Sunteți pe pagina 1din 6

UNIVERSITATEA ROMNO-GERMAN SIBIU

REFERAT

STUDENT: TRICA MIHAI-RAZVAN DISCIPLINA: ORGANIZAREA PROFESIILOR JURIDICE LIBERALE TEMA: REPREZENTAREA SI ASISTENTA JURIDICA

UNIVERSITATEA ROMNO-GERMAN SIBIU

Desi diferite ca terminologie, asistenta si reprezentarea vizeaza, de fapt, exercitarea acelorasi drepturi procedurale si procesuale cu o singura distinctie. Atunci cnd partea este prezenta n instanta, in fata organelor de urmarire penala, autoritati -alaturi de avocat- suntem n situatia asistarii. Atunci cand partea nu este prezenta -alaturi de avocat- suntem in prezenta reprezentarii. Desigur in situatia reprezentarii avocatul nu isi poate desfasura activitatea decat in limitele mandatului de reprezentare acordat de client potrivit disp. art.68 C.p.c.In continuare voi proceda la analizarea celor doua situatii:

Reprezentarea in justitie

1)Reprezentarea in cauzele civile Este reglementata in art. 67-73 C.pr.civ. si prin Legea nr. 51/1995 privind exercitarea profesiei de avocat. Exista reprezentare in justitie atunci cand un tert a primit imputernicirea si sarcina de a actiona in justitie in locul, interesul si pe seama altuia. In raport cu obiectul ei, reprezentarea se infatiseaza sub doua aspecte: 1. Poate avea ca obiect exercitarea in justitie in numele si pentru titularul dreptului la actiune. 2. Poate avea ca obiect doar indeplinirea unor acte de procedura ulterioare sesizarii instantei prin cererea de chemare in judecata (reprezentare ad litem). I. Reprezentarea in exercitarea actiunii Trebuie sa indeplineasca o conditie de fond si una de forma. Conditia de fond a reprezentarii este constituita de puterea de a reprezenta pe un altul, astfel ca reprezentantul trebuie sa dovedeasca atat dobandirea acestei puteri, cat si continutul ei. Potrivit art. 161, C.pr.civ. atunci cand reprezentantul nu face dovada calitatii sale de reprezentant, instanta ii va putea da un termen pentru a aduce dovezile necesare, dupa care va putea anula cererea sau, dupa caz, actul procedural savarsit. Exceptia lipsei calitatii de reprezentant este una de fond, absoluta (poate fi invocata in orice stare a pricinii) si peremptorie (subiectul ei este unul distructiv). Puterea de a actiona in justitie, in numele si pe seama altora, poate avea ca fundament legea (reprezentarea legala), o hotarare judecatoreasca (fundament judiciar) sau o conventie (reprezentare conventionala). Conditia de forma a reprezentarii vizeaza indicarea expresa de catre reprezentant a acestei calitati a lui, a numelui sau, precum si a numelui celui reprezentat. II. Reprezentarea in judecata Mandatul ad litem desemneaza imputernicirea data unei persoane (mandatar) de catre o alta persoana (mandant) pentru ca primul sa indeplineasca in numele si pe seama celui de-al doilea acte de procedura necesare desfasurarii procesului. Caracteristicile contractului ad litem 1. Imputernicirea pentru reprezentarea in judecata trebuie facuta prin inscris sub semnatura legalizata (in acest caz, contributia notarului este mai restransa). Dreptul de reprezentare poate fi dat si prin declaratie verbala in fata instantei. In cazul reprezentarii prin avocat nu este necesara intocmirea unui inscris sub semnatura

