Sunteți pe pagina 1din 22

Colegiul Tehnic Independenta SIBIU

Atestat MEDII DE STOCARE HIGH DEFINITION

Indrumator: Profesor: Filip Valentin

Autor: Mooc Dumitru Alexandru

Cuprins:
1.Unitatea hard-disk 1.1.Introducere........................................................................pag.3 1.2. Istoric hard-disk...............................................................pag.3 1.3. Evolutie capacitati..........................................................pag.5 1.4. Constructia hard-diskului................................................pag.7 1.5. Structura datelor pe disk.................................................pag.9 1.6. Performante.....................................................................pag.9 1.7. Viteza de rotatie...............................................................pag.9 1.8. Tipul interfatei.................................................................pag.10 1.9. Cache...............................................................................pag.10 1.10. Latenta(Timpul de acces)..............................................pag.11 1.11. Rata de transfer..............................................................pag.11 1.12. Firma producatoare si cea care il comercializeaza.......pag.12 2. Blu-ray 2.1. Introducere.....................................................................pag.12 2.2. Specificatii tehnice.........................................................pag.13 2.3. Specificatii laser si optice...............................................pag.14 2.4. Dezvoltare.......................................................................pag.15 2.5. Coduri regionale..............................................................pag.17 2.6.Comparatie intre discurile Blu-ray/ HD DVD..................pag.18

1. Unitatea hard-disk
1.1. Introducere Hard-disk-ul serveste drept memorie non-volatila ,mediu de stocare pentru documentele ,fisierele sau aplicatiile utilizatorului. In 1954 IBM a inventat primul hard-disk cu o capacitate, extraordinara pentru acea perioada , de 5MB impartita pe 24 de platane. Cu 25 de ani mai tarziu cunoscutul producator de HDD-uri, Seagate introduce pe piata primul HDD pentru calculatoare personale , capabil sa inmagazineze panala 40 MB, ajungand la rate de transfer de 625KBps folosind modul de codare MFM (Modified Frequency Modulation). Acest mod de codare era folosit de vechile FDD-uri (floppy disk drive) sau sisteme de inmagazinare de date .Este destul de greu de crezut ca daca in anul 1980, spatiu de 100 MB pe hard-disk era considerat foarte generos in timp ce in zilele noastre ar fi cu totul nefolositor chiar si numai pentru sistemul de operare. 1.2 Istoric Hard-Diskuri Hard-Disk-urile au fost inventate in anii 1950, fiind initial discuri mari cu un diametru de 20 de inchi. Initial se numeau discuri fixe sau Winchester. Mai tarziu au devenit cunoscute ca Hard-Disk-uri, pentru a se face deosebirea de Floppy Disk. Hard disk au platanele hard fata de floppyuri care sunt confectionate dintr-un plastic extrem de flexibil. Simplificand un pic mai mult problema, un hard-disk functioneaza aproape la fel ca o caseta obisnuita. Atat hard-urile cat si benzile magnetice folosesc aceleasi tehnici de inregistrare magnetica, avand un mare avantaj: se pot scrie si rescrie foarte repede si pot tine datele destul de multi ani. Haideti sa vedem principalele diferente intre benzile magnetice si harddisk-uri: - materialul de inregistrare magnetica a unei casete sa zicem este o banda foarte subtire din plastic. La hard-uri, materialul pe care se inregistreaza este depus pe un disc de sticla sau de aluminiu, formand platanul. Se polish-eaza foarte atent pana devine o oglinda aproape perfecta. - intr-un cititor de casete, capetele de citire sunt in contact direct cu banda. La hard-disk-uri capetele de citire/scriere sunt la o distanta foarte mica de platan, fara sa-l atinga vreodata. Din acest motiv sunt hard-urile atat

