P. 1
Conferinta de La Bretton Woods - O Noua Ordine Monetara

Conferinta de La Bretton Woods - O Noua Ordine Monetara

|Views: 80|Likes:
Published by Mihai Gal
Economie monetara
Economie monetara

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Mihai Gal on Jun 04, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/02/2014

pdf

text

original

I.

CONFERINTA DE LA BRETTON WOODS – O NOUA ORDINE MONETARA INTERNATIONALA
1. Premisele Conferintei de la Bretton Woods In anii ’30 tarile se aflau sub presiunea cotei aurului care fusese reintrodusa dupa primul razboi mondial, cu rate de schimb considerate nerealiste. In acest timp, lira sterlina a fost reevaluata, iar cand aceasta a renuntat la cotatia in aur, in 1931, mai multe tari s-au intrecut in graba lor de a devaloriza, dand nastere devalorizarilor competitive. In aceasta perioada, unele state au adoptat masuri de natura a-si proteja industriile nationale. Toate aceste actiuni nu au avut ca efect decat prabusirea comertului, in perioada 1929-1932, valoarea comertului scazand cu peste 60%. S-au facut mai multe incercari de restaurare a ordinii prin organizarea mai multor conferinte monetare internationale, dar toate au fost sortite esecului, din cauza opiniilor discordante si lipsei de cooperare ajunganduse din punct de vedere politic la izolationism.1 In timpul celui de-al doilea razboi mondial, in anii ’40, John Maynard Keynes, de la Trezoreria Marii Britanii si Harry Dexter White, de la Trezoreria Statelor Unite ale Americii au conceput aproape simultan planuri pentru instaurarea unui sistem monetar nou, menit a stabiliza ratele de schimb si a propulsa comertul liber. S-a facut simtita nevoia unei institutii internationale permanente care sa coordoneze acest nou sistem, sa acorde asistenta financiara tarilor cu probleme in ceea ce priveste balantele de plati in ideea ca prin acest ajutor financiar tarile respective isi pun ordine in afaceri si isi echilibreaza balantele de plati.2 Cei doi ganditori, Keynes si White, au avut pareri diferite asupra modului de acordare a asistentei financiare. Keynes vedea institutia internationala ca pe o banca mondiala centrala cu o larga autonomie, care sa isi creeze masa monetara prin propria autoritate, putand astfel acorda suport financiar tarilor cu probleme. White vedea ca sursa a asistentei financiare contributia tarilor membre conferind astfel institutiei un puternic caracter de cooperare si posibilitatea unui control mai sever asupra politicii tarilor care beneficiau de credite.3 Finalizarea acestor doua teorii este reprezentata de Fondul Monetar International (FMI-IMF), care imbina cele doua opinii prin aceea ca masa

1 2

Dan Drosu Saguna – Drept financiar şi fiscal, Editura AllBeck,Bucureşti, 2003, p.152 Ibidem 3 Ibidem

