Sunteți pe pagina 1din 5

Dinu Paturica

- personaj principal de roman traditional, realist, obiectiv - antierou - personaj realist - parvenitul (arivistul) "Ciocoii vechi si noi", de Nicolae Filimon - roman traditional realist-obiectiv -

Romanul "Ciocoii vechi si noi" de Nicolae Filimon (1819-1865) a fost publicat mai intai in "Revista romana", iar in volum a fost publicat in 1863. Romanul lui Filimon este precedat de mai multe incercari narative, cele mai multe nerealizate sub raport literar: "Tainele inimii" de Mihail Kogalniceanu (1855), "Manoil" (1855) si " Elena" (1862) de Dimitrie Bolintineanu. "Ciocoii vechi si noi sau Ce naste din pisica soarece mananca", subintitulat de autor "romant original", este considerat primul roman romanesc . Romanul este realist, deoarece contureaza o monografie a Tarii Romanesti din prima jumatate a secolului al XlX-lea (1814 - 1830) si are o compozitie de factura romantica, pentru ca modalitatea artistica de construire a personajelor este antiteza, acestea profilanduse In alb si negru. Figura lui Dinu Paturica, personaj principal si realist, lucrat exclusiv in tonalitati negative, antierou, intruchipeaza ciocoimea de la inceputul secolului al XlX-lea, fata de care vocea auctoriala isi exprima ura si dispretul in termeni foarte duri, dar si ingrijorarea privind pericolul pe care il constiruie pentru tara ivirea acestei noi paturi sociale autohtone. Fericire perfect nu exist pe acest
pmnt; aceasta s-a zis de mult timp i de oameni foarte nvai; avem ns ceva care seamn cu dnsa: avem iluziunea, credina i sperana. Aceste daruri divine compun aci, pentru noi, ceea ce numim fericire.

Semnificatia numelui caracterizeaza indirect protagonistul, "Paturica" exprimand, pe de o parte, faptul ca el este reprezentant al unei paturi sociale ce ameninta sa se consolideze in prima jumatate a secolului al XlX-lea in Tara Romaneasca, iar pe de alta parte, poate sugera sensul cuvantului patura, cu trimitere evidenta catre perfidia personajului, acoperita de aparenta cinstei si corectitudinii. In "Dedicatie", dar mai ales in "Prolog", Filimon realizeaza, in mod direct, un portret impresionant ciocoiului, in care se inscrie perfect antieroul Dinu Paturica si din care reies principalele caracteristici ale acestui tip de parvenit: "straluciti luceferi ai viciilor", "putrajunea si mucegaiul", "om venal, ipocrit, las, orgolios, lacom, brutal pana la barbarie", "inamici ai onoarei si ai tutulor virtutilor cetatenesti", "vulpi cu doua picioare". Inca din primele pagini ale romanului naratorul il aduce in scena pe Dinu Paturica, al carui prim portret fizic sugereaza parvenitismul acestuia: "un June de 22 de ani, scurt la statura, cu fata oachesa, ochi negri, plini de viclenie, un nas drept si cu varful cam ridicat in sus, ce indica ambitiunea si mandria grosolana". Viclenia ochilor si forma nasului care evidentiaza lacomia nelimitata si infumurarea necioplita exprima in

mod directinsusirile principale ale ciocoiului domic de parvenire, de ascensiune si imbogatire rapida. Omul mbogit prin furtiag nu se satur niciodat de avere. Fizionomia personajului este semnificativa pentru trasaturile morale ale eroului, iar vestimentatia asupra caruia naratorul insista in continuare ilustreaza conditia sociala umila a lui Paturica de la inceputul romanului: "imbracat cu un anteriu de samalagea (stofa de Damasc -n.n.) rupt in spate; cu caravani (panlaloni -n.n.) de panza cu marginile cusute in gherghef; cu picioarele goale bagate in niste iminei (pantofi taranesti din piele groasa, cipici -n.n.) de saftian (piele de capra - n.n.), care fusesera odata rosii, dar isi pierdusera coloarea din cauza vechimei; la incingatoare cu niste calimari colosale de alama; in cap cu cauc (boneta inalta, rotunda -n.n.) de sal (stofa - n.n.), a carui coloare nu se putea destinge din cauza peticelor de diferite materii cu care era carpit, si purtand ca vesmant de capetenie o fermena (haina scurta n.n.) de pambriu (stofa - n.n.) ca paiul gniului, captusita cu bogasiu rosu".

