiza renumit centru de artizanat în tesutul scoartelor si confectionarea jugurilor pentru boi. camasa barbatesca brodata foarte scurta.intestinale.

în Ieud: Centru Etnografic. stinte naturale. expozitii si târguri.Marmatiei: Muzeul Maramuresului (1926). Exista valori de patrimoniu cultural de interes national si international. ansambluri urbane sau rurale. parcuri si gradinii. Ţinutul Maramuresului detine un patrimoniu cultural-istoric si etno. Toate aceste caracteristici confera frumusete si originalitate acestui masiv montan deosebit de apreciat de catre iubitorii de alpinism si drumetii montane. în sieu : Biserica de lemn (1599 . Aspectele problematice cu care se confrunta acest tip de turism sunt legate de infrastructura de acess la siturile arheologice si monumentele de arhitectura care este învechita si insuficienta. Monumentul eroilor (1935).- Vizitarea obiectivelor patrimoniului istoric al regiunii: vestigii arheologice.UNESCO). Supranumiti si „Fagarasul nordului”.comuna Sacele: în Sapânta: Centrul de artizanat. precum si de cǎtre cercetǎtori[57]. în Sighetu . Participarea la evenimente culturale: spectacole de opera. lipsa punctelor de belvedere pentru fortificati. Casa de lemn (secXVIII). Cimitirul Vesel. sarbatatori traditionale. lipsa spatiilor de parcare dotate cu puncte de informare si promovarea obiectivului cultural. lungi si salbatice spre sud. dans. semete. numeroase circuri glaciare. biodiversitatii deosebite existente în Parcul National Muntii Rodnei – Rezervatie a Biosferei. Aspectul reliefului modelat în cea mai mare parte în roci cristaline reflecta puternic structura geologica. Acest judet detine un potential turistic de exceptie: unic si vestit atât . Biserica din Deal (1364). Turismul stiintific reprezinta o forma de turism cu potential deosebit de dezvoltare datorat. Printre principalele obiective turstice vizitate în Maramures prin prisma turismului cultural sunt: în Târgul Lapus: Centru de artizanat si ceramica. nationale sau regionale. - Vizitarea muzeelor: de arheologie. între care se remarca: biserici si ansambluri manastiresti. castele. Muzeul satesc. o creasta principala lunga si continua orientata nord-vest. din care o parte s-au constituit ca valori ale Patrimoniului Universal sub egida UNESCO. istorice. teatru. coverturi. festivaluri de muzica.folcloric de mare valoare si atractivitate turistica. parcuri zoo. monumente si ansambluri de arhitectura si de arta. în Moisei: Ansablul Monumental dedicat patriotilor maramureseni (1972). monumente. În Rozavlea : Biserica din lemn (1717.UNESCO ). Biserica din Vale (1699). Catedrala Ortodoxa Româna. balet. gradina botanica. Muntii Rodnei prezinta o configuratie asimetrica cu vai abrupte si scurte spre nord. Manastirea Moisei (sec XIV . edificii religioase. Muzeul Etnografic al Ţarii Lapusului.UNESCO). istorice. în special. custuri si vârfuri abrupte. Muzeul Satului Maramuresean. Palatul culturii. În acest judet exista foarte multe resurse antropice iar turismul cultural este foarte practicat. Biserica din lemn (1699). lipsa spatiilor de cazare pentru turismul de pelerinaj.

bisericilor. Toate acestea îndeamna practicare formelor de turism amintite cu o intesitate ridicata si în conditii calitative accesibile. din impactul pe care-1 are vizitatorul cu natura. Având în vedere criterii etnografice.1 Asezǎrile La întrebarea de ce este frumos Maramuresul. unice prin semnificatie. Privitǎ în ansamblu. gustul înselǎtor al hornicii. specificul etnografic si folcloric. stǎ farmecul Maramuresului. râsul sǎnǎtos al maramuresencelor. cu oamenii si creatiile acestora. si nu în ultimul rând. E adevarat cǎ Maramuresul este cunoscut pentru aceastǎ civilizatie a lemnului. vom gǎsi o multime de rǎspunsuri pornite din impresii de moment. Biserica. pentru traditiile pe care stie sǎ le respecte. de unde dominǎ satul. în general este amplasatǎ pe un patrimoniu..prinresursele naturale cât si prin etnografie si folclor care a fost pastrat de-a lungul anilor nealterat. întinderea pǎdurii cu bogatul fond cinegetic. asezarea maramureseanǎ are ca dominantǎ biserica. Pentru aceste subzone pledeazǎ si tipul de asezare si structura gospodǎriei tǎrǎnesti. 4. care si-a pǎstrat judecata limpede si neîntinatǎ. arhaic al tǎranilor si cântecul ceterasilor poti întelege chemarea Maramuresului. cadrul etnografic este cel care atrage în mod deosebit turistii prin frumusetea si diversitatea caselor. Credem cǎ armonia care s-a creat între om si operele sale integrate în peisajul maramuresean dǎ nastere specificului care individualizeazǎ zona. În jurul bisericii este cimitirul satului. fire sǎnǎtoasǎ si robustǎ.susani" si „josani". arhitectura. tesǎturilor. care-i conferǎ acesteia unicitate. si atunci. În felul lor de a grǎi si de a privi lucrurile. Dintre toate acestea. . vechime si desfǎsurare. Doar reusind sǎ simti puterea magicǎ a maramureseanului. se constatǎ elemente de identitate culturalǎ localǎ care indicǎ mai multe subzone. obiceiurile si folclorul. istorice si geografice. ocupatiile specifice portul popular si arta popularǎ în general. care în general este amplasatǎ în mijlocul satului sau în mijlocul celor douǎ pǎrti . datinilor si folclorului. ascultând întelepciunea bǎtrânilor. particularitǎtile lingvistice. în felul lor de a "hori" si de a fi ca oameni. multimea izvoarelor minerale si prezenta statiunuilor climaterice conferǎ judetului Maramures un valoros potential turistic. nu vei simti decât un dor continuu si o dorintǎ puternicǎ de a te întoarce si a nu mai pleca. uneltelor. portilor traditionale. unde de secole sunt îngropati cei care pleacǎ în lumea de dincolo. CAPITOLUL 4 CADRUL ETNOGRAFIC AL JUDEŢULUI MARAMUREs Diversitatea formelor de relief. însǎ mai presus de toate stǎ maramureseanul. graiul fermecat. prezenta unor monumente istorice si de arhitecturǎ. ceramicii.

5) Subzona sudicǎ cuprinde cursurile superioare ale Izei si Viseului (satele Sǎcel. 4) Subzona nordicǎ. fata de masǎ). motivelor decorative. Desi s-a fǎcut mult pentru dezvoltarea unui turism modern. lepedeul. 3) Subzona esticǎ a bazinului Ruscova. cǎpǎtâie de pernǎ. în care se resimt legǎturile cu Nǎsǎudul si cu Bucovina. tesǎturi cu caracter decorativ (tolurile si cergile de rudǎ. guvernate de un sistem autarhic. pǎstrându-se vii pânǎ în zilele noastre. Torsul. în care arhitectura prezintǎ unele note diferite fatǎ de restul zonei. stergarele de rudǎ. în sud) si apa Viseului (de la vǎrsare în nord si pânǎ la Viseu de Sus. în sud). Bogdan Vodǎ. prin varietatea lor. crijma de botez).închise". 4. a cromaticii si nu în ultimul rând a felului cum sunt aranjate. stergarele. Poienile Izei). pǎduri care si astǎzi acoperǎ o mare parte a teritoriului. în ceea ce priveste planul si sistemul de decoratie. incluzând cele mai reprezentative biserici de lemn (Ieud. stergarele si materialele de traistǎ care se dau de pomanǎ la înmormântare. grupând si cǎtunele populatiei de ruteni.. mai complexǎ ca structurǎ. Botiza. Dupǎ functia tesǎturilor în cadrul casei se disting: tesǎturi de uz curent (cerga. folosesc si astǎzi vechile tehnici . stergarele de icoanǎ. amenajǎrile actuale sunt încǎ departe de a pune în valoare potentialul turistic al judetului[58]. tesutul si cusutul. Mestesugul prelucrǎrii lemnului se justificǎ prin bogǎtia pǎdurilor de foioase si rǎsinoase. bogǎtia formelor. tesǎturile de desagi. în care folosirea lemnului de stejar a imprimat constructiilor anumite caractere. dar si covorul de pe masa pe care este asezat mortul în cosciug în timpul priveghiului si al prohodului. Viata de azi a impus în Maramures noi tehnici si materiale de constructie. tolul. prezenti în toate satele zonei. definitǎ geografic de bazinul Marei si Cosǎului si cursul inferior al Izei pânǎ la Bârsana. sieu. cuprinzând cursul mijlociu al Izei (între Strâmtura în nord si Sǎlistea de Sus. de-a lungul Tisei. Odatǎ create. Mestesugarii de case si porti. tolinca. precum si a localitǎtilor urbane de dincolo de Tisa.1) Subzona plasatǎ în vestul Maramuresului. Rozvlea. în care se simte mai puternic influenta arhitecturii orasului Sighet. Moisei). stergarele de blid. fata de perinǎ. Ambianta interiorului casei din Maramures este armonizatǎ de prezenta textilelor care.2 Mestesugurile tǎrǎnesti Acestea au apǎrut pentru a satisface nevoile omului. Borsa. în care s-a dezvoltat arhitectura cunoscutǎ îndeobste maramureseanǎ. tesǎturile de ritual (covorul pe care îngenuche mirii când depun juramântul. ele s-au perfectionat. ducând la anumite fenomene de hibridizare. 2) Subzona centralǎ. fetele de masǎ si lepedeele care se pun pe rudǎ). Prelucrarea lemnului. în special în perioada când satele erau . dau o notǎ specificǎ zonei.

pe lângǎ functionalitate. pǎdure). livada. albul. Stan Patras a mai lucrat si mobilier tǎrǎnesc. Mesterul Stan Ion Patras a colorat lemnul sculptat tot de el. s-au îndesit de-a lungul drumului principal. arhitectura constructiilor este într-o armonie perfectǎ cu peisajul. în albastru ca fond. lapte. iar pentru calitǎtile lor estetice se folosesc si în decorarea interiorului. dar. au pǎstrat structura modelului traditional. În ea este încorporat un sistem existential.traditionale: cioplitul lemnului cu securea. Gospodǎria maramureseanului cuprinde douǎ componente: statutul. Astǎzi gospodǎriile s-au modernizat. în general. Încǎ se mai pǎstreazǎ în casele maramuresenilor piese vechi de ceramicǎ provenite din zona Sǎcel. respectiv gospodǎria propriu-zisǎ (grǎdina. Armonia între forma vaselor si simplitatea motivelor decorative. dǎlti. În Maramures. s-a avut în vedere si aspectul ei estetic. Astǎzi functioneazǎ centrul de ceramicǎ de la Sǎcel si cel de la Sighet. comuna Sǎpânta face o notǎ aparte în privinta artei lemnului. piese de mare rafinament artistic pǎtrunzând în colectiile muzeelor zonale. creatiile sale si mediu. rindele. Casa tǎranului din Maramures poartǎ amprenta timpului peste care a trecut si la care a rezistat. securirea pentru drǎnitit. Centrul de ceramicǎ de la Sǎcel are un specific propriu. pe mǎsura oamenilor locului. Casa . absolut inconfundabil. într-o cromaticǎ caldǎ. tǎiatul si crǎpatul lemnului gros cu fierǎstrǎul si joagǎrul. Astǎzi gospodǎriile s-au modernizat. ceramica de Sǎcel este cunoscutǎ ca ceramicǎ de facturǎ dacicǎ. s-au îndesit de-a lungul drumului principal. grǎdinita. filosofic. miniaturi. nationale si în multe colectii particulare. picturi pe lemn. o marcǎ culturalǎ si de civilizatie a unui popor. a frumusetii lor sufletesti si a mediului natural care o înconjoarǎ. preparatul hranei). si astǎzi vasele ceramice îsi gǎsesc rolul lor functional (pentru apǎ. Sighet. fenomen firesc si necesar. dǎ notǎ de vechime si autenticitate pentru aceste obiecte. deoarece prin tehnicile de lucru. rǎmânând un simbol al startoniciei. au pǎstrat structura modelului traditional. dar în general. Ceramica de Sǎcel a avut o largǎ rǎspândire. rosul.3 Casa si gospodǎria tǎrǎneascǎ Privitǎ în ansamblu. dar si prin forma vaselor si prin elementele decorative este foarte asemǎnǎtoare cu ceramica arheologicǎ din La Tene-ul dacic. Ieud. iar pentru sublinieri a folosit galbenul. Fiecare spatiu din gospodǎrie este ocupat de o constructie cu destinatie specialǎ. 4. Olǎritul. curtea cu casa si ocolul vitelor) si terenurile din afara gospodǎriei (fânete. . formând o simbioza între om. fǎtuitul cu barda. Este un semn.Locuinta. gospodǎria tǎrǎneascǎ traditionalǎ se încadreazǎ în tipul gospodǎriilor cu curte dublǎ. Casa este dovada importantei de care s-a bucurat întotdeauna din partea celor care o locuiau si de aceea. fenomen firesc si necesar. pǎmânt arabil. sfredele. de aceea se constituie într-un element de identitate culturalǎ si nationalǎ. În cadrul Maramuresului. Efectul deosebit al ceramicii de la Sǎcel îl constituie forma si culoarea rosie nesmǎltuitǎ.

