Aparatele electrocasnice sunt folosite in activitati casnice, pentru a aduce un plus de confort in locuinta si in viata omului.

Aparatele electrocanice furnizea za utilizatorilor, pe baza energiei electrice, lucru mecanic, caldura, temperatu ri scazute sau ridicate, radiatii cosmeto-terapeutice. CLASIFICARE APARATELOR EL ECTROCASNICE: Aparatele electrocasnice se clasfica: Dupa principiul de actionare : aparate si masini electrocasnice care functioneaza pe baza efectului termic al curentului electric (plite, radiatoare, fier de calcat etc); aparate si masini electromotrice care, folosind un motor electric, actioneaza asupra unor dispozit ive efectuand lucru mecanic ca: spalarea rufelor, ventilarea aerului; aparate si dispozitive radiante (lampile de raze ultraviolete, infrarosii sau de ionizare) ; aparate si dispozitive vibrante (aparate de masat); Dupa gradul de protectie i mpotriva electrocutarii: aparate de clasa I care, pe langa izolatia de baza, pre zinta proiectie prin legarea la pamant, de obicei prin sistemul de conectare la retea; aparate de clasa II care prezinta izolatie dubla fara a fi necesara legar ea la pamant; aparate din clasa a III-a care functioneaza la tensiune scazuta (m aximum 50 V); PARTILE CONSTRUCTIVE ALE APARATELOR ELECTROCASNICE: Partile compon ente se pot grupa astfel: componente care asigura transformare energiei electric e in lucru mecanic in energie termica; componente care utilizeaza energia mecani ca sau termica la diferite operatii casnice(dispozitive de taiat, cuve de racire , plite de incalzit); carcase si alte elemente de protectie si fixare; sistem de legare la sursele de energie; FOLOSIREA APARATELOR ELECTROCASNICE: Exemplu: Usc atorul de par- este un aparat de constructie simpla adaptat ca forma, dimensiuni si greutate la posibilitatile de utilizare in mana. Partile componente: micromo torul electric de cca 2000 rot/minut; ventilator, cu debit de aer; element incal zitor din nichelina; carcasa- din material plastic compusa din doua corpuri care , prin imbinare, creeaza orificiul de refulare a aerului incalzit; Cu ajutorul u scatorului de par se poate evapora rapid apa din parul ud. El creeaza un curent de aer cu ajutorul unui ventilator, pus in miscare de un motor electric. APARATE ELECTROCASNICE

IDENTIFICAREA APARATELOR ELECTROCASNICE: Identificarea aparatelor electrocasnice se face dupa marcarea lor care este reglementala prin STAS. Datele care se marc heaza pe placuta de identificare sunt: demunirea produsului sau simbolulul sau; emblema fabricii producatoare; tensiunea sau tensiunile nominale (in V) la care functioneaza; simbolul pentru natura curentului continuu: ,,c.csau =;alternativ:c.asa u~; frecventa curentului de alimentare(in Hz); puterea nominala in W sau kW sau cu rentul nominal in A; curentul nominal al sigurantelor (daca aparatele sunt preva zute cu sigurante); marca de fabrica a intreprinderii producatoare; simbolul cla sei de protectie (obligatoriu numai pentru aparatele din clasa a II-a) Elementel e incalzitoare trebuie sa fie marcate cu: tensiunea(tensiunile) nominala in volt i; puterea nominala, in wati sau kilowati, daca ea depaseste 25 W; marca de fabr ica a intreprinderii producatoare; tipul sau simbolul elementului; Marcarile tre buie sa fie usor lizibile si durabile si trebuie sa fie aplicate pe o parte prin cipala a aparatului sau a elementului incalzitor. PUTEREA APARATELOR ELECTROCASN ICE: Puterea electrica este o marime importanta care caracterizeaza aparatele ce consuma energie electrica. In tabelul de mai jos sunt scrise valorile puterilor electrice consumate pentru cateva aparate electrocasnice. Cunoscand puterea si tensiunea la bornele aparatului se poate calcula intensitatea curentului ce il p arcurge. Aparatul Becul bicicletei Tub fluorescent Bec cu incadescenta Frigider Televizor Fier de calcat Radiator Masina de spalat rufe Masina de spalat vase Pl ita electrica 1W 40 W 25 150 W 50 300 W 180 200 W 800 1200 W 500 2000 W 2 3 kW 3 4 kW 4 8 kW Puterea INSTALATIA ELECTRICA IN GOSPODARIE

In locuinta noastra, aparatele electrice sunt legate in paralel. Intensitatea cu rentului electric care trece prin siguranta generala este egala cu suma intensit atilor curentilor care trec prin toate aparatele, cand acestea functioneaza. Sig urantele intrerup alimentarea cu curent electric a instalatiei atunci cand funct ioneaza simultan prea multe aparate (ele suportand un curent de o anumita intens itate). Produs de alternatoare in centrale electrice, curentul electric necesar in consumul industrial si cel casnic este distribuit prin retele de distributie de la statii de transformare. Curentul electric utilizat la consumul casnic este curent electric alternativ monofazat. In tara noastra tensiunea de alimentare a instalatiilor electrice casnice (tensiunea de sector) este 220 V, iar frecventa curentului este de 50Hz. O statie de transformare alimenteaza cu curent electri c o instalatie electrica casnica prin doua fire de distributie: firul de faza; f irul de nul; Contorul electric inregistreaza consumul electric si permite factur area lui. Siguranta generala (disjunctorul) are rolul unui dublu intrerupator a celor doua fire de distributie. Aparatele folosite sunt alimentate prin intermed iul unei prize de curent sau direct la firele de distributie. APLICAREA NORMELOR DE PROTECTIE IN INSTALATIA ELECTRICA. Orice instalatie electr ica pentru a fi protejata (de exemplu, impotriva fulgerului..)are obligatoriu un fir conductor gros indropat la fundatia locuintei. Aparatele electrocasnice car e au carcase metalice (masini de spalat, frigidere..) sunt obligatoriu alimentat e prin prize cu impamantare legate la firul conductor gros. Aparatele, ca si ins talatia electrica a locuintei sunt prevazute cu sigurante fuzibile. Consecintele folosirii incorecte a aparatelor electrocasnice si a nerespectarii normelor de protectie sunt: electrocutarea scurtcircuitul supraincalzirea aparatelor sau a i Intensitatea si efectele fiziologice ale cu nstalatiei electrice ELECTROCUTAREA. rentului electric Efectele curentului electric asupra corpului omenesc depinde d e intensitatea lui: 1- 5mA: nici un pericol; 10 20mA: somnolenta, spasme (muscul are), reactii necontrolate; 25- 30mA: constractii musculare si intepenirea membr elor, blocarea cutiei toracice peste 50mA: fibrilatii si stop cardiac, moarte (d aca nu se acorda imediat primul ajutor) Rezistenta corpului omenesc poate avea v alori intre: 50 000 (piele uscata) si 1 000 (piele umeda). Putem calcula pragul te nsiunilor periculoase si in situatia cea mai defavorabila: R = 1 000 si I = 50mA, aplicand legea lui Ohm: U = I R => U = 50 V. Lefter Gabriela