TIPURI CONCRETE DE ECONOMIE DE PIATA TIPUL ANGLO-SAXON ECONOMIA DE PIATA IN S.U.A.

, ANGLIA, CANADA

Economia de piata este un sistem economic, mod specific de fundamentare si asigurarea a coerentei deciziilor privind problema economica fundamentala si a raritatii. Modelul teoretic al economiei de piata a fost elaborat pe baza unor premise economice, social-politice si filosofice: proprietatea particulara, sacra, inviolabila si garantata si respectiv primordialitatea intereselor personale. Economia de piata reala este acel sistem care este efectiv aplicat n diferite tari, dar care nu respecta integral caracteristicile modelului ideal al acestui tip de economie. Ea are urmatoarele caracteristici: pluralismul formelor de proprietate, o structura tehnico-economica moderna si descentralizata, fiind ansamblul de piete concurentiale, cu preturi care se formeaza prin libera negociere, avnd un sistem financiar-bancar ramificat, statul avnd rolul de a veghea la respectarea regulilor care se aplica n acest tip de economie. Prghiile cele mai importante folosite de economia de piata, sunt urmatoarele: - costul - creditul - pretul - dobnda - profitul. Economia de piata are la baza economia de schimb, asumndu-si prin aceasta si caracteristicile acesteia: - autonomia unitatilor economice - diviziunea muncii. Majoritatea covrsitoare a tarilor lumii au nteles necesitatea apelarii la acest tip de economie, iar fiecare din aceste tari a preluat o parte din caracteristicile economiei de piata pe care s-a axat n special, punndu-si de asemenea amprenta asupra ei; astfel ca, aproape fiecare tara are varianta ei originala de economie de piata, aducnd ceva nou fata de celelalte variante deja existente, la fel cum fiecare nou ciclu economic reprezinta o evolutie, o ascensiune privita pe ansamblul mai multor astfel de cicluri economice. Din aceasta abordare diferita a economiei de piata, de la tara la tara rezulta o clasificare a tipurilor concrete de economie de piata. Acestea sunt: 1. Tipul Anglo-Saxon - aplicat n S.U.A., Anglia, Canada 2. Tipul Vest-European - aplicat n Italia si Franta 3. Economia sociala de piata - aplicata n Austria, Olanda si Germania 4. Tipul Nordic - aplicat n Suedia, Norvegia si Danemarca 5. Economia paternalista - aplicata n Japonia

6. Economia de piata - orientata si dependenta de exterior - aplicata n statele mici independente, fostele colonii. TIPUL ANGLO-SAXON AL ECONOMIEI DE PIATA Putem l observa ca statele care au cele mai puternice economii de piata, sunt fostele mari imperii coloniale dar si fostele colonii. Acesta este si cazul Angliei, Statelor Unite si Canadei. Fiecare din cele doua elemente - imperiul colonial si colonia nsasi - a profitat de elementele propice: bogatiile coloniilor respectiv experienta pe care populatia coloniilor a dobndit-o de-a lungul perioadei de dominatie imperiala, nvatnd astfel sa se organizeze, sa se conduca si sa-si asigure produsele necesare consumului propriu prin forte proprii. Exemplul dat de situatia economica actuala a Statelor Unite este elocventa n acest sens. Ca si n cazul tuturor celorlalte state bazate pe economia de piata, actul politic si are justificarea n cel economic, la fel petrecndu-se si cu relansarea economiei americane dupa cstigul n alegeri al lui Ronald Reagan. El a facut prin sloganul America revine sa dispara din mentalitatea americanilor trista amintire a razboiului din Vietnam si a celui din Coreea si de asemenea a trezit la viata energia americana si mitul pionierilor. Europa se nseala supraestimnd puterea economica a Statelor Unite. Dar, pentru a ntelege esenta capitalismului american, trebuie sa tinem seama si de durata lunga, de evolutiile de profunzime mult prea adesea neglijate; deoarece exista ntr-adevar cteva date de baza ce se afla la originea att a puterii ct si a slabiciunii americane de astazi. Alaturi de factorul politic si economic, intervine si cel psihologic cu o mare importanta mai ales n anii 80, cnd Reagan a preluat puterea, cnd americanii erau supusi la prea multe umiliri si prea putine certitudini. La finele anilor 70, dupa ce Statele Unite fusese n mod repetat un stat sfidat si acuzat, opinia publica nu mai astepta mare lucru din partea politicii, nsa fara sa-si dea seama, n fiecare individ ncoltise speranta aparitiei unui salvator. Reagan, afirma ca dorinta lui cea mai mare este sa readuca S.U.A. n prim-planul scenei internationale. S.U.A. este prima putere militara a lumii si ntelege din acest moment sa si arate acest lucru, si mai ales n vesnica confruntare cu sovieticii. Razboiul stelelor este un incontestabil succes mediatic si politic: S.U.A. revine la crma nsa Razboiul stelelor nu arunca n joc dect arme strict defensive. De asemenea, administratia Reagan si multiplica actiunile diplomatice si politice de sustinere a aliatilor S.U.A. Forta cea noua i vine acestui stat din esecurile precedente si din criza teoriei keysiene ilustrata de recesiunea din anii 70. Intr-adevar acesta paruse sa anunte sfrsitul unei teorii care se baza pe stimularea cererii si pe deficitul bugetar si care anterior contribuise - mai ales n Europa - la succesul Celor 30 de ani gloriosi 1945-1975. Insa, S.U.A. este departe de a fi singura care a nmormntat n 1980 ideile lui Keynes.

