Introducere

Zona Muntilor Bucegi este preferatã în general de majoritatea turistilor având un potential turistic foarte dezvoltat cu activitate turisticã bisezonierã (avand motivatii diferite respectiv vara pentru drumetie, alpinism, odihna iar iarna pentru sporturile de iarnâ).Acesta e motivul pentru care am incercat sa realizez aceasta lucrare de atestat profesional cu locul de desfasurare al sejurului in statiunea Sinaia. Aceasta zonã este foarte atractivã având foarte multe posibilitãtii de agreement si oferind în acelasi timp spatii diversificate de cazare pentru fiecare tip de turist. Muntii Bucegi are statiuni recunoscute si international precum Sinaia, Predeal, Busteni. Sinaia este una din cele mai importante statiuni de odihna din tara, furnizând cele mai bune conditii de petreecere a timpului liber dar si de tratament, in toate anotimpurile anului, pentru oameni de toate vârstele. Turismul urmareste si valorificarea resurselor naturale. Varietatea peisajelor si conditiile favorabile pentru drumetii in timpul verii si sporturi de iarna in sezonul rece, confera Carpatiilor o mare atractie turistica. Am ales prezentare unui produs turistic destinat tustiilor national alegând un sejur de duratã mediu,si in perioada de iarnã. Toate studiile efectuate in zona masivului Bucegi, au reflectat bogatia de specii si familii reprezentate, sustinand necesitatea protejarii si ocrotirii acestui complex de forme, asociatii si peisaje. In 1935, o parte din masiv este inclus in lista ariilor protejate din Romania, cu statut de Parc National. La acesta se adauga inca doua rezervatii din bazinul Ialomitei si cateva puncte fosilifere din sud. Activitatea turistica s-a dezvoltat datorita potentialului de abruptul Bucegilor si stâncile binecunoscute "Babele" si "Sfinxul", carstul de pe Valea Ialomitei, masivul Piatra Craiului cu pestera si cheile Dâmbovicioarei, apoi statiunile climaterice Sinaia, Busteni si Predeal. 656b14gCapitolul I

Prezentarea generalã a zonei
1.1.Asezarea geografica

M-tii Bucegi, situati în cea mai mare parte pe teritoriul judetului Prahova, reprezintã una dintre regiunile de mare atractie turisticã din Romania; altitudinile depasesc frecvent 2000 m: Vf.Omu 2505 m; Vf.Costila 2498 m, Vf.Caraiman 2326 m. Masivul Bucegi a fost declarat parc national, incluzând mai multe rezervatii naturale complexe. Masivul Ciucas (1954 m - Vf.Ciucas) reprezintã una dintre cele mai interesante si complexe regiuni montane din Carpatii Romanesti. Valea Prahovei - ce îsi are punctul de origine sub Piatra Mare, separa M-tii Bucegi de Mtii Garbovei, formând între Predeal (jud.Brasov) si Campina (jud. Prahova), unul dintre cele mai impresionante defilee din Romania, lucru accentuat de abruptul stancos al Bucegilor, cu o diferenta de nivel fata de Valea Prahovei, de peste 1000 m. De-a lungul Vaii Prahovei s-au dezvoltat statiuni pitoresti: Predeal, Azuga, Busteni, Poiana Tapului, Sinaia. M-tii Fagaras, crestele lor semete fiind acoperite de zapada 8-9 luni pe an; în cuprinsul acestor munti se întalneste cea mai mare altitudine din Romania: Vf.Moldoveanu, 2544 m.

1.2.Cãi de acces
Rutier: Bucuresti : Brasov pe DN1 (E 60) sau dinspre Rasnov pe DN 73 A, jonctiune cu DN 1. Feroviar: Gara Busteni, Sinaia, pe linia Bucuresti : Brasov. Localitati de acces Sinaia Statiune balneoclimaterica (800:1000 m alt) de interes national si international: supranumita "Perla Carpatilor" este situatã pe valea superioara a Prahovei, la poalele muntilor Bucegi. Statiune internationala pentru sporturi de iarna este important punct de plecare spre traseele turistice din M. Bucegi. Sinaia se afla la o distanta de 122 km de Bucuresti si la 49 km de Brasov.

