Sunteți pe pagina 1din 4

FISA

MODERNISM
Modernismul romanesc s-a constituit in jurul revistei Zburatorul, aparuta sub conducerea lui Eugen Lovinescu intre 1919 si 1922. In paginile Sburatorului au debutat cu poezie, proza si cronici literare, tineri precum: Ion Barbu, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Ilarie Voronca, Tudor Vianu, G. Calinescu etc. Principalele lucrari ale lui Lovinescu sunt: Istoria civilizatiei romane moderne si Istoria literaturii romane contemporane. In esenta modernismului lui E. Lovinescu porneste de la ideea ca exista un spirit al veacului (saeculum) care determina sincronizarea literaturii romane cu cea a altor culturi europene. Principiile pe care criticul le propune sunt: - Trecerea de la o literatura cu tematica rurala la o literatura de inspiratie citadina; - Eroul interbelic trebuie sa fie dominat de marile intrebari ale cunoasterii; - Trecerea poeziei de la epic la liric; - Intelectualizarea poeziei si a prozei; - Dezvoltarea romanului analitic (de analiza psihologica); - Fluxul intamplarilor este inlocuit de fluxul constiintei; - Poezia se caracterizeaza printr-un lirism subiectiv; - Volumul de versuri este conceput ca un intreg, prefatat de o arta poetica (Plumb-Plumb; Cuvinte potrivite-Testament; Poemele lumii-Eu nu strivesc corola de minuni a lumii; Joc secund-Joc secund(Din ceas dedus); - Disparitia elementelor de versificatie (versul liber si tehnica ingambamentului) - Intelectualizarea limbajului. Considerat al doilea mare poet roman dupa Eminescu, Tudor Arghezi creeaza o opera originala, care a influentat literatura vremii. Plecand de la aspectele traditionale, odera alternative poetice (idei, atitudini, modalitati lirice) moderne. Personalitate creatoare controversata, Arghezi realizeaza o opera apreciata superlativ sau dimpotriva, revendicata de clasici si de moderni deopotriva (Al.George il numeste un clasic al viitorului). Opera sa impresioneaza prin varietate si inovatie. Universul liricii argheziene: poezia filosofica (de tip reflexiv): - arta poetica: Testament, Portret, Ex libris, Ruga de seara, Epigraf. Se observa constanta preocupare argheziana pentru exprimarea conceptiei despre poezie si despre rolul poetului. - lirica religioasa: carutarea cui Dumnezeu, intre credinta si tagada, Psalmi(vol.Cuvinte Potrivite) - confruntarea cu moartea: De-a v-ati ascuns, Duhovniceasca, De ce as fi trist? poezia sociala (lirica sociogonica): Flori de mucigai, Cantare omului, 1907Peisaje (estetica uratului, revolta sociala, universul taranesc) poezia erotica: in vol. Versuri de seara, Cuvinte potrivite (Melancolie, Morgenstimmung, Mirele). Are doua atitudini: reticenta si amanarea clipei de iubire si implinirea erotica de tip casnic. Poezia pentru copii: vol. Carticica de seara, Buruieni, Martisoare, vol Prisaca, Cantec de adormit Mitzura. Testament este una dintre cele mai importante poezii moderniste ale lui Tudor Arghezi. Face parte din seria artelor poetice moderne ale literaturii romane din perioada interbelica, alaturi de Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga si Joc secund de Ion Barbu. Poezia este asezata in fruntea primului volum arghezian, Cuvinte potrivite (1927), si are rol de manifest literar, realizat inca cu mijloace poetice.

Nu-i voi lsa drept bunuri, dup moarte Dect un nume adunat pe-o carte. n seara rzvrtit care vine De la strbunii mei pn la tine, Prin rpi i gropi adnci, Suite de btrnii mei pe brnci, i care, tnr, s le urci te-ateapt, Cartea mea-i, fiule, o treapt. Aeaz-o cu credin cpti. Ea e hrisovul vostru cel dinti, Al robilor cu saricile, pline De osemintele vrsate-n mine. Ca s schimbm, acuma ntia oar, Sapa-n condei i brazda-n climar, Btrnii-au adunat, printre plvani, Sudoarea muncii sutelor de ani. Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite Eu am ivit cuvinte potrivite i leagne urmailor stpni. i, frmntate mii de sptmni, Le-am prefcut n versuri i-n icoane. Fcui din zdrene muguri i coroane. Veninul strns l-am preschimbat n miere, Lsnd ntreag dulcea lui putere. Am luat ocara, i torcnd uure Am pus-o cnd s-mbie, cnd s-njure. Am luat cenua morilor din vatr i am fcut-o Dumnezeu de piatr, Hotar nalt, cu dou lumi pe poale, Pzind n piscul datoriei tale. Durerea noastr surd i amar O grmdii pe-o singur vioar, Pe care ascultnd-o a jucat Stpnul ca un ap njunghiat. Din bube, mucegaiuri i noroi Iscat-am frumusei cu preuri noi. Biciul rbdat se-ntoarce n cuvinte i izbvete-ncet pedepsitor Odrasla vie-a crimei tuturor. E-ndreptirea ramurei obscure Ieit la lumin din pdure i dnd n vrf ca un ciorchin de negi Rodul durerii de vecii ntregi. ntins lene pe canapea, Domnia sufer n cartea mea. Slova de foc i slova furit mperechiate-n carte se mrit, Ca fierul cald mbriat n clete, Robul a scris-o, Domnul o citete,

