ENCIU EMMA FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTELE EDUCATIEI PSIHOLOGIE, AN 3 CONSILIERE PSIHOPEDAGOGICA

Consilierea psihopedagogica privind invatarea eficienta

Eficienta si eficacitate in realizarea invatarii

Termeni cu conotatii predominant economice, eficienta si eficacitatea sunt utilizate astazi, din ce in ce mai mult, cu referire la orice tip de activitate umana. La modul general, eficienta se defineste ca raport intre rezultatele/ performantele obtinute intr-o activitate si cheltuielile/ costurile effectuate petru obtinerea acestora.Maximizarea rezultatelor cu minimalizarea costurilor este un indicator al eficientei (economice) crescute. In limbaj comun, a fi efficient inseamna a face un lucru cat mai bine, cu costuri (material, de energie, banesti ect) cat mai reduse. Eficacitatea desemneaza masura in care o activitate (prin rezultatele ei) satisfac o necesitate/ realizeaza un obiectiv, indeplineste o functie ( numita functie de referinta). Diferentierea cat mai clara a celor doi termeni nu este atat de usoara dupa cum pare la prima vedere. Un cunoscut autor, cu contributii semnificative in domeniu, Chris Argyris, arata ca daca eficienta presupune realizarea obiectivelor stabilite cu utilizarea acceptabila a resurselor, eficacitatea consta in eficienta plus adaptabilitate (apud Zlate, 2004, p.157). Peter Druker (1968) facea distinctia intre eficienta si eficacitate, aratand ca eficienta se refera la efortul depus pentru a face lucrurile cum trebuie, iar eficacitatea la a face lucrurile cum trebuie . Asadar, eficienta presupune stiinta si arta de a face corect lucrurile, asa cum trebuie, iar eficacitatea presupune stiinta si arta de a face lucrurile correct., acele lucruri care trebuie (facute). Se vorbeste despre mai multe tipuri de eficienta si eficacitate. (Zlate, 2004):

a) eficienta/ eficacitate personala b) eficienta / eficacitate interpersonala c) eficienta/ eficacitate grupala d) eficienta/ eficacitate organizationala

Potrivit lui Jean- Francois Decker ( 1988, 1989), eficienta personala este determinate de actiunea conjugala a trei factori: a) motivatia individului b) credinta si convingerea acetuia in reusita, in posibilitaea atingerii obiectivelor stabilite, gratie propriilor capacitati c)vointa persoanei Cei trei factori implicati in realizarea eficientei personale se interinfluenteaza si se sustin reciproc. Astfel, forta motivationala faciliteaza dezvoltarea convingerilor positive si inhibarea celor negative. Pe de alta parte, cu cat motivatia este mai puternica, cu atat va fi mai usor de luat decizia, in vreme ce, in cazul unei motivatii slabe, luarea unei decizii va fi din ce in ce mai dificila. In sfarsit. Convingerile si credintele positive puternice ale individului in obtinerea succesului faciliteaza luarea deciziei, pe cand convingerile slabe si / sau negative ingreuneaza luarea deciziei. La randul ei, decizia luatafavorizeaza inhibarea convingerilor contrare, in vreme ce tergiversarea sau chiar absenta unei decizii intaresc convingerile negative. Guy Missoum (2003) considera ca eficienta (reusita) intr-o activitate este determinate de trei categorii de factori: a) potentialul psihologic al individului b) strategiile mentale ale persoanei c) antrenamentul mental

Abilitatile, insusirile si capacitatile personale ale unui individ si, mai ales, modul de disponibilizare si utilizare a acestora contribuie in mod hotarator la obtinerea unei eficiente crescute . O persoana este eficienta daca: -are cunostinte (declarative) adecvate si suficiente in domeniul in care isi desfasoara activitatea;

- detine cunostinte procedurale -este motivata optim sa depuna efort , sa dovedeasca perseverenta si tenacitate in desfasurarea activitatii O persoana care are incredere in fortele proprii si se apreciaza pe sine ca fiind eficace va aspira intotdeauna la obtinerea unor performante ridicate si se va angaja in activitati din ce in ce mai complexe, mai motivationale. Dimpotriva, o persoana care nu are suficienta incredere in fortele proprii si care se apreciaza pe sine ca fiind mai putin eficienta isi va indrepta atentia asupra obstacolelor, restrictiilor si riscurilor pe care le presupune o activitate si , prin urmare, va fi mai putin eficienta, iar in viitor se va angaja in activitati a caror realizare implica sarcini usoare.