Trenurile care opresc in gara orasului, situata intre raul Prahova si DN1 (E 60) vin din directiile Bucuresti, Ploiesti sau Brasov. Principala magistrala rutiera ce traverseaza statiunea de le nord la sud este DN1 (E 60) care face jonctiune cu DN 71 ce vine dinspre Targoviste, prin localitatile Pucioasa, Fieni, Moroieni.. Busteni - asezat pe valea Prahovei, la poalele muntilor Jepi, Caraiman ]i Costila.este statiune balneoclimaterica (882 m alt.) de interes national,important centru de plecare spre traseele alpine din abruptul Bucegilor.

Predeal - Oras, in judetul Brasov, cu cea mai mare altitudine din tara 1006- 1100m. Statiune climaterica de interes national. Fiind consider deasemnea important centru pentru practicarea sporturilor de iarna si a turismului dispunand de obiective de interes cultural.

Punct de plecare spre Trei Brazi, Poiana Secuilor, Paraul Rece, Diham, Poiana Izvoarelor, Vârful. Omu, spre muntii Postavaru si Piatra Mare. Azuga - Situat in judetul Prahova, din acest oras se pot organiza ascensiuni in Masivul Bucegi si in Masivul.. Baiului. Paraul Rece - Statiune climaterica (960 m) aici se practica sporturile de iarna si de aici pot fi organizate drumetii in Masivul Bucegi, cat si in Masivul Postavaru. Bran este centrul unei importante zone etnografice avand obiective de interes turistic. Este punct de plecare spre culmile Ciubotea, Clincea, Tiganesti, Scara, Omu din Masivul Bucegi. Moroeni - de aici poate fi urmarit traseul ce strabate de la sud la nord Masivul Bucegi- spre cabanele Zanoaga, Padina, Pestera etc.
656b14g 1.2Potentialul turistic

Potentialul turistic natural al Muntilor Bucegi este format din masivele acestei zone, pesteri (Ursului,Pestera lui Bogdan), cheii (Cheile Orzei,,Cheile Pesterii) si stâncile cu forme ciudate precum Bebele si Sfinxul.Acestea reprezintã elementele de atractie turisticã preferate de turisti.

1.2.1.Potentialul turistic natural
 1.2.1.1.Relieful

M-tii Bucegi, situati în cea mai mare parte pe teritoriul judetului Prahova, reprezintã una dintre regiunile de mare atractie turisticã din Romania; altitudinile depasesc frecvent 2000 m: Vãrful Omu 2505 m; Vãrful Costila 2498 m, Varful Caraiman 2326 m. Masivul Bucegi a fost declarat parc national, incluzând mai multe rezervatii naturale complexe. Valea Prahovei - ce îsi are punctul de origine sub Piatra Mare, separa M-tii Bucegi de Mtii Garbovei, formand între Predeal (jud.Brasov) si Campina (jud. Prahova), unul dintre

Horoabei.). este constituit in principal din "strate de Sinaia". cum sunt: Babele. Constituit din roci foarte variate. sunt blocuri imense de calcar. Piatra Arsa (2044 m. vai strâmte si pesteri . In drumul ei catre campie. la altitudinea de 1660 m. De-a lungul Vaii Prahovei s-au dezvoltat statiuni pitoresti: Predeal. sunt conglomerate tillitice.care confera peisajului un farmec în plus. precum alpinismul drumetiile si practicarea sporturilor de iarnã. Azuga. de peste 1000 m. Masa Ciobanului s. Sfanta Ana. Poiana Tapului.cele mai impresionante defilee din Romania. Zanoagei. ea se deschide spre valea Ialomitei. Pestera Ialomitei etc.). Celalalt masiv muntos.. Ialomita a sectionat treptat barele de calcar ce i-au stat in cale.cheile Ursilor. Garbova. constituit la baza de roci pelitice. lucru accentuat de abruptul stancos al Bucegilor. cu o diferenta de nivel fata de Valea Prahovei.sculptata de ape in versantul sudic al muntelui Batrana. Relieful reprezintã elementul major in structura potentialului turistic el fiind suportat material al desfasurãrii activitatilor turistice. la intrarea raului in cheile . Piatra Arsa. precum Mecetul Turcesc.). Tatarului. Dintre numeroasele varfuri ce domina peisajul.). . Masivul Bucegi prezinta o mare diversitate de forme atragatoare : chei. Unele stânci.. cutate si dispuse alternativ.). Jepii Mari (2071 m. prag de roca ce face trecerea de la circul glaciar la valea glaciara. Peste ele se afla gresii si calcare grezoase.). intr-o succesiune de formatiuni geologice tipice. de tip flis. Alte stânci au forme ciudate si înaltimi între 5-15 m. apãrute sub aceastã formã datoritã eroziunii. Sfinxul. iar in partea superioara.. Alpinismul este o forma a turismului montan practicat de o categorie restransa de persoane cu aptitudini fizice deosebite si special antrenate. Unul dintre cele mai atragatoare sectoare este cel de la Cascada Ialomitei. În Muntii Bucegi se întâlnesc urmãtorele zone de atractie turisticã incadrate la relieful acestei zone: • Pestera Ialomitei . creandu-si unele din cele mai spectaculoase chei din Carpatii Meridionali. Varfu cu Dor (2030 m.se remarcã: Vanturisul (1942 m. Furnica (2103 m. Jepii Mici (2173 m. reprezentate de un complex grezos-marnos. Sinaia. Orzei.a. Busteni.

