P. 1
cercetare jocul didactic

cercetare jocul didactic

|Views: 236|Likes:
Published by SerbanRaluca
jocul didactic
jocul didactic

More info:

Categories:Types, Research
Published by: SerbanRaluca on Jun 05, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/03/2015

pdf

text

original

PLANUL LUCRĂRII

ARGUMENT
Capitolul I. Consideraţii generale I.1. Conceptul de joc, caracteristici, clasificări I.2. Teorii despre joc I.3. Relaţia dintre joc şi învăţare Capitolul II. Jocul didactic în învăţământul primar II.1. Profilul psihologic al varstei şcolare mici II.2. Necesitatea folosirii jocului didactic în învăţare la şcolarul mic II.3. Funcţiile jocului didactic II.4. Componentele jocului didactic Capitolul III. Studiu experimental privind organizarea şi desfăşurarea jocurilor didactice în învăţământul primar III.1. Organizarea cercetării III.1.1. Ipoteză, obiective, eşantioane III.1.2. Metodologia cercetării III.1.3. Programul ,,Învăţăm jucându-ne” III.1.3.1,,Învăţăm jucându-ne la limba română” III.1.3.2. ,,Învăţăm jucându-ne la educaţie civică” III.1.3.3. ,,Învăţăm jucându-ne la matematică” III.2. Rolul învăţătorului în pregătirea, conducerea şi îndrumarea jocului didactic III.3. Strategii de realizare a jocului didactic Capitolul IV. Rezultatele obţinute în urma cercetării IV.1. Prelucrarea şi interpretarea datelor IV.2. Concluzii şi propuneri Anexe Bibliografie
2

Argument
Şcoala, ca factor activ al progresului este chemată să utilizeze cele mai eficiente căi, care să asigure şi să stimuleze în acelaşi timp creşterea ritmului de învăţare, formarea de capacităţi şi atitudini, însuşirea de cunoştinţe în conformitate cu cerinţele actuale ale societăţii. La nivelul învăţământului primar, unde se pun bazele deprinderilor de muncă intelectuală, jocul didactic oferă un cadru propice de realizare a unui învăţământ activ, stimulând în acelaşi timp iniţiativa şi creativitatea elevilor. Lucrarea de faţă se înscrie în gama preocupărilor pentru perfecţionarea stilului de muncă, pentru găsirea celor mai eficiente metode şi procedee în obţinerea performanţelor în învăţământul primar. Şcolarizarea copiilor la 6 ani, ridică probleme din punct de vedere intelectual, afectiv şi psiho-motor în adaptarea la regimul muncii şcolare. Acest lucru ne determină să folosim jocul didactic, pe parcursul lecţiilor, care să vină în sprijinul adaptării lor la procesul de învăţare menţinerii atenţiei pentru o perioadă mai mare de timp, accelerării ritmului de lucru, corectării defectelor de vorbire şi prevenirii rămânerii în urmă la învăţătură. Tipurile de jocuri didactice prezentate, pot fi considerate oferte de învăţare în învăţământul primar. Jocul didactic este un tip specific de activitate, care dacă este utilizat în procesul de învăţământ, cu dibăcie, dobândeşte funcţii psihopedagogice semnificative, asigurând participarea activă a elevului la lecţie, sporind interesul acestuia pentru studiu. Jocul didactic a fost una din formele de activitate prin care am rezolvat sarcini didactice din mai multe motive: • copiii se mobilizează mai uşor când află că se vor juca; • pe fondul bucuriei provocate de joc, cunoştinţele, priceperile şi deprinderile intelectuale au şanse să se fixeze cu mai multă trăinicie; • este un factor motivaţional important al învăţării active; • are rol terapeutic, generator de preocupări şi izvor de satisfacţii, realizează devierea stresului şi încordării prin canalizarea energiei spre activităţi tonice, atractive. Sunt punctate avantajele de ordin metodologic în situaţia în care activităţile sunt organizate sub forma jocului didactic. Prezentarea componentelor de bază ale jocului didactic ajută la înţelegerea faptului că orice sarcină poate deveni joc didactic. Prezentarea câtorva jocuri didactice poate să demonstreze valenţele formative ale acestora la dezvoltarea personalităţii şcolarului mic.
3

Ca mijloc educativ, jocul didactic îşi exercită funcţia formativ-educativă în procesul de cunoaştere şi de aplicare creatoare, de valorificare a cunoştinţelor dobândite de copil. În lecţii se pot folosi o gamă largă de jocuri didactice pentru dobândirea, consolidarea, verificarea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor. Răspunzător de pregătirea, conducerea şi îndrumarea jocului didactic, se face învăţătorul, care proiectează acest tip de activitate, cunoscându-şi colectivul de elevi. Ca un expert al actului de predare-învăţare alege sarcinile didactice în concordanţă cu particularităţile de vârstă şi individuale ale elevilor, cu nivelul de pregătire al acestora. Ca agent motivator, învăţătorul declanşează şi întreţine interesul elevilor, curiozitatea şi dorinţa lor de a învăţa. Rezistenţa scăzută la efort intelectual, lipsa de interes pentru învăţare, insuficienta înţelegere în actul de predare-învăţare a elevilor, m-a determinat ca o parte din sarcinile de învăţare să le fixez prin variate tipuri de joc. Am adaptat şi creat jocuri didactice la care elevii s-au arătat receptivi, menţinându-le atenţia timp mai îndelungat, angajându-i în explorare, investigare, aproximare, comparare, măsurare şi experimentare.

4

desemna activităţi proprii copiilor „a face copilării”. o şcoală deschisă. B. Wallon „psihologul copilăriei prin excelenţă” (R. „Psihologia jocului". un program tot aşa de bogat.. 1980. 1 Elkonin. trebuinţa de asimilare ocupând primul loc. o activitate conştientă. haz”. E. D. A. o activitate de tip fundamental cu rol hotărâtor în evoluţia copilului. la evrei corespunde noţiunii de „glumă.1. în care funcţiile psihice se dezvoltă în toată bogăţia lor.. Popescu . Elkonin defineşte jocul ca fiind forma de activitate cea mai accesibilă copilului. Copilul reuşeşte să imite. N. B. Jocul este o activitate specific umană. 13. Esenţa jocului constă în reflectarea şi transformarea pe plan imaginar a realităţii înconjurătoare. p. Bucureşti. Leontiev apreciază jocul ca fiind principala formă de activitate biopsiho-socială.CAPITOLUL I Consideraţii generale asupra jocului „Jocul este o şcoală. iar ca structură corespunde în cea mai mare măsură posibilităţilor sale fizice şi psihice. clasificare Noţiunea de joc prezintă anumite particularităţi la diferite popoare. hotărâtoare pentru dezvoltarea lui. 5 . Zazzo). Conceptul de joc. constând în reflectarea şi reproducerea vieţii reale într-o modalitate proprie copilului. caracteristici. iar pe de altă parte oferă satisfacţie şi veselie”1. în toate limbile europene. viaţa şi activitatea adulţilor. Dicţionarul de psihologie explică jocul ca o formă de activitate specifică pentru copil. dominantă în copilărie. este de părere că jocul copilului este asemănător unei investigaţii agreabile şi animate. Platon a considerat jocul ca o atitudine arătând că munca poate fi efectuată uneori în joacă de fiinţa umană şi recomandă: „faceţi în aşa fel încât copiii să se instruiască jucându-se şi veţi avea prilejul de a cunoaşte înclinaţiile fiecăruia”. D. La vechii greci. D. H. s-a extins asupra unei largi sfere de acţiuni umane care „pe de o parte nu presupun o muncă grea. Ulterior. P.Neveanu) I. ca rezultat al interacţiunii dintre factorii bio-psiho-sociali. într-un mod specific. la baza căreia se află cunoaşterea. precum este viaţa” (P.

Ambianţa de comunicare conferă jocului o motivaţie socială suplimentară. ci trebuie să fie învăţat în ambianţă socială. Relaţiile de grup intervin ca un factor organizatoric care exercită o influenţă coercitivă. artă. fiind pentru copil muncă. • caracterul colectiv al jocului reprezintă o expresie a trebuinţei de comunicare. disciplinatoare asupra activităţii fiecărui copil. 6 . copilul învaţă să se supună cerinţelor. regulilor impuse de colectiv. în joc. • jocul este o realitate permanentă cu mare mobilitate pe scara vârstelor.S-a constatat că: • jocul nu apare spontan şi autonom. • jocul are un caracter polivalent. • jocul are un caracter universal cu rol de propulsare în procesul obiectiv al dezvoltării. nu se dezvoltă de la sine. realitate. fantezie.

