Capitolul 3.

Noi provocari ale dezvoltarii regionale in regiunea Sud-Muntenia

Prezentarea Regiunii Sud Muntenia

Situata in sudul tarii, regiunea Muntenia se afla pe locul 3 al regiunilor din Romania din punct de vedere al marimii, acoperind o suprafata de 34.453 km. Este regiunea care inconjoara Bucurestiul, dar nu il include. Din punct de vedere geografic, delimitarea teritoriala este urmatoarea: Nord Regiunea Centru, Sud Bulgaria(limita fiind data de fluviul Dunarea), Est Regiunea S-E, Vest Regiunea S-V. Regiunea Muntenia, din punct de vedere administrativ, este organizata in 7 judete (Arges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova si Teleorman), 48 municipii si orase(dintre care 16 municipii), 519 comune si 2019 sate. La sfarsitul anului 2010, existau 55487 intreprinderi active, din care 52.033 apartineau industriei, constructiilor, comertului si altor servicii. Din cele 52.033 intreprinderi, 99,6% erau IMM-uri. Cifra de afaceri a intreprinderilor din Regiunea Sud Muntenia a fost de 107,1 miliarde lei. Evaluand acest criteriu, aceasta ocupa locul 2 din cele 8 regiuni de dezvoltare. Organizarea administrativ teritoriala a Regiunii Sud Muntenia, la 31 decembrie 2011 Suprafata totala - km Numarul oraselor si municipiilor Regiunea Sud Muntenia Arges Calarasi Dambovita Giurgiu Ialomita Prahova Teleorman 6.826 5.088 4.054 3.526 4.453 4.716 5.790 7 5 7 3 7 14 5 3 2 2 1 3 2 3 95 50 82 51 59 90 92 576 160 353 167 127 405 231 34.453 48 16 519 2.019 Numarul municipiilor Numarul comunelor Numarul satelor

Sursa: Institutul National de Statistica - Directia Regionala de Statistica Calarasi

Regiunea Muntenia este dominata de campie, aceasta detinand o pondere de aproximativ 70 %. Alte bogatii naturale ale regiunii sunt: fluviul Dunarea, care domina reteaua hidrografica, flora si fauna. Terenurile ocupate cu paduri si vegetatie forestiera detin o pondere de aproximativ 19,7 % din suprafata regiunii, in timp ce terenurile agricole ocupa 70,8 % din suprafata sa. Prin diversitatea teritoriala, Regiunea Sud Muntenia dispune de resurse remarcabile. Resursele naturale variate si conditiile favorabile au facut posibila o dezvoltare economica diversificata in cadrul regiunii. Conditiile naturale ale Regiunii Sud Muntenia, sunt deasemenea favorabile practicarii agriculturii pe scara larga. In principal, sectorul industriei chimice, sectorul energetic si sectorul materialelor de constructii isi stimuleaza productia prin fructificarea resurselor naturale ale subsolului prezente in zona dealurilor si zona montana. Un aport important in dezvoltarea economiei regionale il au resursele de apa, deoarece sunt utilizate in toate sectoarele industriale. Impactul negativ al anumitor activitati economice, dar si poluarea trasfrontaliera in Sud afecteaza calitatea mediului. Pe de alta parte, Nordul Regiunii Sud Muntenia este afectat prin exploatarea cu tehnologii a resurselor naturale neregenerabile, ce ulterior duce la poluarea factorilor de productie. Mai explicit, combustibilii 1 sunt responsabili de emisiile de metan, monoxid si dioxid de carbon. Regiunea Muntenia, din punct de vedere turistic are mult de oferit. Datorita varietatii formelor de relief, aceasta prezinta toate formele de turism2. Fondul turistic atrage prin masivele alpine si peisajul carstic. Muntenia dispune de aproape toate activitatile industriale, notand: extractia si