• Pestera Ursului .numite si cheile Coteanului.stanca solitara. Lungimea totala este de 1128 m. la iesirea din chei intalnim barajul lacului de acumulare. pe culmea Babele.de pe raul Ialomita. se afla tot pe Ialomita. de 15 m. la altitudinea de 1548 m. • Sfinxul .apar pe valea Ialomitei. avand o lungime de 100 m. . • Platoul Bucegilor . apar la traversarea pintenului de calcare care inainteaza din muntele Tataru.se afla in apropierea cheilor Tatarul Mare. • Cheile Zanoaga Mica . intre confluenta cu paraul Bolboci pe dreapta si Oboarele pe stanga.amplasata pe clina sudica a Plaiului Piatra Arsa. prin eroziune diferentiala exercitata asupra unei alternante de gresii si conglomerate. • • Cheile Pesterii Cheile Tatarul Mare . intrerupta doar de cateva valcele. in aval de lacul Scropoasa. • Pestera lui Bogdan . are 141 m lungime si o denivelare de 5 m. • • Cheile Tatarul Mic . distanta pe care valea este foarte ingusta. strabatuti de numeroase tuburi de drenaj subteran.de pe valea Ialomitei. sunt sapate in calcare si prezinta versantii abrupti. Cheile Zanoaga Mare .din care sectorul accesibil al pesterii este de 400 m.iar deschiderea. la intrare.o imensa suprafata structurala. modelata de agentii subaerieni.Pesterii.apar pe valea Ialomitei. care inclina usor spre vest. • Cheile Orzei. pe o lungime de circa 2 km. Urmand cursul spre amonte.

Furnica avand numeroasele "fete" slefuite de vint.1. mai repede sau mai incet.Clima Clima Muntiilor Bucegi este influentatã de pozitia localitatii in cadrul culoarului prahovean. pentru ca la Varfu Omu sa fie de numai 5. In Muntii Bucegi. la 1050m temperatura medie lunara este de 14. cand in plina vara: din cauza invaziilor de aer rece: pot aparea zile cu viscol si ninsoare. toate acestea contribuind ca Sinaia sa fie preferata de numerosi turisti din tara si de peste hotare. astfel incat daca pe valea Prahovei media anuala este de circa 6o . modelate de agentii subaerieni [n alternanta de strate de gresii si conglomerate. a actionat necontenit asupra rocilor. pentru ca pe cele mai inalte culmi. cand pe platoul Bucegilor temperaturile pot fi cu 10:15 C mai ridicate decat in valea Prahovei sau in cea a Ialomitei. care face ca aici sa se inregistreze o foarte slaba intensitate a curentilor de aer. clima si-a pus puternic amprenta asupra reliefului.5C. in timp ce la Predeal. Bucsoiu. cu temperaturi ridicate din cauza inversiunilor de temperatura. In luna februarie temperatura medie este de :11oC. intre 6oC si 12oC. transformandu-le. Caraiman. sub forma unor ciuperci. stancile culmilor Gutan. zile calme. Efectele acestor procese se vad peste tot in Bucegi. modelandu-le. Vantul. sau.2. lunile de vara sunt racoroase. pe platou aceasta este cuprinsa intre :10oC si :8oC. .4oC. Sfinxul. spectaculoasa. in plina iarna. iar la Predeal ajunge la :4. prin procesele de deflatie si coroziune. toamnele. cu rezistente diferite la 1. In luna Iulie.4oC. la Varfu Omu. in functie de conditiile locale. asociat cu apa precipitatiilor.• eroziune Babele. influentand aparitia unor forme mai putin intalnite in alte masive (Babele. Costila. Modificarea conditiilor atmosferice de la o zi la alta este. uneori. sa scada la :2. Temperatura aerului scade cu altitudinea. primaverile. in restul masivului :8oC la : 6oC.Stanci solitare. la Predeal este de 5 C. de pilda.2. Iernile sunt lipsite de geruri prea aspre. Tiganesti. relativ blande. lungi si senine. in cuprinsul masivului variaza. Ciupercile).5oC.