de sensibile mai ales in timpul functionarii. Daca capul atinge platanul, de cele mai multe ori s-a stricat discul. - banda dintr-o caseta se misca cu o viteza de aproximativ 5cm/sec, pe cand platanele se invart la viteze de aproximativ 762mm/sec (aproximativ 272km/h) - Informatia pe hard este stocata pe domenii magnetice extrem de mici in comparatie cu cele ale casetelor. Dimensiunea acestor domenii depinde foarte mult de precizia si viteza platanelor. Datorita acestor diferente un Hard-Disk poate stoca imens de multe date cu un timp de raspuns extrem de mic fata de casete. Un calculator desktop obisnuit are hard-disk-uri cu capacitatea intre 500GB - 2 Tb. Datele sunt salvate pe disc sub forma unor fisiere (files) care nu sunt altceva decat un numar de bytes purtand un nume. Bytes pot fi coduri ASCII pentru un text sa zicem sau pot fi instructiuni ale unei aplicatii pe care calculatorul trebuie sa o ruleze. In momentul in care un prgoram care ruleaza cere un file, hard-disk-ul il citeste si il trimite la procesor. Dupa cum bine stim exista 2 metode de a masura performanta unui hard-disk: rata de transfer si timpul de acces. Hardul este compus dintr-o cutie sigilata de aluminiu, si o placa electronica de circuite care controleaza motorul ce invarte platanele, mecanismul de scriere/citire, domeniile magnetice explicate mai sus. Sub aceasta placa electronica (detasabila) gasim motorul platanelor si conectorii care fac legatura cu placa de circuit. Scotand capacul cutiei de aluminiu constatam un interior foarte simplu dar deosebit de precis, continand platanele, capetele de citire puse pe un brat. Aceste brate sunt extrem usoare si de rapide, putand misca acele capete de citire de cel putin 50 de ori pe secunda de la centrul platanelor pana la margine. Salvarea datelor se face pe suprafata platanelor care este impartita in sectoare si piste (sectors and tracks). Pistele sunt niste cercuri concentrice, iar sectoarele sunt mici bucati (parti) din aceste cercuri. Un sector are de obicei intre 256 si 512 bytes. Fie la nivelul unitatii sau la nivelul sistemului de operare sectoarele sunt de obicei impartite in clustere (clusters). Din acest motiv formatarea la nivel scazut low level formatiing inseamna stabilirea numarului de sectoare si de piste pe care le are un hard-disk. 1987: hard diskuri mai mult sau mai puin accesibile pentru utilizatorii de rnd Primul hard disk care a fost lansat pe pia de IBM n 1956 cntrea o jumtate de ton i oferea spaiu pentru 5 MB de date. Un astfel de mediu de stocare, care avea nevoie de un compresor de aer ncorporat pentru a funciona, era un vis imposibil de atins, din punct de vedere financiar, pentru
4

entuziatii calculatoarelor. 31 de ani mai trziu, n 1987, hard diskurile de 20 MB erau sensibil mai mici i de asemenea, mai mult sau mai puin accesibile, avnd un pre de aproximativ 2000 de mrci. n 1987, CHIP Germania a testat un hard disk extern SCSI produs de ctre Logic Array. La acel moment, era dotat i cu o geant de transport, necesar pentru c acesta cntrea aproximativ 5 kilograme. Pe lng capacitatea sa limitat, comparativ cu standardele actuale, discul era i foarte ncet: 9,9 secunde pentru 100 de accesri, flecare la 24 KB, adic aproximativ 0,5 MB/s - o sutime din performana hard diskurilor actuale. Apoi lucrurile au nceput s se mite mai rapid. n 1988, Peter Griinberg i Albert Fert au descoperit tehnologia GMR (Giant Mag-netoresistive). Folosirea acesteia a permis s se obin o densitate mult mai mare a datelor. CHIP a testat unul dintre primele hard diskuri care foloseau aceast tehnologie. Dei capacitatea de 16 GB era imens, hard diskul IBM a ieit doar pe locul al aselea. Motivul? Timpul mediocru de acces. Ultimul mare succes n tehnologia hard diskurilor tradiionale a fost nregistrarea perpendicular: datele codate cu 0-1 sunt plasate" perpendicular pe disc. Mai precis, este vorba de polii magnetici ai elementelor de stocare, care au o direcie perpendicular pe platanul hard diskului. n contrast, stocarea longitudinal (cea clasic adic) implic o orientare a liniei polilor paralel cu platanul, lucru care conduce la necesitatea de a ocupa o suprafa mai mare a discului i, n consecin, la o densitate mai mic a datelor. 1.3. CAPACITILE AU CRESCUT ENORM

n 2007, Hitachi a produs primul hard disk cu o capacitate de 1 Terabyte.


