Sunteți pe pagina 1din 5

ION De Liviu Rebreanu 1.

Date despre autor: Opera lui Liviu Rebreanu reprezinta un moment valoros in evolutia romanului;la fel ca in cazul lui M.Preda, marile romane sunt anticipate de nuvele.Astfel Rusinea, Zestrea, Itic Strul Dezertor vor constitui punctele de plecare pentru Ion, Rascoala si Padurea Spanzuratilor; Prozatorul ardelean este un scriitor obiectiv, a carui nota de originalitate consta nu numai in realizarea unor vaste constructii epice cu structura arhitectonica, ci si n deschiderea sa catre romanul psihologic. Viziunea realista a autorului se constituie intr-o adevarata declaratie de credinta :Pentru mine arta()inseamna creatie de oameni si de viata(L.Rebreanu); 2.Date despre opera: Romanul Ion apare in 1920, fiind considerat o capodopera ce prezinta mediul rural in maniera realista, fara a-l idealiza. Tema este problematica pamantului in satul transilvanean de la inceputul secolului al XX-lea; Titlul este simbolic, si se refera la protagonistul operei; numele Ion a devenit, si datorita acestui roman, un simbol al taranului roman. In plus, printr-o rasturnare a literelor,ION=NOI, deci Ion reprezinta o intreaga colectivitate. Procesul de elaborare a romanului a fost ndelungat, rezultatul fiind o fresca a satului transilvanean din care nsusi autorul s-a ridicat ca poet al omului teluric(dupa cum l apreciaza G. Calinescu) Conflictul este multiplu, exterior si interior, principal si secundar, social si psihologic ; Conflictul central si social este ilustrat de lupta pentru pamant in satul traditional, unde respectul e conditionat de posesia pamantului ; din acesta deriva atat conflictul exterior, dintre Ion si Vasile Baciu, cat si cel interior, dintre chemarile care il duc pe Ion la pierzanie-pamantul(pozitia sociala) si iubirea(echilibrul sufletesc) Conflictele secundare completeaza semnificatiile actiunii : intre Ion si Simion Butunoiu pentru o brazda de pamant; intre Ion si George pentru Ana , apoi pentru Florica ; Intr-un al doilea fi repic, extista si un conflict national,in planul intelectualitatii(satul romanesc era sub stapanire austro-ungara) La nivelul profund, al semnificatiilor simbolice, se poate identifica si un conflict tragic, intre omul primitiv, instinctual si pamantul-stihie/obiect de veneratie. 3.Geneza romanului -dupa marturisirile lui Rebreanu,procesul creator a fost ndelungat si esenta lui consta n sudarea ntr-o viziune unitara a trei experiente de viata:

