Sunteți pe pagina 1din 5

National-comunismul romnesc

Moartea lui Gheorghiu-Dej a pus problema succesiunii sale n conducerea P.M.R. Atunci, educat" nc din 1952 pentru a sluji" politica comunist, Nicolae Ceauescu vine la putere. Cu toate c acesta beneficiase de politica de destindere a lui Dej, Ceauescu a atacat vehement pe fostul conductor, proclamndu-se deschiztorul marii politici. Prima etapa a regimului ceauist s-a desfurat ntre anii 1965-1971. Principalii factori au fost : Adoptarea unei noi Constituii Redenumirea rii n Republica Socialist Romnia Schimbarea denumirii P.M.R. n Partidul Comunist Romn (P.C.R.) Toate promisiunile cu caracter populist fcute de ctre Ceauescu, i-au ntrit poziia. La acea vreme, noul lider nu urma numai ctigarea simpatiei fa de popor ci i pe cea a Occidentului. Prin aceast politic a sa, Ceauescu a reuit s ctige i simpatia poporului. Realizrilor din aceast etap li s-a adugat momentul din 1968, care s-a dovedit a fi decisiv pentru propulsarea lui Ceauescu in politica internaional. La un momentdat tovarul" Ceauescu a atacat verbal U.R.S.S. Din acel moment prestigiul lui Ceauescu a crescut imens. Repetatele vizite n strintate ale tovarului" au amplificat rolul Romniei pe plan internaional. A doua etap a regimului Ceauist s-a desfurat ntre anii 1971-1980. Aceast etap a avut ca punct de pornire vizitele lui Ceauescu n China i n Coreea de Nord. Din 1972, acesta ncepe sa-si pun rudele n posturi importante n partid i n sistemul organelor de stat. n 1973 soia sa, Elena, este promovat n Comitetul Executiv al P.C.R. n 1974 Ceauescu devine preedinte al republicii. Tot n anii 70 dictatorul nostru a luat o serie de decizii economice greite, pregtind" astfel criza economic din anii 80. Cea de-a treia etap a regimului Ceauist s-a desfurat ntre anii 1980-1987. Dup 1980 starea de criz a Romniei a devenit evident. n aceast perioad ara noastr avea nevoie de materii prime din strintate. Tot n aceast perioad de criz s-au nregistrat mprumuturi imense din strintate. Majoritatea statisticilor erau falsificate pentru a acoperi o economie falimentar. Atunci poporul romn era folosit tot mai mult ca o arm de propagand a regimului Ceauist. Ultima etap i anume sfritul regimului Ceauist a avut loc ntre anii 1987-1989. n aceti doi ani dictatorul pierduse total sprijinul populaiei. Dornic de a modifica fizionomia oraelor, regimul a nceput o serie de demolri ale construciilor vechi. Aadar la 21 septembrie 1988, Ceauescu a organizat un miting pentru a explica populaiei de ce politica sa este cea mai bun. ns, ntlnirea nu a mers aa cum s-a ateptat. Mulimea a nceput s-l huiduie pe dictator, dup care mulimea a ptruns n Comitetul Central, Televiziunea i Radioul, anunnd poporul c Ceauescu a fugit. n cele din urm Ceauescu a fost prins la Trgovite pe data de 25 decembrie. Dup ce au fost judecai, Elena i Nicolae Ceauescu au fost executai.

Naional-comunismul (1965-1989) a fost caracteristica regimului lui


Nicolae Ceauescu, regim care la nceput a cunoscut o relativ destindere i liberalizare. A fost adoptat o nou constituie (1965), prin care Romnia devenea republic socialist, au