cu multe elemente specifice locale. În timp. pivele. . preluându-se îmbrǎcǎminte din comert. la Sǎpânta. este o zona unitarǎ cu caracteristici specifice de necontestat. decolteul si mânecile sunt accentuate de ornamente realizate prin cusǎturi de mare migalǎ si cu fire divers colorate. confectionatǎ din cânepǎ si in. pe ansamblu.crucile . vâltorile si uleinitele.4 Portul popular si obiceiurile Maramuresul. Interiorul tǎrǎnesc traditional conditionat de factori social-economici. mobilier modern în amestec cu piese traditionale. cearǎ de albine si rǎsinǎ de brad. Podoabele femeilor din Maramures sunt putine si sobre. Sarasǎu si Iapa. în esentǎ. divers coloratǎ. de la poarta de intrare pânǎ la casǎ.Satul maramuresean. 4. care mai de care mai colorate. pânǎ în primele decenii ale secolului nostru era pus sub semnul "civilizatiei lemnului". O categorie aparte a costumului popular o constituie portul pǎcurarilor. Hainele pǎcurarilor se numesc smolenci si sunt o marcǎ personalǎ si semn de distinctie. iar zilele de sǎrbǎtoare devin pentru strǎini o revelatie esteticǎ[60]. Din lemn erau si semnele de mormânt . Costumul bǎrbǎtesc se înscrie în aria portului transilvǎnean. Astǎzi se poartǎ cizme sau bocanci. cu elemente comune si pentru celelalte provincii românesti. în ultimii ani. se integreazǎ în structura generalǎ a portului popular românesc. au devenit din ce în ce mai pregnante. vase emailate cu motive strident colorate asezate în stive pe dulapuri. Cǎmasa traditionalǎ bǎrbǎteascǎ. Pieptarul. o altǎ piesǎ a costumului popular bǎrbǎtesc. Croiul acesteia este cel traditional specific zonei. Un loc important în domeniul acestei creatii îl detine portul popular[59]. sub aspectul creatiei populare. O cǎmasǎ bogat ornamentatǎ. pǎmânt. este tesutǎ în casǎ. Costumul femeiesc din Maramures. un amalgam între vechi si nou. este cǎmasa de Sǎpânta. care erau relevante pentru bogǎtia în animale. geoclimatici a fost si este supus nevoii de înnoire. O mare valoare artisticǎ o au cǎmǎsile femeiesti. care astǎzi a devenit frecventǎ în Maramures. cu mâneca încretitǎ prinsǎ din umǎr si decolteul pǎtrat. suferǎ în continuare modificari. Încǎltǎmintea traditionalǎ era formatǎ din opinci cu obicele de lânǎ legate cu curele. piesele sunt tratate cu sânge de ied în amestec cu unt. ci de mǎrimea si numǎrul constructiilor anexe din gospodǎrie. confectionate din pânzǎ albǎ tesutǎ în casǎ. care. însirate si împletite sau "tesute" în motive geometrice. Se fierb cu scoartǎ de arin si capǎtǎ o culoare neagrǎ.si troitele de hotar si ca o sintezǎ a geniului creator tǎrǎnesc tot din lemn erau construite si bisericile maramuresene. este confectionat din pǎnurǎ si tivit pe margini cu catifea neagrǎ dar si albastrǎ. Portul popular este încǎ viu în zonǎ. erau confectionate din lemn. la fel ca si morile. astǎzi din bumbac sau în amestec cu in. Intrând astǎzi într-o casǎ tǎrǎneascǎ vei fi uimit de abundenta produselor textile de tot felul. Toate componentele. La gât poartǎ si azi "zgǎrdane" din mǎrgele colorate. Pieptarul femeiesc are în general douǎ variante: cel din pǎnurǎ de lânǎ si cojocul din blanǎ de miel. în felul acesta devenind impermeabile si imune la insecte. portul popular. Trebuie sǎ remarcǎm cǎ semnul categoriei sociale nu era dat de mǎrimea încǎperilor casei. etnopsihologici. ca de altfel majoritatea categoriilor culturii populare materiale si spirituale. brodat cu lânǎ finǎ. La femeile tinere si fete. dar si constructiile administrative. Se renuntǎ cu mare usurintǎ si rapiditate la piesele traditionale.

au trecut în cel ceremonial. astǎzi trecutǎ în planul artisticului. Caracteristic arhitecturii bisericilor maramuresene este supraînǎltarea boltii naosului. Bisericile si portile maramuresene Monumentele Maramuresului sunt fǎrǎ îndoialǎ monumentele neamului românesc. cu note proprii. având o încǎrcǎturǎ simbolisticǎ milenarǎ. pǎmânt. obiceiurile au pierdut tot mai mult caracterul lor magic si ritual. Elemente de decor vin sǎ sustinǎ arhitectura maiestuoasǎ a constructiei. În Muzeul Etnografic al Maramuresului din Sighetul Marmatiei se mai pǎstreazǎ elemente componente . în toate satele Maramuresului. mai multe rǎstigniri "Iisus Hristos". de sens si functionale. moartea.Obiceiurile sunt o componentǎ a modului existential al oamenilor si constituie un sistem de viatǎ care s-a statornicit în timp. a bisericilor de lemn. Încadramentele usilor masive de la intrare. atât de specifice satelor românesti. la bisericile maramuresene se constatǎ unitatea de conceptie. "Sf Maria cu Pruncul" recuperare de la troitele din secolele al XVII-lea si al XVIII-lea[62]. devin monumente. pǎstrând totusi secventele esentiale initiale. ci pe un sistem de grinzi si console. atunci când s-au pǎstrat. dar care se mentin si în zilele noastre. cetǎtuia dacicǎ cu suprapunere medievalǎ de la Oncesti. Printre acestea. cele din ciclul vietii. edificiile fiind ridicate pe sistemul de plan folosit de întreaga arhitecturǎ medievalǎ româneascǎ si caracteristicǎ cultului ortodox. De-a lungul timpului. Maramuresul are putine monumente vechi din zid (de piatrǎ. cǎrǎmidǎ). ce se sprijinǎ nu pe peretii clǎdirii. au determinat aparitia unor ceremonii si ritualuri de o frumusete si originalitate deosebitǎ. ca nasterea. dar si zilele de trecere de la un anotimp la altul. Momentele importante. sunt expresia unui limbaj ce se lasǎ greu de descifrat.5 Monumentele de arhitecturǎ. care si-au cucerit o faimǎ binemeritatǎ prin armonia proportiilor. Semnele de mormânt sau crucile. un loc aparte îl au troitele de hotar. este expresia rolului pe care l-au avut acestea de-a lungul veacurilor în viata si spiritualitatea româneascǎ de pe acele meleaguri[61]. care au contribuit la pǎstrarea si transmiterea lor peste timp. Din punct de vedere al planimetriei. mori si semne de mormânt. asezarea fortificatǎ de pe Dealul Cetǎtii din muncipiul Sighetul Marmatiei. datatǎ la sfârsitul epocii bronzului si începutul epocii fierului. Între monumentele Maramuresului. pǎstrându-si functiile esentiale. Un element important al gospodǎriei maramuresene îl constituie portile. Maramuresul si-a lǎsat amprenta pe pǎmântul milenar prin constructiile de lemn. texte care ele însele sunt monumente de limbǎ. în cadrul cǎruia s-au produs si se produc schimbǎri. case si biserici. acareturi gospodǎresti si unelte. prin . 4. precum si ale ferestrelor. cum sunt denumite de sǎteni. hotǎrâtoare din viata omului. dar si cele de peste an. evoluând înspre cel artistic. sunt marcate si de componente sacrale crestine. Ioan". poartǎ însemne decorative pe care le gǎsim frecvent si la casele traditionale si care. Toate obiceiurile statornicite în viata comunitǎtilor maramuresene. Prezenta.sculpturi ca "Sf. care presupun munci specifice. deoarece ele aduc de peste secole forme sculpturale si motive decorative deosebite si de cele mai multe ori. cǎsǎtoria. adesea cu o înfǎtisare monumentalǎ.

Luna are si aspecte mai putin pozitive. cult de circulatie universalǎ. "tinerete fǎrǎ bǎtrânete". în afarǎ de atributele deja descrise. Luna nouǎ. Dacǎ în privinta arhitecturii locuintei si a celorlalte componente ale gospodǎriei traditionale s-au produs astǎzi mutatii nu întotdeauna fericite. înseamnǎ cel mai adesea puterea femeii. El era prezent încǎ din preistorie în simbolistica celor mai multe popoare. Luna . Luna este în general asociatǎ cu Soarele. disparitia si reaparitia ei înseamnǎ deasemenea nemurirea si vesnicia. Adevǎrate opere de artǎ. O poartǎ maramureseanǎ este un ansamblu format din pǎrti fixe si mobile . Arborele sau pomul vietii este reprezentat în Maramures fie cioplit în lemn. roata si coroana sunt cele mai frecvente elemente decorative. reprezentând irationalul. În afarǎ de funia rǎsucitǎ. nu fǎrǎ surprindere. zonalǎ si localǎ. intuitivul. Soarele era mǎsura timpului si simbolul vietii. împlinirea. cultul arborilor. ci pânǎ si pe obiecte de uz casnic. regina cerului. aparitia.puterea trupeascǎ. dispusi paralel si în acelasi plan.ca simbol. cǎ decoratia în lemn a stâlpilor de la intrare este identicǎ cu a portilor de la gospodǎriile tǎrǎnesti din satele regiunii. dar cel mai frecvent se poate vedea sub formǎ de rozacee cu petale. Soarele. pierzându-se mult din specificul zonal.echilibrul constructiei si prin metafora densǎ a ornamentatiei. . în crestere. aratǎ luminǎ. el avea un rol simbolic. Soarele apare nu numai pe porti. Motivul semnificǎ viata vesnicǎ. în descrestere ea îmbracǎ un aspect demonic. Portile maramuresene alcǎtuiesc un capitol important al civilizatiei lemnului si vǎzute într-un context european. confectionati din lemn de stejar. Luna simbolizeazǎ ritmul ciclic al timpului. divinitatea mamǎ. Element decorativ astǎzi. forta si puterea sufleteascǎ. reînnoindu-se an de an pe aceeasi structurǎ. 4. al cunoasterii si al întelepciunii. Poarta maramureseanǎ este. la vechile culturi din care a fost preluat. frumusetea portilor uimeste cu atât mai mult cu cât creatorii au fost tǎrani simpli. ele reprezintǎ o contributie de seamǎ la îmbogǎtirea tezaurului cultural al vechiului nostru continent.6 Decorul si simbolistica lui Cel care va zǎbovi putin pe pridvorul unei biserici maramuresene va constata. pe acelasi model. fiind aproape peste tot alǎturi de Soare. astfel el a fost cunoscut în Maramures reprezentat sub formǎ de disc. si reprezintǎ astfel cǎsǎtoria sfântǎ dintre Cer si Pǎmânt. Printre cele mai frecvente motive care apar încrustate pe cadrul usilor exterioare la intrarea în biserici este în primul rând funia rǎsucitǎ. este "nava luminii care pluteste pe marea noptii". arborele vietii. dar cu un simt al esteticului deosebit. fǎrǎ pregǎtire specialǎ. Luna plinǎ înseamnǎ întregul. brâul acesta mai ilustreazǎ si planul de legǎturǎ dintre Cer si Pǎmânt. Luna jumǎtate este un simbol de îngropǎciune. si o marcǎ de identitate culturalǎ. fie pictat. el este o mostenire a dendrolatriei. Soarele . cu raze multe si dese. reînnoirea eternǎ. Soarele era considerat simbolul vietii. subiectivismul. poarta rǎmâne ca un simbol al Maramuresului.Poarta maramureseanǎ "clasicǎ" si cea mai des întâlnitǎ este alcatuitǎ din trei stâlpi de bazǎ. înseamnǎ nenorocire. pe tesǎturi brodate si pe cruci în cimitire. reprezentare care vine de fapt cu aceeasi semnificatie. motivul cel mai frecvent întâlnit în regiune. devenirea universalǎ. combinatǎ cu Soarele ca parte masculinǎ. Acest motiv îl gǎsim si în sculptura brâului masiv care încinge mai întotdeauna biserica de jur-împrejur.

În acceptiunea ulterioarǎ a Bisericii crestine. Poate reprezenta uneori spiritul binelui. semn de distinctie. În Maramures este încrustrat pe stâlpii portilor pǎzind gospodǎria. previne si chiar respinge rǎul. simbolizeazǎ fie schimbarea si curgerea fǎrǎ întrerupere a timpului. sarpele este unul dintre cele mai complexe simboluri. numǎrul mediu zilnic de turisti. alteori al rǎului. pavǎzǎ împotriva bolilor. Ca talismane profilactice care se puneau în anumite puncte ale corpului. care merg pînǎ la contradictoriu: simbol funerar. fie ciclurile anului. prin rǎstignirea si moartea lui Iisus pe cruce. Are semnificatii magice. albǎstrele. Roata. încasǎrile din turism. grupuri artistice. busuioc. densitatea circulatiei turistice si preferinta relativǎ a turistilor[64]. . veselie. În mormintele antice se puneau flori ca: rosmarin. florile au avut una din cele mai vechi întrebuintǎri. capabilǎ sǎ oglindeascǎ într-o modalitate specificǎ realitatea lumii prin crearea de ansambluri. generate de un evantai larg de emotii si talente cu adânci rǎdǎcini în spatiul carpato-danubiano-pontic cu îndelungate evolutii istorice si care au început sǎ fie apreciate si mai bine cunoscute abia la începutul secolului XIX. în special în Maramures. fecunditate si fortǎ regeneratoare[63]. sarpele. ascuns si chibzuit ca rǎzbunarea. erau considerate ca simboluri pentru putere. durata medie a sejurului.1 Numǎrul mediu zilnic de turisti Aratǎ intensitatea circulatiei turistice într-un anumit interval. Coarnele de berbec sau de bovideu care împodobesc sub formǎ de gravurǎ sau ciopliturǎ în lemn portile maramuresene. Sculptatǎ în lemn sau confectionatǎ din diverse frunze sau flori. coroana a avut din cele mai vechi timpuri o gamǎ de semnificatii dintre cele mai diverse. prin însusirile speciale pe care unele dintre ele le aveau. numǎr zile/turist. ca simbol. pentru a întârzia putrefactia corpului. de dimensiuni mai mari sau redusǎ la dimensiuni de amuletǎ. este soarta omului însusi: "repede ca nenorocirea. Arta si civilizatia popularǎ maramureseanǎ reprezintǎ una din componentele de bazǎ ale culturii si civilizatiei nationale. Florile erau utilizate în scop profilactic. Analiza circulatiei turistice a judetului Maramures se va realiza în urma calculǎrii urmǎtorilor indicatori: 5. contra anumitor boli. ea a fost si un instrument de torturǎ si pedeapsǎ. un alt ornament des întâlnit în Maramures. a fost transformatǎ dintr-un obiect de torturǎ într-un lucru sfânt. CAPITOLUL 5 CALCULUL sI INTERPRETAREA PRINCIPALILOR INDICATORI CE CARACTERIZEAZĂ CIRCULAŢIA TURISTICĂ A JUDEŢULUI MARAMUREs ÎN PERIOADA 2001-2005 Indicatorii cei mai reprezentativi si frecvent utilizati pentru exprimarea circulatiei turistice si a principalelor ei caracteristici sunt: numǎrul turistilor. Cruceaînsǎsi este unul dintre cele mai vechi semne fǎcute de mâna omului. devenind simbol al crestinismului.Coroana. de nepǎtruns ca destinul". recompensǎ. îl gǎsim gravat si sculptat în lemn pe stâlpii portilor în mai multe regiuni din România.