Bucureşti. 35. Popescu E..E.Metodica predării jocurilor la Şcolile Normale2 oferă una din clasificările jocurilor. RA. Şerban F. D. P. Activităţi de joc şi recreativ-distractive". p. 7 ... Clasificarea jocurilor Jocuri de manipulare Jocuri de convieţuire socială Jocuri simbolice primare Jocuri simbolice Jocuri imitative Jocuri de construcţii Jocuri dramatizări Jocuri cu subiecte din viaţa cotidiană Jocuri simbolice evoluate Jocuri cu subiecte din basme şi poveşti Dramatizări Jocuri motrice simbolice Jocuri preşcolare Jocuri de mişcare Jocuri sportive Jocuri cu reguli Jocuri senzoriale Jocuri didactice Jocuri pentru dezvoltarea psihică Jocuri distractive Jocuri intelectuale 2 Barbu H.. 1993.

a concepţiei despre joc a oamenilor de ştiinţă. p. copilul asimilează realităţile intelectuale care fără joc. jocul simbolic . Piaget. un exerciţiu de explorare a mediului înconjurător. în timp ce imitaţia este o acomodare la modelele exterioare. constituind o asimilare a realului la EU. rămân exterioare inteligenţei lui” (J.I.. include jocurile de construcţie ce cuprind elemente de muncă. Jocul este cel ce angajează resursele cognitive. J. Bucureşti. 2. volitive de mare importanţă în formarea individului. jocul cu reguli . „Psihologia copilului”. de adaptare . Piaget stabileşte existenţa a trei categorii principale de joc: 1. cathartică .jocul simbolic are funcţia de descărcare energetică şi de rezolvare a conflictelor afective de compensare şi trăire intensă . 1970.apare în stadiul preoperaţional (2-7 ani). este punctul de plecare al jocului ce constă în repetarea pentru plăcere a activităţii copilului. desfăşurată în scopul adaptării la mediu.caracteristic perioadei senzorio-motorii (0-2 ani). având rol de socializare a copilului. PIAGET . El corespunde funcţiei esenţiale pe care o îndeplineşte jocul în viaţa copilului. În evoluţia jocului.cea mai importantă funcţie ce se realizează pe două coordonate: asimilarea realului la Eu (încorporarea cunoştinţelor noi prin folosirea schemelor preexistente) şi acomodarea prin imitaţie a Eu-lui la real (modificarea schemelor existente pentru a încorpora cunoştinţe noi ce nu se mai potrivesc acestora) Adaptarea realizată prin joc este un proces reactiv şi creativ al cărui echilibru se realizează prin inteligenţă. Acest joc transformă realul printr-o asimilare mai mult sau mai puţin pură la trebuinţele EU-lui. 3.informativă (angajarea plenară a copilului) Jocul constituie un mecanism specific de asimilarea influenţelor mediului socio-uman ce fac posibilă dezvoltarea copilului. ficţiunea la copil depăşeşte instinctele ajungându-se la o extensie a EU-lui. P.detensionarea 3 Piaget.consideră jocul „ca un pol al exerciţiilor funcţionale în sensul dezvoltării individului”3 . Teorii despre joc „Jucându-se. 3.caracteristic perioadei 2-5 ani. 2. În concepţia lui J. funcţiile jocului sunt: 1. afective. 8 . E. iar inteligenţa este un echilibru între asimilare şi acomodare. 2. jocul exerciţiu . de-a lungul timpului. 50. Piaget) Au existat cercetări în acest domeniu care au dus la formularea unor teorii despre joc. înseamnă „apogeul jocului infantil”. ce-au contribuit la înţelegerea evoluţiei jocului.. Psihologia jocului în concepţia gânditorilor  J. D. formativ .

formele de joc în grup..”4 „La copil. în jocul cu reguli copilul acceptă normele exterioare lui. consideră că activitatea de joc în perioada 3-7 ani este o activitate dominantă sau directoare. P. le asimilează.6 Regula în joc are rol reglator în organizarea. cu anumite trăsături: “jocul este libertate. lohan. Univers. poate să acţioneze”. ordinea şi disciplina de grup. Copilul se 4 5 Bruner. A..P„ Bucureşti 8 Huizinga. D.E. Jean.  J. o activitate serioasă.copilului.. Pentru perioada preşcolară. „Copilul şi jocul"..E.1976. însoţite de destindere. S. 1977 „Homo Ludens”. arătând rolul acestuia în pregătirea pentru viaţă şi introduce paradigma educaţiei funcţionale a copilului. BRUNER . Jocul este singura atmosferă în care fiinţa sa psihologică poate să respire şi. Bucureşti.. Într-o accepţie largă. D. jocul este privit ca fenomen de cultură de Johan Huizinga. dar şi în inhibarea reacţiilor nepotrivite. 1975. 165 6 Chateau. socializare şi sociabilizare a copilului .5 E. „Pentru o teorie a instruirii”. Psihologii sovietici Vîgoţski şi Elkonin. S„ 1970.P„ Bucureşti 7 Chateau. este ordine” 8 având reguli acceptate de bună voie. p. dar şi de a asimila relaţiile cu cei din jur la EUL său. Edouard. dinamizarea conduitei copilului. este o autoafirmare”. este idealul vieţii. p. „a te juca înseamnă a-ţi propune o sarcină de îndeplinit”. N. potolind nevoile prezentului”. „Copilul şi jocul". dar în acelaşi timp. Un rol important îl are formarea grupului ca bază a activităţii comune de joc şi implicaţiile determinate de organizarea grupului: regula.D. P. 42-44. Bucureşti.D. 9 . 4. “Psihologia copilului şi pedagogia experimentală”. este binele. Jean. 18 Claparede. Lucrările lui Jean Chateau au arătat că jocul la copil este în primul rând o plăcere internă.consideră că atitudinea de “joc” sau „spiritul de joc” exercită o influenţă favorabilă asupra necesităţii adaptării copilului la mediu.7 Pentru copil este prilejul de afirmare a EU-lui. se izolează de viaţa obişnuită în spaţiu şi timp. conform căreia educaţia formează calităţi psihice luate în perspectiva funcţiunii. deoarece dezvoltarea acestuia stimulează şi întreţine cele mai importante modificări ale psihicului individului în cadrul căreia se dezvoltă procesele psihice ce pregătesc trecerea copilului pe o treaptă superioară de dezvoltare. Claparede consideră jocul drept un exerciţiu pregătitor pentru viaţa de adult „prima şcoală a vieţii sociale ce pregăteşte viitorul.E. „Jocul uman exprimă înainte de toate dorinţa de depăşire.E.. creează ordine. în consecinţă. spunea Edouard Claparede.Ed.1976. Bucureşti. specificitatea grupurilor de joc pe vârste şi sexe. prin locul şi ponderea pe care le ocupă jocul. Claparede explică finalitatea jocului. jocul este munca. „îi facilitează învăţarea intrinsecă. satisfăcând idealuri de exprimare şi idealuri sociale.. Leontiev apreciază că acesta devine activitatea principală a copilului. îi formează o atitudine realistă faţă de tot ceea ce-1 înconjoară şi-i dezvoltă forţele creatoare . este datoria. p. Plăcerea pe care o capătă copilul jucându-se este o plăcere morală legată de respectarea regulilor.se explică prin tendinţa copilului de a se acomoda la ceilalţi. Jerome. perioada şcolară.

216. Bucureşti. având funcţia de o mare şcoală a vieţii”.. Verza. Bucureşti. Jocul didactic este considerat „una din principalele metode active. variate culegeri cu jocuri didactice.1980. U. atractive. P. fiecare moment cu pasiune. I. I. U. U. un reper ca atare”. consideră U. D. „Psihologia copilului". prin conţinutul său intern.. Receptivitatea deosebită a jocului faţă de sfera activităţii şi a relaţiilor umane demonstrează că acesta. „Regula în joc devine fenomen central. „Metode de învăţământ'\E. E. 11 Cerghit.. Şchiopu. 3. D. este un fenomen social. P.angajează în funcţii simbolice lăsându-şi imaginaţia să intervină în joc. Copilul se joacă pentru că se dezvoltă şi se dezvoltă pentru că se joacă. iar învăţătorul abil poate creea emulaţii. Şchiopu... 1997. p. D. se naşte în condiţiile vieţii sociale a copilului..9 Pentru şcolaritatea mică recomandă jocul cu reguli.10 Disputele din joc devin lecţii de civică despre drepturi şi îndatoriri.E. p. „Psihologia vârstelor ciclurile vieţii”. ca Didactică aplicată. Elkonin este de părere că jocul este practica dezvoltării. Şchiopu şi E. Bucureşti. p.11 În concepţia teoreticienilor prezentaţi. D. 145. dobândind o anumită înţelegere a coordonării sociale şi a grupului. 1967. consideră că jocul „stimulează naşterea capacităţii de a trăi din plin. cu sarcini de învăţare prezente în manualele de matematică în formula „NE JUCĂM”. P.. In jocurile de echipă devine activă competiţia colectivă.E. 166. organizând tensiunea proprie acţiunilor cu finalitate realizată. eficace în munca instructiv-educativă cu preşcolarii şi şcolarii mici”. un fel de certitudine ce-1 ajută în adaptare. Raportul dintre joc şi învăţare 9 Şchiopu. Au existat preocupări contemporane în domeniul jocului. jocul îndeplineşte funcţii importante în dezvoltarea copilului. ca obiect de studiu în liceele pedagogice la clasa a Xl-a. 10 10 . Verza. pe lângă faptul că împrumută subiectele din condiţiile vieţii copilului.