1

Eforturile Indiei au sfarsit printr-o incercare esuata de a adauga la acord o 4 5 Dan Drosu Saguna – op. Delegatia indiana.monetara este creata dupa metoda lui Keynes. semnat in februarie 1942. M. dupa introducerea programului LendLease. Carrasco. Bretton Woods. cat erau de Americane. Delegatia SUA s-a confruntat cu reactii izolationiste din partea Congresului American.98 7 Enrique R. sa inabuse discriminarea si sa reduca barierele fiscale de orice fel. a fost propunerea marii Britanii de a se constitui o a treia institutie. Methuen. In Marea Britanie. British Econonomical Policy 1945-1951. reguli legate de o moneda internationala. pe langa FMI si BIRD. o perioada de tranzitie in care restrictiile sa poata fi mentinute in ceea ce priveste tranzactiile in conturile curente si conducerea FMI.cit.7 Tratamentul superficial al dezvoltarii si al statelor in curs de dezvoltare nu s-a datorat pasivitatii participantilor din statele respective.4 Negocierile finale au avut loc in iulie 1944. Crearea acestor institutii a fost o sarcina dificila. cat si Marea Britanie s-au concentrat asupra crearii unui sitem monetar acceptabil in planul politicilor lor interne.6 2. p. si anume OMC (International Trade Organization). Ayhan Kose – Income Distribution and the Bretton Woods Institutions: Promoting an Enabling Environment for Social Development. intr-o localitate a statului New Hampshire.5 Ambele institutii care au luat fiinta in urma Conferintei de la Bretton Woods erau la fel de Britanice in formare.7 2 . Atat Statele Unite. multi sau temut ca sistemul propus va pune in pericol legaturile Marii Britanii cu Commonwealth. un mare numar fiind prezente la Conferinta. dar prin sistemul de cooperare intre tarile membre promovat de White. inclusiv fosta Uniune Sovietica. 152 Ibidem 6 Alec Cairncross – Years of Recovery. 1996.1985. p. de exemplu a dus o campanie pentru a include mai multe referinte cu privire la statele in curs de dezvoltare in acordul FMI. drepturi de tragere. p. care sa promoveze comertul liber si multilateral. desi mai mult prevalau ideile americane in respectivul acord. La aceste negocieri au luat parte 45 de tari. Transitional Law & Contemporary Problems. 6.. London and New York. Aceasta propunere isi avea bazele in Acordul de Ajutor Reciproc ( Mutual Aid Agreement). Obiectivele Conferintei Obiectivul principal a fost sa modernizeze institutiile care urmau sa supravegheze trecerea de la o economie de razboi la o economie pe timp de pace. vol. localitate care a dat numele sau Fondului Monetar International si Bancii Mondiale – institutiile Bretton Woods. Totusi. Dezbaterile s-au axat aproape in exclusivitate pe probleme vitale ale unui asemenea sistem de exemplu.

Cresterea economica sta la baza liberalismului postbelic. p. Desi adoptata. delegatia Braziliei s-a aratat in favoarea unei „conferinte care sa promoveze stabilitatea preturilor la materiile prime si la produsele agricole si care sa formuleze recomandari in vederea atingerii unei cresteri echilibrate a comertului international”. ar ajuta la mentinerea pacii internationale. rezolutia Braziliei a ocupat un loc secundar in raport cu celelalte probleme identificate. p. dar si reconstructia. sa permita evitarea recurgerii de catre acestea la protectionism sau devalorizari competitive ca metode de redresare a balantelor de plati. Brazilia a incercat de asemenea sa accentueze preocuparile tarilor in dezvoltare la Conferinta.. Bucuresti. Editura AllBeck. S-a urmarit deci crearea unei institutii internationale care. sectiunea I. Varianta finala a prevazut o varianta usor schimbata. cat si proiectelor pentru reconstructie”.fraza care i-ar fi cerut FMI-ului „sa ajute la utilizarea completa a resurselor tarilor subdezvoltate din punct de vedere economic”. tratatul FMI si cel al Bancii Mondiale au implementat o propunere „universala” care a motivat Conferinta inca de la bun inceput – aceea ca o economie internationala deschisa ar fi cea mai buna solutie pentru garantarea prosperitatii globale. acordand asistenta financiara tarilor cu probleme in domeniul balantelor de plati. care i-ar fi cerut Bancii „nu numai sa acorde aceeasi atentie proiectelor pentru dezvoltare si proiectelor pentru reconstructie”. la randul ei. Punerea in discutie a problemelor referitoare la dezvoltare in cadrul Conferintei de la Bretton Woods sugereaza ca succesul a fost obtinut in parte prin marginalizarea intereselor tarilor in curs de dezvoltare. Mexicul a propus un amendament la articolul III. 2000. Din cauza ca preturile fluctuante creasera haos in balanta de plati a statelor in curs de dezvoltare. facand-o o consecinta a scopului direct al FMI de a „facilita expansiunea si cresterea echilibrata a comertului international”. Procedand astfel.233 3 . care. M. cerandu-i Bancii „sa acorde aceeasi atentie proiectelor pentru dezvoltare.9 10 Raluca Miga-Besteliu – Organizatii internationale interguvernamentale . 8 Delegatia mexicana a intampinat aceleasi probleme cand au solicitat creatorilor acordului sa ia in considerare dezvoltarea. dar de asemenea „sa isi puna la dispozitie resursele si facilitatile pentru oricare din cele doua tipuri de proiecte”. in special a SUA si Marii Britanii de a se instaura dupa razboi o ordine monetara care sa faciliteze reconstructia postbelica si sa permita evitarea crizelor economice si sociale din anii ’30.9 Crearea FMI raspundea vointei comune a statelor aliate in perioada celui de-al doilea razboi mondial.8 Idem. Compromisul facut Indiei a limitat dezvoltarea la un scop indirect.10 8 9 Enrique R. Ayhan Kose – loc. cit. p. Carrasco.