fost eliberai deinuii politici, iar nvmntul a fost pus pe baze naionale i a fost permis studiul i altor limbi strine (francez, englez, german) alturi de rus. n anii care au urmat, gesturile de insubordonare fa de Moscova au fost nsoite de o larg deschidere spre Occident. Ceauescu s-a ntlnit la Bucureti cu mari lideri ai lumii, precum: Charles de Gaulle, preedintele Franei, Richard Nixon i Gerald Ford, preedini ai S.U.A. La toate acestea s-a adugat o important relaxare n viaa cultural, condiiile de via s-au mbuntit i s-a putut cltori n strintate. Considerndu-se sucient de popular, Ceauescu nfiineaz funcia de preedinte al Romniei, pe care i-o nsuete (1974). Dar, la jumtatea anilor 70, regimul su intrase deja pe o pant descendent, industrializarea forat, care nghiea o bun parte a venitului naional, a continuat s dea natere unor coloi industriali ce produceau, cu consumuri uriae de energie, mrfuri de slab calitate i necompetitive. ntr-o situaie asemntoare se aa i agricultura, lipsit de fora de munc (ani de zile dirijat spre oraele industriale), insuficient mecanizat i cu o producie sczut. Rodul pmntului era cules cu ajutorul soldailor, elevilor i funcionarilor publici. La acestea se adugau realizarea unor obiective grandioase, extrem de costisitoare (Casa Poporului, Canalul Dunre-Marea Neagr, combinatele de utilaj greu etc.) care, alturi de mai multe calamiti naturale (inundaiile din anii 1970 i 1975, cutremurul din 4 martie 1977) au contribuit la triplarea datoriei externe (10,2 miliarde de dolari, n 1981 ). Aceast situaie a fost resimit puternic n rndul populaiei, care a trebuit s suporte efectele raionalizrii alimentare i energetice. Foamea i frigul au continuat s se asocieze cu lipsa celor mai elementare liberti ceteneti: societatea era continuu supravegheat i controlat. Desigur c nu mai era aceeai teroare a anilor 50, dar Securitatea veghea neclintit. O armat de informatori i supravegheau zilnic obiectivele ncredinate, oferind rapoarte amnunite ,,stpnilor. Era n plin desfurare Epoca Ceauescu sau Epoca de Aur, cum o denumeau ideologii de partid, perioada n care se dezvolt, pn la proporii aberante, cultul conductorului. Aceast degradare a condiiilor de trai avea s grbeasc prbuirea regimului naionalcomunist al lui Ceauescu prin declanarea evenimentelor din decembrie 1989.

Nationalcomunismul regimul politic al lui Nicolae Ceausescu (1965-1989).


Politica interna - 1965: se desfasoara Congresul Partidului Muncitoresc Roman, care stabileste revenirea la vechea denumire de P.C.R. si alegerea in functia de secretar general al partidului a lui Nicolae Ceausescu. Este adoptata noua Constitutie, prin care Romania devenea Republica Socialista (R.S.R.). 1967: Nicolae Ceausescu este ales presedinte al Consiliului de Stat. Perioada 1965-1971 s-a caracterizat prin:

- continuarea procesului de desovietizare si destalinizare inceput de Gh. Gheorghiu-Dej dupa 1958);

relativa imbunatatire a conditiilor de viata ale populatiei; atenuarea politicii represive a Securitatii, eliberarea si reabilitarea unora dintre detinutii politici; cresterea popularitatii regimului, mai ales in urma exploatarii sentimentelor nationale; apropierea de statele occidentale, reluarea legaturilor politice, economice, culturale cu acestea; distantarea fata de URSS, evidentiata in mod special prin refuzul ca Romania sa intervina alaturi de statele membre ale Tratatului de la Varsovia, in 1968, impotriva miscarii democratice din Cehoslovacia. Perioada 1971-1989 debuteaza cu "revolutia culturala", de inspiratie chineza si nordcoreeana (exacerbarea culturii comuniste, si a cultului personalitatii lui N. Ceausescu, proiectarea trecerii la o noua treapta a socialismului - societatea socialista multilateral dezvoltata). Elementele definitorii ale acestei perioade sunt: instaurarea dictaturii personale a lui N. Ceausescu (presedinte al Republicii din 1974); promovarea in functiile de conducere a membrilor familiei Ceausescu (socialismul dinastic); reluarea industrializarii fortate si realizarea marilor constructii cu scop propagandistic (Canalul Dunare-Marea Neagra, Casa Poporului - Bucuresti) care determina secatuirea resurselor tarii si cresterea rapida a datoriei externe a Romaniei; achitarea datoriei externe (incepand din 1980) prin restrangerea drastica a consumului populatiei; scaderea accelerata a nivelului de trai; politica de teroare interna exercitata de securitate si alte institutii ale statului asupra populatiei, reprimarea drastica a revoltelor (greva minerilor din Valea Jiului - 1977, manifestatiile muncitoresti de la Brasov - 1987); initierea programului de sistematizare urbana si rurala care a dus la distrugerrea bisericilor, a centrelor istorice urbane si a satelor romanesti; incalcarea flagranta a drepturilor omului;