Se formeaza astfel ideea ca un ntreg curent de gndire economica este pe cale sa cada n desuetitudine. In locul si mpotriva gndirii lui Keynes ncep sasi faca aparita curente noi, radicale, al caror campion va deveni reaganismul. Teoriticienii ofertei - Supply side economics - si monetaristii n frunte cu Milton Friedman. Sunt ntreprinse mai multe reforme spectaculoase. Vrful de lance al acestei politici l constitue Economic recovery act. El cuprinde trei directii principale: - dereglementarea n sectorul petrolier, n cel al telecomunicatiilor, al transporturilor aeriene, al bancilor si al concurentei; - sistemul fiscal - lupta mpotriva inflatiei printr-un control sever al masei monetare. Aceste masuri au drept consecinta imediata scumpirea banilor. Rata dobnzilor va atinge ntr-adevar niveluri spectaculoase, depasind chiar 20%, n 1980-1981. Imediat dolarul ncepe sa creasca si creste ajungnd sa depaseasca 10 franci la nceputul lui 1985, iar consilierii lui Reagan reusec sa creeze impresia ca dolarul este puternic pentru ca economia americana este puternica. Modelul economic de piata american se afla la confluenta a doua mari modele teoretice si anume : - modelul neoclasic ( n acest tip de economie , interventia statului este exclusa ); - modelul keynsist ( n care interventia este acceptata doar ca agent economic si decizional ) . Dezvoltarea Statelor Unite este sustinuta de asemenea si de alte organisme economice internationale de renume, cum sunt: Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD) si Fondul Monetar International (FMI). Acum S.U.A. este respectata, imitata si invidiata din nou prelund conducerera (leadership). Relansarea economiei americane care ncepe cu preluarea puterii de catre Reagan, are la baza n primul rnd un activ fara echivalent, o importanta mostenire economica, financiara si tehnologica; de asemenea, nu trebuie neglijat aportul categoriilor de forta de munca la dezvoltarea si extinderea influentei economiei americane. Actul economic, politic si masurile sociale se completeaza una pe cealalta, fiecare din aceste componente obtinnd unele avantaje din aceasta comuniune de interese. Fondul prielnic, privilegiile de care a putut beneficia economia americana, sunt n principal urmatoarele: 1. Stocul de capital pe care Statele Unite nu a ncetat sa l acumuleze de la sfrsitul celui de-al doilea razboi mondial si pna astazi, este incomparabil. In interiorul granitelor Statele Unite poseda imense infrastructuri, de cele mai multe ori dintre cele mai moderne: aeroporturi, autostrazi, universitati, uzine,