14 Chiar daca a participat la negocierile de infiintare.S. FMI are statut de instituie specializata a Natiunilor Unite. ca urmare a Razboiului Rece in anii ’50.S.1 13 Adrian Nastase. a existat o noua crestere brusca a numarului de membri FMI. aceste nume generice incluzand si institutiile inrudite BIRD infiintate ulterior si care au functii specifice. 1995.cit. in general cunoscuta sub numele de Banca Mondiala sau Grupul Bancii Mondiale. precum Polonia si Cehoslovacia au aderat la Fond. 2003. tarile din blocul estic. Japonia si Germania s-au alaturat FMI-ului la 1 ianuarie 1953.2006) 16 Dan Drosu Saguna – op.03. capitala Statelor Unite ale Americii. nu a putut face fata in timp obligatiilor ce-i reveneau in calitate de membru al Fondului si a parasit aceasta institutie.R. Astfel. p. o data cu lansarea subscriptiilor de capital. 233 15 Conform www.12 FMI a inceput sa functioneze la 1 martie 1947 13. datorita aderarii a 15 republici din fosta Uniune Sovietica. Monitorul Oficial. 17 11 12 Raluca Miga-Besteliu – op. in acelasi timp. fosta U. in conformitate cu articolul 57 al Cartei ONU.. p. Bucuresti. cit.imf. se afla in continua transformare. in prezent FMI numarand 184 de state membre.org (24. Aceste acorduri au intrat in vigoare la 27 decembrie 1945 11 si pun bazele unei noi ordini monetare internationale. BIRD si-a inceput activitatea la 25 iunie 1946. ordine care. incepand cu anul 1994. ca institutie specializata a ONU. p. cit. avand 39 de tari membre si sediul general la Washington D.A. In anii ’60. Bolintineanu – Drept international contemporan. Al. 245 4 .16 Avand sediul la Washington. La inceput. p. p. 233 Augustin Fuerea – Drept comunitar european. p.. s-a infiintat Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD). i s-a recunoscut dreptul de a desfasura o activitate independenta.. Editura AllBeck.15 Concomitent cu infiintarea FMI s-a decis si crearea unei banci internationale care sa se axeze pe finantarea si reconstructia economiilor europene slabite in timpul celui de-al doilea razboi mondial.. R. fiind intr-un fel membru fondator. la fel ca si FMI. prin aderarea noilor tari independente in curs de dezvoltare. numarul membrilor a crescut rapid. Romania a devenit membru al FMI din 1972. In noiembrie 1947 Adunarea generala a ONU a acordat BIRD statutul de institutie specializata a Natiunilor Unite. 158 17 Raluca Miga-Besteliu –op.3. Institutiile Bretton Woods Statele participante au semnat acordurile de constituire a FMI si BIRD la 22 iulie 1944. In 1992. Bucuresti.cit. In baza acordului incheiat cu Organizaţia Naţiunilor Unite in noiembrie 1947.C. dar au fost nevoite sa renunte. iar Ungaria in 1982. 164 14 Raluca Miga-Besteliu – op.