legalizata, intre avocat si parte incheindu-se un contract de reprezentare juridica. Dreptul avocatului de a reprezenta partea in instanta rezulta din imputernicirea avocatiala semnata de avocat si parte. 2. Mandatul ad litem este intuitu persoane, el incetand prin decesul mandatarului. Nu este posibil ca mandatarul sa-si substituie un submandatar fara acordului mandantului. 3. Nu inceteaza prin decesul mandantului si nici daca acesta a devenit incapabil, el dainiuind pana la retragerea lui de catre mostenitor sau de catre reprezentantul legal al incapabilului. 4. In principiu, mandatul ad littem este unul general, deci pentru toate actele de procedura, fara insa a cuprinde si actele de dispozitie (recunoasterea dreptului, renuntarea la judecata sau la drept, incheierea unei tranzactii etc.). El poate fi restrans la unele acte procedurale. 5. Este irevocabil, insa revocarea nu poate fi opusa celeilalte parti decat de la comunicarea faptului revocat, cu exceptia cazului in care revocarea a fost facuta in sedinta de judecata in prezenta partii. 6. Mandatarul poate renunta la mandat, insa el este dator sa instiinteze atat pe mandant, cat si instanta cu cel putin 15 zile inaintea termenului de judecata sau inaintea implinirii termenului pentru exercitarea cailor de atac. Afara de cazurile in care madatarul a depasit limitele imputernicirii, mandantele este tinut a suporta toate consecintele ce rezulta din actele indeplinite de mandatar. 7. Avocatul care a asistat o parte la judecarea cauzei poate, chiar fara mandat, sa faca orice act de procedura necesar pastrarii drepturilor supuse unui termen sau care s-ar pierde prin neexercitarea lor la timp. El poate sa exercite caile de atac impotriva hotararilor, actele de procedura urmand a se indeplini fata de partea insasi. 8. Daca mandatul este dat unei alte persoane de catre un avocat, mandatarul nu poate pune concluzii decat prin avocat, exceptie facand consilierul juridic, care potrivit legii reprezinta partea. Asistarea de catre avocat nu este ceruta doctorilor sau licentiatilor in drept, cand ei sunt mandatari in pricinile sotilor sau rudelor pana la gradul al IV-lea, inclusiv. Asistarea de catre avocati nu este ceruta nici la judecatorii cand partea este reprezentata prin sot sau ruda pana la gradul al IV-lea, inclusiv. Cand dreptul de reprezentare izvoraste din lege sau dintr-o dispozitie judecatoreasca, asistarea reprezentantului de catre avocat nu este necesara. 2)Reprezentarea in procesul penal Este reglementata de art.174 din C.P.P,care prevede ca in cursul judecii nvinuitul i inculpatul, precum i celelalte pri pot fi reprezentai, cu excepia cazurilor n care prezena nvinuitului sau inculpatului este obligatorie. n cazurile n care legea admite reprezentarea nvinuitului sau inculpatului, instana de judecat, cnd apreciaz necesar prezena nvinuitului sau inculpatului, dispune aducerea lui. n cazul n care un numr mare de persoane care nu au interese contrarii s-au constituit parte civil, acestea pot desemna o persoan care s le reprezinte interesele n cadrul procesului penal. n cazul n care prile civile nu i-au desemnat un reprezentant comun, pentru buna desfurare a procesului penal, procurorul sau instana de judecat poate desemna, prin rezoluie, respectiv prin ncheiere motivat, un avocat din oficiu pentru a le reprezenta interesele. ncheierea sau rezoluia va fi comunicat prilor civile, care trebuie s ncunotineze procurorul sau instana de refuzul lor de a fi reprezentai prin avocatul desemnat din oficiu.

n cazul n care prin fapta penal s-au adus vtmri unui numr mare de pri vtmate, constituite sau nu pri civile, care nu au interese contrarii, acestea pot desemna o persoan care s le reprezinte interesele n cadrul procesului penal. n cazul n care prile vtmate nu i-au desemnat un reprezentant comun, pentru buna desfurare a procesului penal, procurorul sau instana de judecat poate desemna, prin rezoluie, respectiv prin ncheiere motivat, un avocat din oficiu pentru a le reprezenta interesele. Dovada mandatului se va face n condiiile legii.

