Sunteți pe pagina 1din 5

Brosita cronica - sindrom clinic caracterizat prin tuse(permanenta sau intermitenta) + cresterea secretiei bronsice, cel putin 3 luni

pe an, minim 2 ani la rand Etiopatogenie: 1. factori infectiosi virusuri si bacterii 2. factori alergeni praf, polen, puf 3. factori iritanti - clor, amoniac, fum de tigara Simptome Boala este neglijata mult timp. Simptomul principal e tusea. La inceput dimineata, ulterior permanenta insotita de expectoratie de obiceimucopurulenta. Tusea e accentuata in anotimpul rece. In general bolnavul e afebril. Dispneea apare progresiv, iar cianoza apare tardiv. La ascultatie apar raluri sibilante si ronflante Spirometria Deceleaza disfunctie ventilatorie obstructiva. Dupa o perioada poate aparea insuficienta respiratorie. Primele semne care anunta insuficienta respiratorie (hipoxie) sunt: agitatia, transpiratiile profuze (abundente) , anxietate, tahicardie, cresterea tensiunii arteriale. Fiecare puseu infectios accentueaza fenomenele obstructive prin hipersecretie de mucus. Forme clinice: 1. Bronsita cronica purulenta 2. Bronsita cronica hemoragica 3. Bronsita cronica astmatiforma Tratament - se indeparteaza toti factorii favorizanti ( fumat, poluant) si se combate infectia - se renunta la fumat - medicamente - mucolitice antipiretice si antalgice antitusive Investigatii paraclinice utilizate pentru diagnostic: o investigatii de laborator (hemoleucograma) o radiografia pulmonara ( exclude o pneumonie) o examen bacteriologic al sputei o spirometria

Astmul bronsic Este o afectiune a cailor respiratorii caracterizata printr-o reactivitate crescuta a arborelui traheo-bronsic la o multitudine de stimuli. Apare ingustarea generalizata a conductelor aeriene, variabila si revrsibila, cu crize paroxistice de dispnee expiratorie, tuse si weezing ( suierat) . Este o boala episodica, exacerbarile acute intercalandu-se cu perioade lipsite de simptome Astmul apare la toate varstele, dar predominant la varstele tinere. Aproape jumatate din cazuri apar la varsta de 10 ani. O treime apar pana la 40 de ani. La copii exista un raport de 2 la 1 intre baieti si fete. Etiopatogenie - intervin 2 componente: 1. factor general = teren atopic ( genetic) 2. factor local = hiperreactivitate bronsica 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. stimuli care interactioneaza cu reactivitatea cailor bronsice si produc crize acute sunt: alergeni majoritatea sunt din aer:polen, praf, pene, par stimulii farmacologici aspirina, coloranti poluarea aerului factori profesionali: expunerea la pulberi de lemn, vegetale, chimicale,mase plastice infectiile cei mai frecventi stimuli care provoaca exacerbarea acuta a astmului efortul fizic temperatura, umiditatea aerului, ventilatia rezultata ca raspuns la effort ; alergarea produce o criza mai severa decat plimbarea stresul emotional

Simpomatologie Apare triada dispnee-tuse-wheezing (obligatoriu) La inceputul crizei pacientul are o senzatie de constrictie toracica, de obicei insotita de tuse neproductiva. Respiratia devine zgomotoasa , suieratoare, expirul se prelungeste si pacientii au frecvent tahipnee si tahicardie. Criza apare de obicei in a 2-a jumatate a noptii, bolnavul ramane la pat sau alearga la fereastra( sete de aer). De obicei sta in pozitie sezanda sprijinit in maini , ochii sunt injectati, mainile dilatate, jugularile turgescente. La ascultatie sunt prezente raluri bronsice in special sibilante diseminate bilateral. La sfarsitul crizei apare tusea cu expectoratie, chinuitoare ( deoarece expulzarea secretiilor e face cu dificultate). Criza se termina in cateva minute sau ore, spontan sau sub influenta tratamentului. Forme clinice: a. astm bronsic alergic ( extrinsec)apare la tinerii cu antecedente familiale alergice b. astm bronsic nonalergic (intrinsec) . Apare peste 40 de ani de obicei iarna.

Diagnostic pozitiv: - antecedente alergice personale sau familiale - debutul crizei inainte de 25 de ani - dispnee paroxistice expiratorie si frecvent vespero-nocturna( seara) - reversibilitatea crizelor sub influenta medicamentelor sau chiar spontan - modificari ale volumelor respiratorii (spirometrie) scade in special VEMS(volum expirator maxim pe secunda) Diagnostic diferentiat, Se face cu : astm cardiac (dispnee inspiratorie si semne cardiace de insuficienta cardiaca) bronsita astmatiforma dispnee nevrotica ( senzatie de lipsa de aer nu are corespondent obiectiv) Tratament igieno-dietetic si de viata : renuntarea la fumat, evitarea expunerii la alergeni medicamentos : bronhodilatatoare, antiinflamatoare scade inflamatia bronsica Astmul nu progreseaza, chir si netratati astmaticii nu trec de la o forma usoara de boala la una severa.

Spondilita anchilozanta Boala inflamatorie cronica care afecteaza predominant coloana vertebrala dar si articulatiile periferice. Caracteristica majora este afectarea articulatiilor sacro-iliace. E mai frecventa la barbati in special la tineri intre 20 si 40 de ani. Factorii genetici au un rol important in aparitia bolii la 90 pana la 95% din pacienti apare prezent in sange HLA B27 Manifestari clinice: 1. durere lombara + limitarea miscarilor la nivelul coloanei vertebrale, expresia afectarii articulatiei sacro-iliace. i. - Domina tabelul clinic la debutul bolii. ii. Este de tip inflamator , apare in repaos, de obicei in a 2-a jumatate a noptii trezind bolnavul din somnsi insotindu-se de redoare matinala prelungit ce poate dura pana la 3 ore iii. Este ameliorata dupa exercitiu fizic si se agraveaza dupa repaos prelungit 2. manifestari extrascheletale : - afectarile oculare sunt cele mai frecvente - afectare cardio-vasculara- este rara- aortita - afectare pulmonara- ex. Fibroza pulmonara - afectare renala. Ex. Glomerulonefrita - manifestari neurologice sunt urmarea fracturilor pe o coloana rigida Explorari paraclinice examen de laborator: prezenta sindromului inflamator VSH crescut, CRP crescuta explorari imagistice radiografie de bazinpentru articulatii sacro-iliace o radiografia de profil coloana lombara aspect patrat al vertebrelor, rectitudine de coloana lombara, prezenta sindesmorfitelor (cioc osos cu traiect ascendent) o radiografia de coloana lombara fata apare aspectul de coloana de bambus o RMN de articulatii sacro-iliace Tratment: Scopul tratamentului calmarea durerilor , reducerea inflamatiei, mentinerea mobilitatii coloanei pentru prevenirea anchilozei Tratamentul medicamentos AINS ( antiinflamatoare nesteroidiene= fara cortizon)diclofenac Kinetoterapia = element esential in tratamentul de lunga durata a S A

Evolutie si prognostic boala are o evolutie indelungata a exacerbariisi remisiunii spontane terapeutice. Cu cat debutul e mai precoce cu atat evolutia e mai severa. Debutul in adolescenta ducand de multe ori la anchiloza