p. p. Washington 1995. Desi cele doua institutii s-au “reorientat” de cateva ori. 1994) – International Monetary Fund. un exemplu recent de asistenta in tarile in curs de dezvoltare a aratat o doza semnificativa de 18 James Boughton. GBM ajuta membrii sa urmeze reforme economice orientate catre cresterea industriala. Asociaţia Internaţională de Dezvoltare (IDA .International Development Association) – 26 septembrie 1960.13 19 Dan Drosu Saguna – op. Spain.International Centre for Settlement of Investment Disputes) – in octombrie 1966. sa protejeze mediul inconjurator.Multilateral Investment Guarantee Agency) – operationala din aprilie 1988. Agenţia de Garantare Multilaterală a Investiţiilor . Obiectivul principal al Grupului Bancii Mondiale este acela de a ajuta tarile sarace prin imprumuturi si prin promovarea investitiei in oameni. ca reactie la noile schimbari. Pentru realizarea acestui scop. In acest sens.. World Bank Group. cu scopul de a reduce saracia si de a imbunatati nivelul de trai.19 4. pentru a promova investitiile particulare. September 29-30.18 Aceste institutii au ca scop principal promovarea progresului economic si social in tarile in curs de dezvoltare prin cresterea productivitatii economice. Sarwaf Lateef– Fifty Years After Bretton Woods-The Future of the IMF and the World Bank (proceedings of a conference held in Madrid.cit.(MIGA . Aceasta evolutie institutionala a coincis cu tendinta crescanda de evolutie si dezvoltare. cu scopul de a acorda resurse concesionale sub forma de donatii. ofera consultanta tehnica si economica in sectorul public si privat din tarile in curs de dezvoltare si actioneaza ca un catalizator in stimularea fluxului de capital privat din aceste state. Moisés Naím – fost Director Executiv al Grupului Bancii Mondiale si Ministrul industriilor si comertului in Venezuela – a observat ca atat FMI cat si BIRD sufera de lipsa unor misiuni bine definite. sa-si reorienteze guvernele catre functiile fundamentale. pentru a facilita investitiile straine in tarile aflate in curs de dezvoltare. pentru a concilia si arbitra disputele dintre investitorii straini si guvernele-gazda.. Curtea de arbitraj a Bancii Mondiale (ICSID . sa dezvolte sectorul privat. si a oferi asigurare de risc pentru investitiile noncomerciale si alte servicii tehnice internationale. sa investeasca in sistemul sanitar si in educatia populatiei. 152 5 .Corporatia Internationala Financiara (IFC – International finance corporation) – infiintata in 26 iulie 1956. institutiile ce compun Grupul Bancii Mondiale acorda credite si imprumuturi. Procedura decizionala la nivelul institutiilor Bretton Woods Una dintre problemele aduse in discutie la conferinta aniversara a fost aceea a sistemului de guvernare al celor doua institutii infiintate la Bretton Woods. tarilor membre mai sarace.

dar si felul in care deciziile sunt luate la nivel inalt in cele doua institutii. Ana Bal – Economie Mondiala. a apreciat ca rolul celor doua institutii asupra vietii economice mondiale a fost si continua sa fie inegalabil. cel de cinci ani fiind considerat prea scurt. din istoria economica. considerandu-se ca se incalca legitimitatea globala si caracterul international. Editura Economica. prin care 20 21 James Boughton.. in majoritatea cazurilor. O solutie ar fi includerea Chinei si Indiei in grupul celor sapte tari cu putere de decizie.21 Dominanta grupului celor 7 tari in luarea deciziilor economice pe plan global. dar foarte ineficient. clauza conform careia functia de Presedinte al Bancii Mondiale trebuie sa revina intotdeauna unui american. ar fi trebuit sa le cream”. desi eficienta.362 6 . p. Sarwaf Lateef– loc. Reforma ar trebui sa vizeze instruirea si selectia directorilor executivi.“ambiguitate strategica”. prea ocupati pentru a-si dedica timpul guvernarii institutiilor. cit. Evolutia sistemului Bretton Woods Conferinta de la Bretton Woods a decis crearea primului Sistem Monetar International. in adevaratul sens al cuvantului. devenind interesati de proprietetea colectiva doar in momentul in care aceasta se afla intr-un pericol iminent si evident.. 2002. Lasand la o parte lipsurile si nevoia de reforma si adaptare la noile conditii sociopolitico-economice internationale. 22 5. si “daca aceste institutii n-ar fi existat acum. In consecintza. Felipe Gonzáles. totusi. pe cand Comitetul Interimar este relativ legitim. 23 Printre caracteristicile fundamentale se numara adoptarea etalonului aur-devize. De asemenea. ramane. se asteapta o deschidere mai mare din partea institutiilor. s-a decis in unanimitate ca cele doua institutii trebuie sa se implice si mai mult pe viitor. si incercarea de a deveni mai clare si mai transparente in misiunea lor de a asigura stabilitatea financiara si dezvoltarea sustinuta a tuturor economiilor. Prim-ministrul Spaniei. p. In incheiere. este deja prea tarziu pentru a actiona. p. Desi sistemul de guvernare este constituit din organizatii de o compatenta incontestabila. si cand. si cea a Directorului Executiv al Fondului Monetar International numai unui european este “atacata. ci mai ales cu societatea civila a natiunilor respective. Guvernatorii celor doua institutii sunt ministrii importanti. ceilalti membrii practica absenteismul.16 22 Ibidem 23 Sterian Dumitrescu. Bucuresti. stabilind o relatie de parteneriat nu numai cu guvernele statelor. 20 De asemena.15 Idem. si marirea mandatului Presedintelui Bancii Mondiale.. este nelegitima politic. un candidat la reforma si atentie sporita. O cauza principala a acestei probleme ar fi presiunea datorata stabilirii continue de misiuni noi.