prelucrarea petrolului, gazelor naturale, a carbunelui, calcarului, argilei, nisipurilor si pietrisurilor aluvionare, a sarii (mai ales in judetele din Nord); prelucrarea produselor

agroalimentare si confectionarea produselor textile; prelucrarea lemnului, activitate mult mai bine reprezentata in judetele din Nord, ce au un fond silvic mai bogat; fabricarea de masini, echipamente si mijloace de transport (in productia de utilaj chimic si petrolier - judetul Prahova, productia de frigidere si congelatoare si in cea de lampi electrice cu incandescenta judetul Dambovita, precum si in productia de automobile judetul Arges, Regiunea Sud Muntenia
1 2

carbunele si hidrocarburile tratamente si odihna in statiuni balneoclimaterice, odihna si sporturi de iarna in statiuni montane, pescuit si vanat, vizitarea zonelor de interes turistic, sejur, cura

detine suprematia); productia energiei electrice si termice, gaze si apa care asigura o mare parte din necesarul tarii;3 In cadrul regiunii exista doua tipuri de zone speciale, anume zone defavorizate si zona libera. Zonele defavorizate sunt caracterizate prin lipsa mijloacelor de comunicare si o infrastructura slab dezvoltata sau prin confruntarea cu o pondere a somerilor in totalul resurselor de munca la nivelul zonei de 3 ori mai mare decat ponderea somerilor in totalul resurselor de munca la nivel national, pe 3 luni. Regiunea Sud Muntenia prezinta zonele defavorizate in doua grupuri: zone defavorizate ce apartin judetului Prahova si zona defavorizata a judetului Teleorman. Judetul Prahova are 3 zone defavorizate, repartizate astfel: -zona Ceptura, conform Hotararii Guvernului nr. 206 din anul 1999; -zona Mizil, conform Hotararii Guvernului nr. 986 din anul 2001, pentru 3 ani; -zona Filipinesti, confirm Hotararii Guvernului nr. 205 din anul 1999, pentru 10 ani; Judetul Teleorman are o zona defavorizata, anume zona Zimnicea, conform Hotararii Guvernului nr. 1280 din anul 2000, pentru 10 ani. Zonele libere nu prezinta restrictii privind tara de origine sau destinatie, ale mijloacelor de transport, marfurilor sau altor bunuri. Regiunea Sud Muntenia detine zona libera Giurgiu, infiintata prin Hotararea Guverunului nr. 785 din anul 1996, ce are 3 obiective principale, anume: atragerea de capital strain pentru dezvoltarea tehnologiei, promovarea schimburilor internationale si accentuarea posibilitatiilor de utilizare a resurselor economiei nationale.

Directia Regionala de Statistica Calarasi Profilul Regiunii Sud Muntenia, Calarasi, editie 2012

Indicatori ai dezvoltarii Regiunii Sud Muntenia Nr. Indicatori An Regiunea Sud crt. 1. Populatia 2011 3.243.268 locuitori 2. Suprafata 2011 34.453 km 3. Densitatea populatiei 2011 94,1 locuitori/km 4. Ponderea populatiei rurale 2011 58,62 % 5. Ponderea populatiei urbane 2011 41,38 % 6. Ponderea sexului masculin 2011 48,72 % 7. Ponderea sexului feminin 2011 51,28 % 8. Populatia pe grupe de varsta: 2011 - 0-14 ani 473.833 persoane - 15-59 ani 2.034.794 persoane - 60 ani si peste 734.641 persoane Populatia ocupata 2011 1.154.500 persoane 9. Rata somajului 2011 6,5 % 10. PO pe activitati principale 2011 - agricultura, silvicultura, pescuit 429.600 persoane - industrie 254.700 persoane - comert cu ridicata si cu 135.400 persoane amanuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor 11. Rata natalitatii 2011 8,6 la 1000 locuitori 12. Rata mortalitatii 2011 13,3 la 1000 locuitori 13. PIB 2009 65.141,8 milioane lei 14. PIB/loc 2009 19.913,7 lei pe locuitor 15. Castigul salarial nominal mediu 2011 1.321 lei/salariat net lunar 16. Repartizarea soldului 2011 4.059 milioane euro investitiilor straine directe pe regiuni de dezvoltare Sursa: Directia Judeteana de Statistica Arges - http://www.arges.insse.ro Investitiile straine directe in Romania in anul 2011 www.bnr.ro Populatia si forta de munca