- izolarea tarii in relatiile cu statele occidentale; respingerea oricaror sugestii de schimbare a politicii interne (in special dupa 1985, cand Mihail Gorbaciov, in URSS, initiaza programul sau de reforme politice si economice).

n 1965 Gheorghe Ghiorghiu Dej moare. Conducerea partidului a fost preluata de Nicolae Ceausescu. - a continuat linia rationala nceputa de Dej

- a initiat o relaxare (pna n 1971) - a luat unele masuri cu caracter liberal: cele referitoare la circulatia persoanelor, sprijinirea initiativei particulare n comert, coordonarea unor greseli din trecut (reabilitarea lui Lucretiu Patrascanu-1968) - este adoptata o noua Constitutie (1965) n acelasi timp are loc consolidarea puterii lui Ceausescu. - n 1967, devine presedinte al Consiliului de Stat - controleaza Consiliul Apararii - n 1974 devine presedinte al Romniei Pe plan extern: - a urmarit sa cstige simpatia occidentului - Romnia a fost prima tara socialista care a stabilit relatii diplomatice cu Republica Federala Germania (1967) - apogeul popularitatii a fost atins n august 1968, cnd a condamnat energic interventia militara a URSS si a altor state membre ale Pactului de la Varsovia n Cehoslovacia, actiune la care Romnia nu a participat - popularitatea creste, Romnia este vizitata de lideri occidentali, ncheie acorduri cu Banca Mondiala, Fondul Monetar International (FMI) A doua etapa a regimului Ceausescu (1971-1980) a avut punctul de pornire n China si n Coreea de nord. Inspirat de realitatile din aceste state, lanseaza documentul Tezele din Iulie prin care inaugureaza revolutia culturala. Promoveaza cultul personalitatii, rentoarcerea la un regim autoritar de tip neostalinist. Congresul XI al PCR (noiembrie 1974) a adoptat Programul Partidului ce viza faurirea societatii socialiste multilateral dezvoltate si naintarea Romniei spre communism. Pe plan economic: - se revine la control total asupra ntreprinderilor - s-au realizat mari investitii (Casa Poporului, Transfagarasanul) - creste datoria externa (peste 10 miliarde USD - se hotaraste achitarea datoriei prin restrngerea importurilor si a consumului intern; scade nivelul de trai - nemultumirile populatiei sporesc; au loc actiuni precum: Greva minerilor din Valea Jiului (1977) Revolta de la Brasov (1987)