363 John D.dolarul SUA a fost definit printr-o greutate invariabila in aur (0. Practic. miscarea liberalizata a capitalului.28 24 25 Idem. 27 Potrivit Acordului. care nu ar fi intervenit pe piata valutara. Politica cursului monetar flexibil. p. printre altele.258 27 Alexandru Tasnadi. In raport cu paritatea oficiala. ale caror monede nationale joaca un rol tot mai important. Mundell şi zonele monetare optime. Ciorciari – A Prospective Enlargement of the Roles of the Bretton Woods Financial Institutions in International Peace Operations. iar in cazul depasirii acestor limite era necesara interventia pe pietele valutare. tarilor li se cerea sa-si mentina cursurile de schimb in interiorul unui procent al valorii paritare.26 Semnarea articolelor Fondului Monetar International ale Acordului de la Bretton Woods nu a modificat interactiunea dintre natiunile intre care se desfasoare comertul. rol in mentinerea pacii. 292 26 Economie: manual universitar. au facut din conventia asupra arhitecturii economiei stabilita la Bretton Woods o amintire. de tipul fondurilor de risc si a speculatiilor cu derivative. in primul rand Japonia si Germania. 2000 28 Alexandru Tasnadi. 7 . p. Fiecare tara semnatara a acordului era obligata sasi defineasca valoarea paritara a monedei in aur sau in dolari. Modificarea valorii paritare era admisa numai in cazul unor dezechilibre fundamentale in economia interna. pe scena economiei mondiale aparand noi puteri. vol. 22:292. Bretton Woods reprezinta o culme a posibilitatilor de a gestiona institutional o economie gandita sa iasa din criza. Bretton Woods a guvernat o economie in avant.Robert A. ceea ce i-a conferit o putere deosebita. sistemul monetar international de la Bretton Woods nu mai era adecvat pentru ultima partea a secolului. Fordham International Law Journal. Bucuresti. concomitent cu erodarea pozitiei dolarului. 2003. cursul de schimb al unei monede nationale putea sa oscileze cu 1%. iar mijloacele prin care aceasta s-a realizat emanau din puterea financiara deosebita de care dispuneau. 25 Arhitectura finantelor internationale. Constantin Doltu ..888671 grame). aparitia agentilor ce nu au normare unanima. cat si Banca Mondiala au avut. Constantin Doltu –op. Aceast a clauza ar fi fortat o schimbare revolutionara in procedurile operationale in SUA. 24 Atat FMI. Editura ASE. p. O alta caracteristica este reprezentata de fixitatea cursurilor de schimb. Editura Economica. prin vanzarea-cumpararea de moneda. conditia de ceteris paribus pentru factorii extraeconomici fiind subinteleasa. este materializarea spiritului de la Bretton Woods. a economiei mondiale in ansamblu. Bucuresti. Intre timp se accentuase dezvoltarea inegala a tarilor cu economie de piata. Elaborat intr-un moment in care cel de-al doilea razboi mondial nu era terminat.. Dar astazi exact influenta a ceea ce a neglijat Bretoon Woods constituie ponderea seminificativa a proceselor economice globale.cit.