care în etapa următoare va deveni activitatea dominantă.. Corelaţia dintre joc şi învăţare este condiţionată de nivelul general de dezvoltare psihică a copiilor. activitatea umană poate fi clasificată în joc. Andrei. Cosmovici. jocul reprezintă activitatea principală a copilului. Prin îmbinarea elementelor de învăţare cu cele de joc. elementele de joc încep să cedeze tot mai mult locul elementelor de învăţare. creaţie.După evoluţia sa ontogenetieă. 145. Toate aceste forme nu sunt „pure”. La vârsta şcolară. Treptat în cadrul activităţii de joc a preşcolarilor. participativă. Astfel. Treptat. sentimentelor şi a voinţei. începe să se constituie şi învăţarea. p. Spini Haret..12 Invatare Joc Munca Creatie H. Relaţia dintre diversele forme ale activităţii. formării unor capacităţi şi deprinderi care să permită individului rezolvarea 12 13 Şchiopu U. învăţare didactică. Între diversele forme de activitate umană există şi elemente comune şi elemente proprii. ci doar predominante de un fel sau altul. “Psihopedagogie”. muncă productivă. toate funcţiile”. Iaşi. 97.13 Învăţarea este privită ca „un proces destinat achiziţionării unei experienţe noi. atitudinilor. ci este introdusă în mod special de cadrul didactic ca o nouă treaptă în evoluţia activităţii infantile. 1995. dinamic. Dacă la vârsta preşcolară. Op. jocul este o formă accesibilă de învăţare activă. 11 . copilul îşi însuşeşte unele cunoştinţe şi face primii paşi în direcţia formării deprinderilor de muncă intelectuală. cit. Învăţarea ca fenomen complex. multilateral are un conţinut bogat şi o sferă largă de cuprindere: formarea priceperilor. învăţarea nu apare direct şi în mod spontan din joc. Wallon apreciază jocul ca o activitate de preînvăţare. de-a lungul vârstelor. specifice. Jocul este subordonat învăţării exercitând o influenţă deosebită asupra dezvoltării psihice a copilului. însuşirea unor cunoştinţe. învăţarea este forma predominantă de activitate. formarea motivaţiei. la vârsta şcolară mică. p. „în procesul de învăţare este antrenat întreg psihicul. Ed. Învăţarea este indisolubil legată de joc .

Ed. de emoţii. “Psihologie şcolară”... Polirom. în asigurarea elementului distractiv care crează destindere şi care-i determină pe elevi să se implice în actul învăţării. Învăţarea şcolară este „însuşirea de cunoştinţe. pl95 Cosmovici. starea de „pregătire psihologică” prin care este asigurată integrarea şi adaptarea copilului la mediul şcolar este rezultatul întregii activităţi a copilului în grădiniţă. Jocul creează momente de tensiune.unor situaţii problematice sau optimizarea relaţiilor sale cu lumea înconjurătoare”.14 Andrei Cosmovici distinge în cadrul învăţării două forme: a) învăţarea spontană. neorganizată. P. Datorită elementului de atractivitate. În prezent. eât şi formarea de capacităţi necesare adaptării la mediul natural şi social ”15. se încheie cu aprecieri colective sau individuale privind modul de realizare a sarcinii de învăţare propusă.. Jocul didactic face parte integrantă din procesul învăţării. Verzan. stimulează interesul şi curiozitatea şcolarilor. Atunci când învăţarea îmbracă forma de joc.. recreativ spre activitatea intelectuală. “Psihologia copilului”. 12 . Iacob. rapidă şi plăcută. p. Zlate. D. plăcerea care însoţeşte atmosfera jocului creează noi interese de participare. copilul trece lent.1999.. Dorinţa de a câştiga întrecerea motivează copiii la o activitate intensă. Prin prezenţa caracteristicilor situaţiei de joc. exercitând o influenţă formativ-educativă asupra copilului în vederea pregătirii pentru şcoală. de activitate independentă pe baza unor interese nemijlocite. E. priceperi. O modalitate de învăţare o constituie jocul pentru că răspunde particularităţilor de vârstă ale şcolarilor mici şi pentru că elementul distractiv pe care-1 conţine. 84/1995 privind vârsta de începere a şcolarităţii. poate continua şi în munca de învăţare. mai ales în prima etapă a învăţării. La fiecare joc se impune să acordăm atenţie sporită în formularea sarcinii didactice. Anul 2003 a adus modificări la Legea învăţământului nr. realizată în familie.. Învăţarea bazată pe joc este eficientă numai dacă jocul este conceput în corelaţie cu obiectivele urmărite în lecţie. L. În jocul didactic predomină învăţarea şi nu distracţia. accentul căzând pe formarea intelectuală. cât şi sarcini şi funcţii specifice învăţării. G. se evidenţiază o angajare deplină a capacităţilor intelectuale ale elevilor. Bucureşti. b) învăţarea sistematică. Iaşi. E. 121. A. elevii nu simt efortul depus în învăţare. Învăţarea propriu-zisă prin joc facilitează actul de învăţare. Jocul declanşează momente de bună dispoziţie. realizată în special în şcoală. prevenind şocul şcolarizării. iar competiţia din activitatea de joc. Elementele de joc încorporate în procesul instruirii au calitatea de a motiva şi stimula elevii. în grupuri de joacă. M. 14 15 Pantelimon. 1992. Jocul didactic îmbină într-un tot unitar şi armonios atât sarcini şi funcţii specifice jocului. Prin joc.

Spre deosebire de joc. . respectiv al mobilelor care le declanşează şi întreţin: . învăţarea ca formă a muncii este o activitate impusă din afară. Programa şcolară creează premisele unui parcurs educaţional flexibil.2 13 . care este o activitate liber acceptată ce produce satisfacţii. . Bucureşti. precum şi intereselor şi nevoilor individuale ale şcolarilor mici. Pentru lămurirea acestor enigme trebuie să pornim de la deosebirea esenţială dintre joc şi învăţare din punct de vedere al suportului motivaţional. afectiv şi social. manipularea unor subiecte. epuizante. fără a răspunde unor interese imediate.în jocul didactic copilul întrezăreşte un rezultat imediat.activitatea de învăţare îi apare copilului ca ceva impus din exterior. p. generează bucurii. Dacă treapta anteşcolară se caracterizează prin joc. Adaptarea la noile condiţii în cadrul şcolii aduce în viaţa copilului aspecte noi pe plan intelectual. ceea ce face să nu apară în joc senzaţia de oboseală.jocul este însoţit întotdeauna de plăcere şi răspunde intereselor imediate ale copilului. Sunt puse în valoare „obiective de ordin atitudinal datorită potenţialului interactiv şi motivant pe care îl asigură. asigură realizarea continuităţii grădiniţă-şcoală.În grădiniţă. pe când învăţarea. 2004. etapa şcolară pune învăţarea în centrul activităţii copilului. prin cooperare. după cum unele activităţi şcolare cu un consum energetic redus devin obositoare. cu un coeficient mare de solicitare psihică. Oricât ar fi de epuizante unele jocuri din punctul de vedere al consumului energetic. nu se răsfrâng negativ asupra personalităţii copilului. după cum unele activităţi de tip şcolar solicită în prea mică măsură efortul copilului. iar învăţarea este considerată drept impuls principal al dezvoltării inteligenţei. . C. de adaptare şi de relaţionare specifice acestei vârste”. solicită eforturi şi urmăreşte scopuri pe care copilul nu le înţelege de la început. Raportul joc-învăţare se modifică în favoarea învăţării. „Programa şcolara pentru clasele I şi a Ii-a “. . care-1 16 M. mai ales în faza iniţială este motivată predominant extrinsec. satisfacţii. jocul reprezintă modalitatea cea mai importantă prin care copilul primeşte informaţii.jocul oferă câmp liber manifestării şi spontaneităţii. Sunt jocuri care antrenează copilul până la epuizare. astfel încât asigură reuşita debutului şcolarităţii la 6 ani. E. care se efectuează într-un ritm susţinut. Jocul cu forma sa didactică însoţeşte şi uşurează sarcinile învăţării.prin structura sa psihologică jocul este motivat intrinsec. facilitând adaptarea copilului la activitatea şcolară. realizarea unor modele sau desene pentru rezolvarea unor situaţii concrete).16 Exemplele de activităţi de învăţare urmăresc să realizeze „scenarii” didactice cât mai diverse care să stimuleze motivaţia intrinsecă pentru învăţare (învăţare prin joc. Şi jocul didactic şi învăţarea solicită efort din partea copilului. sprijinind nevoile emoţionale. adaptat atât la particularităţile de vârstă. pe când învăţarea îi apare copilului ca o constrângere impusă de o autoritate externă.

cât şi în afara lui. sub directa îndrumare a învăţătorului. iar rezultatul învăţării nu-i satisface. în care se intersectează factorii de personalitate cu cei ai mediului în care este integrat copilul. învăţământul trebuie să vizeze ambele aspecte. pentru moment. Saltul de la efortul în joc la efortul în învăţare se înscrie ca unul din mecanismele psihologice ale adaptării active ale copilului la solicitările tot mai accentuate ce i le impune activitatea de învăţare.stimulează. Oricât de mare ar fi solicitarea intelectuală în învăţare. CAPITOLUL II Jocul didactic în învăţământul primar 14 . De aceea. Jocul îmbinat cu elemente de muncă constituie o formă de realizare a unei atitudini corecte faţă de muncă atât în procesul de învăţare. În învăţământul primar se realizează o îmbinare armonioasă între activitatea de învăţare şi joc. Din punct de vedere pedagogic. Efortul pe care trebuie să-1 depună copilul este un răspuns la solicitările externe şi este o expresie a atitudinii sale subiective faţă de aceste solicitări. trebuie integrate într-un ansamblu psiho-social concret. nici o trebuinţă. solicitarea psihică şi efortul pe care învăţarea şcolară le presupune. aceasta nu poate fi pusă doar pe seama complexităţii sarcinii fără referire la înclinaţiile şi mobilurile celui care învaţă. orientându-se întotdeauna după modelul jocului care le include într-un tot unitar.

