Sunteți pe pagina 1din 5

Cele mai noi reguli gramaticale

scrierea ntr-un cuvnt a tuturor formelor pronumelui negativ compus niciunul, niciuna si ale adjectivului pronominal corespunzator niciun, nicio. scrierea cu la nceputul si sfrsitul cuvintelor si cu la mijlocul cuvintelor, cu exceptia cazurilor cnd prin compunere un initial ajunge n interiorul cuvntului (ex.: ncepnd, a ur, vrst, binenteles, nencetat). Astfel: se scrie ntotdeauna la nceputul si la sfrsitul nemijlocit al cuvntului: l mbrtisez, mprat, nger, si, ti, amr, cobor, hotr, tr, ur ...; tot cu scriem si n corpul cuvintelor, cnd, prin compunere, de la mijlocul cuvintelor ajunge medial: nempcat, nendurat, nensemnat, preanltat, preantmpinat. Vom scrie ntr-nsul, dar dnsul; n toate celelalte cazuri se scrie, n corpul cuvintelor, : bnd, cnd, fcnd, gt, mormnt, ru, romn, sfnt, vnt... scrierea cu sunt, suntem si sunteti. desprtirea la capt de rnd se poate face fie pe baz de pronuntare (ex: i-negal, de-zo-bis-nu-it, a-nor-ga-nic), fie pe baza structurii cuvintelor, tinnd seam de elementele constitutive, n special prefixe (ex: in-e-gal, dez-o-bis-nu-it, an-or-ganic); Adaptri: bodyguard / bodigard, cocktail / cocteil; Noi forme de plural: anacoluturi, algoritmuri, aragaze, jobene, pandispane; Noi forme verbale: (eu) continui; Adverbul odat se va scrie legat: Odat ce am stabilit aceste reguli, le vom respecta; Sunt corecte ambele forme: anteturi / antete, cpsune / cpsuni, cirese / ciresi, ferstru / fierstru, ligheane / lighene, tumoare / tumor.

Cteva reguli si recomandri de redactare a textelor


1. Se las un spatiu dup orice semn de punctuatie si nu se las spatiu naintea unui semn de punctuatie, cu exceptia textelor cuprinse ntre paranteze sau ghilimele; 2. Semnul de punctuatie de la sfrsitul unui citat se pune dup ghilimele: Acesta este un citat si nu Acesta este un citat.; 3. Pentru claritate semnele - si / ar trebui ncadrate de spatii 4. Nu se las mai mult de un spatiu ntre cuvinte, sau ntre semnele de punctuatie si cuvinte; 5. Propozitia ncepe cu liter mare si se termin cu punct; 6. n general, n textele literare nu se abund n prescurtri, dar dac sunt folosite, a nu se uita s fie succedate de .; 7. Nu folositi scrierea cu cifre pentru numeralele de la unu la zece, o sut, o mie s.a.m.d.; la fel, al doilea si nu al 2-lea; 8. Semnul de punctuatie puncte de suspensie (...) are exact trei puncte, nu dou, si

nici mai multe; 9. Dac se foloseste numele unui brand, se va folosi ortografierea proprie brand-ului (de exemplu, InfoRapArt, si nu Inforapart, eMAG, si nu Emag etc.); 10. Un cuvnt mprumutat din alt limb, nc nesudat n limba romn, se articuleaz cratim, de exemplu, site-ul si nu siteul sau situl; 11. La substantivele nume proprii de persoane la care dativul nu se articuleaz bine articolul hotrt poate fi antepus (de exemplu: lui Carmen, si nu Carmenei); 12. Foloseste diacriticele limbii ori de cte ori platforma ti permite. ntotdeauna cititorul tu va semnala si aprecia prezenta lor; 13. Dup dou puncte se foloseste liter mic, n afar de cazul cnd semnul precede vorbirea direct sau un citat; 14. Prefixele de tipul supra, anti, hiper, super etc. se unesc cu substantivul sau adjectivul urmtor fr cratim; totusi, cratima va fi mentinut n cazul alturrii unei aceleiasi vocale sau consoane: suprancarcat, antiterorism, anti-inflationist, hiper-realist; 15. Numeralele cardinale se scriu ntotdeauna cu litere, exceptnd faptul cnd apare o argumentare cantitativ, matematic ori stiintific evident (msurtori, calcule exemplificate etc.) sau cnd se introduc date calendaristice. De ex.: Legea nr. 86, din 10 februarie 1999. n textele stiintifice, pentru mii, zeci de mii, milioane etc. se folosesc spatii, nu puncte: 1.000; 16. Secolele se scriu folosind cifre romane, cu articole si fr prescurtri (secolul al XXI-lea), dar secolul I si secolul XX se scriu fr articole. Se scriu de asemenea fr articole mileniile (mileniul III); 17. O regul foarte general de folosire a virgulei este c un cuvnt / grup de cuvinte / propozitie se pune ntotdeauna ntre virgule dac se poate omite, fr a afecta sensul general al propozitiei sau al frazei. Vezi mai jos toate regulile de folosire a virgulei; 18. Nu se foloseste virgula ntre cuvinte sau propozitii coordonate prin si, sau / fie / ori. Drept urmare, nu se foloseste virgula nainte de abrevierea etc., care nseamna et cetera / et caetera (si ceilalti / si celelalte);. 19. Dac dintr-un citat se elimin un fragment considerat irelevant (trunchierea citatului), acest lucru se reprezint prin puncte de suspensie cuprinse ntre paranteze drepte: [...]; 20. Dac se omite partea initial a unui citat si, prin urmare, lipseste un cuvnt absolut necesar pentru ntelegerea textului, el se asaz ntre paranteze drepte n interiorul citatului; 21. Disjunctia (sau) se poate indica prin bar oblic "/", care nu este precedat sau urmat de spatiu. corect: de asemenea / gresit: de asemeni corect: mi-ar plcea / gresit: mi-ar place