Europa poate produce o expansiune prin vanzarea de aur. In august 1971. in conditiile in care balanta de plati externe a SUA se deteriorase. intareste pozitia rezervei si permite o expansiune monetara.34 Convertibilitatea monetara a functionat asadar pana in 1971.362 8 . In scurta perioada de patru decade. Ca urmare.. etalonul dolar constituie un „sistem” ce are implica tii pe care trebuie sa le luam in considerare.30 Portofoliul dolar-aur al Europei este o variabila a controlului: cand Europa transforma dolarii in aur. cand politica monetara a SUA este deflationista.cit. Regula cursului de schimb ar fi cerut SUA s a suporte toate monedele straine pe piata din New York sau sa o inchida. Europa poate stimula o contractie in cumpararea de aur. o crestere imensa a aparut in comertul international siin sistemele de plati. pe cand cea din urma determina preturile lumii si veniturile. 35 Prin urmare. SUA au cumparat si au vandut aur in interiorul unor marje inguste ale paritatii fixe. Ana Bal – op.32 Cand politica monetara a SUA forteaza inflatia in restul lumii. Acest lucru s-a datorat acumularii unor puternice tensiuni in cadrul SMI. „Fereastra” aurului a fost declarat a inchisa si dolarul a fost declarat oficial inconvertibil.31 Politica Europei de cumparare a aurului influenteaza. in 29 30 Ibidem Ibidem 31 Ibidem 32 Ibidem 33 Ibidem 34 Ibidem 35 Sterian Dumitrescu. SUA au refuzat cererile de convertire a dolarului in aur f acute de Marea Britanie si alte tari. direct sau indirect. slabeste pozitia rezervei SUA si stimuleaza o contractie monetara. p. Pentru a nega aceasta obligatie. SUA au avut o subclauza cruciala. politica monetara a SUA. care permitea unui membru sa fixeze pretul aurului la necesitatile cursului sau de schimb.Deoarece sistemul functiona inca de la devalorizarea francului din 1936 si de la Acordul Tripartit din acela si an. pe 27 decembrie 1945. Totusi. SUA extind sau restrang politica monetara potrivit pozitiei excessive sau deficiente a aurului si Europa cumpara sau vinde aur de la SUA potrivit inflatiei sau deflatiei provocata de politica acesteia. deocamdata.29 Majoritatea celorlalte tari au ancorat monedele lor fata de dolar. cand presedintele Nixon a decis suspendarea convertibilitatii dolarului in aur.33 Deci. prin intermediul lirei sterline sau uneia dintre celelalte monede de rezerva. si cand transforma aurul in dolari. fara ca Fondul sa aiba cea mai mica legatura cu acest lucru. articolele Acordului au intrat in vigoare si FMI a luat fiinta ca organizatie de sine statatoare. iar rezervele de aur de la Fort Knox se micsorasera ingrijorator. Acest sistem a cazut in vara anului 1971 dupa o criza a marcii.