Totui, exist i alte direcii de dezvoltare: memoriile flash sunt din ce n ce mai economice i exist un stadiu interimar al hard diskurilor hibride (hard diskuri cu o cantitate de memorie de tip flash pe post de cache). Viitorul, n special atunci cnd se va pune i problema unei anumite mobiliti, le aparine noilor hard diskuri" Solid State Drive (SSD), dei SSD-ul de 1 Terabyte nu va aprea prea curnd. Urmeaza cele mai importante momente in istoria hard diskurile 1956 : Primul harddisk cntrete 500 de kilograme IBM anun primul hard disk care poart eticheta IBM 350 (5 MB, 24 de oii, timp de acces de 600 ms, 1200 rpm, 500 kg, 10 kW). Discul este nchiriat pentru aproximativ 5000 de dolari pe lun.
5

1963 : Stive de discuri IBM 1311 a fost anunat pe 11 octombrie. Poate stoca 2 milioane de caractere pe o stiv de discuri interschimbabile (IBM 1316). Stivele de discuri au 4 (oii nlime, cntresc 4,5 kilograme i includ ase hard diskuri de 14 toii cu 10 suprafee de scriere. 1973 : Winchester 73IBM pornete proiectul Winchester" care avea scopul de acrea un hard disk n care mediul de rotaie este fixat ferm. Mecanismul de ncrcare este problematic: de aceea numele este similar cu cel al legendarei puti. 1979 : Primul Winchester de 8 oii In 1979, au fost introduse discurile Winchester produse pe scar industrial. Acestea cntresc mai mult i sunt mai scumpe (aproximativ lOOOeuro/MB); vnzrile cresc. 1980 : Primul hard disk de 5,25 oii care a fost vndut Seagate lanseaz pe pia ST506 (6 MB, 3600 rpm, pre de vnzare: 1000 de dolari). ST506 a fost numele interfeei pentru muli ani de zile. 1986 : Protocolul SCSI SCSI este dintre primele protocoale input-output standardizate pentru interfaa hard diskului. 1989 : Standardizarea IDE Western Digital a standardizat Integrated Drive Electronics. 1997 : Tehnologia GMR (Giant Magnetoresistive) Prima utilizare a tehnologiei GMR, ale crei principii au fost descoperite de Peter Griinberg. IBM trece de bariera de 10 GB cu DTTA-351680. 2004 : Introducerea NCQ Seagate lanseaz pe pia primul hard disk SATA cu Native Command Queuing. 2005 : Primul disc hibrid

Cu HM08HHI, Samsung prezint un disc hibrid de 2,5 (oii, care este realizat din componente magneto-mecanice i o memorie NAND flash, care este folosit ca un buffer mai rapid. 2006 : nregistrarea perpendicular Momentus 5400.3, un hard disk de 2,5 (oii i 160 GB de la Seagate folosete tehnologia de nregistrare perpendicular. 2007 : Hard diskul de 1 Terabyte Cu Deskstar 7K1000, Hitachi lanseaz pe pia primul hard disk de 1 Terabyte. Hard diskurile viitorului nu produc zgomot, consum mai puin curent, sunt rapide i foarte robuste. Cele mai mari SSD-uri actuale ofer o capacitate de maximum 256 GB. Motivul principal este preul: memoria flash nc este foarte scump. Totui, experii estimeaz c va dura cinci ani pn cnd SSD-urile vor prinde din urm hard diskurile convenionale n ceea ce privete capacitatea la acelai pre. 1.4. Constructia HDD-ului Denumirea hard-disk(disc rigid) arata de fapt proprietatea fizica a discurilor din interiorul carcasei. Aceste discuri se numesc platane si sunt compuse dintr-un substrat si un mediu magnetic . Substratul sau materialul de baza din care este facut platanul trebuie, prin natura lui sa fie un material non-magnetic capabil sa fie prelucrat in forme foarte subtiri (grosimea acestor platane este de ordinul milimetrilor sau chiar mai mici). Astfel, materialele alese pentru realizarea platanelor sunt aluminiul sau o mixtura intre sticla si un material ceramic . Pentru a permite stocarea datelor, ambele parti ale platanului sunt acoperite cu un strat foarte subtire de material cu proprietati magnetice foarte bune (o pelicula de oxid magnetic) sau, mai recent, cu un strat metalizat foarte subtire. Platanul-este de fapt suportul magnetic pe care se stocheaza datele .Dimensiunile (diametrul) acestuia pot fi de 3.5 sau 5.25, cele mai intalnite fiind de 3.5.

