Sunteți pe pagina 1din 4

Referat

Elev : Barbu Diana Disciplina : Istorie Profesor : Gheorghe Clasa a XI-a D

Vladimir Streinu
-personalitate a culturii romanesti

Cunoscut in literatura romana prin pseudonimul Vladimir Streinu, fiul satului Teiu, Nicolae Serban Iordache a vazut lumina zilei la 23 mai 1902, iar moartea l-a surprins la 26 noiembrie 1970, la cateva ore dupa ce si-a tinut ultimul curs de "estetica poeziei" la Universitatea din Bucuresti. A absolvit coala primar din satul natal n 1912, dup care intr la Liceul I.C. Brtianu din Piteti , unde promoveaz primele patru clase. n anul scolar 1916/1917, prin suspendarea cursurilor pe teritoriul rii, ocupat de trupele germane, ntrerupe coala i se refugiaz n Moldova. n aprilie 1917, la 15 ani, declarndu-se mai mare ca vrsta, se nscrie voluntar n armat. Va fi repartizat la Regimentul 29 infanterie, compania 10, Dorohoi. ntre 1 octombrie 1917 - 21 iunie 1918, a urmat cursurile unei coli militare, primind gradul de sergent. Lsat la vatr, timpul petrecut n armata i se socotete o clasa, a V-a, iar clasa a VI-a o absolv n particular. Continu la zi clasele urmtoare la Piteti. Din aceast perioad dateaz primele sale ncercri literare. n 1920 se nscrie la Facultatea de litere i filosofie din Bucureti, specialitatea Filologie modern .Are ca profesori pe Mihail Dragomirescu, Nicolae Iorga, Vasile Prvan, Charles Drouhet. Tot acum ia contact cu viaa literar. n 1922, cu sprijinul poetului Vasile Voiculescu, este angajat secretar de redacie la revista Cugetul romnesc, scoas de Tudor Arghezi i Ion Pillat. n acelai timp, ncepe s frecventeze cenaclul Sburtorul. n 1924, susine examenul de licen, dup care e numit profesor la Liceul Traian din Turnu Severin. Aici o cunoate i se cstorete cu profesoara Elena Vasiliu, viitoarea scriitoare Elena Iordache-Streinu. n 1925, pentru a-si intretine existenta in Bucuresti, studentul e nevoit sa dea lectii particulare si sa traduca diverse lucrari de popularizare din limba franceza. Pentru a evita orice sicana, isi adopta pseudonimul "Streinu", care se potrivea atunci mai bine conditiei lui intime decat numele adevarat. Cu "Vladimir" voia sa aduca si o sonoritate romantica unui nume atat de trist prin "realitatea" lui. Peste un an, Vladimir Streinu pleac la Paris, unde pregatete o tez de doctorat despre Rimbaud, avnd conductor pe profesorul Fortunat Strowsky.

nca din 1926 fusese angajat ca redactor la revista Sburtorul, n paginile creia public cea mai mare parte din poeziile sale. ntors n ar n 1927, este numit profesor la Geti. Acolo scoate peste un an revista Kalende, mpreun cu erban Cioculescu, Pompiliu Constantinescu i Tudor oimaru. ntreprinde o nou cltorie de studii n Frana, la Nancy. Dup 1929 continu s fie profesor la Geti i Piteti, pn n 1938, cnd se stabilete definitiv n Bucureti, funcionnd mai nti la coala normal de biei i apoi la Liceul Mihai Viteazul. Fcnd politic rnist, a fost pentru scurt vreme (1932-1933) deputat. Va reveni la Revista Fundaiilor Regale ntre 1945- 1947. Din 1942, Vladimir Streinu e numit director al revistei Preocupri literare, care, din 1943, devine Kalende. n 1947, criticul i susine examenul de doctorat la Universitatea din Iai cu o teza despre Versul liber romnesc. Dar n acelai an, este nc o dat concediat de la Revista Fundaiilor Regale, dat afara din nvmnt din cauza vederilor sale politice anticomuniste. nc din 1945, figura printre membrii fondatori ai Asociaiei de rezisten cultural Mihai Eminescu. ntre 1948 - 1951, Vladimir Streinu este bolnav de plmni, suferind o toracoplastie. Din 1955, se afl angajat ca cercettor stiinific principal la Institutul de lingvistic al Academiei, pn n 1959, cnd nscenndu-i-se o list de fapte imaginare, este arestat i condamnat la 7 ani nchisoare pentru motive, evident, politice. Eliberat n 1962, devine cercettor tiinific principal la Institutul de Istorie i Teorie Literar la propunerea lui George Clinescu. Reabilitat, n 1969 e numit director la Editura Univers, profesor onorific la Facultatea de limb i literatur romn a Universitii din Bucureti, unde ine un curs despre Estetica poeziei romneti. In ultimii ani ai vietii este o prezenta foarte activa in paginile celor mai prestigioase reviste din tara: "Luceafarul" (cu o rubrica permanenta "Distinguo"), "Romania literara", "Tribuna", "Gazeta literara", "Lupta de clasa", "Ateneu", "Ramuri", "Iasul literar", "Steaua", "Limba romana" si altele. Reprezinta tara la unele reuniuni stiintifice internationale. Pentru merite deosebite a fost ales membru al Societatii europene a criticilor literari, numit director al Editurii "Univers" si membru al Academiei de stiinte sociale si politice. In 1968 i se incredinteaza si o catedra universitara, insa prea tarziu, pentru ca moartea il surprinde in plina activitate creatoare la 26 noiembrie 1970, in Bucuresti. Este ales membru post-mortem al Academiei Romane, in anul 2006. Mai apoi i se reediteaza multe dintre operele sale: cinci volume de "Pagini de critica literara. Marginalia, eseuri" (1973 si 1977), "Studii de literatura universala", "Eminescu", micromonografia "I. Creanga", un volum antologic cu articole despre Eminescu si Arghezi si un valoros volum de versuri intitulat "Ritm imanent", sub ingrijirea fiicei sale, actrita Ileana Iordache.

Astfel, Vladimir Streinu ramane in literatura si cultura romana un mare critic, poet si pedagog, un erudit in materie de textologie, de istorie literara si stilistica, situandu-se cu prestigiu printre marii nostri oameni de litere si umanisti. Viata lui se incheia intr-un sfarsit de toamna, dar opera isi incepea primavara...