Legat de precipitatii si de existenta norilor.. s:a calculat ca. Temperatura medie anuala este insa cuprinsa intre : :3. Din punct de vedere al nebulozitatii. este de aproximativ 16 zile/an.iarna. iar pe fundul vailor adapostite ea poate scadea in valori pana la 2 m/s.1 C : in februarie si 15. :3. prezenta si calitatea zapezii devine un factor important pentru Sinaia. sunt anual sub 40 zile cu cer senin si peste 140 zile cu cer acoperit. in medie.2. iar pentru sezonul estival. cuprinse intr:un interval ce poate atinge 160 de zile (prima ninsoare in zilele de inceput de noiembrie : in anul 1994. iar numarul mediu de zile cu temperaturi peste 25 C. Stratul de zapada poate atinge chiar grosimea de 130 cm. Fiind o statiune cautata pentru sporturile de iarna. iarultima ninsoare in jurul datei de 15 aprilie). chiar la 6 octombrie. Clima este un factor favorabil practicãrii turismului în aceastã zona .  1. se inregistreaza 28 de zile de ninsoare anual. Numarul mediu de zile de iarna. vremea se poate schimba foarte repede. Vantul : element climatic aproape permanent pe cele mai inalte culmi: are intensitati si viteze diferite in timpul anului. este de 47 zile/an.9 C : in ianuarie.1. ajungand ca pe cele mai inalte culmi sa atinga pana la 30:35 m/s. la Sinaia. in timpul iernii predomina cerul acoperit.Vara precipitatile inregistrate care racoresc atmosfera creând oportunitatea de a scãpa de canicula acestui anotimp. fapt care face aproape imposibila circulatia turistilor. De regula. cu o medie mai mare in lunile iunie si iulie si cele mai mici in ianuarie si februarie.3 Hidrografie . cu temperaturi mai mici de 0 C. existand chiar zile in care cel putin trei anotimpuri sunt prezente in timp relativ scurt . cerul senin si doar partial acoperit predomina Trebuie totusi amintit ca in general.7 C : in iulie. La Varful Omu viteza medie anuala a vantului este de 10 m/s. Vantul creste in intensitate cu altitudinea. la fel de bine cum poate exista chiar situatia lipsei totale a stratului de zapada. tPrecipitatiile medii anuale se situeaza in jurul valorii de 800 mm. asa cum se intampla la munte_bun. zapada atragând multi turisti care doresc a practica sporturile de iarnã.

izvoarele apar la baza calcarelor. Acestea acumuleaza apa din precipitatii. cazul vaii Horoabe. prin intermediul izvoarelor.Râurile din aceastã zona confera Bucegilor caracterul de castel de apa. in scopuri hidroenergetice. roci poroase. In partea de est. cu versantii foarte puternic inclinati. pe versantul vestic al Bucegilor. permeabile (conglomeratele de Bucegi). uniti. în functie de caderea stivei de conglomerate catre vest în versantul stîng al Ialomitei se ivesc si numeroase izvoare). atat in partea de vest.hidrografia constituie un obiectiv natural de atractie turisticã foarte important prin acordarea turistilor peisaje impresionante. se foloseste si pentru agrement • Valea Cerbului .pe valea Ialomitei. la sud de muntele Costila. Asa. apele retinute alcatuiesc rezerve importante cedate treptat. de exemplu. Cursul Ialomitei a fost barat în vederea captarii energiei apelor la Scropoasa si Dobresti unde au fost create si doua lacuri de acumulare care deservesc hidrocentralele de la Moroeni si Dobresti. ce formeaza torenti tumultuosi. Un alt bazin hidrografic este Izvorul Dorului.zona cascadelor din abruptul prahovean este puternic alimentata de izvoarele care evidentiaza si mai bine contactul dintre conglomerate.zona de intensa umectare si o noua generatie de vai. apele subterane se gasesc cantonate in structuri acvifere. De asemenea. mai mari sau mai mici. cu un volum util de 13 milioane m3. Exemplele sînt multiple . formeaza paraie ce erodeaza necontenit stanca muntelui. iar la vest de varfurile Omu si Bucura. Datorita conglomeratelor care predomina ca formatiune geologica. construit in 1929. Un alt exemplu îl constituie cele din zonele carstice care. abruptul branean. desennînd o. Alãturi de vegetatie si fauna. Lacul Scropoasa . la randul lor. fie ca genereaza un debit bogat si continuu Izvorul Tatarului. cat si in cea estica. pe raul Ialomita. dand nastere la izvoare. izvoarele abunda catre axa de drenaj & Ialomitei. fie ca apar pentru scurt timp la zi.este o vale glaciara. brecciile calcaroase si stratele de Sinaia. În interiorul masivului. • Lacul Bolboci . el dreneaza suprafata înalta a Bucegilor In zona Sinaiei se afla si o bogata retea de ape subterane.lac de baraj. incadrata la nord de coltii Morarului. acestia. .