Asistenta Juridica
Asistena jurdic este una dintre cele mai importante componente ale dreptului de aprare al prilor, alturi de posibilitatea acestora de a-i asigura personal aprarea i de obligaia organelor judiciare de a avea n vedere, din oficiu, toate aspectele care sunt n favoarea prilor, iar reglementarea ei n Constituie, n Codul de procedur penal, n Legea nr.92/1992 i n Legea nr.51/1995 constituie o garanie a exercitrii acestui drept fundamental. Considerat ca o activitate procesual complex, aprarea impune ca eforturile persoanei care i apr drepturile i interesele proprii s se alture i un aprtor. Acesta din urm asigur n cadrul procesului penal-prin susinerea i valorificarea drepturilor i intereselor prii pe care o apr, prin mijloacele i cile prevzute de lege asistena juridic. Asistena juridic n procesul penal reprezint activitatea complex desfurat n condiiile legii, de aprtor pentru promovarea i aprarea intereselor procesuale legitime ale nvinuitului sau inculpatului n procesul penal. Potrivit art.3 din Legea nr.51/1995, asistena juridic se realizeaz prin acordarea de consultaii i ntocmirea de cereri cu caracter juridic, prin asistarea i, dup caz, reprezentarea juridic, a persoanelor fizice sau juridice, n faa organelor de jurisdicie, de urmrire penal i de notariat, precum i susinerea cu mijloace juridice specifice a drepturilor i intereselor legitime ale acestora cu autoritile publice, instituiile i orice persoan romn sau strin, redactarea de acte juridice, cu posibilitatea atestrii identitii prilor, a coninutului i a datei actelor, precum i orice mijloace i ci proprii exercitrii dreptului de aprare, n condiiile legii. Din coninutul art.6 alin.4 i art.171 alin.1 C.pr.pen ct i din alte reglementri, rezult c orice parte are dreptul s fie asistat de aprtor n tot cursul procesului penal, iar folosirea acestui drept este facultativ, n sensul c prile vor aprecia dac vor apela sau nu la aprtor. innd cont de toate aceste consideraii se poate spune c asistena juridic este facultativ. Prin modificrile Legii nr.32/1990, legiuitorul a nlocuit, n art.171 alin.1, formula n tot cursul procesului penal cu n tot cursul urmrii penale i al judecii dorind, astfel, s aduc faza urmririi penale, pe care o numete expres, la aceleai rigori ca i faza judecii, sub aspectul garaniilor procesuale ce trebuie s apere dreptul la asisten juridic a nvinuitului sau inculpatului. Totodat, prin aceleai modificri, s-a dispus obligativitatea organelor judiciare de a aduce la cunotiina nvinuitului sau inculpatului dreptul respectiv. n anumite cazuri prevzute de lege, pentru asigurarea unei aprri reale a unor persoane care,

datorit situaiilor n care se gsesc, nu se pot apra singure, dreptul de aprare nu mai este facultativ, ci devine o condiie legal necesar pentru normala desfurare a procesului penal, asistena juridic devenind obligatorie. Deci, n asemenea situaii, prile nu mai dispun dup voie de dreptul de a fi asistate de un aprtor, ci, dac nu i-a ales un avocat i se va desemna unul din oficiu. Prevederile legale care impun obligativitatea asistenei juridice pentru cazurile date, sunt condiii imperative ale valabilitii actelor efectuate i orice abatere de la aceste norme se sancioneaz prin nulitate absolut. n urma modificrilor art.171 alin.2 C.pr.pen., prin Legea nr.32/1990, s-au adus noi prevederi n planul drepturilor i garaniilor procesuale ale prilor prin instituirea unor cazuri noi de asisten juridic obligatorie. Astfel, n cursul urmririi penale, asistena juridic este obligatorie n urmtoarele cazuri: cnd nvinuitul sau inculpatul este minor, militar n termen, militar cu termen redus, rezervist concentrat, elev al unei instituii militare de nvmnt, internat ntr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical-educativ ori cnd este arestat chiar n alt cauz. n cursul judecii, pe lng aceste cazuri, asistena juridic este obligatorie i n cauzele n care legea prevede pentru infraciunea svrit pedeapsa nchisorii mai mare de 5 ani sau cnd instana apreciaz c inculpatul nu i-ar putea face singur aprarea. De asemenea, potrivit art.2 din Legea nr.83/1992, este prevzut asistena juridic obligatorie i n cazul procedurii urgente de urmrire i judecare a unor infraciuni de corupie. Potrivit art.171 alin 4 C.pr.pen cnd asistena juridic este obligatorie, dac nvinuitul sau inculpatul nu i-a ales un aprtor, se iau msuri pentru desemnarea unui aprtor din oficiu. n asemenea situaii, legea acord prioritate alegerii fcute de nvinuit sau inculpat, dispunnd c delegaia aprtorului desemnat din oficiu nceteaz la prezentarea celui ales, fcnd totodat precizarea c, dac la judecarea cauzei, aprtorul lipsete i nu poate fi nlocuit, cauza se amn (art.171 alin.5 i 6 C.pr.pen). Din reglementrile n vigoare rezult c asistena juridic nu este obligatorie numai pentru nvinuit sau inculpat. Astfel, potrivit art.173 alin.3 C.pr.pen, cnd instana apreciaz c din anumite motive partea vtmat, partea civil sau partea responsabil civilmente nu i-ar putea face singur aprarea, dispune din oficiu sau la cerere luarea msurilor pentru desemnarea unui aprtor. Pentru a da suport deplin i consisten reglementrii asistenei juridice, legea instituie o consolidare esenial a drepturilor aprtorului n cazul procesului penal cu efecte directe asupra drepturilor i intereselor nvinuitului, ale inculpatului i ale celorlalte pri. n acest plan, noua reglementare realizeaz i cele mai solide garanii procesuale, att n cursul urmrii penale ct i n cursul judecii. Potrivit dispoziiilor art.172 alin.1-6 C.pr.pen, n cursul urmririi penale, aprtorul nvinuitului sau inculpatului are dreptul s asiste la efectuarea oricrui act de urmrire penal, s formuleze cereri i s depun memorii. Lipsa aprtorului nu mpiedic efectuarea actelor de urmrire penal, dac exist dovada c aprtorul a fost ncunotiinat de data i ora efecturii actului. Cnd asistena juridic este obligatorie, organul de urmrire penal va asigura prezena aprtorului la ascultarea inculpatului. n cazul n care aprtorul nvinuitului sau inculpatului este prezent la efectuarea unui act de urmrire penal se face meniune despre aceasta, iar actul este semnat i de aprtor. Inculpatul arestat are dreptul s ia contact cu aprtorul. n mod excepional, cnd interesul urmririi cere, procurorul din oficiu sau la propunerea organului de cercetare penal poate dispune, prin ordonan motivat, interzicerea lurii de contact a inculpatului arestat cu