O primǎ cauzǎ a acestei scǎderi dintre anii 2001-2004 este lipsa investitiilor din unitǎtile de cazare si slaba promovare a zonei. 5. Atât numǎrul turistilor strǎini cât si al celor din tarǎ este în descrestere din anul 2001 pânǎ în 2004. 5. Figura nr. între anii 2001-2005 Tabel nr. unde: ΣT – suma turistilor înregistrati într-o perioadǎ n – numǎrul zilelor din perioada respectivǎ Numǎrul de turisti sositi în judetul Maramures.1 Numǎrul mediu zilnic de turisti sositi în judetul Maramures între anii 2001-2005 . Bucuresti Numǎrul turistilor sositi între anii 2001-2005 în judetul Maramures este oscilant. la 62 384 în Calculul numǎrului mediu zilnic de turisti sositi în judetul Maramures între anii 2001-2005 Tabel 5.NT mediu = Σ T / n.2 (turisti/zi) 2001 257 221 33 2002 245 194 42 2003 236 193 43 2004 216 169 47 2005 219 171 48 Total Români Strǎini Sursa: date rezultate din prelucrare Se observǎ o scǎdere a intensitǎtii circulatiei turistice în primii 4 ani iar apoi o usoarǎ crestere în anul 2005. INSSE.1 2001 93 806 80 824 12 082 2002 89 389 70 879 15 510 2003 86 194 70 404 15 790 2004 78 837 61 522 17 315 2005 80 072 62 384 17 688 Total Români Strǎini Sursa: Anuarul Statistic al României 2001-2005. în anul 2005 se poate observa o usoarǎ crestere de la 61 522 în anul 2004 2005 (români). si de la 17 315 în 2004 la 17 688 în 2005 (strǎini).

zone care pe lângǎ liniste.01 1. INSSE.01 1. 5.Astfel. 5.91 0.87 1. acesta creste si scade de la un an la altul. Bucuresti . 5.4 2001 216 283 189 723 26 560 2002 192 820 161 087 31 733 2003 190 700 159 341 31 359 2004 186 185 155 372 30 813 2005 168 264 137 432 30 832 Total Români Strǎini Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures.96 0.19 2003/2002 0. odihnǎ si recreere. cu ajutorul noilor aparate din tehnologia modernǎ. turistii au cǎutat zone cu bogate resurse turistice atât naturale cât si antropice.91 1.2 Numǎrul de înnoptǎri Numǎrul de înnoptǎri sau numǎr zile/turist reprezintǎ fluxul de turisti ce au cǎlǎtorit si sau cazat în diferite unitǎti turistice dintr-o anumitǎ zonǎ intr-o perioadǎ de timp. le oferǎ si programe turistice de agrement si tratament. anul 2005.95 0. Numǎrul de înnoptǎri sau zile/turist din judetul Maramures se prezintǎ astfel: Numǎrul de înnoptǎri înregistrate în unitǎtile de cazare turisticǎ din judetul Maramures între anii 2001-2005 Tabel nr. aceeasi situatie o prezintǎ si numǎrul turistilor strǎini. care negǎsind ceva nou în aceastǎ zonǎ au început sǎ caute alte destinatii.01 2004/2003 0.09 2005/2004 1. Ritmurile de evolutie privind numǎrul turistilor sositi în unitǎtile de cazare turistica în judetul Maramures Tabel nr. Ritmul evolutiei privind numǎrul turistilor români este oscilant.02 Total Români Strǎini Sursa: date rezultate din prelucrare Din acest tabel putem observa ritmul evolutiei privind numǎrul turistilor sositi în unitǎtile de cazare în judetul Maramures pe perioada anilor 2001-2005.3 2002/2001 0.95 1.

98 2004/2003 0.în cazul turistilor români ritmul este oscilant.Numǎrul înnoptǎrilor înregistrate în unitǎtile de cazare turisticǎ ale judetului în perioada 2001 – 2005 se prezintǎ astfel: .90 0. 5.88. iar apoi scade în anii 2005/2004 la 0. acesta creste în anii 2003/2002 si 2004/2003 la 0.88 1.98 respectiv 0. .numǎrul înnoptǎrilor efectuate de români este în scǎdere continuǎ de la 189 723 în 2001 la 137 432 în 2005.84 1.97 0. Figura nr.00 Total Români Strǎini Sursa: date rezultate din prelucrare Ritmul evolutiei privind numǎrul de înnoptǎri din unitǎtile de cazare turisticǎ este urmǎtorul: .84 în anii 2002/2001.98 0.89 0.numǎrul înnoptǎrilor efectuate de strǎini este oscilant.97 0. iar în 2002 de 31 733. Ritmul de evolutie privind numǎrul de înnoptǎri înregistrate de unitǎtile de cazare turisticǎ din judetul Maramures Tabel 5.10 0.98 2005/2004 0. dar din 2003 se observǎ o usoarǎ scǎdere pânǎ în 2004 când numǎrul turistilor creste cu câteva unitǎti.2 Numǎrul de înnoptǎri înregistrate în unitǎtile de cazare turisticǎ din judetul Maramures între anii 2001-2005 .19 2003/2002 0.97 de la 0.numǎrul de înnoptǎri in judet scade treptat de la 216 283 în anul 2001 la 168 264 în anul 2005 . în 2001 situatia era de 26 560.6 2002/2001 0.

2 2.4 Densitatea circulatiei turistice  În raport cu populatia Pune în legǎturǎ directǎ circulatia turisticǎ cu populatia rezidentǎ a zonei receptoare. crescând apoi la 1.2 2002 2. În privinta turistilor români.2 2. 5. durata medie a sejurului oscileazǎ de la an la an. 5.0 2004 2.8 2005 2. unde: nzt – numǎr zile/turist (înnoptǎri) T – numǎr turisti Calcului duratei medii a sejurului în judetul Maramures între anii 2001-2005 Tabel nr.3 Durata medie a sejurului Reflectǎ posibilitatea ofertei turistice de a retine turistul într-o anumitǎ zonǎ. o primǎ cauzǎ a acestei scǎderi fiind lipsa investitiilor moderne din unitǎtile de cazare si a personalului pregǎtit si specializat în domeniul turismului.3 2. 5.7 Total Români Strǎini Sursa: date rezultate din prelucrare Se observǎ o scǎdere a duratei medii a sejurului pe total în perioada 2001 . 5. iar în cazul turistilor strǎini se aflǎ în continuǎ scǎdere.2 1.4 2.3 2.19 în anii 2002/2001 la 0.2 2.00 în anii 2005/2004.0 2003 2. Dsmediu = Σ nzt / T.5 1. unde: T – numǎrul turistilor P – numǎrul populatiei Calculul densitǎtii circulatiei turistice în raport cu populatia în judetul Maramures Tabel nr. D = Σ T / P.2005.1 2.3 2. printre cauze numǎrându-se si lipsa promovarii adecvate a potentialului turistic al zonei.5 (zile) 2001 2.7 .turistii strǎini au un ritm descrescǎtor de la 1.98 în anii 2003/2002 si 2004/2003..

90 2.89 12.18 0.76 2.18 în anul 2001 la 0.03 2004 520 637 78 837 0.12 0.9 (turisti/km2) 2001 14. o primǎ cauzǎ fiind cresterea ratei natalitǎtii în aceastǎ perioadǎ.50 2004 12.15 0.82 1.17 0.46 2003 13.(turisti/locuitor) 2001 530 605 93 806 0.81 Total Români Strǎini Sursa: date rezultate din prelucrare .03 2003 519 057 86 194 0.14 0.17 0.03 Populatia Turisti sositi Total Români Strǎini Sursa: date rezultate din prelucrare Se observǎ o scǎdere a populatiei pe parcursul anilor 2002 – 2004 iar apoi o crestere a acesteia în anul 2005 la 535 000 persoane.14 0.70 9.92 2002 14.03 2005 535 000 80 072 0.15 în anii 2004 si 2005 fapt ce diminueazǎ riscul producerii unor conflicte sociale între populatia gazdǎ si turisti.67 11.18 11.  În raport cu suprafata Suprafata judetului Maramures este de 6 304 km2.02 2002 520 635 89 389 0. Densitatea circulatiei turistice scade de la 0.24 2. D = Σ T / S. 5.15 0.17 în anii 2002 si 2003 si la 0.50 9. reduce aglomerarea si poluarea fonicǎ precum si posibilitatea furturilor si a imitǎrii comportamentului turistului.75 2005 12.12 0.15 0.17 2. unde: T – numǎrul turistilor S – suprafata Calculul densitǎtii circulatiei turistice în raport cu suprafata în judetul Maramures Tabel nr.

înnoptǎri (nr. calculat ca raport între capacitatea de cazare efectiv utilizatǎ la un moment dat sau într-o perioadǎ de timp si capacitatea de cazare maxim posibilǎ[65]. anul cu cel mai bun coeficient fiind 2001 cu 19%. 5.5 Coeficientul de utilizare a capacitǎtii de cazare (Cuc) Este un indicator sugestiv de apreciere a eficientei cazǎrii. Analiza acestor indicatori oferǎ o viziune globalǎ asupra activitǎtii turistice în judetul Maramures. Cuc = nr. 5. slaba pregǎtire a angajatilor din domeniul turismului si calitatea redusǎ a serviciilor oferite.În cazul densitǎtii turistice în raport cu suprafata situatia este bunǎ.11 (%) 2001 19 2002 17 2003 17 2004 16 2005 14 Cuc Sursa: date rezultate din prelucrare Coeficientul de utilizare a capacitǎtii de cazare este în continuǎ scǎdere. zile turist) / nr. neproducându-se supraaglomerǎri sau degradarea suprafetei de teren. locuri de cazare * nr. . lipsei noilor tehnologii din baza tehnico-materialǎ a judetului. Aceastǎ scǎdere se datoreazǎ activitǎtii reduse de promovare a judetului. zile functionare * 100 Calculul coeficientului de utilizare a capacitǎtii de cazare în judetul Maramures Tabel nr. se aflǎ într-o usoarǎ scǎdere.

Pe de altǎ parte. Una dintre acestea este Federatia Românǎ pentru Dezvoltare Montanǎ (1990) care îsi propune sprijinirea sub toate formele a locuitorilor din zona montanǎ. etnografie. inclusiv prin promovarea. pe de altǎ parte. în general. cu investitii minime si conditii de protejare si conservare a mediului ambiant. la toate nivelurile. modul de realizare al reclamei si publicitǎtii. de agrement puse la dispozitia turistilor. pe de o parte si omul (turistul). socio-culturale. Iau nastere diverse asociatii si organisme care prin obiectivele propuse doresc afirmarea si dezvoltarea turismului în zonele rurale. cu o largǎ scarǎ de cuprindere care pun în evidentǎ. organizarea si dezvoltarea agroturismului. istorie. Începând cu anul 1990. culturǎ. circulatia turisticǎ din mediul rural. reprezintǎ un produs turistic inedit pentru piata nationalǎ. sportive. satul turistic românesc poate contribui la descoperirea tǎrii noastre ca o posibilǎ destinatie turisticǎ. Acestea trebuie sǎ sprijine interesele prestatorilor de servicii turistice si agroturistice din lumea satului românesc care au posibilitatea. din punct de vedere conceptual. produsele si preparatele locale[66]. si 6.CAPITOLUL 6 SRATEGII DE DEZVOLTARE sI PROMOVARE A POTENŢIALULUI TURISTIC RURAL DIN JUDEŢUL MARAMUREs Teritoriul României prezintǎ o mare varietate de valori. vestigii istorice. Agroturismul si turismul rural trebuie abordate. artǎ popularǎ. este nevoie de adoptarea unor standarde de evaluare. printr-un mecanism propriu. creând interesul fatǎ de România ca loc ce oferǎ o gamǎ largǎ de experiente. dar mai ales pentru cea mondialǎ. sub toate aspectele sale. traditii. cu un fond peisagistic variat si pitoresc. un cadru natural armonios îmbinat. în special. dar spontan. întâmplator si mai ales neorganizat.1 Activitǎti de management agroturismului din România si marketing în domeniul turismului Agroturismul si turismul rural sunt activitǎti economice complexe. si cel cu vocatie turisticǎ. Solutia lansǎrii satului românesc ca produs turistic pe piata nationalǎ si internationalǎ o constituie un demers de management si marketing care sǎ situeze în centrul sǎu produsul. . de vacante de calitate si chiar oportunitǎti de afaceri. folclor. interesul pentru turism rural renaste. sporadic. în cadrul unei afaceri 100% private. Pentru facilitarea intrǎrii în corespondentǎ cu partenerii interni si externi.Urmeazǎ Agentia Românǎ pentru Agroturism (1995) ce îsi propune racordarea agroturismului românesc la sistemul international de turism. urmând ca acestea sǎ se desfǎsoare în cadrul natural rural. ca "pachete" de servicii economice. Satul românesc. Turismul rural în tara noastrǎ se practicǎ dintotdeauna. pe orizontalǎ si pe verticalǎ. sǎ-si punǎ în valoare dotǎrile realizate. La nivelul regiunilor rurale se are în vedere modul de identificare si potentialul agroturistic.

turismul hotelier. cultura si arta popularǎ. iubesc natura. . activitatea economicǎ agricolǎ practicatǎ de prestatorii de servicii agroturistice. f) .procedura de identificare a potentialului zonal si global. concretizata în cazare. O clasificare foarte sumarǎ a tipurilor de turism ar fi: . managementului global îi revine sarcina standardizǎrii urmǎtoarelor activitǎti: a) .pe de o parte activitatea turisticǎ propriu-zisǎ. comercializarea acestora direct cǎtre turisti sau prin diferite retele comerciale. în vederea racordǎrii acestora la o retea nationalǎ si internationalǎ.procedura de catalogare a potentialului agroturistic. . e) .realizarea programelor de marketing. cu sectoarele adiacente acestuia. posibilitatea de a-si petrece timpul liber în gospodǎriile tǎrǎnesti.agroturismul si turismul rural Agroturismul este o formǎ complexǎ de turism ce oferǎ oamenilor care vor sǎ se relaxeze.pe de altǎ parte. servicii de alimentatie . de a asigura transpunerea acestora în standarde care sǎ fie usor accesibile atât pentru coducere.managementul global.Rolul managementului global este acela de a reuni toate initiativele individuale.pensiune. c) .procedura de formare a agentilor locali. Pentru a crea o retea nationalǎ. b) . d) -procedura de existentǎ si consultantǎ în vederea pregǎtirii ofertei de cazare si programe agroturistice. Agroturismul cuprinde douǎ mari laturi[67]: . cât si pentru oferta agroturisticǎ. circulatie turisticǎ. prestarea serviciilor de bazǎ si suplimentare. concretizatǎ în prelucrarea primarǎ a produselor agroalimentare în gospodǎrie. .