Dinu Paturica este ambitios, viclean, brutal si grosolan in actiunile sale, obsedat de ascensiune sociala si de imbogatire grabnica, in slujba carora pune o imaginatie diabolica. In constructia personajului exista o ipocrizie, dar si o inteligenta malefica pe masura, insusiri reiesite in mod indirect din faptele si atitudinea personajului. Primit in casele postelnicului Tuzluc, in functia modesta de ciubucciu, el adopta masca supuseniei si a umilintei, iar acest prim pas pe "pamantul fagaduintei" il face optimist: "am pus mana pe pane si pe cutit; curagiu si rabdare, prefacatorie si iuschiuzarlac (dibacie, siretenie - n.n.) si ca mane voi avea si eu case mari si bogatii ca ale acestui fanariot". Ciubucciul simuleaza atat de bine devotamentul, incat, in scurta vreme, Tuzluc ii acorda incredere deplina, dandu-i ca misiune supravegherea tutoarei sale, Chera Duduca. Din momentul in care Duduca devine amanta lui, apoi complice in demersurile de saracire a lui Tuzluc, Paturica este sigur ca "a invatat pe dinafara alfabetul norocului" si simte ca i s-au deschis toate portile spre atingerea telului. Pentru initierea cat mai eficienta in drumul ascendent pe scara sociala, Paturica se ocupa serios de "educatiunea" sa, invata limba greaca si se straduieste asiduu in asimilarea unor modele instructive pentru atingerea scopului, acela de a-si insusi averea postelnicului. Da dovada de o "silinta extraordinara" in cititul cartilor, intre care "Principele" lui Machiavelli ocupa locul central, isi canalizeaza, fara ezitare, efortul spre acele texte care sa-i stimuleze imaginatia: "mie-mi trebuie carti care sa-mi subtieze mintea, sa ma invete mijlocul de a ma ridica la marire". Metodele ingenioase pe care le foloseste Paturica "spre a deveni perfect in arta ipocriziei" se inscriu in practicile parvenirii, care se definesc indirect atat prim faptele protagonistului, cat si prin relayia lui cu celelalte personaje. Pentru o ascensiune sociala grabnica si o acumulare rapida de averi, Paturica nu are niciun scrupul, foloseste cele mai josnice procedee, intre care furtul, minciuna, abuzul, inselatoria, falsificarea si mai ales priceperea de a-si face complici din eventualii oponenti.

O insusire care-l defineste pe Dinu Paturica este aceea de maestru al disimularii, ce reiese, indirect, mai ales din relatia lui cu celelalte personajeale romanului. La inceput, eroul isi ascunde cu o extraordinara stapatiire de sine adevaratele intentii, facandu-se iubit si pretuit de credulul sau stapan.Episodul narativ in care Paturica se dovedeste afabil si foarte indatoritor cu toti servitorii de la curtea lui Tuzluc evidentiaza, indirect, ipocrizia ca principal mijloc de parvenire. In locul lui Gheorghe, singurul care simtise duplicitatea lui Paturica, naivul Tuzluc il avanseaza vataf de curte, apoi ii da postul de sames (functionar administrativ, indeplinind functia de contabil si strangator de biruri n.n.) la hatmania tarii. Prin "curagiu si rabdare, prefacatorie", cum afirma direct naratorul, Paturica isi ia drept complici pe Duduca si Chir Costea Chiorul si reuseste astfel sa-si insuseasca intreaga avere a binefacatorului sau. Pe de alta parte, functia de sames, pe care o detine Dinu Paturica, este o alta sursa de imbogatire frauduloasa si rapida. Avand acum pe mana intreaga averea postelnicului, o administreaza in folosul sau, falsificand documente financiare, marind darile taranilor, iar cand acestia nu-i pot satisface setea diabolica de bani, ii pedepseste cu sadism, prin unealta sa docila, Neagu Rupe-Piele: ii unge cu pacura, ii leaga de copaci si-i lasa prada viespilor si tantarilor, ii spanzura cu capul in jos, le bate tepuse sub ungii ("... stia, si inca foarte bine sa tortureze pe nenorocitii tarani, punandu-le oua fierbinti in subtiori si dandu-le fum de ardei la nas, ca sa le ia cea din urma para din punga").
Parvenirea pe scara sociala domina si energizeaza toate gandurile, intentiile si faptele personajului, matrapazlacurile, escrocheriile si uzurparile lui defmesc, indirect, un personaj fara niciun fel de scrupul moral sau de constiinta. Veleitar (ambitios, pretentios-n.n.) peste masura, Paturica organizeaza o petrecere mai fastuoasa decat a lui Tuzluc, "nimic din delicatetile gastronomice ale Orientului nu lipsea pe masa ciocoiului, mai impodobita chiar decat a stapanului sau", numele oaspetilor sai sugerand - prin rezonanta culinara trasaturi morale transparente: Ciolanescu, Chioftea, Plosca, Boroboata. Condica in care Paturica tine socotelile curtii marelui postelnic Tuzluc este aratata prieteniior sai ca exemplu pentru modul cum se poate fura averea stapanului, fara ca acesta macar sa banuiasca ceva, numai astfel poti ajunge, sustine in prelegerea sa venalul Dinu, "om de lume noua ca sa stie a fura closca dupe oua! fara sa caraie" nimeni. Faptele si atitudinile comportamentale ale protagonistului evidentiaza, indirect, alte trasaturi care ii intregesc firea venala" si nesatioasa. Dinu comercializeaza dregatorii, falsifica bani si bijuterii, ia mita, fura cu nerusinare, iar cand stapanul sau, Tuzluc, e complet saracit il arunca in strada si se casatoreste cu fosta lui metresa, Chera Duduca, pe care o foloseste, apoi, ca momeala pentru viitorii parteneri in tenebroasele afaceri. Ajuns mare stolnic si ispravnic, imbatat de glorie, devine arogant, dovedindu-se ingrat si inuman chiar cu tatal sau. Acesta venise sa-si vada fiul, pentru a-i da binecuvantarea din urma, "cad sunt batran si poate ca mor fara sa te mai vaz!", insa este aruncat pe scari de catre servitori, din