Materialul de baza din care sunt facute aceste platane, este sticla deoarece este foarte maleabila usor de finisat la dimensiuni mici si rezistenta (in ciuda dimensiunilor extrem de mici) la fortele fizice care actioneaza asupra sa in momentul functionarii. Interiorul hard-disk-ului trebuie ferit de actiunea prafului, presiunea constanta a aerului din interior fiind pastrata cu ajutorul unor filtre.Platanele sunt complet izolate fiind mentinute intr-un vacuum partial. De regula exista doua sau trei platane asezate unul peste altul si fixate de un ax ce roteste tot ansamblul de platane la mii de rotatiipe minut(400010000 Rpm).Intre platane exista spatiu, ele nefiind lipite, tocmai pentru a permite capului de citire/scriere (montat pe bratul ce il antreneaza) sa se deplaseze pe toata latimea platanului. Din aceasta cauza, o singura particula de praf ar fi de ajuns pentru a se realiza contactul intre capul de citire/scriere si suprafata magnetica a
8

platanului ducand la zgarierea irecuperabila a acestuia,compromitand astfel datele aflate in acea zona. Controllerul de disc-acest controller se ocupa de tot mecanismul din interiorul hdd-ului:de capetele de citire, de viteza de rotatie a platanelor sau de reimprospatarea memoriei tampon. Capul citire-scriere reprezinta translatorul, cel care prelucreaza informatia de pe platane, asa cum se afla ea in format digital si o transfera la controllerul de disk. De aici, aceasta sub forma de date ajunge la procesor si mai departe.Exista cate un cap de citire/scriere pentru fiecare din partile platanului acestea fiind actionate simultan, prin intermediul unui modul electro-magnetic, de catre bratul de miscare in varful caruia se afla. Capetele sunt concepute sa atinga discul numai cand platanele s-au oprit iar parcarea lor nu se face oriunde, ci intr-o zona speciala numita LZ (Landing Zone). 1.5. Structura datelor pe disc Cand un disceste supus unei formatari in profunzime, suprafata este impartita in piste si sectoare .Pistele sunt cercuri concentrice pe fiecare parte a platanelor, in jurul axului care invarte platanele.Pistele, egal ditantate de axul platanului de pe fiecare parte a platanului si de pe toate platanele,sunt grupate in cilindri care sunt subdiviyate la randul lor in sectoare a cate 512 biti fiecare. Conceptul de cilindru este important din moment ce informatia de pe cilindru a unor platane diferite este citita fara miscarea capului de citire/scriere. 1.6. Performante Un hard-dik lent influenteaya cel mai mult, fata de orice alt dispozitiv, performantele unui calculator. Un hard lent este in stare sa umbreasca un procesor puternic in timp ce viteza efectiva a hard-disk-ului este dictata de un numar de factori. 1.7. Viteza de rotatie Dintre caracteristicile principale pe care le are HDD-ul cea mai importanta este viteza de rotatie(RPM). Viteza de rotatie este foarte importanta pentru ca de ea depinde viteza de acces la datele de pe platane si tot de ea depinde si rata de transfer a
9

informatiei.Asa dar cu cat viteza de rotatie este mai mare cu atat capul de citire/scriere se deplaseaza mai repede si mult mai multe date ajung sa fie citite/scrise. Sa nu uitam,sa tinem cont de faptul ca viteza de rotatie a platanelor este constanta. Viteza de rotatie, care a fost mentinuta o vreme la hard-urile EIDE mai vechi,era pana la 5400 RPM iar a hard-urilor SCSI era de 7200 RPM. In timp aceasta viteza a tot crescut, atingand acumlimitele de 7200RPM.(pentru HDD-urile IDE) si pana la 12000 RPM(pentru cele SCSI). 1.8. Tipul interfatei La alegerea unei unitati hard avem in vedere doua variante: IDE sau SCSI (dupa tipul interfatei folosite). IDE (Integrate Drive Electronics) este interfata cea mai utilizata la ora actuala si totodata si cea mai ieftina.Controller-ul pentru astfel de unitati este integrat pe placa de baza, ceea ce nu necesita achizitionarea unei placi suplimentare.Dezavantajul major al acestui tip de interfata consta in faptul este foarte lenta si incarca procesorul. O varianta imbunatatita a IDE este EIDE(Enhanced IDE) care utilizeaza magistrala pe 32 biti, ofera rate mai bune de transfer si DMA(Direct Memory Access) in unele unitati.O magistrala IDE suporta doar doua unitati-un master si un slave. Ratele maxime de transfer pentru unitatile EIDE pot ajunge pana la 100 MB/s si chiar mai mult. SCSI(Small Computer System Interface) este in schimb mai rapid, oferind rate de transfer incepand cu 10 MB/s-SCSI2 si pana la 80 MB/sWide Ultra-2 SCSI. Avantajul interfetelor SCSi este ca permit conectarea de pana la 7 si chiar panala14 dispozitive pe acelasi controller si o lungime maxima a cablului de pana la12 metri. 1.9. Cache Memoria tampon (cache) detinuta de fiecare unitate permite o vitezac de acces, mai mare la date.Datele care au mai fost accesate sunt depuse in memoria tampon, iar inmomentul in care se incearca un nou acces,ele sunt obtinute direct din cache, cu cat mai mare este memoria cache, cu atat mai buna este performanta.Pentru o unitate cu capacitate sub 1 GB, un tampon