Sprijinul pe imagine este o necesitate fundamentală a gândirii „imaginea devine un simbol pentru subiect. p.. „Psihologie şcolară”. p. cit. 170. Are loc saltul de la gândirea reprezentativă la gândirea operativă. egocentrică). Iacob. reversibile şi structurate”. „Elemente de didactica matematicii în grădiniţă şi învăţământul primar”.21 După J. Mielu. 21 Neagu. Iaşi.... numere. 20 Şchiopii. se dezvoltă spiritul de observaţie (voluntar. 36. Şcolarul mic nu mai este prizonierul propriului său punct de vedere „să gândească ceea ce vede” (gândire egocentrică) ci se află în situaţia de a lua în considerare o diversitate de puncte de vedere „vede ceea ce gândeşte”. p.22 Reversibilitatea marchează progresul în dezvoltarea intelectuală şi reprezintă un beneficiu al gândirii şcolarului mic. 17 18 Păun. Piaget. Emil. „Şcoala.. după 7 ani se află în studiul operaţiilor concrete. „Psihologia mecanismelor cognitive”. 175. cit. 22 Cosmovici.18 Învăţătorul îl ajută să treacă de la percepţiile superficiale şi fluctuante la percepţii diferenţiate. p. Polirom.20 Drept unităţi cognitive sunt şi simbolurile (litere. „Cogniţia directă implică percepţia”. începe un program strict organizat „prilej al primului contact efectiv cu societatea şi cultura”. 15 .. p. 1999. Ca etapă superioară a percepţiei. Polirom. Verza. L. C. Profilul psihologic al vârstei şcolare mici „Mai degrabă un cap bine construit decât unul plin “ (Michel de Montaigne) La 6-7 ani. „Şcolaritatea mică este considerată a fi prima perioadă în care se constituie reţele de concepte empirice prin care se organizează piramida cunoaşterii”. Op. A. iar spre 11 -12 ani în stadiul operaţiilor formale.Ed.. U. imagini sau simboluri). Iaşi. Patrovici. a cărui percepţie sau reprezentare îi permite să evoce operaţia”. 65 Şchiopu. pe baza operaţiilor logice „acţiuni interiorizate.2000. Polirom. Iaşi. 131. drept urmare a cristalizării structurilor mintale ce au la bază achiziţia reversibilităţii.Ed.. 19 Zlate. copilul începe procesul de integrare în viaţa şcolară ca o necesitate determinată de cerinţele instruirii şi dezvoltării sale.17 Şcolarul mic se află în faza de acumulare de cunoştinţe concrete.. E. 1999. E. analitic). simbolică.Ed.19 Şcolarul mic se află în situaţia de a manipula o cantitate mare de informaţii. la observarea esenţialului. M. 2000.II. Verza. cuvinte) şi conceptele (set comun de atribute pentru un grup de scheme. U. Iaşi. Ed. drept pentru care activitatea de învăţare se adresează capacităţii de a percepe. sistematic. p. 10. Pim. abordare psiho-pedagogică”. Op. 1. Acest lucru nu ar fi posibil fară transformarea cunoştinţelor în reprezentări „activităţi cognitive de două feluri: scheme şi imagini”. la 6-7 ani copilul se află în stadiul preoperaţional (inteligenţa prelogică.

Construcţiile logice îmbracă forma unor judecăţi şi raţionamente ce-i permit şcolarului să surprindă fenomene inaccesibile simţurilor: permanenţa. în special a imaginaţiei reproductive. . întâi în planul acţiunilor concrete.U. spirit critic întemeiat logic (10-11 ani). conştient.. Creativitatea”. 275 . sporeşte învăţarea indirectă. volum). 166.. conştientizată. şi colab. Şchiopu şi E. solicitările colegilor . gândirea tinde să se organizeze în jurul câtorva noţiuni fundamentale. p. Verza.. Imaginaţia creatoare poate fi stimulată şi prin jocul didactic. greutate. Surprinderea invarianţei (ceea ce este constant şi identic) este o caracteristică a gândirii logice ce presupune capacitatea de a coordona operaţiile gândirii. 16 .. Nicola L.algoritmi de identificare (recunoaştere). supleţe (9-10 ani).. mişcare etc. Sub efectul dezvoltării psihice şi al influenţelor educative. lungime. Elevul creativ „înţelege. Verza23 consideră regulile operative drept algoritmi ai activităţii intelectuale de tipul: . Op. „Tratat de pedagogie şcolară”. RA. cum ar fi cele de timp. şcolarul mic întâmpină dificultăţi la ultimele două tipuri de algoritmi. U. De obicei. Bucureşti. suprafaţă. face orice fel de sinteze . operaţiile mintale rămân dependente de materialul concret. 123. p. prelucrează materialul. 2003. Schemele folosite solicită participarea activă a proceselor imaginative. p 39.. dedusă... P. Capacitatea de cunoaştere sporeşte şi datorită memoriei care capătă.. E. Bucureşti. iar o latură importantă a limbajului oral o constituie conduita de ascultare.. treptat. P. ordonată. Ed.algoritmi de lucru (de aplicare-rezolvare). Dacă învăţarea devine plăcută. cu reuşite şi eşecuri.Constantin. ceea ce arată că acum. iar în stadiul operaţiilor formale apar formele categorial-abstracte (conceptele). atrăgătoare atunci 23 24 Vezi Şchiopu. de conservare a unor caracteristici”24 (număr. Aramis. E. invarianţa. cit. Se dezvoltă limbajul oral şi scris. trăirile intelectuale sunt generate de învăţare.algoritmi de control (grupări de reversibilitate). gândirea se situează în plan abstract.. p. “Baza psihologică a admiterii invarianţei este reversibilitatea”. un caracter voluntar. vine cu propriile explicaţii”. 26 Stoica . D. Şcolarul mic învaţă să asculte explicaţiile învăţătorului. apoi în cel al acţiunilor mintale. „Psihologia copilului”. Institutul European. 1997. categorial „indicatorul formării operaţiilor concrete îl constituie ideea de invariantă. ceea ce explică prezenţa gândirii categorial-concretă (noţională). . Elevul se află adesea în situaţia de a reconstitui imaginea unei realităţi. În perioada şcolarităţii mici se dezvoltă cunoaşterea directă. număr. 25 Golu.parteneri de joc. A.26 În plan afectiv-motivaţional. 2004.25 În stadiul operaţiilor concrete. fapt pentru care se utilizează şi jocul didactic. Se pot alege jocuri didactice ţinând cont că în gândire se manifestă independenţa (8 ani). spaţiu. de a le grupa în sisteme coerente.