* Crearea retelei zonale. . * Formarea si atestarea operatorilor si agentilor economici.* Identificarea operatorilor locali de turism. * Elaborarea criteriilor de clasificare a unitǎtilor agroturistice. * Atestarea zonei. * Identificarea si atestarea gospodǎriilor agroturistice. * Promovarea si publicitatea. * Formarea operatorilor si crearea agentului local. * Elaborarea programului de marketing. * Elaborarea procedurii de selectie. * Catalogarea gospodǎriilor în zona agroturisticǎ. * Pregatirea ofertei agroturistice. * Realizarea programului agroturistic. * Evaluarea globalǎ a potentialului zonei.

sau a altor numeroase industrii si mestesuguri specifice traditionale. cit. pentru conservarea unor conditii de viatǎ cât mai sǎnǎtoasǎ în zonele agroturistice.valorificarea resurselor hidrologice existente în aceste zone în scopuri energetice si piscicole. este o organizatie nonguvernamentalǎ. b) .valorificarea complexǎ a resurselor naturale existente în zonele rurale. de înaltǎ calitate si importantǎ pe piata turisticǎ. c) . a unei autonomii energetice a gospodǎriilor si localitǎtilor rurale. prin producerea de bunuri nealimentare. dezvoltǎrii sectoarelor agricol.Figura nr. Vergina Buianu. pe cât posibil.1 Comoponentele managementului agroturistic Sursa: Simion Cristian Ovidiu. Asociatia Nationalǎ de Turism Rural. op. 6. Ecologic si Cultural (1994). p. f) . contribuind astfel la stimularea stabilirii populatiei active în zona ruralǎ.armonizarea agroturistice.folosirea si diversificarea microindustriilor pentru prelucrarea partialǎ sau chiar totalǎ a produselor agricole. zootehnic si silvic în zonele g) . urmǎrind realizarea. e) . 175 Functiile si obiectivele strategice ale agroturismului ar putea fi sintetizate astfel: a) .protectia mediului. apoliticǎ si nonprofit.reducerea si chiar stoparea migratiei populatiei rurale spre mediul urban si stimularea unei pǎrti a populatiei urbane în mediul rural. artizanale. ANTREC.asigurarea unui nivel de trai si civilizatie în mediul rural comparabil cu cel din zonele orǎsenesti. Rodica Tǎnǎsescu. d) . membrǎ a Federatiei Europene de . combaterea tuturor surselor si factorilor de poluare de orice naturǎ.

Preocupǎri din ce în ce mai concrete au manifestat pentru acest domeniu: Ministerul Turismului. o terapie antistres în naturǎ.cooperarea cu organizatii guvernamentale si neguvernamentale de specialitate din tarǎ si strǎinatate. 20/1995. viabilǎ.realizarea unui sistem de rezervǎri în turismul rural românesc. ca organizatie nonguvernamentalǎ. .burse de specializare. 145/1994 privind stabilirea unor facilitǎti pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montanǎ. iar pe de altǎ parte promovarea conceptului de turism rural.schimbǎri de experientǎ în tarǎ si în strǎinatate.din care 3 500 de turisti strǎini . .un sejur mediu de 4 zile/turist.editare de buletine informative si reviste. seminarii. Ministerul Tineretului si Sporturilor. Urmare a dinamismului activitǎtii desfǎsurate de cǎtre . în 15 filiale. Urmarea fireascǎ a interesului general a fost Legea nr. Eurogites. ANTREC este organizatia cea mai reprezentativǎ. un alt stil de vacantǎ. . . sisteme de încǎlzire diverse. dar dotate la nivelul conditiilor confortului citadin: camere confortabile. . Activitatea turisticǎ s-a desfǎsurat în cadrul a 1240 echipamente (ferme. Activitatea ANTREC-ului. vizeazǎ. bǎi moderne. referitor la normele si criteriile de clasificare a pensiunilor si fermelor agroturistice. cu servicii de cazare si masǎ. Ministerul Educatiei Nationale si însusi Guvernul României. Delta Dunǎrii si litoralul Mǎrii Negre si Ordonanta Guvernului nr. realizând în mare parte ceea ce îsi propunea la fondare: . . ANTREC vǎ propune o alternativǎ. . .companii de publicitate a pensiunilor si fermelor agroturistice prin mediatizare. sprijinirea membrilor sǎi (proprietari de pensiuni). . ANTREC reuneste la sfârsitul anului 1995 peste 2000 de membrii. cursuri de scurtǎ duratǎ si lungǎ duratǎ.formarea profesionalǎ prin colocvii. pe de o parte. Oaspetii vor fi gǎzduiti în case tǎrǎnesti. 62/24 august 1994 si Ordinul Ministerului Turismului nr. pensiuni sau gospodǎrii tǎrǎnesti).înfiintarea unei banci de date.Turism Rural. care au atras 18 500 de turisti .identificarea si popularizarea potentialului turistic din spatiul sǎtesc.participarea la târguri si expozitii nationale si internationale. a satului românesc ca destinatie turisticǎ.

colocvii si cursuri de tehnicǎ turisticǎ însemnatǎ (Brasov. Anul 1996 a marcat cresterea dimensiunilor ANTREC la 25 de filiale si ridicarea nivelului calitativ. "Trans Tour" Praid . Cu acest prilej a fost demaratǎ o puternicǎ activitate de promovare a resurselor turismului rural românesc si au început demersurile pentru realizarea unei centrale de rezervǎri. organizati în 28 de filiale judetene. asociatia s-a preocupat de ridicarea nivelului pregǎtirii profesionale a prestatorilor de servicii turistice rurale. pentru pensiunile si fermele turistice. Bucovina). În anul 1997 membrii ANTREC au ajuns la aproape 3 000. pentru gazde si pentru gospodǎriile acestora.. Asociatia a reusit editarea primului CD-rom.omologate si clasificate. sǎptamânalul economico-financiar "Capital" a acordat asociatiei premiul "Oscar .ANTREC. dezvoltarea si promovarea turismului rural în România a fost constituitǎ. Ministerul Apelor. reuniuni si congrese) a fost preocupatǎ de realizarea unui climat de descentralizare a actiunilor sale[69]. Pentru solutionarea cu operativitate a problemelor privind organizarea. Maramures. Institutul National de Formare Managerialǎ în Turism.Capital" pentru anul 1995. -aproximativ 150. Comisia Tehnicǎ pentru Dezvoltarea Turismului Rural. Pe langǎ acestea. a primului catalog al pensiunilor si fermelor turistice. recunoscând si confirmând prin aceasta . iar cei al filialelor la 28. Ministerul Tineretului si Sportului. O problemǎ vitalǎ ce se doreste realizatǎ în cel mai scurt timp este cea a implementǎrii unui sistem viabil de asigurǎri pentru turistii ce practicǎ turismul rural. Anul 1998 concretizeazǎ imaginea ANTREC în : . Pe de altǎ parte anul 1996 este punctul de pornire a primului Program Phare pentru turism rural din tara noastrǎ. a participat la numeroase evenimente promotionale (târguri si expozitii.invitatia cu cel mai mare impact social"[68]. Legat de strategia dezvoltǎrii turismului rural în tara noastrǎ ANTREC si Autoritatea Nationalǎ pentru Turism au optat mai mult pentru calitate si nu atât pentru cantitate. Din aceastǎ comisie fac parte specialisti de la ministerele si institutiile care-si pot aduce o contributie în acest domeniu: Ministerul Agriculturii si Alimentatiei. Institutul de Cercetare pentru turism.cei peste 2 500 de membrii. .000 de turisti români. Podurilor si Protectiei Mediului. prin ordinul Ministerului Turismului 59/iulie 1995. nu lipsitǎ de importantǎ este existenta. prin organizarea de seminarii. cu un sejur mediu de 4 zile/turist Preocupǎrile actuale vizeazǎ finalizarea sistemului national informatizat de rezervare si racordarea sa la sisteme similare din tǎrile membre EUROGITES. în momentul de fatǎ a unui numǎr important de firme ce desfasoarǎ activitate de turoperatori cu produse turistice rurale. Dintre acestea amintim: " Branimex" si "Ovidiu Tur" Bran (Brasov).mai mult de 1 000 de pensiuni turistice si agroturistice . prezenta sa în paginile Internetului.

.Organizatia Patronalǎ a Turismului Balnear din România. Popasuri Turistice si Sate de Vacantǎ (Romcamping). Maria Stoian . George Opris pentru "Cheile de aur". Bacau.este renumit prin elementele de etnografie si folclor. Sirnea si Fundata. "Daragus" Blavanyos (Covasna). Judetul Maramures . Se cuvine mentionat numele presedintilor fondatori ai câtorva organizatii profesionale din domenii: Ion C. (Asociatia Hotelierilor din România). (Federatia Patronala din Turism)[70]. total aproape 25 de turoperatori.Asociatia Nationalǎ a Organizatorilor Profesionisti de Conferinte si Expeditii. . Vrancea. Societatea Internationalǎ a Chelnerilor din Bucuresti a fost fondatǎ în 1881). Iasi. Brasov.Federatia Românǎ pentru Dezvoltare Montanǎ (precursoare a ANTREC). care se evidentiaza prin perpetuarea nealterata a traditiilor etnofolclorice si prin peisaje de exceptie. Ovidiu Stoian .T.(Harghita). Neamt. .Asociatia Nationalǎ Maitres d'Hotel.pentru F. mentionând ca practic întreaga suprafata a României poate fi cuprinsa în activitatea de agroturism: judetele Alba. "Dublion" Campulung (Arges). Pline de frumusete si farmec sunt satele de pe Vaile . cu peste 2000 de spatii de cazare situate în zone nepopulate. Arges. Constanta. Un model este activitatea firmei "Branimpex" SRL din Bran. judetul Brasov. Mures. Bistrita Nasaud. Odata cu constituirea Asociatiei Nationale de Turism Rural Ecologic si Cultural (ANTREC) al carei obiectiv principal este dezvoltarea si promovarea produsului turistic rural.pentru A. Barmani si Somelieri din Turism (precursoarea sa. . care închiriazǎ circa 150 de case în satele Bran.R. se poate vizita urmatoarele obiective: muzeele din Baia Mare si Sighetul Marmatiei. Paul Marasoiu . "Montana Service" Vidra (Vrancea). Rogojanu . Moteluri. Cluj. în ultimii ani în România au fost create: .pentru ANTREC (Asociatia Nationala a Turismului Rural Ecologic si Cultural). primele gospodarii agricole destinate cazarii turistilor au fost cele din Culoarul Rucar . ANTREC au aderat 23 de filiale judetene.Asociatia Nationalǎ a Ghizilor de Turism din România.Asociatia Nationalǎ a detinǎtorilor de Campinguri. În mod succint iata câteva din principalele zone cu potential agroturistic din tara noastra. Dolj. Ulterior. Prahova. Harghita. SatuMare.pentru ACROM (Asociatia Cabanierilor din România). peste 200 de monumente de arhitectura populara. Moeciu. Tulcea. Sibiu.P.Turistic din România.Bran. De asemenea. Maramures.H.Fundatia Europeanǎ pentru Învǎtǎmântul Hotelier. . Buzau. . Mehedinti. Dâmbovita. Covasna.