Romania 21.354.396 locuitori 238.391 km 89,6 locuitori/km 45,08 % 54,92 % 48,67 % 51,33 % 3.213.339 persoane 13.724.839 persoane 4.416.218 persoane 8.365.500 persoane 5,2 % 2.442.000 persoane 1.753.800 persoane 1.156.900 persoane

9,2 la 1000 locuitori 11,8 la 1000 locuitori 501.090,769 milioane lei 23.341,4 lei pe locuitor 1.444 lei/salariat 55.139 milioane euro

La 1 iulie 2011, regiunea avea o populatie de 3.243.268 locuitori, reprezentand 15,18% din totalitatea locuitorilor din Romania, cu o densitate de 94,1 locuitori/km. Mediului urban ii corespundea o pondere de 41,38 % , in timp ce mediului rural 58,62 %. Din punct de vedere al impartirii pe sexe, populatia regiunii era grupata astfel: 51,28 % - sex feminin, 48,72 % - sex masculin.

Populatia urmeaza tendintele inregistrate la nivel national, de scadere si de imbatranire demografice. Rata natalitatii a fost de 8,6 nascuti-vii la 1000 locuitori, sub media pe tara4, in timp ce rata mortalitatii generale a fost de 13,3 la 1000 locuitori , peste media pe tara5. Privind forta de munca, anul 2010 atribuia populatiei active un numar de 1.265,5 mii persoane, reprezentand 14,1 % din populatia activa civila a Romaniei , respectiv populatiei ocupate un numar de 1.154.8 mii persoane. In anul 2011 populatia ocupata din Regiunea Muntenia s-a micsorat la 1.154,5 mii persoane, remarcandu-se o tendinta de scadere continua din 2008 pana in prezent. La sfarsitul anului 2011 principalele sectoare de activitate ale regiunii erau: agricultura silvicultura si pescuit (cu 429,6 mii persoane), industrie (cu 254,7 mii persoane), comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor (cu 135,4 mii persoane). Fata de 2010, in 2011, rata somajului a scazut considerabil de la 8,8 % la 6,5 %. La nivelul regiunii, numarul somerilor era de 80.188 persoane, reprezentand 17,39 % din numarul somerilor inregistrati la nivel national, anume 461.013 persoane.

Infrastructura Infrastructura sociala. La nivelul regiunii Sud-Muntenia exista: 1092 scoli primare si gimnaziale, 594 gradinite, 176 licee, 13 scoli postliceale, 12 scoli profesionale si de ucenici, si 5 institutii de invatamant superior. Prin urmare, regiunea, conform structurii sale educationale, poate asigura scolarizarea la toate nivelurile, insa invatamantul liceal nu acopera suficient nevoile educationale. In privinta formarii superioare, regiunea este avantajata de faptul ca este situata in apropierea Bucurestiului, fiind cel mai mare centru universitar din tara. Pe de alta parta asistenta sanitara a populatiei era asigurata in principal de sectorul public, insa pe parcursul ultimilor ani a inceput sa aiba un aport asupra acesteia si sectorul privat. In momentul de fata in domeniul asistentei sanitare, personalul medical cu studii superioare este mult sub nivelul necesar, iar dotarea unitatilor sanitare este necorespunzatoare. In ceea ce priveste facilitatile culturale existente, acestea satisfac in mica masura nevoile populatiei. Acest lucru se datoreaza in mare parte influentei mass-media asupra locuitorilor. In schimb, regiunea Sud-Muntenia este renumita pentru detinerea unui fond cultural istoric destul