corect: un membru-doi membri / gresit: doi membrii corect: nou nscuti / gresit: noi nscuti corect: nu-ti face iluzii! / gresit: nu-ti f iluzii! corect: saptezeci si trei / gresit: saptezecisitrei corect: ostatic / gresit: ostatec corect: este ora dousprezece / gresit: este ora doisprezece corect: repaus / gresit: repaos corect: s nu fii suprat! / gresit: s nu fi suprat! corect: fiica Anei / gresit: fiica lui Ana corect: delincvent / gresit: delicvent corect: era s... / gresit: eram s... corect: n-am dect... / gresit: am dect... corect: s aib / gresit: s aibe

Semnele de punctuatie si regulile ortografice


Ortografia stabileste corectitudinea formal a domeniilor celor mai ntinse ale scrierii si supune normelor ei folosirea sistemului de semne grafice adoptat, relatiile scrierii cu sistemul, cu structura si cu normele limbii literare, n primul rnd cu pronuntia dar si situatii de scriere fr legtur cu realitatea fonic reprezentat. Punctuatia asigur, printr-un sistem de semne conventionale proprii, corectitudinea reprezentrii raporturilor si a limitelor dintre unittile sintactice, corespunztor cu pauza si cu intonatia din vorbire. 1. Semnele de punctuatie marcheaz o pauz sau o intonatie si sunt: punctul, dou puncte, semnul ntrebrii, semnul exclamrii, virgula, punctul si virgula, ghilimelele, linia de dialog, linia de pauz, cratima, parantezele, punctele de suspensie. Iat numai cteva din situatiile n care se utilizeaz fiecare semn de punctuatie. Punctul (.) marcheaz o pauz lung care se face ntre propozitii sau fraze independente ca nteles, indic sfrsitul comunicrii. Exemplu: "Am fost n concediu la mare". Se poate pune punct si dup cuvinte echivalente cu o propozitie independent. Exemplu: " - Cine a scris aceast carte? - Eu". Semnul ntrebrii (?) marcheaz intonatia propozitiilor sau a frazelor interogative directe. Exemplu: "- Ct cost aceast carte?", "- Ai stiut c el a venit?". n intonatiile indirecte se