10

de 128 KB ar trebui sa fie destul, in timp ce pentru hard-disk-uri mai mari dimensiunea memoriei tampon ar trebui sa fie 512 si chiar1.024 KB. 1.10. Latenta(Timpul de acces) Latenta totala include timpul de acces si latenta de rotatie.Timpul de acces reprezinta timpul mediu exprimat in milisecunde in care capul de citire/scriere ajunge la sectorul pe care trebuie sa il scrie/citeasca, acesta fiind calculat din momentul in care sistemul a emis cererea. Latenta reprezinta timpul mediu in care sectorul vizat spre citire ajunge sub capul de citire/scriere. 1.11. Rata de transfer Rata de trasfer a hdd-ului reprezinta viteza la care datele sunt transferate catre sau dinspre suportul media(ne referim aici la platan). In general aceasta este calculata in MegaBytes pe secunda(MBps).Hard-disk-urile moderne au rate de trasfer ce cresc o data cu departarea de axul platanului. Caracteristicile legate de densitatea pe platanul hard-disk-ului sunt:numarul de piste pe inch (Track Per Inch-TPI) si biti pe inch (Bits Per Inch-BPI).Pista reprezinta un inel cu centrul pe axul platanului

BPI Reprezinta numarul de Reprezinta cati biti se piste care acopera o pot scrie pe o suprafata suprafata in inch data de disk de un inch. (1200 TPI-1200 de piste pe un inch patrat).

DTR (Data Transfer Rate)rata de transfer a informatiei intre controllerul IDE si procesor.

In zilele noastre hdd-urile cele mai performante au ajuns la un timp de acces de 7ms si o latenta medie de 3ms, in timp ce rata de transfer se apropie foarte mult de 20MB/sec.
11

1.12. Firma producatoare si cea care il comercializeaza - Firma producatoare La ora actuala pe piata hard disk-urilor exista mai multi concurenti: Samsung, Western Digital, Seagate, Hitachi (care a incorporat divizia de hard disk-uri a IBM) si Samsung. Pe langa aceste marci consacrate, pe piata romaneasca si-a facut aparitia un alt nume - Nikimi. Aceasta firma nu produce unitati. Ea cumpara unitatile defecte revenite la garantie de la producatori, le repara si le pune apoi in vanzare. Desi compania sustine ca acestea sunt la fel de fiabile ca si cele oferite de producatori, experienta pietei romanesti a demonstrat ca acestea sunt un adevarat pericol pentru cumparatori, multe dintre acestea defectandu-se la doar 24 de ore de la punerea in functiune. Specialistii din lumea IT au pareri impartite cu privire la marca cea mai buna. Fiecare tinde sa sustina marca pe care a folosit-o cel mai des. Sfatul nostru ar fi ca in cazul achizitionarii unui hard disk nou sa optezi pentru una din marcile Western Digital sau Seagate, datorita traditiei de calitate a acestor marci. Ca o contra recomandare mentionam din nou firma Nikimi, fara sa mai adaugam ceva la ceea ce am spus anterior. - Firma care il comercializeaza Si firma care il comercializeaza are o importanta in alegerea unui disc. In primul rand trebuie sa cunosti modul cum rezolva aceasta firma garantiile. La unele firme inlocuirea unei unitati defecte se face pe loc, la altele fiind insa vorba de durate destul de lungi pentru rezolvarea garantiei. Dar acesta nu este singurul aspect la care ar trebui sa fii atent. Unele firme practica preturi mai mari pentru anumite produse, fie pentru ca nu ele sunt importatoare directe, fie pentru ca cer preturi premium doar pentru renumele firmei.