p. constând în „orientarea şi concentrarea activităţii psihice cognitive asupra unui obiect sau fenomen”. facându-1 apt să rezolve cu uşurinţă sarcinile de învăţare. „Psihologie şcolară”. să creeze. E.este posibilă apariţia curiozităţii intelectuale. A. cea de-a treia copilărie este numită „vârsta socială”.27 Treptat se dobândesc calităţi ale voinţei ce caracterizează capacitatea de efort voluntar (puterea voinţei. concentrarea. În plan psihic predomină interesul ludic. inspirându-le încredere. D. Ed.. copilul este ajutat săşi formeze atenţia selectivă.28 Prin antrenarea în activităţi variate. distribuţia). În raport cu activităţile desfăşurate. 2003.”. Cosmovici. Polirom. Se dezvoltă sentimentul încrederii. Iacob. S-a constatat că una dintre metodele care răspund cel mai bine trebuinţelor şcolarului mic este jocul didactic. determinându-i să persevereze. L. adică de voinţă „proces psihic complex de reglaj superior . mai ales prin activităţile bazate pe cooperare. este numită „vârsta maturităţii infantile”. Viaţa afectivă este dependentă. este nevoie de acţiuni de mobilizare şi concentrare a energiei în vederea învingerii obstacolelor şi atingerii scopurilor conştient stabilite. 127 . „Psihologie”. voluntară. perseverenţa. stabilitatea. M. fapt demonstrat într-unul din subcapitole. iar afectivitatea este cea care o întreţine prin declanşarea energiei necesare. 29 Nicola. Bucureşti.29 Învăţătorul intră în posesia unor date concludente cu privire la particularităţile de vârstă şi individuale ale elevilor şi prin intermediul jocului didactic.. Ed. Acestea le asigură un fond pozitiv. elevii îşi dezvoltă aptitudini. Bucureşti. p. Iaşi.. care poate fi considerat o metodă eficientă de cunoaşterea şi educarea şcolarilor mici.. învăţătorul trebuie să vegheze în direcţia cultivării capacităţii de stăpânire a manifestărilor emoţional primare. care devin trăsături voluntare de caracter. 17 . iar datorită unei atenuări relative a izbucnirilor afective şi a înregistrării gustului pentru fantastic. promptitudinea deciziei). 131. „Tratat de pedagogie şcolară”. Datorită diversificării câmpului interrelaţional înregistrat în această perioadă. Treptat se dobândesc calităţile atenţiei (volumul.128. Aptitudinile speciale pot influenţa dezvoltarea creativităţii şcolarului mic. Pentru ca activitatea întreprinsă de micul şcolar să fie dusă la bun sfârşit. 1997. Creţu. P. Motivaţia intrinsecă este cea care declanşează şi orientează activitatea şcolarului. T. I.. de anumite trebuinţe.. Exersarea disponibilităţilor ludice prezintă un interes vital. Se urmăreşte formarea trăsăturilor pozitive de caracter. 128. Temperamentul se exprimă prin dinamica şi ritmul activităţii psihice a şcolarului mic.. p. Aramis. pe de o parte. atractive. prevenirea şi înlăturarea celor negative. 1999. P. Trebuinţa de a se juca este tocmai ceea ce permite copilului procurarea acelor mobiluri de acţiune pentru a-1 implica în participarea activă la propria lui formare.. stima de sine.. flexibilitatea. Zlate. Atenţia şcolarului mic poate realiza o optimizare a cunoaşterii. să găsească soluţii inedite la problemele ivite. P. iar pe de altă parte de relaţiile copilului cu mediul social din care face parte. 27 28 Neveanu.

constituind o prezenţă indispensabilă în munca şcolară. generând o motivaţie stimulativă. se respectă principiul alternării tipurilor de activităţi. Accentul cade pe activitatea de explorare-investigare. de a se juca.II. Necesitatea folosirii jocului didactic în învăţare la şcolarul mic Jocul didactic constituie o punte de legătură între joc ca activitate dominantă în care este integrat copilul în perioada preşcolară şi activitatea specifică şcolii. în ciclul primar. cu cele de relaxare. jocuri didactice. nevoie care se menţine pe parcursul întregii copilării. ajută elevii în aprofundarea cunoştinţelor. S-a constatat că lecţiile interesante. În programul zilnic al şcolarului mic. bogate în materiale intuitive. Rezultatele aşteptate ale învăţării sunt specificate de obiectivele de referinţă ce urmăresc progresia în achiziţia de competenţe şi de cunoştinţe de la un an de studiu la altul. Deosebirea constă în faptul că regulile jocului sunt tocmai obiectivele pedagogice urmărite de învăţător şi convertite în sarcini de învăţare. iar învăţătorul devine un organizator de activităţi variate de învăţare. nu diminuează cu nimic pofta lui dejoacă. evaluându-i după progresul individual. învăţarea. În felul acesta se asigură un echilibru între activităţile de concentrare pe sarcini instructive.). este folosit frecvent jocul didactic. Pentru ca fiecare elev să fie implicat. drept strategie didactică interactivă. centrată pe elev. la nivelul posibilităţilor sale. mişcare. procese literare etc.2. a elevului. formulări şi rezolvări de probleme. jocul didactic fortifică energiile intelectuale şi fizice ale acestora. Pentru realizarea obiectivelor se pot organiza diferite tipuri de activităţi de învăţare. În proiectarea şi desfăşurarea activităţilor de predare-învăţare. Noua programă şcolară a înlocuit conţinuturile teoretice cu o varietate de contexte problematice care au menirea de a dezvolta capacităţi si competente la elevi prin elaborarea şi folosirea de strategii în rezolvarea diferitelor situatii şcolare. stimulându-i să lucreze. presărate cu jocuri didactice. Integrarea jocului didactic în lecţii nu face decât să răspundă unei nevoi lăuntrice . prin stimularea atitudinii de cooperare. Jocul didactic este o variantă a jocului cu reguli folosit în grădiniţă. indiferent de nivelul şi ritmul propriu de dezvoltare al fiecăruia. Restabilind echilibrul în activitatea şcolarilor. exerciţii-joc. 18 . grijile legate de învăţătură. rebusuri. direct în actul învăţării. pentru toţi copiii. astfel încât să pornească de la experienţa concretă a elevului şi să se integreze unor strategii didactice adecvate contextelor variate de învăţare (exerciţii. Jocul didactic furnizează multiple situaţii de învăţare care au o eficienţă deosebită în achiziţiile elevului.

ce cuprind sarcini asemănătoare. în paşi mici. caracteristicile sale. Gaston. astfel încât. Dacă sunt adaptate la nivelul de dezvoltare al fiecărui copil. Pentru ca lecţiile să aibă o densitate maximă. Schema suportului psihologic al activizării. Elementele de joc au menirea de a-i stimula şi antrena mai mult pe şcolarii mici în învăţarea activă. este necesară o bună gestionare a timpului didactic şi o plasare judicioasă a jocului didactic (fie sub formă de muncă independentă. în realizarea obiectivelor propuse la lectii. în concordanţă cu cerinţele didactice. Asigurarea interdependenţei optime între cele două componente ale personalităţii elevului. Nivelul real de activizare într-o situaţie concretă poate fi evaluat în funcţie de locul unde se plasează elevul în câmpul de intersecţii posibile din diagramă. fiind stimulat de satisfacţiile pe care i le asigură jocul ca metodă. chiar şi în rezolvarea sarcinilor jocului didactic. Copilul învaţă mai mult. în argumentarea deciziilor luate în rezolvarea unor situaţii practice. în orice moment. În învăţarea prin jocul didactic. I.. este cerinţa fundamentală a principiului însuşirii conştiente şi active.menţinându-le mai mult timp concentrată atenţia. în funcţie de nivelul dezvoltării sale ontogenetice şi de situaţia concretă în care este antrenat. D. cit. nivel de aspiraţie.31 Sensul ideal al activizării 30 31 Mialaret.30 Numai dacă se cunosc particularităţile de vârstă şi individuale ale elevilor. reuşeşte să înţeleagă conceptele de invatare prin treceri succesive de la concret la abstract şi invers. originalitatea sa”. 416. se poate demara o acţiune de antrenare.factori non-cognitivi). numai pentru a preveni plictiseala. E. P. se pot adapta şi utiliza jocuri potrivite. ce oferă cadru de manifestare. stări afective. 19 . Numai dacă elevul este pus în situaţia de a utiliza material didactic. declanşează şi întreţine o motivaţie intrinsecă. redundanţa. Aceste componente acţionează într-o strânsă interdependenţă. elevii sunt implicaţi efectiv şi afectiv mai mult în căutarea de soluţii pentru a rezolva sarcinile cerute. p. fiecare elev să fie implicat în actul învăţării. 1981. fie sub formă de muncă în grup). care din punct de vedere psihologic. atitudini . interese. Op. Pe fondul unor particularităţi de vârstă se manifestă particularităţile individuale specifice fiecărui elev. 68 Nicola. dar cu un grad de dificultate sporit. p. Pentru elevii de 6\7 ani este necesară folosirea frecventă a materialului didactic individual. Jocurile-exerciţiu pot avea mai multe variante. Folosindu-se jocul didactic. spre un efort din ce în ce mai ridicat. Bucureşti. experienţele proprii. elevul este impulsionat de componente ce ţin de parametrul cognitiv-intelectual (procese cognitive şi operaţiile pe care acestea le implică) şi parametrul activator-motivaţional (trebuinţe.. „Fiecare elev constituie un caz având condiţiile sale specifice de viaţă. „Introducere în pedagogie”.

