Sunteți pe pagina 1din 4

Despre antropologia audiovizuala n ce privete obiectivitatea i adevrul lucrului vzut, ceea ce vd, exist, AV ofer de fapt o viziune asupra

realitii, o metafor. Privirea antropologului este subiectiv, i n acelai timp, mijloacele tehnice de nregistrare i prelucrare devin att de perfecionate, nct uneori reprezentarea vizual a unui fenomen social de ex, se apropie mai mult de realitatea virtual. n folosirea fotografiei i a filmulu i (vizualului i audio-vizualului) ca mijloc de cercetare antropologic, important este de fapt privirea. Privirea celui care documenteaz un grup social, privirea individului devenit obiect al cercetrii, privirea celui pus n faa produsului cercetrii, sunt cele trei perspective conjugate care trebuie luate n considerare n cadrul oricrei cercetri de antropologie vizual. Toate aceste priviri sunt impuse sau influenate de zona geografic, de momentul desfurrii cercetrii i de mentalitile predominante care se confrunt cu aceast ocazie, chiar de curentele artistice sau de moda timpului. Analiza antropologic a imaginilor nseamn decodificarea consemnrilor vizuale ale experienelor umane, prin proiecia pe care aceste nregistrri (fotografii, imagini filmate sau picturi) o exercit asupra contextului din care provin. Fiind, aadar, o analiz contextualizat21, ea presupune o suprapunere a mai multor elemente de coninut pentru extragerea unui model general, r ealizarea unor corespondene privind diveri subieci n contexte similare bazndu-se pe puterea asocierilor. Juxtapunerea i cultivarea reaciilor spontane sunt metode specifice antropologiei vizuale. Intenia analizei de acest tip este bivalent, ea fiind condiionat att pe pla-nul expresiei (spaial i temporal), ct i pe planul coninutului (analizarea direct sau indirect). Antropologia urmrete toate manifestrile vizibilului uman, toate expresiile vizuale ale societii i toate metodele de comunicare ce utilizeaz vzul. Considernd producia cultu-ral, de la obiectele materiale pn la exprimrile non-verbale, antropologia vizual implic un efort interpretativ de explicitare a ritualurilor, ceremoniilor, structurilor culturii materiale i a oricror mijloace de producie a sensului prin ima-gini. Cum sa privim o fotografie Intr-o lume grabita, tot mai grabita, suntem aproape mereu in criza de timp. In afara domeniului nostru profesional, deseori, ca o masura de protectie la supraincarcarea cu informatie, nu sesizam decat lucririle sau evenimentele care ne atrag atentia in mod evident. Daca prima impresie nu este puternica, ne lasam purtati mai departe de iuresul cotidian... Si cand privim o fotografie, prima impresie este foarte importanta! Trebuie sa recunoastem, prima impresie este aceea care ne starneste interesul si ne determina sa insistam cu privirea asupra unei imagini, sa cercetam cauzele pentru care acea fotografie ne atrage, sa-i descifram mesajul. Percepem o emotie? Care este aceea? Bucurie sau tristete, siguratate sau comuniune, compasiune, etc. Cu cat o fotografie

este mai buna, cu atat emotia pe care vrea sa ne-o inspire autorul este mai evidenta iar sentimentul ce rezoneaza in privitor este mai pregnant. In analiza unei fotografii, prima impresie este un foarte bun punct de plecare. Emotiile si sentimentele izvorate din "prima impresie" sunt cel mai putin influentate de educatie si de domeniul nostru de interes profesional. De aceea, o data resimtite aceste emotii si sentimente, este util sa le identificam si le clarificam, daca dorim sa continuam analiza noastra asupra fotografiei. Cateva conditii necesare.Expunerea corecta a unei fotografii nu este decisiva pentru ca o fotografie sa fie buna, dar una prost expusa, are mai multe sanse de a declansa reactii negative din partea privitorilor. Ce inseamna o fotografie corect expusa? Un prim aspect este cel al corectei focalizari. Examinarea fotografiei cu o lupa va poate oferi date despre acest parametru. Un alt parametru ce trebuie analizat este echilibrul culorilor - pentru fotografiile color -, respectiv intervalul nuantelor de gri, alb pur si negru, dintr-o fotografie albnegru. In cazul fotografiilor color, reproducerea incorecta a culorilor este imediat sesizata si, daca nu exista un motiv evident, prompt sanctionata. De exemplu, reproducerea culorii pielii personajelor din fotografie este analizata de privitori si orice modificare a culorii creeaza o impresie dezagreabila. De asemenea, aveti grija ca cerul albastru sa fie redat albastru, iar vegetatia verde sa fie reprodusa cat mai natural. Impact Impactul unei fotografii reprezinta puterea sa de atractie, cea care atrage privirea si il determina pe vizitator sa se opreasca asupra ei! O fotografie cu impact puternic va determina o reactie, un raspuns, o emotie sau un sentiment in constiinta privitorului. Bucurie sau tristete, neliniste sau pace, mila sau furie, amuzament, orice reactie este mult mai buna decat nici o reactie sau decat celebrul "ei si?".Pentru a vedea cat impact are fotografia dvs., cea mai buna metoda este de a o arata prietenilor sau cunostintelor si de a observa reactiile lor. Subiectul In fiecare fotografie trebuie sa fie vizibila o poveste. O buna fotografie comunica privitorului un mesaj, cu valoare universala, accesibil tuturor privitorilor. O buna fotografie atrage atentia privitorului prin relatarea unui subiect de larg interes si pe il expune intr-un mod cat mai accesibil. Fotograful trebuie sa incerce sa expuna subiectul intr-un mod cat mai pregnant si, daca se poate, intr-un mod original. Pentru a creste puterea de comunicare, fotograful va trebui sa aiba grija sa simplifice imaginea, inlaturind/scotind din cadru tot ce este neesential si, mai ales, acele elemente care distrag atentia de la tema propusa.