12

2.Blu-ray

2.1. Introducere
Discul Blu-ray (numit i BD, din englez Blu-ray Disc) este un tip de disc optic de mare densitate folosit pentru stocarea de date, n special nregistrri video de nalt rezoluie. Numele Blu-ray provine de la culoarea albastru-violet a razei laser cu care se fac citirea i scrierea acestui tip de disc. Din cauza lungimii de und relativ mici (405 nm), un disc Blu-ray poate conine o cantitate de informaii mult mai mare dect unul de tip DVD, care folosete un laser de culoare roie de 650 nm. Astfel, un disc Blu-ray poate s conin 25 GB pe fiecare strat, de peste 5 ori mai mult dect DVD-urile cu un strat (care 4,7 GB); iar discurile Blu-ray cu dou straturi (50 GB) pot stoca de aproape 6 ori mai multe date dect un DVD cu dublu strat (8,5 GB). Exist mai muli fabricani care au lansat pe pia discuri Blu-ray inscripionabile i reinscripionabile, cu un singur strat sau cu strat dublu. Discul Blu-ray este asemntor cu PDD, un alt format de disc optic lansat de Sony n 2003, care ns are o vitez de transfer mai mare: 88 Mbit/s, fa de numai 36 Mbit/s n cazul discului Blu-ray. Pentru a realiza aceast performan PDD folosete o tehnologie avansat i costisitoare, fapt pentru care piaa sa se limiteaz la aplicaii de arhivare a informaiilor de ctre firme, n timp ce discul Blu-ray se adreseaz pieei mult mai largi a consumatorilor casnici. Discul Blu-ray a avut ca principal rival formatul HD DVD.

2.2. Specificaii technice


Aproximativ 9 ore de video HD (nalt-definiie) pot fi stocate pe un disc de 50 GB. Aproximativ 23 ore de video SD (calitate standard) pot fi stocate pe un disc de 50 GB. 13

n medie, un disc cu un singur strat poate s stocheze 135 de minute de video HD folosind codarea MPEG-2 , spaiul adiional poate fi folosit pentru 2 ore de materiale bonus cu o calitate standard. Un disc cu strat dublu va extinde acest un numr pn la 3 ore n calitatea HD i 9 ore de materiale bonus la calitate standard (SD). Capacitate pe un singur strat Capacitate pe ambele straturi

Mrime Fizic

12 cm, un singur strat 25 GB (23.3 GiB)

50 GB (46.6 GiB)

8 cm, un singur strat 7.8 GB (7.3 GiB)

15.6 GB (14.6 GiB)

2.3. Specificaii laser i optice


Sistemul Blu-ray Disc folosete un laser albastru-violet care funcioneaz la o lungime de und de 405 nm, asemntoare cu cel a folosit pentru HD DVD, la citirea i scrierea de informaie. DVD-urile i CD-urile obinuite folosesc laserele roii i infraroii la 650 nm i respectiv la 780 nm. Profile Specificaiile pentru BD-ROM definesc patru profile pentru player-ele Blu-ray. Toate profilele bazate pe video trebuie s aib implementarea completa a BD-J. 1.0 Acesta este profilul fundamental, pe care toate player-ele actuale de discuri Blu-Ray sunt bazate . Player-ele bazate pe acest profil trebuie s aiba 64 KB (0.0625 MB pentru stocarea datelor aplicaiilor. Toate dispozitivele din aceast categorie vor fi considerate nvechite dup Noiembrie 2007, cnd profilul 1.1 va deveni obligatoriu, pentru c va putea s suporte toate caracteristicile interactive pe care noile discuri lansate dup aceast dat le vor conine. Vor putea totui s ruleze filmul de pe disc ca i acum. 1.1 (obligatorie din Noiembrie 2007) Profilul 1.1 adaug un decoder video secundar (pentru PIP), audio secundar (pentru comentariu) i stocare local de 256 MB. Conformarea cu acest profil va fi obligatorie pentru produsele ce vor aprea pe piat dup 31 Octombrie 2007, dar produsele existente deja nu vor fi afectate. n prezent nu exist nici un dispozitiv care s fie in conformitate cu acest profil.