. TV sau radio. feroviare. Viseului si Tisei.2 Modalitǎti de dezvoltare si promovare a turismului rural în judetul Maramures Ca produse dominant intangibile. folosirea unor însemne uzuale pe placi de identificare. serviciile din spatiul rural nu sunt usor de promovat. Marei. Publicitatea produselor turistice trebuie sa sublinieze punctele tangibile care vor ajuta turistii sa înteleaga si sa evalueze serviciile prestate. Planul strategic de marketing ANTREC urmeaza în mod fundamental o astfel de abordare prin care toti participantii vor avea posibilitatea de a beneficia în mod egal. Aspecte concrete ale activitatii promotionale în turismul rural românesc. programul de promovare. identificarea proprietatilor. rutiere. cât si pe cea internationala. Sarcina ANTREC în marketing si promovare este considerabila nefiind legata de promovarea unui produs stabilit catre o piata care este constienta de aceasta. o companie de marketing de cooperare. sub aceeasi umbrela. . Cai de acces aeriene. ca de exemplu ANTREC .prin imaginea logo-ului sau sugereaza caldura si protectia formelor sau pensiunilor turistice rurale împletite cu traditia si spiritul ecologic al ecosistemelor ce gazduiesc echipamentele si turistii.cercetarea pietei pentru a determina ce îmbunatatiri trebuie facute în produs si în marketing. . Intangibilitatea e cel putin dificila de descris în publicitate. în care vor concura toti operatorii. Apare necesar un program de marketing care sa promoveze la scara larga întregul sector. Punctele pot fi reprezentate de caracteristicile fizice ale prestarii serviciului sau unele obiecte relevante care simbolizeaza serviciul însusi. Turismul rural în tara noastra se afla într-o perioada de reafirmare si lansare a produselor sale atât pe piata româneasca.marcarea turismului rural prin imaginea acestuia îmbunatatita începe sa se identifice cu o forma alternativa atractiva. Prin natura lor unitatile implicate în turismul rural sunt foarte mici. postere si brosuri cu imagini.recunoasterea. .Izei.promovarea directa de catre public folosind publicitatea uzuala.servicii de rezervare locala si centrala care sa faciliteze realizarea rezervarilor. Remarcabil este "Cimitirul Vesel" din Sapânta. 6. Caracteristicile cele mai importante ale programului sunt: . indiferent daca mediul este tiparit. cu destinatie. . Mult mai important si fundamental este faptul ca trebuie popularizat conceptul atât pe piata interna cât si pe piata externa.material colateral de ajutor sub forma unui catalog succint care listeaza toate casele participante. .

turistii în circuit prin tarile vecine în special în Ungaria si tour-operatorii din tari aflate la distante rezonabile fata de România pe cale rutiera. specifice poporului român dar uitate în alte zone.promovarea turismului rural si agroturismului în aeroporturi si la punctele de trecere a frontierei. folosind expunerea de brosuri si postere.legaturi si cooperari cu organizatii internationale angajate în promovarea si dezvoltarea turismului rural. Bucuresti. Activitatea initiala pe piata externa va fi limitata la: .alegerea logo-ului si a sloganului reprezinta un aspect de marcare a produsului. . conferindu-le acea noblete plina de har. Toate aceste elemente ale activitatii promotionale sunt canalizate si spre evenimente promotionale. Produsul turistic rural se presupune a fi perceput mai ales de cei cu un anumit grad de cultura. Paris. .un program educational de formare pentru operatori. circuite tematice sau culturale. constituite din: .. Austria. Vizitarea Maramuresului este ca o lectie de istorie. trupul se împrospateaza. la târgurile regionale de la Budapesta si Praga. cultura si geografie fara profesor. Milano.târguri reprezentative comerciale si pentru consumatori. . dupa cum urmeaza: turistii de tranzit. . . Promovarea turismului rural si agroturismului românesc va fi facuta prin intermediul mai multor materiale publicitare. pentru ca aici sufletul se regaseste. Pe piata externa avem categoriile de turisti straini care se considera a fi deschise catre promovarea turismului rural. Nu trebuie decât sa priviti si sa ascultati cu mare atentie . Daca sunteti excursionisti prin Maramures cu siguranta veti avea revelatia împlinirii personale.participarea împreuna cu Ministerul Turismului la târgurile de la Londra.un ghid al echipamentelor de cazare. O excursie în Maramures este o încântare pentru turistul dornic de cunoasterea valorilor morale si spirituale ale locurilor.postere. la Bursa Internationala de Turism Bucuresti. Este locul în care simplitatea se îmbina armonios cu omenia. promovarea în acest caz va fi directionata în atragerea turistilor pe termen lung si scurt în cadrul unor sejururi de tratament în zona ruralului. Italia. târguri. în special Germania.piese individuale promotionale pentru fiecare regiune. Berlin. expozitii si conferinte. Maramuresul este prin excelenta izvorul cel mai bine pastrat al traditiilor stramosesti. ANTREC participa la târgurile de la Londra. Berlin. Silleda (Spania). din rândul acestora se remarca tipariturile. .

sunt practic inexistente. Ca urmare. a asezarii sale pe principiile economiei de piata. Din cele prezentate rezulta ca analiza conceptului de agroturism necesita tratarea acestuia ca un domeniu deosebit de complex. rezulta deci ca resursele pentru satisfacerea altor nevoi. Reforma este un proces profund. implicit pentru petrecerea timpului liber. sa aflati. nu va va lasa indiferenti.spectacolul ce va înconjoara. prin flora. urmând ca acestea sa se desfasoare în cadrul natural rural cu investitii minime si în conditii de protejare si conservare a mediului ambiant. de agrement etc. în momentul actual. asigurarea unor venituri suplimentare pentru gospodariile taranesti. a ofertei de cazare si a diverselor servicii agroturistice puse la dispozitia turistilor de catre fermele si pensiunile agroturistice. Pe de alta parte. socio-culturale.turismul românesc se afla într-o situatie de criza. turismul românesc a intrat într-o noua etapa. prin clima sa propice practicarii turismului în tot timpul anului. naturale si antropice cu care este înzestrata. conferita de resursele variate. necesitatea petrecerii placute a timpului liber. excendentul de cazare existent în gospodariile taranesti. puse la dispozitia turistilor. Inflatia a facut ca tarifele si preturile practicate de hotelurile si restaurantele din statiunile traditionale de turism sa fie inaccesibile pentru majoritatea consumatorilor. de durata si supus actiunii unor factori mai mult sau mai putin cunoscuti. pitorescul asezarilor rurale si ospitalitatea locuitorilor din satele românesti. sportive. cererea turistica se va ameliora si având în vedere faptul ca turismul clasic va ramâne în continuare destul de scump. Principalii factori ai aparitiei si dezvoltarii agroturismului sunt reprezentati de: societatea industrializata. Prin diversele forme de relief. si anume aceea a reformei economice. atât de linistita dar atât de bogata. Ţara Maramuresului este o tara cu mare disponibilitate pentru turism. valorificarea eficienta a resurselor naturale si antropice existente în zonele rurale. veniturile populatiei sunt destinate în întregime cheltuielilor alimentare. Dupa decembrie 1989. Agroturismul trebuie abordat din punct de vedere conceptual ca un “pachet” de servicii economice. sa încercati. poate sa satisfaca pretentiile celui mai exigent turist. Una dintre acestea o reprezinta tocmai agroturismul. stoparea migratiei populatiei de la sate la orase. Gazdele va vor încânta si minuna si nu va va ramâne decât regretul pentru un concediu atât de scurt . În cadrul sistemului economiei locale si a relatiilor acestuia cu mediul extern. Natura se desfasoara maiestoasa de jur împrejur iar viata localnicilor . putând fi privit ca un subsistem cibernetic în cadrul sistemului economiei locale. fauna si prin monumentele sale istorice si arhitectonice. de feed-back. agroturismul are un rol de regulator. Dar pe masura iesirii din criza economica actuala si a cresterii veniturilor reale ale populatiei. Veti dori sa faceti parte. Prin agroturism se realizeaza valorificarea superioara a cadrului natural. se va orienta mai mult decât pâna în prezent catre alte forme de turism. român sau strain. . poluarea excesiva a zonelor urbane.

Formele si continutul de viata citadin au patruns si continua sa patrunda impetuos si ireversabil si în mediul rural. În satele turistice etnografice si folclorice din zona Maramuresului (ex. Prin agroturism se vor realiza efecte pozitive si asupra conservarii valorilor satului si colectivitatii rurale. Cu mai multa receptivitate si cu putin interes din partea organelor administrative si de specialitate. obtinerea de venituri suplimentare de catre exploatatiile agricole devenite agroturistice[71]. modernizarea localitatilor rurale. arhitectura. în etapa actuala. cresterea calitatii vietii. meniuri traditionale servite în vesela si cu tacâmuri specifice – farfurii si strachini de ceramica. tehnicile de lucru. cele din România sunt oferite de turismul international prin intermediul unor agentii de turism. specificul etnografic si spiritual al unor sate românesti. în general. punerii în valoare a monumentelor istorice. Pastrarea si perpetuarea folclorului si îndeosebi a etnografiei (portul. echipament de pat în stil popular. sa dispuna de echipare sanitara moderna. În caz contrar. mijloace de comunicatie. se afla într-un declin. devenind tot mai izolate pe harta etno-folclorica a tarii. refacere si reconfortare. cu cât numerosi sateni din unele localitati manifesta vadit interes pentru mentinerea stilului de viata. pentru mediul rustic. specializate fapt ce obliga la o exigenta maxima. În concluzie se poate afirma faptul ca agroturismul contribuie la recreere. a tacâmurilor moderne). interesul actual al turistilor pentru satul românesc. cresterea nivelului cultural si educational al populatiei rurale. consideram ca specificul lor etnografic poate si trebuie sa fie conservat si perpetuat. . Trebuie tinut seama ca. mobilarea si decorarea interioarelor etc. chiar si în conditiile civilizatiei contemporane.) în formele lor originale traditionale. dezvoltarea infrastructurii locale (cai de acces. Bogdan-Voda) pot fi oferite turistilor servicii de cazare si masa în conditii autentice (mobilier. Specialistii apreciaza ca întreaga politica de dezvoltare a turismului rural din România trebuie sa se faca printr-o conlucrare cât mai strânsa cu EUROGITES. Abordând viitorul unei localitati rurale din perspectiva turistica si adaptându-le acestui scop. gospodariile taranesti trebuie sa fie sprijinite printr-o serie de facilitati pentru aceste activitati. linguri de lemn etc. cu muzeu etnografic în aer liber.. În aceste sate se pot organiza expozitii artizanale permanente (cu vânzare). décor. ceea ce nu exclude desigur posibilitatea utilizarii. de popularitate internationala. transmiterii si perpetuarii tezaurului folcloric. deosebit de rentabile. se pot amenaja una sau mai multe gospodarii. oprirea exodului tineretului din sate spre orase.precum si prin colaborarea pe baza de parteneriat cu asociatii regionale sau nationale.etc.Agroturismul conduce la dezvoltarea zonelor rurale prin: reducerea somajului prin crearea de noi locuri de munca. se poate perpetua. Pentru aceasta. iar pentru turistii care nu ramân în localitate. la cerere. va scadea treptat. prin cresterea nivelului de trai al populatiei rurale. ci numai viziteaza. îmbogatind cunostintele si înflorind personalitatea umana. reluarii traditiei caselor memoriale si muzeelor. a vestigiilor arheologice si a celorlalte valori spirituale existente în satul românesc. spre deosebire de structurile de primire din alte tari. aceste localitati având sanse sa devina baze turistice permanente.). Însa agroturismul de calitate nu poate fi realizat fara ca pensiunile si fermele agroturistice. institutii de interes public. Acest deziderat trebuie urmarit cu atât mai mult.

sunt multe de facut. a telecomunicatiilor. fermelor agroturistice.. atât în legislatie cât mai ales în asigurarea infrastructurii. Asociatia Nationala pentru Turism Rural. Adevarat. Comisia Zonei Montane si ANTREC trebuie sa se ocupe de editarea unui îndrumator (ghid) cu variante de organizare interioara a structurilor de primire turistice nou construite sau posibilitatile de adaptare a cladirilor existente. la nivelul fiecarui centru teritorial a unor actiuni promotionale de genul "Zilele portilor deschise pentru vacante la tara. Ecologic si Cultural din România s-a afiliat la EUROGITES.... fiecare dintre ele având urmatoarea semnificatie privind atractivitatea lor: .n – numarul elementelor Σ qi = 1 Nivelul calitativ al elementelor (c) este reprezentat de o nota cuprinsa în intervalul [1-4].3 Determinarea indicelui de atractivitate al zonei Maramuresului Indicele de atractivitate al unei zone se foloseste în scopul amenajarii turistice a acesteia si arata gradul în care aceasta zona beneficiaza de resurse turistice naturale sau antropice capabile sa atraga un flux mare de turisti în cazul amenajarii unor structuri materiale în aceasta zona. a curentului electric sunt impedimente pentru practicarea turismului rural. asigurarea cuprinderii în catalogul national a tuturor structurilor turistice rurale clasificate. Lipsa cailor de acces. nu pot fi integrate în reteaua de turism. cel putin o data pe an. din punct de vedere al peisajelor. .2. Multe regiuni din România. Centrele teritoriale se vor ocupa de urmatoarele probleme: atragerea de noi membrii si crearea în zona a unui curent de opinii specifice de marketing.. organizarea. A fost adoptata legea privind scutirea de impozite pentru o perioada de zece ani pentru cei ce practica turismul rural. . Ministerul Turismului. acordarea de asistenta tehnica la întocmirea documentatiilor pentru clasificarea si participarea la activitatea comisiilor tehnice de clasificare a structurilor turistice din zona.În acest sens.. organizarea cu sprijinul corpului de experti de la Asociatia Nationala de cursuri de pregatire profesionala pentru detinatorii de structuri turistice rurale." 6. unicate poate în lume. La baza urmatoarelor trei coloane sta coeficientul (indicele) de atractivitate (I) care are urmatoarea formula de calcul: I = Σ qi * ci unde: q – ponderea fiecarui element (resursa) în total c – nivelul calitativ al acestor elemente (nota) i = 1. S-au aprobat norme de clasificare a pensiunilor. Pentru a determina gradul de aractivitate al zonei Maramuresului vom utiliza un tabel dupa cum urmeaza[72]: • • În prima coloana sunt evidentiate principalele elemente de atractie a zonei..

retea hidrografica 0.04 4 0.lacuri 0.03 4 0.03 3 0.25 .02 3 0.06 .clima 0.ansambluri traditionale 0. În consecinta.1 Componentele ofertei turistice Pondere (qi) Nivel calitativ Indice de (ci) atractivitate (I) I.peisaj 0.castele.06 .02 ruinate .02 3 0.paduri 0.01 2 0.02 3 0.fauna de interes cinegetic 0. palate 0. II.01 2 0.ansambluri.biserici si ansambluri 0.12 populara (locuinte satesti) .12 rurale .vegetatie de interes turistic 0. teatre) .domeniu schiabil 0.02 . curti.02 4 0.01 2 0.ansambluri urbane (centre 0. III. Resurse naturale 0. V.06 (primarii. conace. VI.06 .1 – insuficient 2 – suficient 3 – bine 4 – foarte bine Nota se acorda doar elementelor componente ale capitolelor I.01 2 0.06 II.02 .iazuri 0.cetati 0. 6.01 2 0.monumente ale naturii 0.06 .rezervatii 0.02 3 0.03 4 0.06 4 0.02 .2 .02 3 0.02 3 0.01 2 0.monumente de arhitectura 0. domenii 0.02 .05 4 0.02 3 0.biserici din lemn 0.06 . indicele de atractivitate total va trebui sa fie cuprins în intervalul [1-4].24 .02 3 0. În aceste conditii tabelul va arata astfel: Determinarea indicelui de atractivitate al zonei Maramuresului Tabel nr.06 istorice ale oraselor) .30 .09 .08 .cladiri civile urbane 0.02 .16 manastiresti . IV. Resurse antropice 0.ape minerale terapeutice 0.