Mesajul Fiecare fotografie transmite un mesaj, iar fotograful, dupa puterile sale, face ca acest mesaj sa fie mai puternic exprimat si deci mai evident, sau, din contra, mai greu de inteles. Fotograful traduce mesajul in simboluri, pe care le cauta in mediu si le transpune in fotografie, selectind din noianul de posibile simboluri, pe acelea care intaresc mesajul dorit si eliminind, dupa puteri, simbolurile distractive. Cu alte cuvinte recurge la un limbaj, bazat pe simboluri, prin care incearca sa comunice cu privitorul.In opinia mea, mesajul depinde in cel mai inalt grad de nivelul de educatie, atat al emitatorului-fotograf, dar si al receptorului-privitor al fotografiei. Existenta limbajului comun, a identitatii - sau cel putin a similitudinii -, dintre semnificat si semnificant, permite transmiterea mesajului. In schimb absenta limbajului comun face aceasta comunicare intotdeauna dificila, iar deseori rezultatele sunt contradictorii. Simboluri general recunoscute, precum copii infometati si rau imbracati transmit un mesaj despre saracie; din contra, o fotografie cu un automobil de lux, un mesaj de opulenta. Sau o fotografie in care o serie de obiecte sunt dispuse pe randuri si coloane, un mesaj de ordine, de simetrie. Alteori insa mesajul este incifrat in simboluri pe care nu toti privitorii le identifica si deci nu le recunosc semnificatia, iar uneori fotograful poate fi contrariat de comentariile - de altfel corete -, pe care le fac unii vizitatori, referitoare la mesajul receptionat si care este complet diferit de cel emis. De aceea, privitorul fotografiei ar trebui sa se gandeasca mai degraba la "ce mesaj percep eu?" decat la "ce mesaj incearca sa transmita fotograful?".
O fotografie celebr n Statele Unite ascunde o poveste emoionant. Protagonistul, un copil de 11 ani, cu mna bandajat i o expresie de neuitat, a devenit chipul exploatrii prin munc a copiilor n America anilor 20. Poza a fost fcut pe 23 octombrie 1912, dup un accident cumplit. Giles Edmund Newsom a pierdut dou degete de la o mn n timp ce lucra la o fabric de textile din Bessemer City. Biatul le-a spus autoritilor c avea 11 ani n momentul accidentului, ns prinii au susinut c era mai mare. i fratele su mai mic muncea n fabric de mai multe luni, ns familia a negat c i-ar fi obligat s aduc bani n cas. Mai mult, mama lor a susinut c bieii i -au gsit singuri slujbele. Un istoric a ncercat s refac traseul biatului i a descoperit c acesta a murit la vrsta de 18 ani, dup ce s-a mbolnvit de grip spaniol. Analizind aceasta fotografie,a minorului american deschide inimile spre o alta lume, plina de chinuri si umilinta unde copilul este exploatat din toate punctele de vedere si nu putem vorbi aici despre nici o forma de protejare legala a drepturilor sale, ba din contra o violenta in adevaratul sens al cuvintului.Copii de azi si cei din generatia anilor 1912 se afla intr-o mare diferenta,avind conceptii diferite de viata,posibilitati de dezvoltare atit cit si intelectuale,si nu-n ultimul rind drepturile generatiei contemporane a copiilor sunt garantate atit pe plan intern de catre Constitutie cit si extern pe plan International de Conventie cu privire la drepturile copiilor.

Structurarea simbolic se afl la rdcina oricrei gndiri, iar aceast teorie este susinut de numeroasele preocupri i studii ale lingvitilor, filosofilor, antropologilor, etnologilor, istoricilor religiilor. Henri Bergson sutine acel continuum al contiinei concretizat prin imaginea amintire; gndirea nu are alt coninut dect ornduirea imaginilor; Carl Gustav Jung spunea c orice gndire se sprijin pe imagini generale, arhetipurile, scheme sau potenialiti funcionale care modeleaz incontient gndirea, iar Jean Piaget, n La formation du symbole susine coerena funcional a gndirii simbolice i a sensului conceptual, afirmnd prin aceasta unitatea i solidaritatea tuturor formelor reprezentrii. n cele din urm, Gaston Bachelard, n Aerul i visele vede n imaginaie acel principiu dinamic organizator, ea e fora dinamic ce deformeaz copiile pragmatice oferite de percepie, neuitnd s aminteasc anterioritatea att cronologic, ct i ontologic a simbolismului fa de orice semnificaie audiovizual. Astfel, modelele transmise din trecutul cel mai ndeprtat nu dispar, nu -i pierd puterea de reactualizare, ele rmn valabile inclusiv n cazul contiinei moderne, adevr at receptacul arhetipal, purtnd inerent fiinrii sale aceste structuri imaginare colective. Imaginarul colectiv este cel care se structureaz, contient sau incontient, pe toate compartimentele existenei noastre, gndirea simbolic fiind cosubstsanial fiinei noastre; ea preced limbajul i gndirea discursiv, iar imaginea trebuie neleas ca fascicol de semnificaii, ireductibile la un singur plan.