14

2.0 (BD-Live) Profilul 2, cunoscut i ca BD-Live, adaug posibilitatea de fi conectat la o reea ca o funcie obligatorie i crete capacitatea de stocare local la 1 GB. n prezent nu exist nici un dispozitiv care s fie in conformitate cu acest profil, dar s-a speculat c PS3 va fi upgradat la acest profil. 3 (Doar Audio) Profilul 3 este special pentru player-ele audio i nu necesit decodare video sau BD-J. Tehnologia Hard-coating Din cauza faptului c la discul Blu-ray obinuit stratul de nregistrare se afl aproape de suprafaa discului, primele discuri erau susceptibile la zgrieturi i trebuiau s fie inute n carcase plastice de protecie. Discurile Blu-ray folosesc acum pe suprafaa pe care este nscris informaia un strat de material protejant. Metodele de fabricare ale firmelor Sony i Panasonic includ tehnologii proprietare de protejare numite "hard-coating" (mbrcminte dur). Discurile reinscripionabile de la Sony sunt acoperite cu un strat protector antitstatic i rezistent la zgrieturi. Compania TDK a anunat n ianuarie 2004 o cale de a remedia problema, prin introducerea unui strat protejant polimeric care ofer discurilor Blu-ray rezisten substanial la zgrieturi. Substana a fost dezvoltat de TDK i se numete "Durabis". Aceasta permite curarea discurilor cu un simplu erveel. Compania Verbatim a anunat n iunie 2006 c toate discurile lor de tip Blu-ray, att cele inscripionabile ct i cele reinscripionabile, vor incorpora tehnologia proprie de protejare numit ScratchGuard, care ofer protecie mpotriva zgrieturilor, abraziunii, amprentelor i urmelor de grsime. Cu toate acestea, dac se ntmpl ca discul s se zgrie, el nu mai poate fi folosit, i n prezent nu exist o modalitate de a scoate zgrietura fra a cauza daune ireparabile discului.

2.4. Dezvoltare
Dei specificaiile discurilor Blu-ray au fost finalizate, inginerii continu s lucreze pentru a obine tehnologii i mai avansate. S-au fcut demonstraii cu discuri cu patru straturi (400 GB) cu ajutorul unei uniti optice modificate. n afar de asta, TDK a anunat n august 2006 c au creat un disc Blu-Ray experimental capabil s stocheze 200 de GB pe o singur fa, folosind ase straturi de cte 33 GB. Din cte se pare aceste discuri nu vor funciona pe unele dintre dispozitivele de citire Blue-ray, cci aceste dispozitive sunt certificate doar pentru discuri care ndeplinesc specificaiile actuale.

15

Disc Blu-ray din hrtie La 15 aprilie 2004, Sony Corporation i Toppan Printing, o editur japonez mare, au anunat dezvoltarea primului disc Blu-ray fcut din hrtie. Comparat cu discurile Blu-ray obinuite acesta conine 51 % hrtie, poate stoca 25 GB de date i conine mai puine materiale per disc. Sony i Toppan au spus c vor continua s dezvolte produsul pentru uz practic. BD-9 BD-9 este un DVD cu laser rou cu coninut BD. Discul trebuie s funcioneze la o vitez mai mare dect 3x, cu o rat de transfer de maxim 30,24 Mbit/sec.

16

2.5. Coduri regionale


Codurile regionale ale discurilor Blu-ray cu filme sunt diferite de codurile regionale ale DVD-urilor Urmtoarele sunt codurile regionale pentru discurile Blu-ray:

Regiuni pentru standardul Blu-Ray Cod regional Zon

A/1

America de Nord, America Central, America de Sud, Japonia, Coreea de Nord, Coreea de Sud, Taiwan, Hong Kong i Asia de Sud-Est.

B/2

Europa, Groenlanda, Teritoriile Franceze, Orientul Mijlociu, Africa, Australia i Noua Zeeland.

C/3

India, Nepal, China, Rusia, Asia Central i Asia Sudic.