4 5

9,2 rata natalitatii Romaniei la 1000 locuitori, 2011 11,8 rata mortalitatii Romaniei la 1000 locuitori, 2011

de bogat, in aceasta categorie incadrandu-se: vestigii arheologice, muzee locale si judetene, monumente cultural-istorice si cetati medievale. Infrastructura de transport si comunicatii. Reteaua rutiera face posibila o buna comunicare intre centrele urbane din regiune. Totodata faciliteaza si accesul din centre importante, precum Giurgiu, portul maritim Constanta si Bucuresti. Partea de Nord a regiunii prezinta o desnsitate mai mare a drumurilor publice, fata de partea de Sud. Aici regiunea detine si un avantaj important, densitatea retelei de drumuri fiind peste media nationala. La sfarsitul anului 2011, doar 33,20% din totalitatea drumurilor publice erau modernizate, ceea ce semnaleaza ca inca mai exista judete, in care starea drumurilor este nesatisfacatoare. Prezenta Bucurestiului in vecinatatea regiunii are o influenta si in detrimentul acestei ramuri, regiunea fiind strabatuta de o retea de comunicatii, prin drumuri europene si magistrale de cai ferate, care o leaga de restul regiunilor din Romania. Regiunea detine un avantaj important in raport cu celelalte regiuni, acela ca este strabatuta de fluviul Dunarea, fiind principala cale de navigatie europeana. La sfarsitul anului 2010, transportul public local era asigurat de autobuze, microbuze, tramvaie si troleibuze. Infrastructura de telecomunicatii. La inceputul anului 2011, privind inspre activitatile de telefonie, ponderea conexiunilor de telefonie mobila la nivelul regiunii era de 10,6% din cele inregistrate la nivel national. Regiunea, deasemenea ocupa penultimul loc la nivel national in privinta gospodariilor ce au acces la internet, ponderea fiind de 32,9%, mult sub media nationala de 38,9%. Infrastructura de utilitati publice. Din acest punct de vedere mediul rural prezinta dezavantaje clare. In timp ce toate localitatile din mediul urban detin instalatii de alimentare cu apa potabila, in mediul rural doar 62,62% din localitati dispun de acestea.6 De asemenea alt dezavantaj al mediului rural fata de cel urban, este constituit de instalatiile de canalizare publica. Mediul urban este acoperit de instalatii de canalizare publica in proportie de 91,67%, in timp ce mediului rural ii corespunde coeficientul de 9,06%. Gazele naturale, la nivelul regiunii sunt folosite mai mult in idustrie decat pentru uz casnic. Mediul urban din nou este superior si la acest capitol mediului rural, cu o prezenta de 91,67% in localitatile regiunii, fata de doar 21,19%.
6

65,78% - din 567 localitati, 373 sunt dotate cu instalatii de alimentare cu apa potabila

La finele anului 2010 ponderea localitatilor din regiune in care se distribuie energie termica a ajuns la 3%, cu 0,33% mai mica decat ponderea nationala. Doar 4 localitati din mediul rural (3 din judetul Arges si o localitate din judetul Teleorman) beneficiau de acest serviciu, in timp ce distributia energiei termice in mediul urban se realiza in 27,08% din localitati. Infrastructura de sanatate. Numarul unitatilor sanitare a prezentat o crestere in intervalul 2004-2010, exceptie facand cabinetele medicale si policlinicile. In aceasta perioada s-a

consemnat si o crestere a numarului personalului medico-sanitar. Insa, desi numarul unitatilor a crescut, regiunea, inca are in componenta multe localitati ce au acces dificil la asistenta medicala primara. Intr-o clasificare a regiunilor, aceasta ocupa ultimul loc la nivel national, in ceea ce priveste numarul de medici la 1000 de locuitori, cu doar 1,41 medici. Este clasata pe ultimul loc si in ceea ce priveste numarul de paturi in spitale la 1000 de locuitori, doar cu 4,8 paturi. Infrastructura de invatamant. Regiunea Sud-Muntenia, la acest capitol este bine

dezvoltata. Unitatile de invatamant predomina in mediul rural, cu o pondere de 56,56%, pe cand mediul urban detine 43,44% din acestea. Anul 2010 fata de 2004, remarca o scadere drastica a populatiei scolare (o reducere cu 72.908 elevi), dar si a cadrelor didactice (o reducere cu 243 cadre didactice).