Deleanu si Lucacila. pedicuta. iar vara. pana in clipa cand acestea isi scutura frunzele. feriga. zburatoarea De la un anotimp la altul. mesteacanul.4. • Valea Ialomitei .1. sovarful. frasinul. aflandu-se in concordanta cu conditiile fizico-geografice specifice acestei extremitati a Carpatilor Meridionali. In sectorul glaciar al complexului Ialomitei intra vaile Obarsia. la Piatra Arsa si pe versantii nordici ai Jepilor Mici. pe masura ce altitudinea creste apar padurile de brad si molid. trei frati patati. ulmul de munte. domina o culoare verde. In etajele montan inferior si montan mijlociu. Dealtfel. pelinul. liliacul salbatic. in valea superioara a Ialomitei.in forma de "U" . de-a lungul careia poate fi urmarita succesiunea de asezari pana la Campina si Ploiesti. cele mai frecvente sunt: captalanul. In etajul montan se întâlnesc rar alunul. verdele constant al brazilor se armonizeaza cu coloritul aramiu al foioaselor. de pe la jumatatea lunii septembrie pana aproape de caderea brumei. Tot aici mai apar jneapanul si arinul de munte. care urca pana la 1200: 1500 m. bradul si molidul. Dintre plantele ierboase. in Bucegi molidul este cel mai raspandit conifer: molidisuri tipice intalnindu:se pe versantii nordici si vestici ai masivului. padurile din zona Sinaiei au un aspect deosebit: primavara. toamna.deschides.ofera o perspectiva splendida asupra Vaii Prahovei. Pajistile si tufisurile alpine acopera cele mai mari inaltimi ale muntilor. fragul. ghiocelul. din padurea de pe Piatra Arsa. la care se mai adauga laricea. verde-intens. acestea din urma numai la stanca Sfanta Ana si in Poiana Caprei. Sugarile si Varful cu Dor . paltinul. Varful Omu si Varful Scara cu panorame unice si altele. se intalnesc paduri de molid.• Doamnele.2.  1. cele din urma fiind mai putin reprezentate aparand pe versantii vestici ai muntilor Tatarului. se intalnesc mai frecvent fagul. Vegetatie In muntii Bucegi vegetatia este deosebit de variata. Larg raspandite sunt si tufarisurile de jneapan si ienupar. Treptat. sunatoarea. podbalul. de pe . cam pana la 1750 m. plopul tremurator. iar la baza morenei frontale apar numeroase izvoare. In partea superioara a etajului forestier.

