Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Caracterizare fizico-geografic
Cuprins
1. Introducere 2. Geografie 3. Clim 4. Istorie 4.1 Creterea naionalismului 4.2 Al doilea rzboi mondial 4.3 Perioada post-belic 5. Administraie public 6. Infrastructur 6.1 Drumuri 6.2 Aerporturi i porturi 6.3 Cile ferate 7. Cultur 8. Orae nfrite 9. Obiective turistice 9.1 Catedrala luterana Reykjavik 9.2 Hallgrimskirkja 10. Bibliografie
1.Introducere
Reykjavk este capitala Islandei, cel mai mare ora din aceast ar i capitala cea mai nordic din lume, fiind aflat foarte aproape de cercul polar. Se afl n sud-vestul rii, n golful Faxafli - o regiune cu multe peninsule, insule i strmtori. Se crede c prima aezare permanent a unor populaii scandinave n aceast zon dateaz din anul 870 dup Hristos. Legenda i atribuie lui Inglfur Arnarson alegerea acestui loc. Etimologia Reykjavk-ului se datoreaz multelor izvoare termale din jurul acestei regiuni, Reykjavk traducndu-se prin "golful aburilor". Este asezat in nordul extrem al Europei si face ca turistii sa isi doreasca sa o reviziteze avand cladiri colorate, o lume pestrita, o viata de noapte activa si spiritul sau tanar. Farmecul orasului rezida in multimea contrastelor sale, care creeaza un tumult de energie. Reykjavik-ul ofera o combinatie fermecatoare intre inocenta specifica zonei rurale si agitatia demna de un mare oras. Este populat de cetateni muncitori dornici de afirmare pe plan profesional in ciuda falimetului national iminent. Orasul se afl n sud-vestul rii, n golful Faxafli (o regiune cu multe peninsule, insule i strmtori). Poti gasi in capitala Islandei toate marcile culturale demne de un oras european al secolului 21: cafenele primitoare, restaurante dintre cele mai bune din lume, muzeuri si galerii de standard inalt, si bai geotermale moderne.
2.Geografie
Reykjavk se afl n sud-vestul Islandei. n zona oraului, coasta Atlanticului este caracterizat prin prezena a numeroase peninsule, golfuri, strmtori i insule. n timpul Erei glaciare (acum aproximativ 10.000 de ani) un mare ghear acoperea pri din zona oraului, pn la lftanes. Alte pri din ora erau acoperite de apele mrii. n perioadele calde i la sfritul erei glaciare, unele din dealuri, ca de exemplu skjuhl erau insule. Fostul nivel al mrii este indicat de sedimente aflate pn la o altitudine de 43 m peste nivelul actual al mrii. Dealurile skjuhl i Sklavruholt par a fi rmiele unor foti vulcani activi n timpul perioadelor mai calde ale erei glaciare.Dup era glaciar, pmntul s-a ridicat pe msur ce majoritatea ghearilor s-au prbuit, i a nceput s arate ca astzi. Zona capitalei a continuat ns s fie modelat de cutremure i erupii vulcanice, cum ar fi cea de acum 4500 de ani din lanul muntos Blfjll, cnd lava ce cobora din valea Ellia a ajuns la mare n golful Elliavogur. Cel mai mare ru ce curge prin Reykjavk este rul Ellia, ru nenavigabil, cunoscut pentru pescuitul de somon. Vrful Esja, de 914 m, este cel mai nalt munte din apropierea Reykjavkului. Oraul Reykjavk se afl n mare parte pe peninsula Seltjarnarnes, dar suburbiile se ntind nspre sud i est. Reykjavk este un ora mprtiat; mare parte din zona sa urban se prezint ca suburbii cu densitate sczute, iar casele sunt de regul la distane mari unele de altele. Cartierele rezideniale exterioare sunt i ele la distane mari unele de altele; ele sunt legate de principalele artere de circulaie care traverseaz spaii vaste nelocuite.
3.Clima
n ciuda poziiei sale n extremitatea nordic a Atlanticului, Reykjavk are o clim mult mai cald dect majoritatea locurilor aflate la aceeai latitudine. Temperaturile medii din timpul iernii nu sunt mult mai mici dect cele din New York City. Temperaturile scad foarte rareori sub -10 C iarna, deoarece clima coastei islandeze sufer influena moderatoare a curentului Golfului. Clima este una subpolar oceanic, iar oraul se afl la extremitatea nordic a zonei de clim temperat. Poziia oraului pe coast l expune, ns, vnturilor care sunt foarte puternice iarna. Verile sunt rcoroase, temperatura fluctund ntre 1015 C, depind uneori 20 C. Reykjavk are parte de 213 zile cu precipitaii msurabile pe an. Perioadele de secet sunt rare i apar rareori n timpul verii. Primvara tinde s fie cel mai nsorit anotimp, n mod deosebit luna mai. Anual, n Reykjavk sunt aproximativ 1.300 de ore de vreme nsorit, comparabil cu alte locuri din europa de nord i nord-est. Cea mai ridicat temperatur nregistrat vreodat n Reykjavk a fost de 26,2 C, la 30 iulie 2008, iar cea mai sczut temperatur a fost de -24,5 C la 21 ianuarie 1918. Temperatura nu a sczut sub -20 C de la 30 ianuarie 1971.