12 0.Desesti (42 km)-Harnicesti (45 km ).06 0..03 0. Aceastǎ metodǎ a fost folositǎ pentru a demonstra faptul cǎ se pot face amenajǎri turistice în judet datoritǎ potentialului turistic bogat pe care îl prezintǎ zona si capacitǎtii acesteia de a atrage turisti din toate colturile tǎrii cât si din strǎinǎtate.24 0.15 0.02 0.12 3.04 0.05 0.03 0. care sunt principalele obiective ale judetului în decursul a câteva circuite: 1) Baia Mare (o km)-Baia Sprie (10 km) aici gasim Rezervatia naturala Chiuzbaia.02 0.Mara (39 km) Cheile Tatarului. 51 Indicele de atractivitate de 3.Vadu Izei (59 km ) Centrul etnografic si Biserica din lemn Sf.Giulesti (51 km ).10 0.25 Sursa: prelucrare dupa Baltaretu Andreea.Giulesti (117 km ) -Harnicesti (123 km ) . Sprie (158 km) Rezervatia naturala Chiuzbaia .rutier .etnografie .24 0.balnear .25 0.06 0.monumente si situri arheologice .aerian V.cultural TOTAL 0.04 1 2 3 3 3 3 3 1 0. op.agroturism .Vadu Izei (109 km) .Baia Mare (168 ). Prezentarea unui circuit turistic în judetul Maramures Regiunea Maramuresului dispune de o gama mare de resurse turistice naturale si antropice dintre care putem enumera cele mai importante localitati. cit.25 este cuprins între intervalul [1-4] si depaseste jumatatea intervalului de unde rezulta ca în zona aleasa se poate realiza o amenajare turistica în conditii optime.09 0. Nicolae.02 0.3 0.folclor III. .B. Accesul .feroviar . p.06 0. 6.Sighetul Marmatiei (65 km ) Gradina Morii si Muzeul arhitecturii populare maramuresene-Câmpulung la Tisa (78 km ) Sapânta (84 km) Cimitirul Vesel si Centrul etnografic . Resursele antropice detin o pondere putin mai mare decât cea a resurselor naturale ceea ce indica faptul ca turistii se vor deplasa în zona atât pentru unele cât si pentru celelalte.montan .06 0.10 0.2 0.4 Propuneri privind noi trasee turistice în judet.02 4 3 4 4 3 0.05 0.rural . Poluarea mediului IV.Desesti (126 km ) .Câmpulung la Tisa (90 km) -Sighetul Marmatiei (103 km) . Forme de turism practicate .Mara (129 km ) .06 0.

si astfel pe parcurge traseul pe jos sau cu bicicleta.Strâmtura (61 km ) Rozavela (69 km ) Biserica din lemn Sf.Budesti (135 km ) .Viseu de Jos (84 km) .Sisesti ( 42 km ) .Petrova (65 km ) Padurea Ronisoara.Cavnic (155 km ) Mogosa (161 km) . Noutatea acestui traseu consta în redescoperirea si cunoasterea într-o lumina noua si mult mai atragatoare a punctelor turistice deosebit de atractive presarate de-a lungul unui cadru natural pitoresc.Cavnic (147 km ) Mogosa ( 153 km) Statiunea Mogasa -Baia Sprie (162 km) Rezervatia naturala Chiuzbaia Baia Mare (172 km).Baia Sprie (10 km ) Rezervatia naturala ChiutbaiaMogosa ( 19 km ) Statiunea Mogosa .Cavnic (25 km ) .Strâmtura (11 km ) .Baia Mare (56 km).2) Târgul Lapus (o km ) Cheile Lapusului .Baia Mare (180 km).Bârsana (55 km )Biserica din lemn Adormirea Maicii Domnului.Calinesti (128 km ) .Budesti (37 km ) Poiana cu narcise de 100 ha si Biserica din lemn Cuvioasa ParaschevaCalinesti ( 44 km ) .Bârsana (55 km )Biserica din lemn Intrarea în Biserica Maicii Domnului si Manastirea Bârsana .sieu (71 km ) . 3) Baia Mare (0 km )-Baia Sprie (10 km ) Rezervatia naturala ChiuzbaiaMogosa (19 km )Statiunea Mogosa . Prezentarea unui circuit turistic în judetul Maramures Circuitul ales reprezinta un traseu ce strabate cea mai mare parte a judetului Maramures.Rozavlea ( 103 km ) .Budesti (37 km ) Biserica din lemn Cuvioasa Prascheva si Centru etnografic (UNESCO) Calinesti ( 44 km ) . facându-se popasuri de câteva ore sau cazari la pensiunile agroturistice din localitati pentru a putea vizita toata regiunea Maramuresului.Bârsana ( 117 km ) .Surdesti ( 37 km ) .Ruscova (106 km ) .Copalnic (22 km) .Baia Sprie (10 km) Rezervatia naturala Chiuzbaia Mogosa (19 km ) Statiunea Mogasa .Baia Mare (28 km ) -Baia Sprie (38 km ) 4)Baia Mare (o km ) .Baia Sprie (46 )Rezervatia naturala Chiuzbaia . . având ca principal punct de atractie Cimitirul Vesel de la Sapânta.Baia Sprie ( 170 km ) . Aceste trasee se mai pot face cu bicicleta atunci când drumul este inaccesibil pentru masina iar turisti sunt cazati în apropiere sau se încearca pastrarea mediului prin interzicerea accesului cu autovehicule. Alegerea acestui traseu se datoreaza bogatiei de atractii turistice naturale si antropice prezente în acest judet. Arhangheli Mihail si Gavril . Toate aceste trasee se pot parcurge cu masina.Cavnic ( 25 km ) .Budesti (143 km ) .Ruscova (74 km )Poiana cu narcise-Repedea.Petrova ( 115 km ) -Bârsana (125 km ) Calinesti (136 km ) .Danesti (40 km ) .Viseu de Sus (90 km )Biserica Ortodoxa si Defileul Vaserului Viseu de Jos ( 96 km ) . 5) BaiaMare (o km) .Cernesti (15 km ) . Manastirea Bârsana si Centru etnografic .

Vadu Izei – Sighetu Marmatiei – Câmpulung la Tisa: 19 km 6.Câmpulung la Tisa .2006 .08.08.2006 .2006 – Baia Mare – Bucuresti: 550 km Total: 1 280 km Prezentarea traseului pe zile Circuitul turistic va urmari în principal vizitarea urmatoarelor puncte turistice: Baia Mare – Baia Sprie .08.Hǎrnicesti – Giulesti – Vadu Izei: 14 km 5.2006 – Sǎpânta .08.Vadu Izei – Giulesti Hǎrnicesti – Desesti – Mara .08.2006 – Baia Mare – Baia Sprie: 10 km 3.Baia Sprie .Baia Mare: 90 km 8.Câmpulung la Tisa – Sǎpânta: 12 km 7.Sighetu Marmatiei .08. Numar de turisti: 20 Numar de ghizi: 1 ghid specializat în arta si folclorul românesc si vorbitor de limbi straine Numar de soferi: 1 Mijloc de transport: Minivan Numar de zile: 8 zile (7 nopti) Perioada desfasurarii: 1-8 august 2006 Numar de km parcursi: 1.08.Bucuresti – Baia Mare: 550 km 2.2006 – Baia Sprie – Mara .Vadu Izei – Sighetu Marmatiei – Sǎpânta .Coordonatele principale ale programului se disting dupa cum urmeaza: Traseul programului este urmatorul: Bucuresti – Baia Mare – Baia Sprie – Mara – Desesti – Hǎrnicesti – Giulesti – Vadu Izei – Sighetu Marmatiei – Câmpulung la Tisa – Sǎpânta – Câmpulung la Tisa – Sighetu Marmatiei – Vadu Izei – Giulesti – Hǎrnicesti – Desesti – Mara – Baia Sprie – Baia Mare – Bucuresti.Desesti – Hǎrnicesti: 35 km 4.08.2006 .2006 .

Lacul Albastru.ZIUA 1: 1. adevarate arcuri de triumf rustice. Ora 20. Aici se vor vizita Centrul etnografic si Biserica din lemn Sf.00: Cazare si cina la hotel Mara (3*).00: Cazare si cina traditionala în ambianta unui taraf de muzica populara la pensiunea Vlad (3 margarete). case.2006 Ora 8.2006 Ora 8.30: Mic dejun la pensiunea Vlad (3 margarete).00: Cazare si cina la pensiunea Ioana (2 margarete) în satul Hǎrnicesti ZIUA 4: 4.30: Mic dejun la hotel Mara (3*). Biserica cu hramul "Cuvioasa Paraschiva" din Desesti ridicata în anul 1770. Turnul Mǎcelarilor. precum si a unui sir întreg de porti maramuresene. Nicolae.2006 Ora 7. Mures.08.08.08. Vechiul Han al orasului. Muzeul judetean.08.30: Plecare catre Baia Sprie unde se vor vizita rezervatia naturala Chiuzbaia.2006 Ora 8. ZIUA 3: 3. casa Iancu de Hunedoara. Bistrita cu scurte opriri.30: Plecare catre Giulesti – Vadu Izei. Bucuresti.30: Plecare catre Mara – Desesti – Hǎrnicesti unde se viziteaza Cheile Tǎtarului.30: Sosire Baia Mare. traseu care ofera pe lânga peisaje de un mare pitoresc si satisfactia vizitarii unora dintre cele mai vechi biserici din lemn. Ora 9.30: Întâlnire în Piata Unirii. Biserica Sfânta Treime. sopronuri pentru fân si alte biserici din lemn. Ora 9. Ora 9. Ora 19. ZIUA 2: 2.30: Mic dejun la pensiunea Ioana (2 margarete). Ora 16. Muzeul de Mineralogie si biserici de lemn. porti monumentale. Creasta Cocosului. Plecare cu Minivan-ul catre Baia Mare pe traseul Brasov. Tg. Turnul lui stefan. vizitare Biserica din Lemn. Ora 19. .

30: Mic dejun la pensiunea Casa Iurca Ora 9. obiceiurile reprezinta originale demonstratii de arta populara. pe fronton. ZIUA 7. În zilele de sarbatoare decorul lor este completat de costumele localnicilor. Ora 19.30: Plecare catre Sǎpânta unde se vor vizita Cimitirul Vesel si Centrul etnografic. Vestitele porti maramuresene sunt adevarate „carti de vizita” ale sculpturii în lemn.30: Cazare si cina la pensiunea Casa Iurca ZIUA 6: 6. pǎstreazǎ în original sterna veche a Maramuresului.08. Crucile de lemn sculptate si pictate de mesterul popular Stan Patras. Coloritul crucilor si textele pline de umor eternizeaza ipostazele esentiale ale vietii si evidentiaza vigoarea spiritului românesc care nu se teme de moarte. Gradina Morii si Muzeul arhitecturii populare Maramuresene. Cimitirul Vesel de la Sapânta (la 18 km de Sighetu Marmatiei).0. puternic colorate.08. cusute cu migala si fantezie. ele au ca ornament elementul traditional pentru Ţara Maramuresului: semnul soarelui.2006 Ora 8.30: Mic dejun la Vila Doina Ora 9. unic în lume.30: Cazare si cina la pensiunea Adriana (3 margarete). simbolul vietii. l-au transformat într-un adevarat muzeu.Ora 19. 7.2006 .30: Plecare catre Sighetu Marmatiei – Câmpulung la Tisa. Ora 19.30: Cazare si cina la Vila Doina în Vadul Izei ZIUA 5: 5. Se poate spune ca satele maramuresene reprezinta o imensa Galerie de arta populara. Maiestrit lucrate. deasupra usii de la intrare. Aici se viziteaza clǎdirea actualei biserici reformate cea mai veche constructie din orasul Sighetu Marmatiei ce dateaza din secolul al XI-lea. uluieste prin originalitatea sa. clǎdirea monumentalǎ a fostei prefecturi a judetului Maramures care.2006 Ora 8.