să fie încurajată participarea tuturor copiilor.motivational Schema redată ar putea sugera ideea că nu numai învăţătorul poate hotărî momentul introducerii jocului în lecţie ci şi însuşi elevul. De aceea. E. 170. p. prestaţiile şcolarului mic. Ed. La toate disciplinele de invatatamant. datorită capacităţii lui reduse de a-şi autodirija disponibilităţile şi procesele psihice „spre o pistă de funcţionare izomorfa cu sistemul aşteptărilor învăţătorului”33. atunci când simte că vrea să se joace (mai ales pentru cei din clasa I şi a II-a). învăţarea analitică). Ioan. .învăţarea prin descoperire (pe cale inductivă după opinia lui J. Nicola. .intelectual Parametrul activator .învăţarea senzorio-motrică (perceperea modelului extern. pe măsura disponibilităţilor fiecăruia în: . „Manual de pedagogie”. Organic legată de principiul învăţării active şi conştiente. se consideră necesar ca în lecţii să se dea explicaţii. Bucureşti. S. îndeosebi ale celui din clasa I sunt dependente de model. cit. 20 . în timpul lecţiei. atât din partea cadrului didactic prin folosirea jocului ca metodă. luând în calcul interdependenţa celor doi parametri.2001. să se îndrume elevii. ce deschide „noi perspective în stimularea activităţii eficiente”32.învăţarea logică în care „achiziţia finală poate fi inclusă în structura 32 33 Jinga. Bruner)... cât şi în ceea ce priveşte activitatea independentă a elevului din timpul rezolvării sarcinii didactice. de necesitatea sistematizării priceperilor şi deprinderilor intelectuale este esenţa principiului temeiniciei şi durabilităţii cunoştinţelor. Consider că e necesar ca şi elevul să ceară folosirea acestei metode. Istrate. priceperilor şi deprinderilor. 198. Op. AII. p..Parametrul cognitiv . I. de principiul accesibilităţii cunoştinţelor. formarea unui model intern ce orientează subiectul în sarcina pe care urmează s-o execute.

cit. p. • orice achiziţie dacă este dobândită de copil prin participare efectivă şi afectivă însoţită de cuvânt are trăinicie mai mare. şi colab.”Didactica matematicii”38 jocul didactic este definit ca un ansamblu de acţiuni şi operaţii care paralel cu destinderea. Jocul didactic face parte din categoria metodelor formative „puerocentriste. Aius. I.. • constituie o modalitate de adaptare a copiilor de 7\8 ani la specificul muncii şcolare. ce asigură o învăţare eficientă în clasă. • pretinde şcolarilor mici o finalitate precisă. „învăţarea eficientă”.37 • accelerează latura formativă în cultivarea potenţialului individual. morală. P. Ed. C. În conceperea actului didactic. „Dicţionarul de termeni pedagogici”39. M. urmăreşte un set de obiective de pregătire intelectuală. Cerghit.cognitivă a subiectului”34. 224 Cerghit..35 Jocul didactic. E„ Vlăsceanu. • din acţiunea copilului asupra obiectelor decurge dobândirea reprezentărilor conceptuale pentru a favoriza reversibilitatea şi interiorizarea operaţiei. În .învăţarea creatoare (prin aplicarea regulilor învăţate se crează soluţia) . Negreţ. „Didactica matematicii în învăţământul primar”. Craiova. a copilului.. precizează că jocul didactic reprezintă o metodă de învăţământ în care predomină acţiunea didactică simulată. • constituie o modalitate de captare a atenţiei (se ştie că şcolarii mici după 20-25 minute dau semne de apatie... nervozitate ca urmare a insuficientei rezistenţe la efort intelectual. 40 Jinga. a descoperirii adevărului”. „Didactica”. cit. tehnică. I. Petrovici. organizarea şi stăpânirea conştientă. p. • situaţiile de învăţare oferite de sarcina didactică favorizează operaţiile mentale. Jinga şi I. 16 Neacşu. metode formative”40. E. voluntară a conduitei. Editis. I. p. Bucureşti. . .. fizică etc.învăţarea dramatizată („pune elevii în spectacolul căutării. 256. Op... consideră că „metodele active sau simulative sunt. D. 1994.. Bucureşti. de regulă.. Negruţ. prezenţa acţiunii ludice ar fi o cerinţă psihopedagogică pentru că: • asigură o activizare la maximum a structurilor cognitive şi operatorii. S. 1998. 87. în anumite momente ale evoluţiei sale ontogenetice. Op. p.. în mod special. 21 . T. . „Dicţionar de termeni pedagogici”.. I.este folosit în lecţii pentru a se realiza o învăţare eficientă. L. cit. p. p. buna dispoziţie şi bucuria pe care le stârneşte. Bucureşti. Radu. ce valorifică la nivelul instrucţiei finalităţi adaptative de tip recreativ proprii activităţii umane în general. adecvate pentru formarea unor capacităţi de a opera cu 34 35 36 37 38 Nicola Ioan.. 39 Cristea. E. Vezi Neagu. P„ RA. 62. D. 172.2001. L. Popescu. Op. 1992. „ca metodă bazată pe acţiune simulată” 36 . p. Ed. 204. L.

prin variantele pe care le pot avea. p. Istrate. capacităţilor sale individuale). . 22 .respectarea „legii efectului” (Thorndike): numai comportamentele de învăţare ce se încheie cu o stare de satisfacţie tind să se repete. prin marea lor diversitate.inter-învăţarea (învăţarea pe orizontală). capacităţi ce solicită o perioadă extinsă pentru exersare şi întărire.. un dinamism real. . Op. E. . I..realizarea diferenţierii.41 Valoarea formativă a jocului didactic este dată de: .. prin faptul că pot fi folosite de o clasă întreagă sau de grupe de copii 41 Jinga. elevul devine centrul activităţii .informaţii . priceperi.coparticipant la propria formare. cit. pentru stimularea capacităţilor psihice superioare care intervin în învăţare”. II.. orice tip de joc vizează interdependenţa dintre parametrul cognitiv-intelectual şi cel activatormotivaţional. Folosirea jocului didactic în lecţii arată că acesta este valorificat din punct de vedere pedagogic cu intenţia de a imprima lecţiei un caracter atrăgător.structurarea de abilităţi. iar sub aspect psihologic. 263. 3. Funcţiile jocului didactic Jocurile didactice.schimbarea produsă la nivelul relaţiei educator-educat. individualizării în pregătire (fiecare elev progresează potrivit ritmului de lucru. .

cit. „La ce număr m-am gândit?”.Diamantul”)... În funcţie de materialul didactic folosit jocurile se clasifică: 1 – jocuri didactice cu material didactic .sau chiar individual. fără explicaţii. doar cu simpla enunţare a sarcinii. C. se disting tipurile de jocuri: 1. având ca regulă a jocului. cu explicaţii.natural 42 Neagu.Cine stie castiga”.Continua tu”. tu spui alta”etc)..Adauga cuvinte potrivite”). „Reconstituie!”.. intercalate pe parcursul lecţiei. Aceste jocuri pot cere o analiză pe baza comparaţiei între imaginea pe care o vede copilul (percepţia) şi cea pe care el o are despre obiectele asemănătoare (reprezentare). „Jetonul aranjat”.standard (confecţionat) .. 3) jocuri didactice în completarea lecţiei. sau în final b) după conţinutul capitolelor de însuşit: 1 – jocuri didactice pentru aprofundarea însuşirii cunoştinţelor specifice unui capitol sau a unui grup de lecţii („Caută vecinii!”.). 3.. jocurile por fi împărţite: a) după momentul în care se folosesc în cadrul lecţiei: 1) jocuri didactice ca lecţii de sine stătătoare.. . 2. „Săculeţul fermecat”. . In funcţie de aportul lor formativ. 2) jocuri didactice ca momente propriu-zise ale lecţiei. 4 – jocuri didactice pentru dezvoltarea capacităţii de abstractizare şi generalizare (jocul „Cine ştie răspunde”. jocurile se pot clasifica după acea operaţie sau însuşire a gândirii căreia i se adresează jocul didactic: 1 – jocuri didactice pentru dezvoltarea capacităţii de analiză („Completează şirul!”. Petrovicvi. 23 . 2 – jocuri didactice pentru dezvoltarea capacităţii de sinteză ce presupun efectuarea prealabilă a unei analize („Uneşte!”. 3 – jocuri didactice pentru dezvoltarea capacităţii de a efectua comparaţii („Compară!”). Op.. de a forma exerciţii de adunare şi scădere cu 1 şi 2.. . „Găseşte-l pe al treilea!” . cu explicaţii şi exemplificări.Rezolvă şi dă mai departe!”. constituie un instrument maleabil utilizat în activitatea şcolară. cu sarcina didactică de a compune numere (0 . 92-93. M. In funcţie de scopul şi sarcina didactică. 2 – jocuri didactice specifice unei vârste sau grupe („Stop!”. „Observă regula şi continuă!”.Trenuletul semnelor” etc. „Jocul perechilor”. . . al căror rezultat să fie egal cu numărul dat de conducătorul jocului. într-un timp fixat iniţial. .10). dar fără exemplificări.Eu spun una. p. „Atenţie la schimb!”. O clasificare a jocului:42 Din punct de vedere al modului de prezentare a sarcinii şi a modului de desfăşurare.