porunca stapanului Paturica. Sentimentele de orice fel, cum ar fi compasiunea, recunostinta, mustrarea de cuget ii sunt cu desavarsire straine, iar cinstea este o trasatura morala cu totul necunoscuta personajului, atitudine despre care isi da seama si tatal lui, care rosteste un blestem cutremurator: "Cum ma gonesti tu pe mine, sa te goneasca ingerul domnului in toata viata; sa nu aibi prieteni in nenorocire, sa imbli din casa in casa cersind pane, ca sa-ti astamperi foamea si o tranta ca sa-ti acoperi goliciunea [...]. In chinurile boalei tale sa nu aibi pe nimeni care sa le mangaie si in vedeniile tale sa-ti stea inainte toate faradelegile tale", dar Paturica isi continua cu bucurie petrecerea, "fara sa se turbure de amarele imprecatiuni ale parintelui sau". Caracterul lui Dinu Paturica exclude orice fel de trasaturi pozitive. Casatoria sa cu Chera Duduca nu este urmare a dragostei, ci a unui calcul economic. Mediul ambiant este un alt procedeu indirect de caracterizare, lacomia nestapanita si ascensiunea rapida ale protagonistului sunt stimulate de coruptia si desfraul conducatorilor fanarioti, de setea acestora pentru imbogatire nemarginita. Om al timpului sau, Dinu Paturica isi conduce intreaga viata dupa principiul "ai bani, esti mare si tare, esti sarac, nu te baga nimeni in seama". Teoria sa despre omul "de lume noua" care stie a "fura closca dupe oua" este aplicata in practica prin inselarea, cu acte in reguia, a postelnicului, ducand la bun sfarsit preluarea intregii averi a fanariotului. Dupa fuga lui Voda Caragea, Dinu Paturica speculeaza noua situatie politica, creata de venirea la domnie a lui Alexandru sutu. Perfect cunoscator al "limbajului diplomatiei ciocoiesti", prin servilism si intrigi, Dinu Paturica dobandeste favorurile noului domnitor si rangul de mare stolnic, urcand in varful ierarhiei sociale. Dominat de "o ambitiune nemarginita", cum il caracterizeaza direct naratorul omniscient, el tinteste, in arivismul sau, treapta cea mai de sus a piramidei sociale, cad "ce folos ar fi fost avutia pentru dansul, daca i-ar fi lipsit acea pozitiune sociala care ar fi putut sa-i deschiza usile boierilor celor mari si sa-l faca egal cu dansii". Orgoliul, vanitatea si grosolania ii dau frisonul puterii politice, vizand "cele mai inalte demnitati ale tarii". Izbucnirea revolutiei lui Tudor Vladimirescu ii ofera lui Dinu Paturica inca un prilej de "a arata lumii duplicitatea si lasitatea caracterului sail", dupa cum afirma direct naratorul. El devine partas. la "vanzarea celui mai mare barbat al Romaniei", Tudor Vladimirescu isi primeste in schimbul acestei inalte tradari functia de ispravnic in doua judete, Prahova si Sacuieni. Cu acest prilej, rosteste un discurs demagogic in propriul sat natal, Bucov, in care promite, cu fatarnicie, boierilor sj opincarilor ca "pe cat timp voi fi cu voi, nimeni nu va fi asuprit cu o para mai mult peste ce hotaraste nezamul" (lege, regulament - n.n.). Asociinduse cu Neagu-Rupe-Piele, castigul lui Dinu Paturica este de patru ori mai mare pe an decat in perioada precedents, profit smuls de la tarani si de la arendasi prin metode pline de cruzime, insa el este tot nemultumit, dorind bogatii nelimitate. Declinul personajului este brusc si la fel de spectaculos ca si ascensiunea acestuia. Domnitorul pamantean, Grigore Ghica, il condamna in urma revoltei taranilor, care vin la palat cu "rogojina aprinsa-n cap si jalba-n protap" ca sa dezvaluie lungul sir de nelegiuiri si agresivitati comise de ciocoi. Pedepsirea exemplara a lui Dinu Paturica peritru comiterea "lasitatilor si crimelor cele mai