National-comunismul e o contradictie in adjecto, intrucat comunismul e


internationalist. E o abatere, o monstruozitate. Daca vrem sa consideram si comunismul monstruos, atunci national-comunismul e o monstruozitate la monstruozitate. Cata vreme comunismul a fost la noi clasic (adica rusesc) el ne-a costat multe vieti omenesti, in special de elite. Pantiusa, Nicolsky, Teohari Georgescu, Vasile Luca, Ana Pauker, Dulgheru si-au facut din plin datoria, chiar daca nu ca la Katyn. O vreme, Gheorghiu-Dej a jucat cu ei tontoroiul, avand pe Draghici om de legatura. Tinta erau capetele romanesti cu precadere, sau macar trupurile romanesti inghesuite prin inchisori cam exterminatorii. Dar ce sa vezi? Gheorghiu-Dej, odata dovada fidelitatii lui fata de internationalismul moscovit facuta, si-a revenit si a luat-o pe panta monstruoasa a nationalismului. Si-a revenit si ireductibilul, radicalul Nicolae Ceausescu si a luat-o si el pe panta nationalismului, la inceput chiar cu nuante liberale. Un deceniu si ceva ne-am descurcat binisor in aceasta erezie monstruoasa, - rezultatele au fost vizibile. Inchisorile s-au golit de politici, economia, literatura, artele au prosperat, chiar sub un (ceea ce se numeste astazi) troglodit si cizmar analfabet, s-a dat, in cadrul contingentarii repartitiei, prioritate specificului romanesc: in

productie, in export, in inventica, in cultura. S-a tradat, putem spune, revolutia: am dus-o relativ bine (cu oarecare restrictii, formalisme, ipocrizii). Ba s-a creat chiar, culmea paradoxului monstruos, un neo-internationalism romanesc. Formula a sucombat. Sa fi fost contra naturii? Poate contra naturii poporului roman, pus pe razgaieli, ciubuc si chiul in mare, prea mare masura. Pus pe trai bun. Caci, iata, la chinezi ea a prins. Ei s-au multumit cu mai putin. Ei s-au lasat incalecati in unele libertati democratice, au tinut strans, s-au ferit de boscorodeli sectare si palavre revizioniste si revansarde, nu si-au facut firme si firmulite pe unde sa-si ruineze semenii, nici banci cu care sa-i pacaleasca, nici brevete de marci individuale cu care sa-i asmute, nici paraziti peste paraziti care sa suga pana la absorbtie venitul national (cand i-au prins, i-au pus la zid); si iata, totusi, ca acest comunism national al lor i-a facut competitori in lume, cu o crestere si ea monstruoasa, chiar asa cum au sucit-o. Ai dracului chinezi, lor le-a mers national-comunismul, i-a propulsat in fruntea lumii! Acum pot fi cu adevarat internationalisti, caci sunt bagati victorios in toate economiile, in toate investitiile planetare, au datornici peste tot, tin lumea de capastru, au construit de nu se mai poate, au civilizat de nu se mai poate. Monstruos, monstruos, dar sunt calare, sunt de beton, peste recesiuni si crize, in timp ce noi ne taram cu mana intinsa in smarcurile liberalismului sans rivage, cautand in zare de unde ne mai pica o leapsa sau o pomana. Dar galagie doctrinara facem, analisti avem, clantai pe toate drumurile, toti stau la zaplaz cu miristea nearata, iar unii mai destepti stau calare peste milioane de prosti. Ne e greata de comunism, ne e greata de national. Dar nu ne e greata sa ne balacim in mlastina cosmopolitismului searbad, cu biciusca FMI-ului deasupra capului. Am plecat din monstruozitatea comunista cu zero dolari datorii si am ajuns tocmai bine in huzurul falimentului. Nu ne e greata sa nu mai avem cultura originala cat de cat profunda, ci numai interpreti, show-meni, imitatori; sa stam asadar sub invazia subculturii altora. Suntem liberi si liberali, dar numai atata cat ne dau voie jocurile si capriciile lui Sachs-Goldman, bancuta care a lasat pe drumuri, dintr-o speculatie ilicita, cati au bagat altii la inchisoare, candva. Noi nu semanam si nu construim, in schimb facem procesul comunismului cu bravii nostri tismaneni, si reforma Parlamentului cu bravii nostri basesteni. Noi nu mai exportam nici macar sare, dar analizam cu multa dibacie conjunctura politica si electorala pentru viitoarele alegeri. Dupa ce am lichidat in paguba toate produsele (care erau considerabile) ale monstruosului national-comunism, abia acum se poate spune pe de-adevaratele ca am dat cu el de pamant.