1.Prima dintre experiente a fost uimirea pe care a simtit-o Rebreanu, ntr-una din primaverile tineretii sale, cnd iesise la rasaritul soarelui cu arma pe un colnic la vnat de porumbei a observat cum un taran, socotindu-se nevazut de nimeni a sarutat pamntul jilav de roua, cu nfocare, ca pe o iubita. Gestul a fost nregistrat pentru pitorescul lui n sine, fara a i se atribui o semnificatie precisa. 2. A doua experienta i-a fost transmisa scriitorului de sora sa Livia si formeaza substanta nuvelei Rusinea. Este vorba de patania unei fete bogate de la tara, Rodovica, amagita de un flacau sarac si supusa din aceasta cauza, la cele mai cumplite batai de catre tatal sau. n chip evident aceste fapte, cu modificarile de rigoare, se regasesc n Ion constituind esenta raporturilor dintre erou, de-o parte, Ana si tatal ei, Vasile Baciu, de alta parte. 3.A treia experienta este constituita de impresia puternica pe care i-a lasat-o lui Rebreanu convorbirea cu un fecior de la tara, Ion al Glanetasului, istet si vrednic, dar mpovarat de greutati si deznadajduit, pentru faptul ca nu avea pamnt. Calea sintezei ntre aceste momente de viata, atesta n continuare Rebreanu, a fost atribuirea catre Ion al Glanetasului, a motivelor sociale si sufletesti necesare si a faptelor apartinnd, n realitatea traita, autorilor celorlalte doua momente. 4.Compozitie si subiect: Romanul este caracterizat de simetria incipitului cu finalul, ce prezinta drumul care duce si iese apoi din satul Pripas; drumul e personificat si are rolul de a limita realitatea de fictiune. Sunt prezent toate modurile de expunere, cu diverse trasaturi si semnificatii : descrierea are functie simbolica si de anticipare ; naratiunea e obiectiva si prezinta realitatea, intr-un stil cenusiu , iar dialogul sustine veridicitatea. La nivel macrotextual, romanul e impartit in 2 volume: Glasul pamntului si Glasul iubirii, ce cuprind 13 capitole cu titluri semnificative:Inceputul, Iubirea, Nunta, Sfarsitul etc. Este de remarcat ca titlurile din prima parte au o legatura de semnificatie cu cele corespunzatoare din a doua parte, inafara acestei simetrii aflandu-se un capitol, intitulat Vasile Baciu celalalt pol al conflictului. Din punctul de vedere al compozitiei, Rebreanu urmareste doua planuri paralele: primul plan surprinde viata tnarului taran Ion Pop al Glanetasului. Din existenta lui se desprind nsa aspecte antagonice: dragostea lui pentru Florica, fata saraca, (fiica vaduvei lui Maxim Oprea), si dorinta arzatoare de a obtine ca zestre pamnt mult, pe cai mai putin cinstite. Ion cunoaste acelasi exemplu chiar n experienta lui Vasile Baciu, tatal Anei. El ascunde iubirea pentru Florica si si disimuleaza setea de pamnt sub comportamentul unui ndragostit fata de Ana Baciu. al doilea plan, paralel si interferat primului prezinta viata familiei nvatatorului Zaharia Herdelea. Ca invatator de stat,el depindea de autoritatile austro-ungare. Se considera

ntelept si prudent, dar toate actiunile sale sfrsesc prin nfrngeri, pna ce va fi obligat sa ceara n scris pensionarea spre a nu fi dat afara. Acest procedeu e denumit tehnica planurilor paralele, trecerea de la un plan narativ la altul realizandu-se prin alternanta, iar succesiunea secventelor narative valorificand inlantuirea. In planurile secundare apare lupta ndrjita a lui Vasile Baciu pentru a-si apara pamntul, lupta preotului Ion Belciug pentru a zidi biserica de piatra n satul Pripas; lupta fetelor invatatorului Laura si Ghighisi a familiei lor pentru o partida, un mariaj ct mai bun; concurenta dintre avocatii si functionarii marunti, ca si luptele pentru o brazda din ogorul vecinului. La nivel microtextual se remarca utilizarea tehnicii contrapunctului(prezentarea aceleiasi teme in planuri diferite, de exemplu, nunta Anei corespunde cu nunta Laurei) In ce priveste subiectul romanului, actiunea graviteaza n jurul protagonistului, flacaul chipes, voinic, inteligent, si vrednic, dar sarac, Ion al Glanetasului, care din cauza dorintei de a se mbogati si sacrifica iubirea. In prim-plan se mai afla si Florica, o fata frumoasa, dar saraca asemenea lui, ce reprezinta simbolicglasul iubirii , si pe care Ion incearca sa o uite in momentul in care se casatoreste cu Ana, simbol al glasului pamantului. Aceasta din urma este fiica unui bogatas al satului, Vasile Baciu. Casatorindu-se cu fata bogata, dar urata , al carei tata a consimtit sa i-o dea de sotie numai dupa ce a aflat ca a sedus-o (si ca, n consecinta, gndul lui de a o marita cu George Bulbuc, cel mai bogat flacau din sat, nu se mai poate mplini), eroul simte ca si-a redobandit demnitatea odata cu pozitia sociala mult ravnita. Dupa casatorie, Ion o maltrateaza pe Ana pna cnd aceasta, nemaiputnd suporta, se sinucide, lasnd n urma un copil de cteva luni, care in scurt timp moare si el. Vasile Baciu crede ca, dupa moartea Anei si a copilului, ar putea primi pamnturile napoi, dar legea nu-l favorizeaza,iar preotul satului, Belciug, speculeaza nestiinta celor doi, determinandu-i ca, dupa moarte, sa lase toata averea lor bisericii. ntre timp, Ion vrea sa recupereze iubirea pierduta, pe Florica, devenita sotia lui George Bulbuc, care l surprinde noaptea n curtea sa si-l omoara. In satul lui Rebreanu, oamenii se gospodaresc in functie de starea lor materiala, de priceperea si temperamental lor. Alexandru Glanetasu, tatal lui Ion, n-a pastrat zestrea Zenobiei, care avusese parinti cu avere, si s-a ncuscrit cu saracia. n ograda vaduvei lui Maxim Oprea fusesera clai de fn si grajduri n care nu mai ncapeau vitele, dar saracise si ea ca vadana. Vasile Baciu, om silitor, de cnd s-a nsurat, s-a tinut totdeauna printre fruntasi. Vaduv acum, l durea gndul ca va trebui sa rupa din pamnturile lui, ca sa potriveasca zestrea Anei, cnd se va marita. Si nvatatorul Herdelea are necazurile lui. Si-a zidit casa pe locul bisericii, cu nvoirea preotului Belciug. Cu timpul, relatiile nvatatorului cu preotul s-au racit, iar Herdelea, mpovarat cum era, se temea sa nu piarda ceea ce agonisise cu greutate. n schimb, preotul Belciug, ramas vaduv din primul an al preotiei, a fost un om strngator si tenace. Respectat