padurea Jepii Mari si pe valea Urlatoarea Mica din Jepii Mici. cu vanturi puternice. cocosul de munte. pe crestele Coltilor Obarsiei. iepurele si diferiti soareci de padure. mistretul. lupul. culmea Scara si Varful Bucsoiu. Ana de deasupra Sinaiei au favorizat mentinerea unor elemente rare ca liliacul. vulpea. cum se observa pe Varful Omu. Fauna Bucegiilor. Ana. plantele sunt foarte scunde si formeaza pe sol pernite sau sunt cu frunzele lipite de sol. drumul spre cascada Urlatoare. gaita. Datorita pozitiei lor adapostite si calcarelor titonice. ciuful de padure. rasul. Morarului. care se afla numai in cuprinsul acestei rezervatii. in apropiere de stancile Sf. caprioara. atragand prin frumusetea sa. care produc uscaciune. pastravul isi are un mediu prielnic de viata. Crestele si varfurile din etajul alpin superior au o vegetatie adaptata la temperaturi scazute (sub 00). pupaza. desi mai tanar. lemnul. intemeiat in anul 1922 si care functioneaza pe langa Facultatea de Biologie a Universitatii din Bucuresti.5. fiind asociate cu afinul si merisorul. Acestora li se adauga veverita. codobatura. ciocanitoarea. cotofana. cinteza. capra neagra. Covorul vegetal este discontinuu.partea dreapta a Ialomitei. ursul. vulturul plesuv.  1. cucul. in primul rand datorita studiilor efectuate aici in cadrul Stationarului Zoologic Sinaia. unul dintre cele mai frumoase arborete pure de brad din Bucegi. De asemenea. Fauna Dintre animalele salbatice refugiate in locuri ferite din imprejurimile Bucegilor se pot aminti cateva de interes cinegetic: cerbul. stancile Sf. Dintre pasari pot fi mentionate: mierla. In apele cristaline din zona. Pentru o mai buna documentare si pentru a facilita accesul specialistilor in mediul de viata . O alta raritate in cuprinsul masivului este salba moale . se gaseste deasupra localitatii Poiana Tapului.2.1. privighetoarea. este una dintre cele mai cunoscute din tara. alunul. iedera alba prezentata o altitudine exceptionala a unor specii lemnoase proprii regiunilor inferioare: prunul. Prin varietatea vegetatiei zona Bucegi devine foarte prielnica pentru trasee montane si excursii prin natura. gaina salbatica sau gainusa.

turismului necontrolat si prin patrunderea in masiv a mijloacelor de transport. Rezervatia Babele are.2. Pe brane si pe grohotisurile calcaroase. capra neagra. asociatii si peisaje. acestea au cam disparut. Sfinxul: si o serie de asociatii alpine cu argintica. anul 1927 apare Cabana Naturalistilor de pe Jepi. lupul si altele.1. unde se pot intalni. iarba rosie. au reflectat bogatia de specii si familii reprezentate. cu un totpoclimat specific. Mai sunt. de la Sinaia pana in Strunga.6. de asemenea. sustinand necesitatea protejarii si ocrotirii acestui complex de forme.al animalelor din Bucegi. Rezervatiile naturale Toate studiile efectuate in zona masivului Bucegi. se dezvolta o vegetatie termofila. ocrotite arboretul de molid din munte Zanoaga. cu unele elemente rare pentru tara noastra. Se observã deasemenea varietatea faunei care constituie si ea un punct de atractie foarte mare in rândul turistilor. Daca odinioara prin muntii si pãdurile din zona se intâlneau: ursul. cerbul. specii rare. Babele. Cea mai mare zona declaratã rezervatie din Bucegi ocupa o suprafata de 4400 ha si se intinde pe abruptul exterior al masivului. rasul. mistretul. fondata de Societatea Naturalistilor din Romania. exemplarele de Pinus cembra si buruienisurile din cheile Zanoagei. ochiul gainii. astazi datorita vanatului intensiv. de asemenea. pe langa formele de eroziune diferentiala: ca Ciupercile. .  1. fiind un element favorabil pentru drumetii. Rezervatia Zanoaga (150 ha) cuprinde versantii sudic si estic ai munte bunlui Zanoaga si versantul drept al cheilor Zanoaga Mare.