30: Sosire în Bucuresti. Piata Unirii Analiza de pret a circuitului turistic Circuitul turistic maramuresean se desfasoara în perioada 1-8 august 2006.Vadu Izei – Giulesti Hǎrnicesti – Desesti – Mara . 6. Turnul lui stefan.08. Vechiul Han al orasului. respectiv pentru cele 20 de persoane.30: Plecare catre Bucuresti pe traseul Bistrita. Biserica cu hramul "Cuvioasa Paraschiva" din Desesti. si prezinta în programul turistic urmatoarele obiective: în Baia Mare .Ora 8. Biserica Sfânta Treime. Turnul Mǎcelarilor.Baia Sprie . Muzeul de Mineralogie si biserici de lemn.Baia Mare Ora 19. Ora 9.30: Cazare si cina la hotel Mara (3*) în Baia Mare ZIUA 8: 8.crt Articole de calculatie Valoare (RON) . observându-se prezentarea tipurilor de cheltuieli. Cimitirul Vesel si Centrul etnografic din Sǎpânta. Tg. alaturi de comision si asigurare. Brasov Ora 17. Beneficiarii acestui program turistic pot fi: . Gradina Morii si Muzeul arhitecturii populare Maramuresene în Sighetu Marmatiei.30: Mic dejun la pensiunea Adriana (3 margarete). Centrul etnografic si Biserica din lemn Sf. în Baia Sprie . unul din scopurile sale fiind acela de a promova imaginea judetului Maramures si de a îl aduce în acelasi timp în atentia turistilor de pretutindeni.rezervatia naturala Chiuzbaia. Mures. Lacul Albastru.Biserica din Lemn. Calculatia pretului de vânzare este înfatisata în urmatorul tabel.2006 Ora 8.30: Întoarcere pe traseul Câmpulung la Tisa .grup de turisti români sau straini . pentru ca în final sa rezulte pretul total de vânzare pe persoana.Sighetu Marmatiei .2 Nr. apoi totalul pretului de vânzare pentru întreaga actiune. Calculatia pretului de vânzare Tabel nr.grup de familii Organizatorul grupului si al circuitului turistic este ANTREC. Muzeul judetean. casa Iancu de Hunedoara.30: Mic dejun la hotel Mara (3*) Ora 9. Nicolae în Vadu Izei. Creasta Cocosului.

Acest pret este accesibil nu numai pentru familiile cu venituri medii ci si foarte atragator în acelasi timp pentru straini. Cernescu Andreea – Economia turismului.servicii de ghid specializat în arta folclorului românesc si vorbitor de limbi straine Se acorda facilitati : tarifele pentru copii 0 – 6 ani: gratuit tarifele pentru copii 6 -14 ani: reducere 50% .transport Bucuresti – Baia Mare .4 15420 15420 4400 Sursa: Neacsu Nicolae.Vadu Izei – Sighetu Marmatiei – Sǎpânta – Baia Mare – Bucuresti . Ioana.cazare la hotelul Mara din Baia Mare. 2003 Concluziile ce se desprind în urma realizarii tabelului nr.masa în stil traditional . Editura Uranus. 6. Reglementari.2 reflecta faptul ca pretul total de vânzare/persoana este de 771 RON echivalent a 220 euro.Baia Sprie . Pretul vânzare – persoana cuprinde urmatoarele servicii: . Studii de caz. Adriana si Vila Doina .12 12.2 402.1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Cheltuieli directe Total cheltuieli directe (CD) Comision (10% * CD) Asigurare (3% * CD) TVA (19% * comision) Total costuri Rotunjiri Total pret de vânzare Total pret de vânzare în euro Elemente de Elemente de calcul cheltuieli (RON) Cheltuieli cu cazarea 35 RON/np*7 245 nopti Cheltuieli cu 40 RON/zi*8 zile 320 alimentatia Cheltuieli cu 1280 25. Bucuresti. Casa Iurca.52 771 771 220 4900 6400 512 300 300 1000 13412 1341.6 transportul km*2RON/100 km Cheltuieli culturale Cheltuieli cu ghidul 15 Cheltuieli cu soferul 15 Cheltuieli 50 organizatorice Alte cheltuieli 670.83 15410.36 254.06 20.74 770. pensiunile Vlad.6 67.

iepurele etc. judetul Maramures este situat în extremitatea de N-NV a României. Iza. excursionist. Tursmul se practicǎ din vremuri strǎvechi. Întinderea mare a pǎdurilor a constituit un mediu prielnic pentru dezvoltarea unei faune bogate: capra neagrǎ. cu un patrimoniu cultural – istoric si arhitectural de referintǎ mondialǎ. acolo unde acestia se desfac în douǎ ramuri: Rodna si Muntii Maramuresului. cea mai importantǎ fiind Parcul National Muntii Rodnei – Rezervatie a Biosferei. între 47 020’00” si 48000’15” latitudine N si 22052’30” si 25007’30” longitudine E. industria si constructiile. diversificat si concentrat prin existenta unor forme de relief îmbinate pe tot teritoriul. . la granita cu Ucraina. primele definitii ale turismului au fost realizate în secolul alXIX-lea de mari profesori ai domeniului precum: Guy Freuler. Reteaua hidrograficǎ este bogatǎ datoritǎ regimului abundent al precipitatiilor în zonele montane. vulpea. (ANEXA 2). Relieful judetului este predominant muntos. Importantǎ zonǎ turisticǎ a tǎrii noastre. Edmound Picard. Lǎpus. În cadrul judetului întâlnim numeroarse orase.37% din suprafata tǎrii si o populatie de 535 000 locuitori (2005) si se întinde în partea de nord a Carpatilor Orientali. vizitator. Principalele râuri ale judetului sunt: Somes. închizând depresiunea cu acelasi nume. însa a cunoscut o dezvoltare majorǎ în ultimele doua secole. însǎ cele mai importante dintre ele sunt municipiile Baia Mare si Sighetu Marmatiei. Vaser si Mara. Hunziker. Cǎile de acces ale judetului sunt cele clasice: sosele. Judetul Maramures are o economie de tip industrial-agrarǎ. care au încercat sǎ formuleze si sǎ delimiteze urmǎtoarele notiuni: turist. însǎ cel mai important lac al judetului este Firiza (10 ha). cerbul carpatin. Buhǎescu. mai cu seamǎ. cǎlǎtor. Clima este temperat continentalǎ. internetului si televiziunii. cu factori naturali de curǎ balnearǎ. acoperind 43 % din suprafata acestuia. Circuitul turistic în zona Maramuresului va fi promovat prin intermediul agentiilor de turism. a unei clime favorabile practicǎrii turismului pe aproape tot parcursul anului. cǎi aeriene (aeroportul Tǎutii Mǎgherǎusi – situat la 10 km de Baia Mare). marmota de munte. a unui potential faunistic si floristic bogat în specii si ecosisteme singulare în Europa. Viseu. În muntii Rodnei se gǎsesc si câteva lacuri naturale: Iezerele. si are o lungime de peste 3000 km.Pretul nu include costurile intrarilor la obiectivele turistice. W. Maramuresul are o suprafatǎ de 6 304 km2 adicǎ 2. Tot aici întâlnim mai multe rezervatii naturale. judetul Maramures se poate încadra în rândul destinatiilor turistice atractive din România si chiar din Europa. cǎi ferate. unde îsi au izvorul majoritatea râurilor. CONCLUZII Înzestrat cu un potential turistic deosebit de variat. cu ierni aspre si veri rǎcoroase. principalele ramuri de activitate fiind agricultura. cu o suprafatǎ de 3 300 ha.

cioplitul lemnului. portul. agroturism. promovarea potentialului turistic zonal prin participari la târguri de turism. sǎ încercati. icoanele pe sticlǎ si multe alte comori traditionale prezente în acest judet îti vor dezvǎlui înclinatia spre frumos a maramuresenilor. ceea ce înseamnǎ cǎ atractia cǎtre acest judet este în crestere. în ultimii ani. turistii nu numai cǎ se odihnesc dar pot lua parte si la activitǎtile specifice tinutului: olǎrit. stiintific. Motivele ornamentale ale portilor maramuresene. Pentru a deveni o destinatie turisticǎ din ce în ce mai cautatǎ judetul Maramures are nevoie de o bazǎ tehnico-materialǎ mult mai dezvoltatǎ. Veti dori sǎ faceti parte. brodat etc. mai ales din punct de vedere al agrementului care. În cadrul acestor pensiuni. însǎ acestia nu au înnoptat mai mult de 2. nu vǎ va lǎsa indiferenti. Maramuresul este „tara” oamenilor tari si colturosi la chip ca piatra. Judetul este renumit pentru pensiunile agroturistice unde turistii pot reveni la o viatǎ simplǎ. nu îngenuncheazǎ în fata ei. covoarele. în vocatie atunci când urmǎresti arhitectonica armonioasǎ a bisericilor si caselor din lemn. ciopliturile mǎrunte. Nu trebuie decât sǎ priviti si sǎ ascultati cu mare atentie spectacolul ce va înconjoarǎ. mai ales în sezonul de varǎ. a transporturilor eficiente si moderne. balnear. rural. întocmirea de brosuri cu informatii despre potentialul turistic al zonei si cu imagini sugestive în acest sens. Vizitarea Maramuresului este ca o lectie de istorie. . cergile înflorate. sǎ aflati. cu toate cǎ unitǎtile de cazare sunt variate si numeroase.3 zile. Numǎrul turistilor sositi în ultimii ani s-a mǎrit. Coeficientul de utilizare a capacitǎtii de cazare era de doar 14 % în anul 2005 deoarece judetul detine unitǎti de cazare ce functioneazǎ la capacitate maximǎ doar 3-4 luni pe an. Principalele mǎsuri ce ar trebui aplicate pentru realizarea unei activitǎti turistice dezvoltate în zona Maramuresului sunt: crearea de programe si fonduri pentru co-finantarea de proiecte de dezvoltare regionalǎ.Una din atractiile principale ale judetului sunt bisericile din lemn ce s-au mentinut de-a lungul timpului aproape nealterate si care detin adevǎrate recorduri: Biserica din Deal de la Ieud este cea mai veche bisericǎ din lemn din Europa (1364) si Biserica din lemn din Surdesti este cea mai înaltǎ bisericǎ din lemn din Europa(1721). mediatizarea pensiunilor si fermelor agroturistice. a devenit o motivatie foarte importantǎ în paracticarea turismului. cusut. Sǎpânta uluieste lumea cu frumusetea unicǎ a „Cimitirului Vesel”. atât de linistitǎ dar atât de bogatǎ. necesarǎ în rotirea ireversibilǎ a ciclului vietii. în care coloritul crucilor evidentiazǎ vigoarea spiritului românesc care nu se teme de moarte. transformatǎ în mǎiestrie. corelarea programelor nationale cu cele de interes local si regional. extinderea comunicatiilor în zonele de interes turistic. culturǎ si geografie fǎrǎ profesor. departe de banalul cotidian si de toate problemele legate de aglomeratia urbanǎ. prin realizarea de campanii publicitare. creatia lui Ion Stan Patras. ci o considerǎ o simplǎ trecere. Natura se desfǎsoarǎ mǎiestoasǎ de jur împrejur iar viata localnicilor . Datoritǎ potentialului natural si antropic foarte variat formele de turism ce se pot practica în judet sunt diverse: turism montan. cultural. „tara” oamenilor harnici si buni la suflet ca pâinea caldǎ.

o plimbare cu sania trasa de cai. BRAN FLORINA – “Spatiul geografic Românesc”. 2002 GLĂVAN VASILE – “Turism rural. Bucuresti. – “Gestiunea activitatilor de turism”. Editura Universitara. Obiective turistice”. sIMON TAMARA – “Potentialul turistic al României si amenajarea turistica a spatiului”. ERDELI GEORGE. 1997 CÂNDEA MELINDA. 2003 DĂNCUs MIHAI – “Zona etnografica Maramures”. Bucuresti. GRIGORESCU MIRCEA – “România. 2004 BRAN FLORINA. 2003 CRISTEA A. Editura Sport-Turism. CORI SIMIONA ION – “România. – “Geografia generala a turismului”. MARIN DINU. BRAN FLORINA – “Agroturism. Editura Fax Press. MANOLE V. Bucuresti. Editura Universitatii Crestine Dimitrie Cantemir. Bucuresti. 2003 MIHALACHE ST. avem totusi succese în turismul rural din România. o plimbare pe cararile muntilor.. ulita satului. Editura Sylvi. turism durabil. Editura Economica. agroturism. Bucuresti. Bucuresti. Editura Meridiane. Ce poate fi mai minunat decât un mic dejun cu lapte prospat. 2003 CÂNDEA MELINDA. Bucuresti. turism rural”. Bucuresti. Ghid turistic”. NEGOESCU B. Bucuresti. sIMON TAMARA – “Turismul rural. 1969 COCEAN P. Modelul european”. Editura Enciclopedica. Bucuresti. Editura Economica.. Editura Alcor. 2000 • • • • • • • • • • • • . De la luna. ISTRATE I. PEPTENATU DANIEL. Bucuresti. 1996 MINCIU RODICA – “Economia turismului”. câteva clipe în fata unei expozitii artizanale. Editura Meteor Press. De la teorie la practica”.. la luna tot mai multi turisti români sau straini ne solicita pentru petrecerea vacantelor. 1986 FIRUŢĂ CORINA. STOIAN M. câteva ore visând în fata sobei? Cum sa nu alegi aceasta lume minunata a satului în locul hotelurilor zgomotoase? BIBLIOGRAFIE • • BĂLTĂREŢU ANDREEA – “Amenajarea durabila a teritoriului”. Editura Economica. 2003 BĂLTĂREŢU ANDREEA – “Turism international. Bucuresti..Desi suntem la început de drum. BONIFACIU SEBASTIAN. Editura Uranus. VLĂSCEANU GH. Bucuresti.. ecoturism”.. Editura Sylvi. 2002 GHINEA DAN – “Enciclopedia geografica a României”. 2001 CIOCULESCU sERBOV. Bucuresti.