PIB regional In 2009, Regiunea Sud Muntenia a ocupat locul doi ca si contributie la crearea produsului intern brut al Romaniei, generand 65.141,8 milioane lei preturi curente, suma ce reprezenta 13 % din PIB-ul national7. Agricultura contribuie foarte mult la realizarea PIB-ului regional. Industia regionala contribuie cu aproximativ 29 % la PIB, mai mult decat media nationala de 25 %, fiind una dintre cele mai mari contributii. Constructiile au o pondere in PIB regional care trece usor peste 5%. In ceea ce priveste serviciile, detinand 38 % din PIB (mult sub nivelul national, care trece de 45%), plaseaza regiunea, ultima intr-o clasificare a regiunilor. Din punct de vedere al PIB-ului/locuitor, in 2009, ocupa locul 5 din cele 8 regiuni de dezvoltare cu 19.913,7 lei pe locuitor, inferior celui la nivel national, cu 23.341,4 lei pe locuitor.

501.090,769 milioane lei preturi curente - PIB Romania, 2009

Prezentarea Agentiei de Dezvoltare Regioanala Muntenia

ADR Sud Muntenia, organizatie infiintata prin fondul PHARE 8 , in anul 1999, pe prevederile legii nr. 151, privind dezvoltarea regionala, este o agentie non-guvernamentala, nonprofit si de utilitatea publica, ce are misiunea de a elabora si de a implementa politici si programe regionale care vor conduce la atenuarea dezechilibrelor economice in intreaga regiune si va contribui la o continua dezvoltare durabila si echilibrata. ADR Sud Muntenia, cu sediul in Calarasi, in activ este implicata in toate fazele dezvoltarii regionale. Astfel, agentia proiecteaza Planul de Dezvoltare Regionala, deasemenea regasit in Planul National de Dezvoltare si Programul Operational Regional. ADR Sud Muntenia se comporta ca un organism intermediar pentru POR si evalueaza impactul obtinut. Viziunea ADR Sud Muntenia acorda o mare importanta imbunatatirii traiului populatiei. Agentia isi doreste ca Regiunea Sud Muntenia sa devina o zona prospera, cu un trai demn pentru locuitorii sai si cu o identitate puternica in Romania si Europa. Valorile ADR sunt prezentate astfel: exces de zel in tot ceea ce fac si vor rezultate cat mai bune, lucru in echipa, respect, onestitate, dedicare cu entuziasm in desfasurarea misiunii lor, tind spre asimilarea de noi cunostiinte. Beneficiarii fondurilor europene prin POR sunt institutiile publice si private (autoritati ale administratiei publice locale, Asociatii de Dezvoltare Intercomunitara, furnizori de servicii sociale, universitati de stat, institutii publice furnizoare de servicii de formare profesionala continua, intreprinderi mici si mijlocii, microintreprinderi, institutii de cult, ONG-uri). Agentia are, in principal, o serie de responsabilitati, anume: -administrarea portofoliului de programe si proiecte -programarea si planificarea regionala -dezvoltarea parteneriatelor locale -promovarea Regiunii Sud Muntenia -asigurarea secretariatului pentru Consiliul de Dezvoltare Regionala Sud Muntenia -administrarea zonelor defavorizate

unul din instrumentele de solidaritate ale Uniunii Europene pentru tarile din Europa Centrala si de Est ce sunt in faza de preaderare