de sateni, preotul nu sufera sa i se ncalce autoritatea. Din aceasta cauza e n conflict cu nvatatorul Herdelea. Satul lui L. Rebreanu este diferentiat economic. Stratificarea sociala depinde de pamntul pe care l are taranul. Patimile se nasc din saracie, din nevoia de pamnt.Este cazul lui Ion. n Ion este nradacinata o mentalitate taraneasca, dupa care oamenii se pot numi oameni numai n masura n care gospodaria lor este ntemeiata. Aceeasi mentalitate, care deformeaza pna si sentimentul omeniei, o aflam si dintr-o alta situatie: Dumitru Moarcas se pripasise pe lnga casa Paraschivei. Femeie tnara atunci, l primise creznd ca omul, beteag de picioare, nu mai are mult de trait, ca bruma de acere a mosneagului i-ar putea ramne ei. Si cnd, dupa 20 de ani, Dumitru Moarcas a vndut, fara stirea Paraschivei, casa si gradina, desi i daduse femeii o suta de zloti, a fost alungat fara mila. 5.Ion- tipologia romanului Ca roman obiectiv: -naratorul este obiectiv, omniscient, omniprezent; focalizare zero, viziune dindarat;naratiune la persoana a III-a; -naratorul din Ion este , detasat, nu se implica in derularea evenimentelor, relateaza la persoana a III-a, intr-o maniera nonfocalizata.El este omniprezent si omniscient, dirijand destinele personajelor asemeni unui regizor care prestabileste evolutia personajelor,ele avand un destin bine conturat, motiv pentru care in roman apar semne prevestitoare ale destinelor personajelor( de exemplu, crucea stramba de la marginea satului), elemente ce confera veridicitate si obiectivitate; Ca roman realist: -stilul anticalofil, - literatura ca mimesis, - aspectul veridic al operei, - legatura dintre realitatea biografica si roman, - personajele sunt tipuri umane (Ion parvenitul/taranul roman/omul instinctual, primitiv); - preocuparea pentru analiza relatiei individ-mediul social. Romanul mai poate fi interpretat si ca: roman social, deoarece are caracter monografic surprinzand viata rurala cu momentele importante din existenta individului(nasterea, botezul, nunta, moartea), diferentele sociale produse de posesia pamantului, relatiile de familie; roman cu tematica rurala, dat fiind caracterul sau epopeic si de fresca ilustrat de numarul mare de personaje;

roman al esentelor(realismul esentelor), daca ne raportam la o serie de simboluri fundamentale:crucea, copacul, drumul, pamantul; roman de familie, deoarece prezinta structura si conditia familiei si a femeii in satul ardelean; roman erotic, urmarind dragostea lui Ion pentru Florica; 6.Stilul- e neutru, impersonal ( stilul cenusiu ) ; e prezent si stilul indirect liber,ca mijloc al analizei psihologice ; limbajul e regional, evocand cu fidelitate atmosfera perioadei.