Fr-a cunoate c-n adncul ei Zace mnia bunilor mei. (Testament, Tudor Arghezi) Tema poeziei reprezinta viziunea creatorului despre lume si relatia acestuia cu propria-i creatie, fiind aceasta opera o arta poetica. Titlul poeziei este alcatuit dintr-un substantiv nearticulat si are o dubla acceptie: una denotativa si alta conotativa. In sens propriu, titlul desemneaza un act juridic intocmit de o persoana prin care aceasta isi exprima dorintele ce urmeaza a-i fi indeplinite dupa moarte, mai cu seama in legatura cu transmiterea averii sale. Titlul reprezinta si o notiune abstracta avand valoare metaforica deoarece sugereaza mostenirea spirituala pe care poetul o lasa generatiilor viitoare. Termenul testament ofera si sugestii religioase referindu-se la cele doua mari parti ale Bibliei, Vechiul si Noul Testament, in care sunt concentrate invataturile proorocilor si apostolilor adresate omenirii. Poezia este alcatuita din sase strofe inegale astfel. Discursul liric este organizat sub forma unui monolog adresat, dialog imaginar intre tata si fiu, intre strabuni si urmasi, intre rob si domn, tot atatea ipostaze ale eului liric. Primele trei strofe exprima idea mostenirii spirituale pe care tatal i-o lasa fiului si obligatiile pe care cel din urma le are. Strofele urmatoare descriu relatia intre poet so stramosi, sursele inspiratiei sale si metamorfoza uratului in frumos, ultima strofa descriind actul creatiei. Incipitul , conceput ca o adresare a eului liric catre un fiu spiritual, contine ideea mostenirii spirituale, un nume adunat pe-o carte, care devine simbol al identitatii obtinute prin cuvant. Conditia poetului este concentrata in versul: decat un nume adunat pe-o carte iar poezia apare ca bun spiritual si peren: Nu-ti voi lasa drept bunuri dupa moarte. Metafora seara razvratita face trimitere la trecutul zbuciumat al stramosilor, care se leaga generatiile viitoare, prin carte, creatia poetica, treapta prezentului: In seara razvratita care vine/De la strabunii mei pana la tine. Enumeratia rapi si gropi adanci, ca si versul urmator suite de batranii mei pe branci, sugereaza drumul dificil al cunoasterii si al acumulatilor strabatut de inaintasi; in acelasi timp evidentiaza mediul rural al strabunilor. Formula de adresare, vocativul Fiule desemneaza un potential cititor, poetul identificandu-se, in mod simbolic, cu un tata, cu un mentor al generatiilor viitoare. Cartea este o treapta in desavarsirea cunoasterii. In strofa a doua cartea, creatia elaborata cu truda de poet, este numita hrisovul vostru cel dintai, cartea de capatai a urmasilor. Cartea-hrisov are pentru generatiile viitoare valoarea unui document fundamental, al existentei si al suferintei stramosilor Al robilor cu saricile pline/De osemintele varsate-n mine. Idea centrala in cea de-a treia strofa este transformarea poeziei intr-o lume obiectuala. Astfel sapa, unealta folosita pentru a lucra pamantul, devine condei, unealta de scris, iar brazda devine calimara,munca poetului fiind numai ca material intrebuintat astfel decat a inaintasilor lui tarani; asupra cuvintelor el aplica aceasi truda transformatoare prin care plugarii supuneau pamantul. Poetul este un nasocotitor, care transforma graiul lor cu-ndemnuri pentru vite, in cuvinte potrivite, metafora ce desemneaza poezia ca trusa si nu ca inspiratie divina. Efortul poetic presupune timp indelungat, necesartransfigurarii artistice si trudei asupra cuvintelor, sugerat prin paralelismul intre munca fizica sudoarea muncii sutelor de ani si cea spirituala framantate mii de saptamani. In viziunea lui Arghezi, prin arta, cuvintele se metamorfozeaza, pastrandu-si insa forta expresiva. Strofa a patra debuteaza cu o confesiune lirica Am luat ocara si torcand usure am pus-o cand sa-mbie cand sa-njure. Prin intermediul poeziei, trecutul se sacralizeaza iar opera literara capata valoare justitiara Am luat cenusa mortilor din vatra/ Si am facut-o Dumnezeu de piatra, Hotar inalt, cu doua lumi in poale,/Pazind in piscul datoriei tale. In strofa a cincea apare ideea transfigurarii socialului in estetic prin faptul ca durerea, revolta sociala sunt concentrate in poezie, simbolizata prin vioara, instrument mult mai reprezentativ pentru universul taranesc decat clasica lira: Durerea noastra surda si amara/O gramadii pe-o singura vioara, / Pe care ascultand-o a judecat, /Stapanul ca un tap injunghiat. Arghezi introduce in literatura romana estetica uratului, concept pe care il preia de la scriitorul francez Charles Baudelaire. Prin unicul sau volum de poezii, Florile raului, Baudelaire largeste