la 1590 m altitudine. floarea de colt. iedera alba. se afla faneata alpina Poiana Crucii. specifice acestei parti a Bucegilor. acoperite de un imens covor de narcise (400 ha). Chiar langa Cabana Pestera. palcuri de larice si zambru. rosii si pitice etc. firuta. Rezervatia Botanica Varful Omu .1100 m altitudine. ce atrage numerosi turisti. In afara de acestea mai sunt si alte plante ocrotite de lege printre care remarcam: tisa. care înfloresc la sfarsitul lui mai. Cheile Pesterii si Ursilor. de la Sinaia si Saua Strunga. Poa contracta.Potential turistic antropic . Jepilor si Costilei. Limita inferioara a Rezervatiei (pe versantul prahovean al Bucegilor) se situeaza la 1000 . Pestera Ialomitei. Aici sunt ocrotite atat formele caracteristice. rasul. tufarisuri de jneapan. Rezervatia Pestera are o suprafata de 225 ha si include zona forestiera de pe muntii Cocora si Batrana. iubitori ai frumusetilor naturii. si specii de paius de munte_bun. nordici si vestici ai masivului muntos. ghintura galbena de pe valea Horoabei. iar cea superioara la 2505 m in Varful Omul.Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului-rezervatie floristica în Depresiunea Fagarasului (langa comuna sercaia).2. cuprinde o serie de asociatii de tundra alpina. papucul doamnei. Parcul National Bucegi este cea mai extinsa si cea mai importanta rezervatie se gaseste in spatiul Muntilor Bucegi si dateaza din anul 1935 si are o suprafata de aproximativ 6680 ha. mierluta. Valea Horoabei. cu o specie endemica pentru Carpatii Meridionali. specii de clopotei si garofite munte_bun etc. situata la 2500 m altitudine. vulturul plesuv sur. se infatiseaza ca o potcoava uriasa si se intinde de-a lungul versantilor estici.2. cocosul de  1. cuprinzand cunoscutele abrupturi ale Caraimanului. unde se intalnesc specii ca Paisul rosu si Ghintura galbena. reprezinta una din splendorile Romaniei. sangele voinicului de pe pantele muntilor Blana si Laptici. cat si molidisuri. Dintre animale sunt ocrotite de lege capra neagra.

Castelul Peles. si altarul unde este instalata o cruce.35 de metri.1900). cand cu sprijinul Fabricii de Ciment Fieni-Dambovita. Nifon Arhimandritul. Acesta este brodat în matase si fir de aur pe o tesatura de bumbac. la gura pesterii.1942. Pestera lalomitei este localizata la 1660 de metri altitudine. este de 60 de metri. Una dintre piesele remarcabile ale mânastirii este epitaful executat de Ana Roth. ca un schit de lemn. Unul dintre cele doua tronuri poarta blazonul regal si emblema "Nihil sine Deo" ("Nimic fara Dumnezeu"). nerefacandu-se pana in anul 1993. "Grota Ursilor"-76 de metri. la o inaltime de 15 metri. In anul 1940. de data asta definitiv. adapostind cativa calugari batrani. grota . in prima jumatate a secolului al XVI-lea. cu ocazia botezului printului Nicolae. Întemeiatã intre 1690 - 1695 de Spatarul Mihail Cantacuzino. in Muntele Batrana. sculptate în lemn. Amintirea construirii schitului se pastreaza pe o pisanie scrisa pe peretele sudic al grotei. La intrare. este situata în statiunea Sinaia."La raspantie". In anul 1818.1927). • Biserica Sfanta Treime aflatã în statiunea Azuga. Cele doua icoane rusesti "Sfântul Serghei" si "Sfântul Nicolae" reprezinta darul tarului Nicolae al II-lea al Rusiei oferit în 1903 staretului din vremea aceea. poarta initialele E. Prin grija lui Carol I. iar celalalt. construit intre 1875 . Chiar in fata bisericii se afla Monumentul Eroilor Romani din Razboiul de Independenta 1877-1878. schitul arde din nou. avand o lungime totala a grotei principale. pe 20 aprilie izbucneste un incendiu la gura pesterii. Executia lucrarilor a fost finalizata in anul 1996. grota "La Lacuri"-12 metri. . se intalneste grota cunoscuta sub numele de "Grota lui Mihnea Voda cel Rau".60 de metri. • Mânãstiri Manastirea Sinaia. Este situata in centrul orasului Azuga. fiind refacut intre anii 1940 . schitul a ars complet. fiul lui Ferdinand întregitorul (1914 . si masa la solicitarea doritorilor. biserica a fost deservita de calugarii de la schitul Predeal. biserica mare a mânastirii Sinaia a devenit primul lacas de cult electrificat din România. mai aproape de gura pesterii cu 10 metri. unde se pot vedea si acum scheletele de Ursus Spaeleus. Iconostasul. de 115 metri. Realizarea acestuia a durat trei ani (1897 . urmata de "Grota Sfanta Maria". iar diferenta de nivel intre altar si pestera. dar in anul 1961. grota "Fundul Pesterii" .75 de metri. iar un an mai tarziu s-a ridicat un schit nou. de 400 de metri. apoi "Grota lui Decebal" de 40 de metri unde se presupune ca s-ar fi ascuns Decebal. luna iunie. cu elemente gotice.1883 in stil german renascentist. aflata intr-o ramificatie a pesterii. ridicata in anii 1902- 1903 a fost sfintita de Episcopul Nifon Ploiesteanul. iar schitul arde din nou. "Galeria Apelor" . pana la altar.D.se spune ca a fost intemeiata de Mihnea Voda cel Rau. Mobilierul bisericii a fost sculptat din lemn de paltin si stejar de Constantin Babic si elevii sai de la Scoala de Arte si Meserii din Bucuresti. la circa 10 kilometri de izvoarele raului lalomita. mobilele naosului si tronurile sunt aurite. Se ofera cazare in arhondaricul manastirii. cladirile au fost refacute integral. Initial. • Manastirea Pestera lalomitei este situatã în valea Ialomitei . apartinând reginei Elisabeta.