La nivelul Agentiei de Dezvoltare Regionala Sud-Muntenia, deciziile si coordonarea activitatilor se realizeaza prin intermediul Consiliului pentru Dezvoltare Regionala (CpDR). Consiliul pentru Dezvoltare Regionala Sud-Muntenia este actorul institutional, fara personalitate juridica, ce actioneaza in scopul coordonarii activitatilor de elaborare si monitorizare a politicilor de dezvoltare regionala asupra Regiunii Sud-Muntenia. De asemenea este un organism regional deliberativ ce poate efectua propuneri Consiliului National pentru Dezvoltare Regionala (CNDR), privind alocarea de resurse de la Fondul National pentru

Dezvoltare Regionala. Totodata aproba diverse rapoarte ale Agentiei, referitor la activitatea sa si le inainteaza catre CNDR. CpDR este un actor institutional informativ pentru CNDR. CpDR este format din 28 de membri, fiecare judet al regiunii avand 4 reprezentanti. Astfel la nivelul fiecarui judet 4 reprezentanti (presedintele consiliului judetean, reprezentantul consiliilor locale municipale, reprezentantul consiliilor locale orasenesti, reprezentantul consiliilor locale comunale) vor avea o contributie la deciziile Consiliului pentru Dezvoltare Regionala. Pentru luarea deciziilor prin intermediul intrunirilor Consiliului pentru Dezvoltare Regionala Sud-Muntenia este nevoie de o prezenta a cel putin 51% din membri.

Planul de dezvoltare regionala 2007-2013

Planul de dezvoltare regionala este un document de planificare strategica si programare financiara multianuala prin care regiunea isi orienteaza viitoarele activitati in scopul reducerii disparitatilor economico-sociale. PDR contribuie si la elaborarea Planului National de Dezvoltare. Planului de Dezvoltare Regionala cuprinde: analiza SWOT, analiza socio economica a regiunii si strategia de dezvoltare regionala. Planul de Dezvoltare Regionala al Regiunii Sud-Muntenia a fost elaborat de catre Agentia de Dezvoltare Regionala Sud-Muntenia. In elaborarea sa, ADR Sud-Muntenia a parcurs urmatoarele etape: culegerea si centralizarea datelor statistice, analiza socio-economica a datelor si informatiilor, realizarea analizei SWOT pe domenii de interes regionale, identificarea problemelor, formularea obiectivului general si a obiectivelor specifice si definirea prioritatilor, respectiv a masurilor aferente. Realizarea PDR reprezinta ambitiile economice si sociale ale regiunii.

Strategia de Dezvoltare Regionala 2007-2013

Strategia de Dezvoltare Regionala a Regiunii Sud-Muntenia este elaborata pe baza analizei socio-economice si analizei SWOT, fiind in cautarea dezvoltarii economice si armonioase a regiunii. Prin strategia de dezvoltare regionala, Muntenia trebuie sa se conformeze provocari economice cheie. Strategia doreste solutionarea problemelor economice, sociale si de mediu ale comunitatilor si obtinerea unor efecte economice si sociale pozitive in beneficiul intregii regiuni. Aceasta presupune stabilirea unor obiective strategice, prioritati si masuri, ce au drept scop gasirea rutei catre progresul economic si social al regiunii. Prin stabilirea acestora, SDR pune accent pe 5 modalitati ce actioneaza in scopul dezvoltarii regionale, anume: - progresul infrastructurii de baza; - favorizarea cresterii economice; - promovarea dezvoltarii echilibrate pe toata suprafata regiunii; - imbunatatirea serviciilor sociale la nivelul comunitatilor urbane si rurale si cresterea gradului de ocupare; - imbunatatirea si protejarea conditiilor de mediu; In scopul asigurarii progresului economic si social, strategia se concentreaza pe o serie de oportunitati si provocari corespunzatoare dezvoltarii regionale. noilor