conceptul de frumos, integrandu-i intelegerea raului, a uratului. Arghezi, la randul lui, considera ca orice aspect al realizarii, indiferent ca este frumos sau urat, sublim sau grotesc, poate constitui material poetic: Din bube, mucegaiuri si noroi/ Iscat-am frumuseti si preturi noi. Facui din zdrente muguri si coroane, substantivul zdrente exprima idea de grotesc, de saracie, care se transforma in muguri, simbol al sperantei si coroane simbol al frumusetii si al bogatiei. Prin versul Veninul strans am preschimbat in miere evidentiaza convertirea veninului care exprima suferinta, in miere, placerea,dulceata vietii. Ultima strofa evidentiaza faptul ca muza, arta contemplativa Domnita, pierde in favoarea mestesugului poetic Intinsa lenesa pe canapea/Domnita sufera in cartea mea. Poezia este atat rezultatul inspiratiei, al harului divin slova de foc cat si rezultatul trudei poetului slova faurita: Slova de foc si slova faurita/Imperechiate-n carte se marita/Ca fierul cald imbratisat in cleste. Conditia poetului este redatain versul Robul a scris-o, Domnul o citeste, artistul este un rob, un truditor al condeiului si se afla in slujba cititorului Domnul. Metafora carte are un loc central in aceasta arta poetica fiind un element de recurenta. Termenul carte are rol in organizarea materialului poetic si semnifica, pe rand, in succesiunea secventelor poetice:realizarea ideii poetice a acumularilor spirituale, poezia este rezultatul trudei, treapta, punct de legatura intre predecesori si urmasi, valoare spirituala, rezultat al sublimarii experientei inaintasilor hrisovul cel dintai, cuvinte potrivite, slova de foc si slova faurita/Imperechiate-n carte se marita, relatia autor-cititor robul a scris-o, domnul o citeste. Cartea, creatia poetica si poetul, creatorul, se afla in stransa legatura. Acest aspect este demonstrat de lirismul subiectiv abordat evidentiat de marcile lexico-gramaticale: verbe la prima persoana : am ivit, am prefacut, am luat, facui, am pus, am facut, iscat-am; forme pronominale: (nu)-ti, tine, tale; adjective pronominale poesesive: ta, mei, adresarea directa. Jocul timpurilor verbale sustine ideile artei poetice. Un singur verb la viitor, forma negativa nu-ti voi lasa, plasat in pozitie initiala in poezie, sustine caracterul testamentar, programatic, al poeziei. Utilizarea frecventa a verbelor la persoana I singular, la trecut, pentru definirea metaforica a actukui de creatie poetica, sugereaza rolul poetului. Verbele la prezent infatiseaza efectele si esenta poeziei. Opera literara Testament de Tudor Arghezi este o arta poetica moderna pentru ca poetul devine, in conceptia lui Arghezi, un nascocitor, iar poezia presupune truda creatorului. Pe de alta parte, creatia artistica este atat produsul inspiratiei divine, cat si al tehnicii poetice. Un alt argument in favoarea modernitatii poeziei este faptul ca Arghezi introduce in literatura romana, prin aceasta creatie literara, estetica uratului, arta devenind un mijloc de reflectare a complexitatii aspectelor existentei si o modalitate de amendare a raului. Valorificarea diferitelor straturi lexicale in asocieri surprinzatoare, strofele inegale ca numar de versuri, cu metrica si ritmul variabile, sunt tot atatea argumente in favoarea modernitatii poeziei. Poezia Testament de Tudor Arghezi este o arta poetica de sinteza pentru orientarile poeziei interbelice, cu elemente moderniste si traditionaliste.