Funcţia formativ-educativă contribuie la realizarea obiectivelor din sferaoperatorie şi cea atitudinală. 4. în sensul că favorizează atingerea obiectivelor.2 – jocuri didactice fără material didactic (jocuri orale cu ghicitori. Componentele jocului didactic Un exerciţiu sau o cerinta poate deveni joc didactic.de dezvoltare a gândirii logice .43 2. memoriei. Jocurile didactice care fac referire la conţinutul capitolelor pot fi: 1 – de îmbogăţire a cunoştinţelor. 24 . capacităţi şi comportamente. a dorinţei de a cunoaşte şi a acţiona. 4. 2 – de pregătire a actului învăţării. Funcţia organizatorică permite o bună planificare a timpului elevului şi învăţătorului.de stimulare a curiozităţii. Op. II. cântece. Sunt exersate funcţiile psihice şi fizice ale copilului şi se formează deprinderi intelectuale. obiectivele prestabilite de ordin cognitiv. corectarea şi reglarea acţiunii instructive. transformând în experienţe de învăţare. Funcţia cognitivă .de formare a trăsăturilor moral-civice şi de comportament Funcţiile jocului ca metodă de învăţământ se pot structura astfel: 1. 5. Funcţia motivaţională .de dezvoltare a atenţiei. 6. 3. scenete. inteligenţei .de revenire a atenţiei şi modului de concentrare . Jocul didactic îndeplineşte funcţiile de bază ale metodelor didactice.traduce în act de învăţare acţiunea proiectată de învăţător în plan mintal. aptitudini. p. 3 – de fixare: . povestiri etc). 106. de organizare a forţelor intelectuale ale elevilor. Din acest punct de vedere jocul constituie modalitatea de a acţiona practic.. dacă: • realizează un scop sau o sarcină didactică. de a-şi forma anumite deprinderi”. priceperilor şi deprinderilor. L.de evaluare . de trezirea interesului. sistematic pentru a determina la copil achiziţii de cunoaştere „în scopul de a-şi lărgi orizontul cunoaşterii. Funcţia operaţională (instrumentală) serveşte drept tehnică de execuţie.de dezvoltare a creativităţii 4 – de revenire a organismului: . 43 Cerghit. Funcţia normativă permite cadrului didactic dirijarea. cit.

e) Materialul didactic trebuie ales şi realizat din timp. foloseşte un conţinut accesibil şi atractiv. • aplauzele. p. bileţelele în trăistuţa fermecată. referindu-se la ceea ce trebuie să facă în mod concret elevii în timpul jocului pentru a realiza scopul propus. rebusuri. ce reprezintă esenţa activităţii respective care antrenează intens operaţiile gândirii. prin analiză. generalizare.• foloseşte elementele de joc în vederea realizării sarcinii propuse. Varietatea materialului didactic constă în: jetoane cu desene. Petrovici. abstractizare. El trebuie să fie atractiv. 25 . • utilizează reguli de joc. • penalizare în caz de abatere de la regulile jocului. de structura lui. 44 Neagu. prin volumul de cunoştinţe la care face apel. Se pot organiza jocuri în care întrecerea. accesibil şi recreativ prin forma în care se desfăşoară. prin mijloacele de învăţământ utilizate. în mod obişnuit. materiale). concis. interesant. M. Unele jocuri se referă la probleme de natură cognitivă (scop cognitiv) altele urmăresc aspecte de ordin formativ (scop formativ). Formularea trebuie să fie clară şi să oglindească problemele specifice impuse de realizarea jocului. In funcţie de etapele jocului se stabilesc şi punctajele corespunzătoare.. selectare. Sarcina didactică este legată de conţinutul jocului. cu operaţii. corespunzător pentru a contribui efectiv la reuşita jocului. • recompensare (recompense morale. comparaţie. corect. Ele trebuie să fie formulate clar. c) Elementul de joc se stabileşte de regulă în raport cu cerinţele şi sarcinile didactice ale jocului. încurajările. Componentele de bază ale jocului didactic44 sunt: a) Scopul didactic care se formează în concordanţă cu cerinţele programei şcolare pentru clasa respectivă convertite în finalităţi funcţionale de joc. b) Sarcina didactică constituie elementul propriu-zis de instruire prin care se transpune la nivelul copilului scopul urmărit într-o activitate. d) Conţinutul jocului didactic este corespunzător particularităţilor de vârstă ale copiilor cărora se adresează şi sarcinii didactice. cunoscute anticipat şi respectate de elevi. figuri geometrice. este uşor manipulat de copii. fişe de observaţie. Într-un joc se pot folosi mai multe elemente sub formă de: • întrecere (individual sau pe grupe). f) Regulile jocului asigură modalitatea de transpunere în acţiuni concrete a sarcinii didactice. Jocul didactic cuprinde şi rezolvă cu succes. o singură sarcină didactică. • cooperare (spirit de colectivitate). Un material didactic adecvat conţine o problemă didactică de rezolvat. este atractiv. cit. 95-97. C. Op. recompensa sau penalizarea să fie evitate. să fie înţelese de toţi participanţii la joc..

Se iau la întâmplare 6 bile din cutie. Arat cum o problemă poate fi transformată în joc didactic: Problema: Într-o cutie sunt bile albe şi negre.Fiecare joc didactic are cel puţin două reguli: . dacă elevii au noţiunile necesare pentru a rezolva sau dacă gradul de dificultate nu este prea ridicat. se verifică dacă nu s-au strecurat greşeli în formulare. . Câte bile albe şi câte negre pot fi printre cele luate? Scopul: consolidarea cunoştinţelor privind adunarea numerelor 0-10. atractivă. Acceptarea şi respectarea regulilor jocului îl determină pe copil să participe la efortul comun al grupului din care face parte. pe locul III cei cu 5 puncte (5 soluţii) Se poate stabili şi o clasificare pe echipe. pe locul II cei cu 6 puncte (6 soluţii). Elemente de joc: întrecere pe echipe. Regulile de joc: elevii scriu soluţiile posibile ale problemei pe o foaie de hârtie. Material didactic: o cutie cu 6 bile albe şi 6 bile negre (minimum). cu 26 .prima regulă traduce sarcina didactică într-o acţiune concretă. să-şi subordoneze interesele individuale celor ale colectivului. ordinea în care intră în joc. Exerciţiul este transpus în joc. să se finalizeze o anumită acţiune a jocului. Clasamentul: pe locul I cei cu 7 puncte (7 soluţii). câte minimum 6 din fiecare. Conţinutul matematic: operaţii cu numere naturale. Organizarea activităţilor sub forma jocului didactic oferă o serie de avantaje de ordin metodologic: • aceeaşi sarcină se exersează pe conţinuturi şi materiale diferite. pot fi penalizaţi având drept sarcină să scrie adunările. Cei care nu au dat nici o soluţie bună.a doua regulă are rol organizatoric şi precizează momentul când trebuie să înceapă. 0+6= 4+2= 6+0= 2+4= 1+5= 3+3= 5+1= În situaţia în care elevii nu reuşesc să rezolve sarcina didactică a jocului propus. prin cumularea punctelor obţinute de componenţii fiecărei echipe. Sarcina didactică: verificarea cunoştinţelor despre descompunerea unui număr într-o sumă de doi termeni. Pot apărea situaţiile: Bile albe: Bile negre 6 0 5 1 4 2 3 3 2 4 1 5 0 6 Pentru fiecare soluţie bună se acordă un punct. iar propunătorul strânge foile după un timp dinainte stabilit. Sarcina didactică este transpusă într-o acţiune concretă.

de aşteptare. Structura jocului didactic impune ca sarcină didactică în relaţie cu regulile jocului să fie accesibilă.1. se poate repeta prin modificarea situaţiilor de învăţare şi a sarcinilor de lucru. ducând la refuz. ritmul de lucru. • într-un joc. indiferenţă sau deşi sarcinile sunt dificile.1 Ipoteză. • regulile şi elementele de joc modifică succesiunea acţiunilor. în scopul obţinerii performanţelor şi reproducerea unui model de limbaj adaptat conţinutului pot fi reguli de joc. regulile pot inhiba. • acelaşi conţinut matematic se consolidează. de surpriză. Apar situaţii când. • stimulează şi exersează limbajul.reguli noi. pentru a fi un echilibru permanent între acestea. repetarea răspunsurilor. eşantioane 27 . obiective. CAPITOLUL III Studiu experimental privind organizarea şi desfăşurarea jocurilor didactice în învăţământul primar III. deşi sarcinile sunt accesibile. de întrecere ar fi indispensabile). aspecte comportamentale prin reguli de joc. Jocul didactic reuşit ar fi cel care trezeşte interesul pentru sarcina şi regulile sale (prezenţa elementului emotiv. simplitatea regulilor instaurează plictiseala.