patrimoniu imobiliar. In afara granitelor, multinationalele americane controleaza active uriase si puternic subestimate de o contabilitate efectuata de cele mai multe ori n termeni de costuri de achizitie care nu tin seama de reevaluarile actuale. 1. Resursele primare de care dispun Statele Unite, sunt printre cele mai importante de pe glob. Rezervele ei energetice - n special sub forma de gaz natural si de carbune - sunt imense. Cu exceptia ctorva minereuri strategice, ea poseda aproape toate metalele. Potentialul uman american al patrulea din lume din punct de vedere numeric, nsa primul n rndul tarilor civilizate, constituie la rndul ei o bogatie fara echivalent. Deci, s-ar putea spune ca acest stat sta pe un munte de aur. Toate acestea, nu ar constitui nsa un avantaj n posesia altei economii deoarece nu fiecare stat este capabil sa si organizeze, gestioneze si administreze resursele primare si secundare cu att discernamnt, cum o fac reprezentantii economiei americane. Pentru unii exista chiar si n acest moment banala ntrebare daca americanii au att de multe resurse, mai ales n domeniul gazelor naturale si petrolului, de ce sunt pe primul loc n clasamentul tarilor importatoare de petrol, exportat de catre tarile Orientului Mijlociu ?. Raspunsul deriva din simpla strategie pe care o folosesc managerii americani, aceea ca resursele proprii trebuie pastrate cu mare grija, folosite eficient, pentru ca asa cum stim exista un real si permanent dezechilibru ntre nevoile umane nelimitate si resursele limitate de catre potentialul planetei. Deci, atunci cnd n Orientul Mijlociu resursele de petrol vor fi aproape de zero, Statele Unite vor fi printre putinele state care si vor putea desfasura activitatea de productie folosind resursele proprii; scopul propus va fi astfel atins, pentru ca perioada de timp pe care o ofera folosirea resurselor din exterior, poate fi folosita n scopul dezvoltarii unor noi tehnologii care sa necesite injectarea n procesul de productie a unor cantitati mai mici de produse petroliere sau nlocuirea totala a acestora cu alte produse mai eficiente din punct de vedere economic si ecologic. 1. Tehnologia - n acest domeniu, S.U.A. beneficiaza de un avantaj nsemnat. Cei mai mari cercetatori, cei mai buni ingineri, cei mai dotati studenti au venit sa lucreze n Statele Unite. Ei, aduc acel faimos capital n privinta caruia toata lumea este de acord ca este cel mai important - materia cenusie - sau capitalul intelectual dobndit. Din acest punct de vedere, Statele Unite speculeaza pe piata internationala a fortei de munca, achizitionarea celor mai mari specialisti din alte tari. Acest proces de transferare a valorilor, de la tarile care nu si pot permite sa si sustina asa cum ar trebui valorile, la alte tari care au aceasta abilitate, este unul foarte trist nsa cu consecinte avantajoase pentru tarile din a doua categorie. Intre acestea, se afla si Statele Unite care beneficiaza la rndul lor de aceste avantaje. 1. Privilegiul monetar, care se dovedeste a fi hotartor. Incepnd cu 1945,

dolarul serveste drept moneda de referinta n tranzactiile internationale. De asemenea, el este si principala moneda de rezerva pe care o nmagazineaza bancile centrale din majoritatea tarilor. 2. Hegemonia culturala - ea rezista la toate vicisitudinile istoriei americane. Mai mult chiar, ea devine pe zi ce trece mai puternica. Aceasta hegemonie culturala, se sprijina pe cel putin trei factori: limba, universitatile si mijloacele de informare n masa. Bunurile sunt tratate n cadrul acestui tip de economie, dupa cum urmeaza: 1. Religiile. In S.U.A., religiile care sunt n numar tot mai mare, sunt din ce n ce mai mult administrate ca institutii mixte prin intermediul unor tehnici de mediatizare publicitara si de marketing tot mai sofisticata. 2. Intreprinderea. In modelul neoamerican, ntreprinderea nu este altceva dect un bun comercial ca oricare altul. 3. La fel stau lucrurile si n ceea ce priveste salariile, care, n modelul neoamerican, depind din ce n ce mai mult de conditiile aleatorii de piata. In acest caz, salariile sunt bunuri comerciale. 4. Locuintele sunt n S.U.A. aproape n eclusivitate un bun comercial. 5. Situatia este oarecum asemenatoare si n ceea ce priveste transporturile urbane, cu toate ca, chiar si n Statele Unite, acestea sunt supuse unor reglementari. 6. La fel stau lucrurile si n ceea ce priveste mijloacele de informare n masa, n principal televiziunea, n Statele Unite unde toate canalele sunt prin traditie comerciale, se manifesta tendinta dezvoltarii unor televiziuni finantate n mod asociativ prin cotizatii libere. 7. Invatamntul - n modelul american, numarul institutiilor de nvatamnt ce asculta de regulile pietei, este preponderent si continua sa creasca. 8. Sectorul sanitar - Tine ca si cel al locuintelor, de categoriile bunurilor. Statele Unite nu reprezinta un stat care se reduce doar la New York si nici New York - ul nu ce reduce la Wall Street; este important sa subliniem ca marile multinationale americane, nu s-au supus n gestionarea sociala mai mult dect n aceea financiara, noilor imperative ale termenului scurt, care stau la originea evolutiei neoamericane a modelului Anglo-Saxon. Modelul economic american , ca si multe altele si-a dovedit utilitatea si eficienta n numeroase domenii , nsa de asemenea nu de putine ori incapacitatea de a oiferi o protestie sociala , culturala si de ce nu ecologica , populatiei . Din ce n ce mai mult ies la suprafata diferentele sociale ntre clase , ntre rase si poate chiar ntre oameni cu profesii sau conceptii diferite. Insa , toate aceste dezechilibre trebuie compensate cu alte echilibre sau rezultate favorabile, astfel nct sa putem ajunge la un echilibru , la un consens . Totul are o evolutie oscilanta , ciclica , neregulata , rareori si doar pe scurte perioade constanta . Deci

trebuie sa acceptam aceste realitati si sa ncercam sa gasim cai mai bune de rezolvare a unor situatii care la nceput ne apar drept crize iremediabile .