4. Istorie
Ingolfur Arnarson, un fugar norvegian, a fost primul islandez mentionat oficial in anul 871 d.H. Conform mitului, acesta s-a stabilit in Golful Fumegand (Reykjavik-ul de astazi, denumit asa datorita aburilor eliberati din apele sale termale) dupa ce a naufragiat. Conform surselor scrise in secolul XII, acesta si-a construit ferma in Aalstrti, in urma excavarilor fiind desoperita o asezare vikinga acolo. Secole de-a randul, Reykjavik-ul a ramas la stadiul de asezare constituia din ferme. In 1225, o importanta manastire augustina a fost cladita pe insula Viey situata in largul Reykjavikului, fiind distrusa insa in timpul reformei protestante din secolul XVI. La inceputul secolului XVII, regele danez a instituit monopolul asupra comertului islandez, ceea ce a condus la infometare si stare economica proasta in intregul cuprins al Islandei. In incercarea de a depasi embargo-ul impus, seriful local Skli Magnsson, parintele Reykjavik-ului, a ridicat fabrici de prelucrare si vopsire a lanei, in 1750. Reykjavik-ul a cunoscut un veritabil boom economic in timpul celui de-al doilea razboi mondial, cand pe teritoriul sau au stationat trupe americane si britanice, la Keflavik. Incepand cu anii '50, capitala islandeza a cunoscut prosperitatea, inaintand cu pasiune catre secolul XII. Astazi, printr-o ironie istorica, golful fumegand al vikingilor este cunoscut drept orasul fara fum.
5. Administraie public
Consiliul local guverneaz oraul Reykjavk, conform legii 45/1998 fiind ales direct de locuitorii cu domiciliul n ora cu vrsta de peste 18 ani. Consiliul are 15 membri alei pentru un mandat de 4 ani. Consiliul alege membrii
comisiilor, i fiecare comisie gestioneaz un anume domeniu cu autoritatea consiliului. Cea mai important comisie este Comisia Municipal ce deine puterile executive mpreun cu primarul. Primarul este principalul oficial i conduce operaiunile municipale.
6. Infrastructur
6.1 Drumuri
Rata deinerii de autovehicule n Islanda este una dintre cele mai mari din lume, cu aproximativ 522 de vehicule la mia de locuitori,dei Reykjavk nu este afectat prea grav de problemele de trafic. Oraul este brzdat de osele largi cu multe benzi ce leag diversele cartiere i suburbii i locurile de parcare sunt abundente. Transportul public const dintr-un sistem de autobuze (numite Strt bs). Centura ora ului l ocolete pe la margini i l leag de restul Islandei.
7. Cultur
Casa de Cultur s-a deschis n 1909 i are mai multe expoziii importante. Iniial fiind Muzeul Naional i de Istorie Natural, n 2000 el a fost remodelat pentru a promova cultura islandez. Multe dintre comorile naionale ale Islandei sunt expuse aici, printre care Edda Poetic i Sagas, n manuscris original. Sunt i expoziii temporare pe diverse subiecte.
8. Orae nfrite
9. Obiective turistice
9.1 Catedrala luterana Reykjavik
In aceasta mica biserica luterana, construita intre 1788 si 1796, au fost proclamate suveranitatea si independenta Islandei. Imnul national al tarii a fost pentru prima oara cantat aici, in 1874.
Din 1845, membrii cabinetului s-au adunat aici pentru a asculta slujbele. Printre obiectele expuse aici se afla o cristelnita donata in secolul XIX de sculptorul Bertel Thorvaldsen. In acest loc s-a aflat initial un lacas de rugaciune care dateaza din anul 1200 d.H.
9.2 Hallgrimskirkja
Aceasta biserica, element arhitectonic simbol al orasului si totodata cea mai inalta cladire din Islanda, domina orasul si este vizibila de la o distanta de 16 km intr-o zi insorita. Primindu-si denumirea dupa poetul, compozitorul de imnuri si clericul Hallrimur Petursson, cladirea a fost ridicata in aproape 40 de ani, fiind finalizata in 1986. Constructia este inedita prin designul sau reprezentat de columnele de bazalt care flancheaza clopotnita acesteia
10. Bibliografie
www.wikipedia.com www.wikipedia.ro www.turistik.ro