cu învăţătorul clasei martor. Am aplicat evaluarea iniţială şi cea sumativă pentru mini-investigaţia efectuată. Obiectivele cercetării de faţă sunt următoarele: • cunoaşterea nivelului de pregătire intelectuală a elevilor şi stabilirea performanţei individuale. Evaluarea iniţială şi cea sumativă necesare mini-investigaţiei le-am aplicat grupului experimental în semestrul II al anului şcolar 2008-2009 tot la unitatea de învăţare Împărţirea numerelor naturale la clasa a III-a.ameliorativă. Am recurs la tehnica grupului de control şi am ales clasă martor clasa a III-a de la Şcoala Nicoreşti din anul şcolar 2007-2008.respectiv clasele a II-a şi a III-a. având în vedere că este vorba de o comunitate rurală. Număr Fete Băieţi Fără Vârstele elevilor elevi grădiniţă Studiile părinţilor Liceu Şcoală 8 profesională clase 8 9 Clasa experiment Clasa martor 18 18 10 8 8 10 - 1 5 1 6 1 0 3 2 1 1 - 6 4 10 9 2 5 Am constatat că elevii au frecventat grădiniţa. Ambele colective sunt mixte. Mediul familial în care se dezvoltă cele două grupuri este normal din punct de vedere social. Menţionez că în funcţie de metodologia adoptată cercetarea de faţă este una experimental . Învăţăm jucându-ne” şi performanţele şcolarilor mici. deci au fost familiarizaţi cu mediul instituţionalizat. În urma discuţiilor cu părinţii ambelor clase. Grupul experimental este clasa mea. au avut anumite deprinderi şcolare deja în formare. • cunoaşterea şi evidenţierea valenţelor formative-educative ale jocului didactic. • determinarea corelaţiei dintre programul educaţional . urmăreşte rezultatele pe parcursul a doi ani de studiu. • elaborarea şi implementarea unor programe speciale de valorificare a jocului didactic pentru creşterea performanţelor în învăţare. Părinţii au terminat 8 clase şi unii dintre ei au studii medii ceea ce se constituie ca un factor care poate favoriza reuşita experimentului. în semestrul II al anului şcolar 2007-2008 la unitatea de învăţare Împărţirea numerelor naturale la clasa a III-a.. am adunat următorul material faptic. 28 .Ipoteza pe care mi-am propus să o verific în planul practic al realităţii şcolare este: dacă în învăţământul primar se concepe şi utilizează un program special de jocuri didactice atunci se va determina o creştere a performanţei şcolare. experimentul este longitudinal.

cercetarea este experimentală pentru că prin introducerea în activitatea elevilor a jocurilor didactice.. -Metoda analizei produselor şcolare. III. se declanşează acţiuni educaţionale noi. Folosindu-mă de chestionare aş putea afla în ce măsură se angajează elevii în învăţare prin jocul didactic. Ca urmare a rezultatelor obţinute prin două chestionare constituite dintr-o succesiune organizată de întrebări cu scopul cunoaşterii opiniilor despre jocul didactic a învăţătorilor de la clasele a III-a. Din punct de vedere metodologic.elevii provenind din familii care le oferă condiţii necesare desfăşurării actului învăţării. cum apreciază elevii rezultatele obţinute la sfârşitul jocului didactic. Testele mă vor ajuta să cunosc şi să pot delimita mai în amănunt cum influenţează jocul didactic obţinerea performanţei şcolare şi să surprind destul de obiectiv evoluţia şi stadiul atins de fiecare individ în parte. Metode acţionale sau de intervenţie: .1.Observaţia sistematică pe parcursul întregului experiment şi va consta în utilizarea unor grile de observaţie.Experimentul pedagogic care este metoda fundamentală de investigaţie şi are ca principale variabile: .Variabila independentă reprezentată de programul: . Metodologia cercetării cuprinde: Metode nonexperimentale de colectare a datelor . -Metoda anchetei pe bază de chestionar.2. -Testele.dacă finalizează sarcina de lucru. participanţi la cercul pedagogic 29 . în ce măsură se asigură progresul şcolar.cum stimulează jocul didactic potenţialul intelectual al elevilor. Metodologia cercetării Am ales cercetarea pedagogica de tip combinat: teoreticofundamentală şi practico. să optimizeze activitatea de învăţare. Observaţia mă va ajuta să urmăresc modul în care elevii prezintă judecăţile.Învăţăm jucându-ne’’ . elaborează soluţii originale pentru rezolvarea sarcinilor de lucru. atitudinea pe care o au în timpul jocului didactic dar şi a altor activităţi.Nivelul de pregătire al colectivelor de elevi este omogen din punct de vedere al posibilităţilor intelectuale. ale căror rezultate sunt înregistrate şi prelucrate în vederea demonstrării valorii pe care o au.aplicativă pornind de la încadrarea temei într-un spaţiu teoretic şi ajungând la reliefarea implicaţiilor practice menite să îmbunătăţească.Variabila dependentă care urmăreşte performanţele elevilor pe tot parcursul experimentului.

3. IV. 3. 4. 2. 2. In ce masura participa elevii timizi la lectie cand folositi jocul didactic? 1. Chestionar pentru invatatori I. in foarte mare masura. 4. eficientă. in masura potrivita. 2. in foarte mica masura. in mare masura. II. am dedus că jocul didactic este o metodă didactică folosită. V. in foarte mica masura. in mare masura. 2. in foarte mica masura. 4. in foarte mare masura. in foarte mare masura. In ce masura stimuleaza potentialul intelectual jocul didactic? 1. in foarte mare masura. In ce masura se angajeaza elevii dumneavoastra in invatare prin jocul didactic? 1. in masura potrivita. in mare masura. in mare masura. In ce masura folositi jocul didactic? 1. In ce masura se asigura progresul scolar folosind jocul didactic? 1.dorită de copii. in masura potrivita. III. 3. 3. 4. 4. 2. 30 . 3. in foarte mica masura. in foarte mica masura.(50 învăţători din mediul rural şi urban) desfăşurat la SAM Buciumeni pe data de 6 decembrie 2008 şi a 30 de elevi din clasele II-IV de la şcoala Nicoreşti. in foarte mare masura. in mare masura. in masura potrivita. in masura potrivita.

Cum apreciezi rezultatele obtinute la sfarsitul jocului matematic? 1. bune. aproape intotdeauna. 4. Centralizarea rezultatelor obţinute: -la chestionarul pentru învăţători: Categorii f % Reprezentarea grafică 31 . 2. in foarte mare masura. II. foarte putin. Cat de des foloseste invatatorul jocul didactic in lectia de matematica ? 1. mult . III. 3. Cat de mult inveti la matematica prin jocul didactic ? 1. In ce masura esti atent in timpul jocului matematic ? 1. foarte bune. 3. 2. 4. 3. IV. rareori . foarte mult . suficiente. 3. in mare masura. de obicei . 2. aproape niciodata . in masura potrivita. in foarte mica masura. insuficiente.Chestionar pentru elevi I. 4. 2. putin . 4.

în foarte mare măsură 2 10 28 10 4 20 56 20 20 56 8 12 IV.8 I.la chestionarul pentru elevi Categorii f % Reprezentarea grafică 32 . 1. în mare măsură 4. 1. în foarte mare măsură 34 4 6 23 17 2 7 32 9 8 12 46 34 4 18 14 46 V. în foarte mică măsură 2. în foarte mare măsură 21 25 4 42 50 8 50 4 18 42 II. în măsură potrivită 3.1. în măsură potrivită 3. în mare măsură 4. în măsură potrivită 3. în măsură potrivită 3. în măsură potrivită 3. în foarte mică măsură 2. în foarte mare măsură 4 14 64 18 64 . în mare măsură 4. în mare măsură 4. 1. în foarte mică măsură 2. 2. în mare măsură 4. în foarte mică măsură 2. în foarte mare măsură 2 12 27 9 4 24 54 18 54 4 20 24 III.

2. 2. Am întocmit şi folosit o fişă de observare. aproape întotdeauna 3 15 12 10 50 40 40 10 50 10 II. în măsură potrivită 3. rareori 3. foarte mult 2. 1.66 33. S-au consemnat evenimentele cele mai importante ale comportamentului elevilor. mult 3.33 3. puţin 12 15 3 40 50 10 50 40 40 26.33 3. bune 3.33 Observaţiile la clasă din timpul jocului didactic mi-au sugerat corelaţii între variabilele stabilite.33 50 43. 1. de obicei 4. fără a ridica mari probleme de adaptare şi integrare şcolară. suficiente 4.33 3. în mare măsură 4. Analizând consemnările din tabel reiese că jocul didactic este o activitate desfăşurată de toţi copiii.33 IV.33 3.I.66 III. insuficiente 15 13 1 1 50 43. foarte bune 2. drept instrument de evaluare. în foarte mare măsură 8 10 12 26.33 40 33. 33 .

curiozitate                      Adaptare sociala 4. Finalizeaza sarcina de lucru Solicita ajutor                                              5. 6. Ce urmaresc in jocul matematic in alte activitati  Numele si prenumele PB  CM AD TA     IE  BC  TA  CM CI   BC   CR  ML BB    NA SN   PC   BC   MC  Modul in care prezinta judecatile Coerent Incoerent Stiintific Empiric Colaborare Pasiv Dinamic Deloc Putin Frecvent Permenent Nesociabil Sociabil Neutru Da Nu Da Nu Da Nu Uneori Frecvent Deloc 2. crt . 1. Interes.                                         Urmeaza instructiunile specifice Elaboreaza solutii originale pentru rezolvarea sarcinilor de lucru                           34 . 7. Atitudinea in timpul activitatii                                    3.Fişa de observare: Apreciere Nr. 8.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->