aprtorul, o singur dat, pe o durat de cel mult 5 zile. Luarea de contact cu aprtorul nu poate fi interzis la prelungirea duratei arestrii de ctre instana de judecat, iar la prezentarea materialului de urmrire penal aceasta este obligatorie. Aprtorul are dreptul de a se plnge, potrivit art.275 C.pr.pen., dac cererile sale nu au fost acceptate, n cazul n care asistena juridic este obligatorie i nu i-a asigurat prezena aprtorului la ascultarea inculpatului ori a fost interzis luarea de contact dintre inculpatul arestat i aprtor n afara situaiilor prevzute de lege, procurorul este obligat s rezolve plngerea n cel mult 48 de ore. n cursul judecii, potrivit art.172 alin.7 C.pr.pen., aprtorul are dreptul s asiste pe inculpat, s exercite drepturile procesuale ale acestuia, iar n cazul cnd inculpatul este arestat, s ia contact cu acesta. Aprtorul ales sau desemnat din oficiu este obligat s asigure asistena juridic a nvinuitului sau inculpatului. Pentru nerespectarea acestei obligaii, organul de urmrire penal sau instana de judecat poate sesiza conducerea baroului de avocai spre a lua msuri (art.172 alin. Ultim C.pr.pen.). Astfel, n baza art.65 din Legea nr.51/1995, avocatul rspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor legii pentru organizarea i exercitarea profesiei de avocat sau ale statutului profesiei de avocat, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale baroului sau ale uniunii, precum i pentru orice fapte svrite n legtur cu profesia sau n afara acesteia, care sunt de natur a prejudicia onoarea i prestigiul profesiei sau ale instituiei. Instanele judectoreti i parchetele Ministerului Public sunt obligate s nainteze consiliului baroului orice aciune de urmrire penal sau de judecat pornit mpotriva unui avocat. n acelai timp, i aprtorul prii vtmate, al prii civile i al prii responsabile civilmente are dreptul de a formula cereri i de a depune memorii. De asemenea, are dreptul s asiste la efectuarea urmtoarelor acte de urmrire penal: ascultarea prii pe care o apr, cercetri la faa locului, percheziii i autopsii, prelungirea duratei arestrii, iar la efectuarea altor acte de urmrire poate asista cu ncuviinarea organului de urmrire penal. n cursul judecii, aprtorul exercit drepturile prii pe care o asist (art.173 alin.1 i 2 C.pr.pen.). Aprtorul are o poziie independent fa de parte. Dei reprezint interesele prii, fiind legat sub multiple aspecte de voina acesteia, aprtorul devine independent prin faptul c este chemat s apere doar interesele legitime permise de lege.

Bibliografie : 1.Codul de Procedura Penala si Codul de Procedura Civila 2.Constitutia Romaniei 3. Legea nr.92/1992 pentru organizarea judectoreasc 4. Legea nr.51/1995 privind profesia de avocat