Bucuresti.ro www. CERNESCU ANDREEA. Editura Meridiane.. Bucuresti. D. • • • • NEGUŢ SILVIU. BRAN F. 2003 SNAK OSCAR. STOIAN M. BARON P..ro www. Bucuresti.borsa. Editura Bioterra. Editura Fax Press. NEACsU NICOLAE – “Economia turismului”.. 1993 MIRCEA BOGDAN – “Prestari servicii agroturistice. Bucuresti. Editura ASE. Bucuresti.carpati. nr. nr.com www. BARON PETRE.• MINCIU RODICA. Editura Bioterra. – “Judetele patriei. NEACsU N.alpinet.org www. 1980 SIMION CRISTIAN OVIDIU. 1974 Anuarul statistic al judetului Maramures. 2003 NEACsU NICOLAE. 2003 “Economia turismului. 35/nov. 2001 NISTOREANU PUIU – “Ecoturism si turism rural”. – “Economia turismului”.. ISTRATE I. Bucuresti. Marketingul serviciilor turistice”. – “Arta veche a Maramuresului”. 2002 Revista Vacante si Calatorii.apmbm. Editura Uranus.agroturism. Bucuresti Revista Vacante si Calatorii. Bucuresti. Editura Institutului de Geografie. Editura stiintifica. INSSE. BUIANU VERGINA – “Management agricol si agroturistic”.. Editura Expert.ro www. 1968 TUFESCU VICTOR – “România: natura. 2003 sTEFĂNESCU I. Bucuresti. Bucuresti. Bucuresti. 2003 MITRACHE S. Editura Universitatii Independente Dimitrie Cantemir. – “Agroturism si turism rural”.2002 www. Editura Sylvi. Reglementari”. 25/ian. MOLDOVAN C. TĂNĂSESCU RODICA..antrec. Bucuresti. MANOLE V. SUDITU BOGDAN – “Geografie economica mondiala”. economie”. 2003 POP MIHAI – “Arta lemnului în Maramures”. Judetul Maramures”. om.. Studii de caz.org • • • • • • • • • • • • • • • • . 1968 POSEA GR. Editura Meridiane. POSEA A. Bucuresti.

fonduriue.ro www.ro www.incdt.ro www.ro www.maramures.turism-catalog.ro www.romaniatravel.mfinante.ro www.emaramures.mturism.insse.com www.ro www.vacantesicalatorii.infoturism.ro www.infotravelromania.ropedia.wikipedia.romaniatourism.ro www.ro www.ro www.ro www.romanianmuseum.hoinari.• • • • • • • • • • • • • • • www.org Baia Mare – Baia Sprie .ro www.Vadu Izei – Sighetu Marmatiei – Sǎpânta PENTRU NUMAI 220 € Pretul vânzare – persoana cuprinde urmatoarele servicii: .

3 22 22 22.servicii de ghid specializat în arta folclorului românesc si vorbitor de limbi straine Se acorda facilitati : tarifele pentru copii 0 – 6 ani: gratuit tarifele pentru copii 6 -14 ani: reducere 50% Ne puteti contacta la adresa noastrǎ Str. Adriana si Vila Doina . sect. nr. email: maraholiday@yahoo.Vadu Izei – Sighetu Marmatiei – Sǎpânta – Baia Mare – Bucuresti .. Bucuresti.masǎ în stil traditional . Casa Iurca. Nuferilor.Baia Sprie . 3.transport Bucuresti – Baia Mare . Ioana. pensiunile Vlad. 5. tel.com .cazare la hotelul Mara din Baia Mare.

retrasǎ. Pensiunea Petreus Irina . Limbi strǎine vorbite: franceza. Acces auto: la 700 m dupǎ intrarea în Botiza o luati la stânga. engleza Structura pensiunii : Parter: • 3 • 1 baie traditionalǎ. Pensiunea este prima casǎ pe dreapta si are o poartǎ traditionalǎ.pensiune cu 2 margarete O pensiune frumoasǎ. spaniola. Stǎpâna casei este amabilǎ si vǎ va delacta cu o multime de bucate traditionale. sufragerie 2 camere 1 camere cu paturi duble Casa: Parter: • • • sufragerie cu 2 baie paturi simple modernǎ Casa Parter: • 1 • • sala de mese Etaj: • 1 • • camerǎ cu 1 pat baie traditionalǎ: dublu modernǎ 1 camerǎ cu camerǎ cu 1 pat 2 baie paturi dublu simple modernǎ . si de un foisor în care o sǎ vǎputeti relaxa sau servi masa.NU EZITAŢI SĂ NE CONTACTAŢI! ANEXA NR. asezatǎ la 5 m de râul Botiza. plinǎ cu flori. italiana. Pensiunea dispune de o curte mare. 5 Pensiuni din Maramures 1.

) Acces auto: pensiunea este a doua casǎ în dreapta bisericii vechi de lemn din centru Botiza. japoneza . Casa este bogat decoratǎ cu multe covoare traditionale.ro/petreus 004 2. car de lemn. Telefon: 004 0262 Mobil: 004 0727 724 895. spaniola. Personal web: www. Stǎpâna casei este mester artizan si vǎ va ajuta sǎ învǎtati cum se fac covoarele traditionale. Casa traditionalǎ este un loc unde puteti regǎsi trecutul Maramuresului (rǎzboi. Pensiunea Berbecaru Victoria . si are o poartǎ traditionalǎ din lemn. Cimitirul Vesel din Sǎpânta. engleza. O pensiune frumoasǎ. EUR/pers.pensiune cu 2 margarete. cinǎ Contact EUR/pers. etc. la distantǎ de 50 m una de alta.Camere: 5 Capacitate de cazare: 10 locuri Facilitǎti : • camerǎ cu • transfer auto de • încǎlzire cu sobe • animale • curte mare • gara: 22 km. 771. Limbi strǎine vorbite: : franceza. germana. • plimbare cu cǎruta sau sania • searǎ muzicalǎ cu ceterasi • vizitǎ la mesteri artizani locali • grǎtar la iarbǎ verde Preturi : Cazare: 5 EUR/persoana Masǎ: 3 4 4 EUR/pers. si 334 0742 mic dejun prânz ROXANA sIEU MARAMUREs 129 994 215 :PETREUs IRINA nr.ruraltourism. formatǎ din douǎ case: una traditionalǎ si una modernǎ. aeroport: 100 km obiecte la de acceptate în pentru traditionale Iza teracotǎ curte parcare gara Activitǎti : • plimbare pe jos la Ieud sau Poienile Izei • vizite la bisericile din lemn din Maramures. Jud. statie autobuz: 300 m. Muzeul Satului din Sighet.

Structura pensiunii : Casa: Parter: • • • • 1 baie modernǎ Etaj: • 2 camere • 2 • 1 baie modernǎ. . terasǎ Camere: 4 Capacitate de cazare: 8 locuri Facilitǎti cu 2 paturi simple :• transfer auto de • încǎlzire centralǎ • animale acceptate • curte mare • gara: 22 km. • plimbare cu cǎruta sau sania • searǎ muzicalǎ cu ceterasi • grǎtar la iarbǎ verde • plimbare pe jos ghidatǎ la Ieud sau Poienile Izei Contact : BERBECARU nr. Pensiunea Chindris Dumitru — pensiune cu 2 margarete. 775 004 0262 2. Muzeul Satului din Sighet. Jud. Telefon: 004 0262 Mobil: 0723 Fax: 004 0262 334 107 VICTORIA BOTIZA MARAMUREs 334 207 848 743. statie autobuz: 50 m. aeroport: 100 km la cu în pentru gara Iza lemne curte parcare Activitǎti : • puteti învǎta sǎ teseti covoare si sǎ le vopsiti cu colori vegetale • vizite la bisericile din lemn din Maramures. Cimitirul Vesel din Sǎpânta. 334 107. hol mare Camere: 6 Capacitate de cazare: 12 locuri salǎ de camerǎ cu camerǎ cu mese dublu extensibil 1 1 pat pat cu camere 2 cu paturi pat simple dublu Casa • • 1 baie modernǎ traditionalǎ: Parter: • atelier camerǎ muzeu Etaj: • 4 camere • 2 sǎli de baie moderne.

op. 2001. pescuit. Acces Monumente Grup Baie cu cu automobilul istorice Informare sanitar cadǎ Televizor color în pensiune [1] Negut Silviu. iar la cerere se poate asigura pensiune completǎ. Modelul european. dupa Primǎrie cca 30m pe un drum imediat la dreapta. 204 [4] www. Bucuresti. p.fonduriue. Limbi vorbite: franceza. 130 . Editura Sylvi. Bucuresti.Pensiunea se aflǎ în centrul comunei Ieud.wikipedia.ro [5] Bran Florina. Facilitǎti : • • • • • • Telefon • • Animale acceptate • Pensiune completǎ Posibilitǎti de recreere oferite: echitatie.org [3] Negut Silviu. engleza. Pensiunea oferǎ o camerǎ cu pat dublu. drumetii. Marin Dinu. Directia spre pensiune este semnalizatǎ. plimbǎri. p.mfinante. Editura Economicǎ. cit. Suditu Bogdan. Suditu Bogdan – Geografie economicǎ mondialǎ. p.. 1997. simon Tamara – Turismul rural. 190 [2] www.

ro [27] www. economie. p. turism durabil..mturism. simon Tamara. 1974. 14 [10] Bǎltǎretu Andreea – Turism international. Bucuresti.maramures. p. Peptenatu Daniel. 20 [8] Cândea Melinda. Peptenatu Daniel. Editura Enciclopedicǎ. simon Tamara. p.insse.278 [20] www. Sebastian Bonifaciu. Vlǎsceanu Gh. Bucuresti. 1996. Editura [9] Cândea Melinda.[6] *** Revista Vacante si cǎlǎtorii. om. Editura Sylvi. Mircea Grigorescu – România. 1969. agroturism.. cit. Editura Meteor Press.vacantesicalatorii. 25/ianuarie 2002. 782 [25] www. cit. Erdeli George. Ghid turistic. Universitarǎ. Erdeli George.13 [11] Cândea Melinda. Bucuresti.insse.infoturism. 282 [16] Cândea Melinda. p. p. op. De la teorie la practicǎ. Peptenatu Daniel. 275 [17] Cândea Melinda. 2003. p. p. Editura Stiintificǎ. p. 291 [18] www. p. 29 [14] Vasile Glǎvan – Turism rural. cit. op. Editura Economicǎ.. p.maramures. cit.ro [19] Cocean P. 325 [24] Dan Ghinea – Enciclopedia geograficǎ a României. Editura Fax Press.org [28] Tufescu Victor – România: naturǎ. simon Tamara. 130 [13] Mihalache St. 2001. p.. nr.wikipedia. Erdeli George..wikipedia. ecoturism . 17-19 [12] Bran Florina. p. Erdeli George. Editura Meridiane... 13 Peptenatu Daniel. simon Tamara – Potentialul turistic al României si amenajarea turisticǎ a spatiului .. Bran Florina – Agroturism. Manole V.romaniatravel. cit.org [22] www. Marin Dinu. p. op. 2002. op. 35/noiembrie 2002. Peptenatu Daniel. 2003. Bucuresti. 2004.ro [23] serbov Cioculescu. simon Tamara. turism rural. 2003. nr. Negoescu B.ro [21] www. Erdeli George. 147 [15] Cândea Melinda. p. Bucuresti. p. Stoian M. simon Tamara... 89 [29] www. 16 [7] *** Revista Vacante si cǎlǎtorii. Bucuresti.ro [26] www. p. Bucuresti. Editura Economicǎ.ro . Bucuresti. – Geografia generalǎ a turismului. op. Bucuresti. Istrate Ion. Bran Florina – Spatiul geografic românesc.

op.org [32] Ghinea Dan.cit. Editura Sport-Turism.[30] Ghinea Dan. Op.ro [50] www.hoinari. 2000. Obiective turistice. Bucuresti. p.wikipedia. p.turism-catalog. op.carpati. 90 [45] Cristea A. 158 [36] www. 1986.ro [37] www.ro [53] Dǎncus Mihai – Zona etnograficǎ Maramures.hoinari. – Gestiunea activitǎtilor de turism.borsa.ropedia. Cit. 87 [54] www. 1980. Bucuresti. cit. 777 [31] www. p. Bucuresti.ro .apmbm.ro [52] www. Editura Alcor.romaniatourism. Editura Uranus.ro [42] Minciu R. cit. 223 [46] www. p. 781 [34] www. op. Moldovan. 780 [33] Ghinea Dan. 2003. – Economia turismului. op. 125 [41] www. Bucuresti.ro [51] www. p. p.ro [47] www.emaramures. p.hoinari.org [39] www..org [48] www.hoinari.ro [35] Gr. Ion Cori Simiona – România.infotravelromania.com [40] Firutǎ Corina. Bucuresti. C. Editura Universitatea Crestinǎ Dimitrie Cantemir. Institutul de Geografie. Aurora Posea – Judetele patriei – Judetul Maramures. p. 2002. pag 179 [44] Cristea A.ro [38] www. cit. p..agroturism. Posea.alpinet.. 175 [43] Minciu R.ro [49] www.

ro [71] Mircea Bogdan – Prestǎri servicii agroturistice – Marketingul serviciilor turistice. 2003. Manole V. 1968. 73 [62] Pop Mihai – Arta lemnului în Maramures. 2003.. p. Posea. op. op. 78 [64] Minciu Rodica. Baron Petre. 175 [59] www. Editura ASE.romanianmuseum.incdt. Neacsu Nicolae – Economia Turismului. stefǎnescu – Arta veche a Maramuresului. p. p. Bucuresti. Bucuresti. Neacsu Nicolae – Economia turismului. op. 1968.antrec. Bucuresti.antrec. p.. Editura Meridiane. 163 [61] I. Editura Meridiane. – Agroturismul si turismul rural. Vergina Buianu – Management agricol si agroturistic.ro [56] Mitrache S. 53 . 11 [57] www. 145 [67] Simion Cristian Ovidiu. Aurora Posea.com [60] Gr. p. p. Posea. 127 [72] Bǎltǎretu Andreea – Amenajarea turisticǎ durabilǎ a teritoriului. p. 2003. Editura Sylvi.ro [69] www. 175 [68] www. 1993. Editura Bioterra.. cit. Bucuresti. p.34 [65] Snak Oscar. Aurora Posea. C. Bucuresti.ro [70] www. Bucuresti 2003. 56 [63] Dǎncus Mihai. p. Rodica Tǎnǎsescu.[55] www. Stoian M. Moldovan. Istrate I. Editura Expert. 2003. 491 [66] Nistoreanu Puiu – Ecoturism si turism rural. Editura Bioterra.infoturism. Bucuresti. cit. C.ro [58] Gr. 2003. p. p.infoturism. cit p. Baron Petre. Editura Fax Press. Editura Universitatii Independente Dimitrie Cantemir. Bucuresti.D. Bucuresti. Bran F.. Moldovan.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->