Sunteți pe pagina 1din 2

Regimurile comuniste postbelice. n mai puin de 5 ani (1945-1949) sistemul comunist nregistreaz un avans extraordinar n lume.

n 1939, numai URSS-ul i protectoratul su, Mongolia exterioar, se puteau revendica la ideologia marxist. Imediat dup revoluia bolevic din 1917 comunitii au ncercat s pun mna pe putere n Finlanda, Germania, Ungaria, Slovacia i Bulgaria, dar ncercrile lor au euat, iar n rile unde partidele comuniste erau bine implantate ca n Frana sperana declanrii revoluiei se diminuase treptat, ca urmare a nsi politicii Kominternului. ns dup 10 ani de la izbucnirea celui de al doilea rzboi mondial, comunitii se aflau nu numai n fruntea Uniunii Sovietice i a Mongoliei (al cror regim fusese consolidat printr-un acord chino-sovietic n 1945), dar i de la conducerea a opt state din Europa de Est i Central: Albania, Germania de Est, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Romnia, Cehoslovacia, Iugoslavia; i n Asia, n fruntea Chinei Populare i a Republicii Populare Democrate Coreene.

Democraia (n traducere literal conducere de ctre popor, din grecescul - demokratia, de la demos, popor + kratos, putere) este un regim politic care se bazeaz pe voina poporului. Principiile de baz ale democraiei sunt votul universal i suveranitatea naiunii.

Primele state democratice moderne sunt Marea Britanie si S.U.A., unde s-a trecut la separarea puterilor in stat si la alegerea conductorilor. In Anglia, in 1689, conform Declaraiei drepturilor, puterea a fost ncredinata unui parlament ales in mod liber de cetenii cu drept de vot, iar in S.U.A., in 1787, a fost adoptata prima constituie moderna. In secolele urmtoare, sistemul democratic s-a extins in numeroase tari, indiferent de forma lor de guvernmnt. Democraia presupune existenta unor valori, precum: libertatea, dreptatea si egalitatea. Acestea reprezint idealuri pentru care oamenii au luptat ntotdeauna si in acelai timp, repere pe baza crora s-au creat normele ce reglementeaz viata in societate. Oamenii trebuie sa triasc in libertate. De aceea statul democratic garanteaz si promoveaz libertile personale, in limite stabilite de lege. Cetenii trebuie sa aib dreptul la conduite si opinii proprii si totodat, sa se bucure de securitatea personala, a domiciliului si a bunurilor pe care le poseda. Ei trebuie sa isi poat exercita libertatea de a se exprima, precum si dreptul de a-si alege conductorii si de a decide in probleme de interes public.

. Deci de la 24 vagoane de aur in 1944, au mai ramas ceva mai mult de 5 vagoane de aur in 1953. La sfritul rzboiului, milioane de refugiai din ntreaga Europ nu mai aveau niciun fel de locuin, economia era n criz profund, iar o bun parte a infrastructurii industriale a continentului era distrus. Uniunea Sovietic a fost puternic afectat, aproximativ o treime din economia sa fiind distrus.

In anii 60 toate tarile au traversat o perioada in general fasta, cu rate de crestere ridicate (peste 4% in medie) si rate ale somajului reduse. Dintre toate Japonia si Franta au avut un ritm de crestere relativ mai mare decat celelalte. Desi criza se anunta inca de la sfarsitul deceniului, ea s-a declansat cu adevarat odata cu socul petrolier din 1973-74. Acesta a afectat toate tarile, dar nu in aceeasi masura. Astfel, varfurile inflatiei aveau o amploare inegala: foarte marcate (peste 20% ritm anual) in Marea Britanie, Japonia si Italia, putin mai reduse (10-15%) in Franta si SUA, moderate (6%) in RFG. Tendinta de crestere a acestei ponderi a fost mai puternica in tarile europene decat in SUA, unde a fost relativ modesta, si Japonia, unde nu s-a remarcat decat incepand cu primul soc petrolier. In cele mai multe cazuri cresterea acesteia se atribuia partial expansiunii cheltuielilor de transfer, accentuandu-se caracterul de stabilizator automatic al bugetului.

Democraia si statul de drept, aa cum se manifesta intr-o tara sau alta reprezint cadrul social al exprimrii si evalurii opiniei publice.