ingrozitoare numai ca sa ajunga la marire", prin intemnitarea lui in ocna parasita de la Telega, unde moare de foame, intr-o mizerie cutremuratoare, este o atitudine moralizatoare a naratorului obiectiv, care il condamna la o moarte chinuitoare atat din punct de vedere psihic, cat si fizic. Parasit de toti prietenii de chefuri, Dinu Paturica este anuntat printr-o scrisoare ca "sotia d-tale a luat tot din casa si a fugit cu un turc peste Dunare, lasand pe bietii copilasi pe drumuri. Mosiile, viile si casele s-au vandut la mezat, iar banii s-au trimis cu om domnesc sa se imparta la tarani" si ca tatal sau murise "de inirna rea". Instiintarea oficiala din partea domnitorului roman Grigore Ghica ii comunica lui Dinu Paturica sentinta conform careia "o sa putrezesti in ocna parasita, ca sa slujesti de pilda si altor hotomani ca tine". In finalul romanului, Filimon construieste o scena de factum romantica, in care se intalnesc, la o rascruce, "cadavrul cel purtat pe pat mortuar si insotit de preoti si cantareti" al lui Andronache Tuzluc cu cel al lui Dinu Paturica, "tras de doi cai de sat in acea caruta mizerabila", chiar in fata pravaliei lui Chir Costea Chiorul, "tintuit" pe usa "pentru toate crimele ce savarsise". Romanul "Ciocoii vechi si noi" este mai intai un roman tipologic, prin construirea tipului de personaj arivist, Dinu Paturica, primul din literatura romana, care,va fi urmat de Nae Catavencu, de Lica Trubadurul sau de Stanica Ratiu, iar semnificatia numelor din roman il preced pe Caragiale. Romanul "Ciocoii vechi si noi" este unul de tipologii, vocea auctoriala intervenind in definirea personajelor cu epitete incriminatoare, ori dimpotriva, cu numeroase aprecieri entuziaste, in functie de faptele savarsite de acestea. Stilul este greoi, incarcat cu arhaisme lexicale si fonetice si cuvinte grecesti specifice acelei epoci, care dau o tenta de autenticitate si realism romanului. Fraza are o structura orala, cursiva, iar dintre figurile de stil se remarca epitetul hiperbolic: "calirmri colosale", "infernala taiharie". Formula stilistica este, adesea, balzaciana prin detaliile prezente in descrierea incaperilor, a caselor, a portretelor fizice si a imbracamintei personajelor. Acceptat ciubucciu de catre postelnic, Paturica este condus de catre vataful Gheorghe in odaia ce-i fusese harazita, prilej cu care naratorul descrie minutios incaperea: o vatra, un ibric "colosal", un dulap cu ciubuce "de antep (visin -n.n.) si de iasomie", imamele (varful ciubucului, prin care se trage fumul din lulea - n.n.) "de chihlimbar limoniu", feligene (cesti - n.n.) pentru cafea, "cu zarfurile (suport pentru cestile de cafea - n.n.) lor de argint", un lighean "de argint", un sapun "mosc"; alaturi, langa dulap, "un mizerabil pat de scanduri, acoperit cu o patura de lana albastra". Se sugereaza astfel, ca in odaie se aflau, mai ales, obiecte de care Paturica avea nevoie pentru a-l servi pe Tuzluc si foarte putine pentru uz personal. Referindu-se la Dinu Paturica, George Calinescu il consider "un Julien Sorel valah", tipul parvenitului care "iese din file si traieste in afara cartii. Nu este in literatura noastra [...] un erou cu acte mai solide de stare civila decat Dinu Paturica".