17

2.6. Comparaie ntre discurile Blu-ray / HD DVD


Rivalul principal al discului Blu-ray HD DVD, susinut de Toshiba, NEC Corporation, Microsoft, i Intel. HD DVD are o capacitate redus per strat (15 GB vs 25 GB). Cu toate acestea majoritatea (70%) discurilor Blu-ray ce conin filme sau jocuri sunt doar cu un singur strat de 25 GB, fa de aproape toate (peste 90%) discurile HD DVD (de 30 GB) cu filme, acestea avnd dou straturi. n 2007 doar 46% dintre filmele pe Blu-ray au fost lansate pe discuri de 25GB (03/2007). n compresia audio-video, discurile Blu-ray i HD DVD sunt la prima vedere asemntoare: ambele suport MPEG-2, VC-1, i H. 264 pentru compresia video, i Dolby Digital( AC-3), PCM, i DTS pentru compresia audio. Prima generaie de filme pe disc Blu-ray folosete MPEG-2 (standardul actual folosit pentru DVD-uri, dei codat la o rezoluie video i un bit rate mult mai mare dect DVD-urile obinuite, pe cnd HD DVD-urile folosesc codecul VC-1. Datorit capacitii totale mai mari, productorii discului Blu-ray au opiunea s aleag pe viitor att un bit rate maxim video mai mare, ct i un bit rate mediu superior. n compresia audio, exist nite diferene. Discurile Bluray permit melodii AC-3 la 640 kbit/s , aceasta fiind mai mare dect HD Dvd-ul al crui maxim este de 504 kbit/s. Discurile HD DVD ct i cele Blu-ray suport frame rate-ul de 24p( formatul tradiional de film) dar implementrile tehnice ale acestui mod sunt diferite de la un format la altul, acestea neafectnd rezoluia imagini sau spaiul de stocare. Cinci studiouri de la Hollywood lanseaz filme exclusiv pe discurile Blu-ray: Columbia Pictures, MGM, Disney, Lionsgate and 20th Century Fox (Columbia Pictures i MGM aparin de Sony Pictures). Patru studiouri de la Hollywood sprijin att discurile Blu-ray ct i cele HD DVD: Paramount Pictures, DreamWorks, Warner Bros. i New Line Cinema. Dou studiouri lanseaz filme exclusiv pe HD DVD: Universal Studios i Weinstein Company. Un tabel ce compar formatele media de nalt-definiie DVD este inclus pentru comparaie Disc Blu-ray HD DVD DVD

Lungime und laser

405 Nanometri

650 Nanometri

Apertur numeric

0.85 18

0.65

0.6

singur strat Capacitate de stocare dou straturi

25 GB

15 GB

4.7 GB

50 GB

30 GB

8.5 GB

SD cu MPEG-2 la 5Mbits/s Timp de redare n (note 1) HD with MPEG-2 la 20Mbits/s

22.2 ore

13.3 ore

3.8 ore

AVC sau VC8.5 ore 1 la 13Mbits/s

5.1 ore

5.6 ore

3.3 ore

Codec Video

MPEG-4 AVC (H.264) / VC-1 / MPEG-1 / MPEG-2 MPEG-2

obligatoriu fr pierdere Codec audio opional

Linear PCM

Linear PCM / Linear PCM Dolby TrueHD

Dolby TrueHD / DTS-HD DTS-HD Master Master Audio Audio

cu obligatoriu pierdere

Dolby Digital / Dolby Digital Dolby Digital / DTS / MPEG Plus / Dolby MPEG Audio Audio Digital / DTS / (Europa) MPEG Audio

19

opional

Dolby Digital Plus / DTS-HD DTS-HD de de nalt nalt rezoluie rezoluie

DTS / MPEG Audio (America de Nord)

Rat de transfer Bitrate Maxim

54.0 Mbit/s

36.55 Mbit/s

10.08 Mbit/s

Audio+Video

48.0 Mbit/s

30.24 Mbit/s

Video

40.0 Mbit/s

29.4 Mbit/s

9.8 Mbit/s

Decodor video secundar (PIP)

Opional (Profil 1.1, obligatoriu Necesar Noiembrie 2007)

Suport pentru Internet

Opional (Profil Necesar 2.0)

Rezoluie video (maxim)

19201080 24p sau 50/60i HDTV

720480 i 720576 50/60i SDTV

Protejare coninut

AACS-128bit / AACS-128bit BD+

CSS 40-bit

Strat Protector

Necesar

Opional

20

Bibliografie:
-http://www.pcguide.com/ref/hdd/op/index.htm -http://ro.wikipedia.org -Digital Magnetic Recording
Albert S. Hoagland (Autor), James E. Monson (Autor)

-Advances in Information Storage Systems


Bharat Bhushan (Editor)

-An Introduction to Direct Access Storage Devices


Hugh M. Sierra (Autor)

-Magneto-Optical Recording Materials


Richard J. Gambino (Editor), Takao Suzuki (Editor)

21

22