autoritatea asupra miscarilor de capital catre interior sau catre exterior revine numai membrilor. A treia si cea din urma teorie se refera la faptul ca daca regulile privind controlul schimbului adoptate de un membru sunt mentinute sau impuse constant de catre articolele 9 . Doua mentiuni sunt atasate acestei prime teorii: in primul rand. definitia platilor pentru tranzactiile internationale curente (din articol) este una extensiva. Deoarece aceste exceptii facute de FMI constituie derogari de la obligatiile permanente ale membrilor. aprobarea FMI nu trebuie sa dureze mai mult de o perioada determinata de timp. chiar daca referinta se face la acele concepte originale care au persistat sub forma a trei versiuni ale articolelor si au supravietuit Primului si celui de-Al doilea Amendament . Observatorii sistemului monetar international se contrazic in analiza fortelor care au produs. Aceste concepte nu pot fi reduse la gradul de simple propuneri. Conceptele Bretton Woods care sunt cel mai strans legate de controlul schimbului si indatorarea externa pot fi rezumate in 3 teoreme si cateva anumite mentiuni la acestea. care au libertarea de a urma sau de a incalca restrictiil impuse de Fond. Fondul a fost nevoit sa faca fata unor grave vicisitudini.aceasta poveste. In al doilea rand. in al treilea rand. care au luat fiinta in 28 iulie 1969 si respectiv 1 aprilie 1978. Prima teorie afirma interzicerea controlului la schimb. FMI poate aproba masuri legate de schimb care in principiu sunt interzise si neautorizate. poate pierde dreptul de a mai primi resurse ulterioare prin vreun acord stand-by. care sa-I permita membrului respactiv sa-si rezolve problemele. sau care nu au intervenit pentru a stopa problema datoriei. aceasta a doua treorie are trei mentiuni: in primul rand. Cea de a doua teorie este ca. Fondul poate sa exercite o influenta considerabila asupra politicilor si practicilor practicate la restrictii de catre un membru. prohibitiile nu sunt absolute. daca Fondul gaseste ca circumstantele unui membru ar justifica aprobarea. in al doilea rand. cea mai recenta dintre ele fiind problema datoriei externe. spre deosebire de restrictiile la plati si transferuri pentru tranzactii internationale curente. in conditiile actuale. Fondul poate sa exercite o anume influenta asupra politicii unei tari la intrarea siiesirea de capital. in special atunci cand membrii realizeaza un surplus sau un deficit la balanta de plati. Articolele dau dreptul membrilor sa isi exprime o opinie in favoarea aranjamentelor legate de tranzitie. S-a cerut sa se analizeze gradul de eficienta a conceptelor fixate la Bretton Woods. in conditiile in care acesta restrictioneaza aspectele tranzactiilor internationale in conturi curente. iar daca acesta nu respecta conditiile numite de FMI. De asemenea.

7. în sensul că dolarul avea un rol special. vol. ambasadorul USA in Spania. Implicatii actuale Sistemul Monetar Internaţional a fost un sistem monetar “de rezervă” si asimetric. convertirea dolarului în aur. În condiţiile Acordului de la Bretton Woods. de pilda nevoile complexe si in continua evolutie ale tarilor in curs de dezvoltare. a observat ca acel “miracol politic”. Constantin Doltu – op. 10 . de a atinge telurile propuse. curtea sau alti membrii trebuie sa trateze anumite contracte ca imposibil de implementat.. au contribuit enorm la conturarea unei economii mondiale trainice. dar au mai existat si multe alte tari care si-au pus amprenta asupra produsului final – in special China. Richard Gardner. a fost cu atat mai semnificativ. sustinut. economic si social au suferit modificari frecvente si fundamentale. iremediabile. acela al cooperarii si stabilitatii economice internationale. tendinta catre o simetrie mai accentuata a economiilor marilor state industrial. Ţările europene erau constrânse de disciplina echilibrului extern având o armă. pentru toti cei prezenti atunci. si au analizat evolutia economiei globale in acea jumatate de secol scursa de la conferinta din iulie 1944. cu cat a fost infaptuit in tioul unui razboi mondial. punand in balanta realizarile si insuccesele suferite pe parcurs. Prin efortul comun. majoritatea monedelor erau stabilite faţă de dolar. 36 Joseph Gold – Exchange Controls and External Indebtedness: Are the Bretton Woods Concepts still Workable?.cit. politica monetară a SUA era stabilita în funcţie de rata rezervelor interne de aur şi de angajamentul pentru o convertibilitate externă a dolarului. delegatii au reusit sa transforme Bretton Woods intr-un simbol mondial. care s-a petrecut in numai trei saptamani. delegati ai tarilor membre Grupului Bancii Mondiale s-au reunit la o Conferinta aniversara. p. unul dintre cele mai intense momente din viata lor. iar dolarul era stabilit faţă de aur. Intocmirea articolelor a revenit in mare parte Marii Britanii si reprezentantilor SUA. de catre delegati ai unor tari cu experiente si obiective foarte diferite. Astfel. cu care puteau pune sub presiune SUA. probabil experienta definitorie a vietii lor profesionale. 1984-1985. Acestia au luat cuvantul pe rand. Dupa cum Jaques Polak (unul dintre participantii de seama la Conferinta de la Bretton Woods) a afirmat in discursul sau din cadrul conferintei de la Madrid. Franta si India. experienta din 1944 a fost. Aceasta teorie nu are mentiuni. Houston Journal of International Law. “Gemenii Bretton Woods”. cele doua institutii create in iulie 1944.36 6. 5 37 Alexandru Tasnadi.37 La 50 de ani de la Conferinta de la Bretton Woods.FMI. in care mediile politic. la Madrid. Aceste doua institutii au infruntat numeroase provocari si inovatii. daca acestea contravin regulilor.