pune punct. Exemplu: "- Te-am ntrebat dac ai stiut c el a venit?". Semnul exclamrii (!) marcheaz intonatia propozitiilor sau a frazelor exclamative sau imperative. Exemplu: "Ce frumos e cerul!", "Ct de frumos ai stiut s rspunzi la ntrebare!", "Scrie repede!", "Scrie repede ce-ai spus!". Se pune ! si dup substantivele n vocativ asezate la sfrsitul propozitiilor imperative sau exclamative. Exemplu: "Ce frumos ai cntat, Monica!", "Vino repede, biatule!". Se pune ! si dup interjectii. Cnd interjectia se repet si fiecare este independent se pune ! dup fiecare interjectie, iar ntre ele se pune virgul sau cratim. Exemplu: Pu-pu-pu! Pu-pu-pu! Pu-pu-pu! () Si cum i-o dau n mn, javra dracului mi-o arunc-n sus, zicnd: iaca, c-am scpat-o! Pupza, zbrr! pe-o dughean.Eu atunci, ht! de sumanul mosneagului. (I. Creang - Amintiri din copilrie). Punctul si virgula (;) marcheaz o pauz mai mare dect virgula, dar mai mic dect punctul si desparte dou propozitii sau fraze independente ca nteles. Exemplu: Avea poft s mnnce o legtur de lptuci; dormind visase c a nflorit grdina de zarzavat ca n anii cei buni (F. Neagu - Dincolo de nisipuri). Dou puncte (:) marcheaz vorbirea direct sau o enumeratie si indic o pauz scurt n timpul vorbirii. Exemplu: "Profesorul spuse multumit: - Ai rspuns correct! Copilul a asezat pe banc tot ce avea n ghiozdan: crti, caiete, penarul, cutia de culori si un mr ". Virgula (,) indic o pauz ntre prti de propozitie, ntre propozitii sau ntre fraze, desprtindu-le pe baza raporturilor sintactice. Virgula este obligatorie n mai multe situatii (a se vedea toate regulile specifice de folosire de mai jos). Linia de dialog (-) indic nceputul vorbirii directe, replica fiecrei persoane n dialog. Exemplu: "- V-a plcut filmul? - Mi-a plcut mult. - Este primul film pe care l vd". Linia de pauz (-) marcheaz o pauz scurt ntre propozitii sau fraze. Exemplu: O mare e, dar mare lin -; Natur, n mormntul meu, E totul cald, c e lumin! (G. Cosbuc - Vara). Parantezele ( ) marcheaz o pauz scurt si indic o precizare sau o explicatie n interiorul propozitiilor. Exemplu: "M simt mai bine acum (c am vorbit cu tine), dar nu stiu ce va fi mine". Punctele de suspensie () indic o pauz lung n timpul vorbirii si marcheaz ntreruperea comunicrii. Nu indic sfrsitul propozitiei sau frazei. Ghilimelele(""),() Ghilimelele simple indic reproducerea exact a unui citat sau titlul unei reviste, unui articol etc. ntr-o propozitie sau fraz. Ghilimelele duble sau frantuzesti indic reproducerea unui citat ntr-un alt citat. 2. Semnele si regulile ortografice Ortografia, scrierea potrivit normelor limbii actuale, se refer att la scrierea corect a cuvintelor, ct si la folosirea corect a semnelor ortografice, fiind legat de ortoepie (pronuntarea corect a cuvintelor), de vocabular si de gramatic. Cratima (-) marcheaz rostirea mpreun a unor cuvinte n care lipsesc sunete ( l-am vzut) sau nu lipsesc sunete (te-a vzut) si e ntrebuintat si la scrierea cuvintelor compuse (redactor-sef) sau la desprtirea cuvintelor n silabe (a-er). Apostroful () marcheaz absenta accidental n rostire a unor sunete ( Un s merg, domle? / Pn s vin / Las c). Bara (/) este folosit n abreviere ntre doi termeni ai unei formule de tipul metru pe secund": m/s, kilometru pe or: km/h etc.; n redarea unei alternative precum si n abrevierea prefixului contra din contravaloare: c/val. Punctul (.) este ntrebuintat n abrevieri: cap. (capitole), str. (strad), id. (idem), d.Cr. (dup Cristos), d.a. (dup amiaz), a.c. (anul curent) etc. si n cazul substantivelor compuse din initiale: C.E.C. (Casa de Economii si Consemnatiuni), P.N.L. (Partidul National Liberal), P.N.T.C.D. (Partidul National Trnesc Crestin si Democrat). Observatie: nu se pune punct: a) dup simbolurile si prescurtrile din domeniul matematicii, fizicii, chimiei: f = functie, v =

vitez, va = volt-amper. b) dup punctele cardinale: N, V, S, E. c) cnd n formarea substantivelor compuse intr fragmente de cuvinte: ASIROM, ROMTELECOM. d) cnd abrevierea e format din nceputul unui cuvnt si finala lui vocalic: cca (circa), d-rei (domnisoarei), d-lui (dumnealui / domnului). e) dup titluri (dar nici un altfel de punctuatie), dup formulele de adresare din scrisori si cuvntri se pune virgul sau semnul exclamrii. Linia de pauz (-) este folosit n scrierea unor cuvinte compuse: sud-vest, colaborarea americano-franco-anglo-romn. Blancul () este semnul de ortografie care indic lipsa unor cuvinte din propozitie sau a unor propozitii din fraza. 3. Majuscula sau litera mare este un semn de ortografie care indic: scrierea substantivelor proprii, nceputul unei propozitii sau al unei fraze, nceputul versurilor, cnd acestea sunt scrise unul sub cellalt etc. Nu se scriu cu majuscule: numele de popoare, numele de personaje literare, folosite n scopul de a denumi trsturile umane: cicero (gen de tunsoare brbteasc), donjuan (afemeiat), harpagon (zgrcit), nume de fiinte mitice, ntrebuintate ca nume comune: iele, nimfe, elf, numele unor obiecte, inventii, masini, denumite cu numele inventatorului sau al locului de provenient: ford, ohm, damasc, denumirile functiilor de stat: rege, vod, presedinte, senator etc.