desemnata nucleul solid al intregului sistem. p. s-au estompat in timp. de asemenea. 1985. ar putea fi un element folositor pentru intoarcerea la un sistem organizat. de a-si pune la dispozitie resursele. 75. FMI si-a pastrat o parte din atributiile esentiale stabilite la Bretton Woods. 78 11 . accelerarea inovatiilor tehnologice si raspandirea lor. membrilor sai cu o balanta deficitara de plati. vol. intrepatrunderea pietelor. sub masuri de precautie corespunzatoare. Unele reguli.interdependenta crescanda dintre tarile industriale si cele in tranzitie. 38 39 James Boughton. Sistemul financiar international intrat in vigoare la Bretton Woods si ajuns la apogeu in anii 1950-1960 – promovand rata de schimb fixa si nefluctuanta intre monedele diferitelor tari – s-a prabusit la inceputul anilor ’70. modelul european de integrare a adoptat in multe dintre deciziile sale strategice institutii financiare ale sistemului Bretton Woods. a pus problema unei eventuale instabilitati. in Articolul 1 al Acordului: de a incuraja cooperarea monetara internationala. cum ar fi orientarea ratelor de schimb catre anumite obiective. Totusi. cu scopul de a-i ajuta in redresarea financiara. 38 Aceasta evolutie a stimulat comertul international si a contribuit la o rata de crestere economica nemaiintalnita si un extraordinar avant economic la nivel mondial. cit. The American Economic Review..40 In prezent. no.2. si rolul limitat al fluxurilor private de capital. Conditiile care favorizasera sistemul initial. dar. p. Sarwaf Lateef– loc.39 Sistemul Bretton Woods a functionat pentru o perioada pentru ca regulile sale au fost in acord cu nevoile timpului si acceptabile de marile puteri. si anume predominanta unei singure superputeri economice.10 Ibidem 40 John Williamson – On the System in Bretton Woods. si este foarte putin probabil sa mai revina vreodata in actualitate.

Ayhan – Income Distribution and the Bretton Woods Institutions: Promoting an Enabling Environment for Social Development. Bucuresti. John D. vol. – Drept international contemporan. Sterian. 7.II. 6 CIORCIARI. Al. KOSE. 2002 ECONOMIE: manual universitar. Transitional Law & Contemporary Problems. vol. Editura Economica. Editura Economica. Bucuresti. Alec– Years of Recovery. Editura AllBeck. Methuen. 2003 FUEREA . Spain. 1996. Joseph – Exchange Controls and External Indebtedness: Are the Bretton Woods Concepts still Workable?. M. London and New York. LATEEF. Adrian. Editura AllBeck. 2000 NASTASE. Washington 1995 CAIRNCROSS. MIGA-BESTELIU. Fordham International Law Journal. Bucureşti. British Econonomical Policy 19451951. Bucuresti. Monitorul Oficial. BAL.1985 CARRASCO. BLIBLIOGRAFIE BOUGHTON . Ana – Economie Mondiala. 22:292 DUMITRESCU. Enrique R. September 29-30. Sarwaf – Fifty Years After Bretton Woods-The Future of the IMF and the World Bank (proceedings of a conference held in Madrid. World Bank Group. Bucuresti.– A Prospective Enlargement of the Roles of the Bretton Woods Financial Institutions in International Peace Operations. Bucuresti. Dan Drosu – Drept financiar şi fiscal. BOLINTINEANU.. 2003 12 . 2003 GOLD. vol. 1995 SAGUNA. Houston Journal of International Law. R. Raluca – Organizatii internationale interguvernamentale. 1994) – International Monetary Fund. James. 1984-1985. Editura AllBeck.A. Augustin – Drept comunitar european.

Constantin . The American Economic Review. 75.TASNADI. no.Robert A.imf. Bucuresti. Editura ASE. 1985 www. vol. Alexandru.2. 2000 WILLIAMSON.org 13 . Mundell şi zonele monetare optime. DOLTU. John – On the System in Bretton Woods.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->