Un ghid in engleza este disponibil la cerere. accesibila de pe drumul care duce la hotelul Silva intr-un cadru peisagistic Castele si palate: • Castelul Cantacuzino este situat în statiunea Busteni. Amplasat în statiunea Sinaia. aflata in actualul Palat de Comert din Lubeck. rococo-ului. • Palatul Peles. El a servit ca resedinta de vara pentru primul rege Hohenzollern al Romaniei. situata in poiana Palanca. Palatul este bogat ornamentat atat in interior cat si in exterior cu complicate sculpturi in lemn si picturi reprezentand scene din operele lui Wagner. Peretii sunt decorati la partea inferioara cu lambriuri din lemn de stejar. peste 4000 de piese europene si orientale. Holul de onoare. Manastirea Caraiman din Busteni . Construit in a doua jumatate a secolului al XIX-lea. dar exista si incaperi in diverse alte stiluri. reluari ale renasterii italiene. La bogatia sculpturala a lambriurilor se adauga basoreliefuri si statuete din alabastru reprezentand subiecte mitologice. Carol I. În anul 1911 a fost cladit Castelul. iar plafonul cu casetoane purtand steme si devize in limba latina. cladirea este incercarea regelui de a imita stilul din tara lui natala. . cascade si fantani arteziene. biblice si istorice. pe locul unei foste curti interioare. si in interior se intalnesc elemente ale neorenasterii germane. toate situate in parcul al carui proprietar a fost printul Gheorghe Cantacuzino ziz " Nababu . Salile cuprind o bogata colectie de arme. si o serie de grote. Salile de arme au fost amenajate intre anii 1903-1906. acesta este unul din cele mai bine conservate palate regale din Europa. El se inalta pe trei niveluri in centrul corpului principal al Castelului. decoratia salii fiind inspirata de una dintre cele mai reprezentative incaperi de locuit ale Renasterii germane si anume camera "Fredenhagen". Peretii salii sunt lambrisati in lemn de nuc intarsiat cu esente nobile si exotice pana la nivelul balcoanelor etajului 1. intr-un spatiu decorat in stilul neorenasterii germane. cea mai somptuoasa sala de receptie a castelului. din secolele XIV-XVII. este amenajat de Karel Liman in anul 1911. Ca si la exterior. creind un ansamblu bavarian in muntii din Romania. barocului german. stilului hispano-maur. turcesc etc. engleze.• deosebit.

Sufrageria. plafonul si peretii fiind impodobiti cu arabescuri din stuc policromat si aurit. Candelabrul din cristal de Boemia si statuetele din portelan de Meissen dau stralucire spatiului. Dormitorul pentru oaspetii princiari este mobilat cu o garnitura in stil rococo realizata la Viena de ebenistul Bernhard Ludwig. se numeste si "Marele Salon". Ea imprumuta in decoratie elemente de stil hispano-maur. Spatiul este decorat in stilul neorenasterii italiene cu numeroase elemente de renastere florentina.Sala de consilii. piese elvetiene din secolul al XVIIlea. pe dulapul-dressoir si pe masa sunt expuse piese de argint. in vederea unei vizite pe care imparatul Austro-Ungariei. Sufrageria de la etajul 1 cuprinde un mobilier rustic breton din secolul al XVIIIlea. Vitraliile. Sculptura. Dupã cum se observã Castelul Peles reprezintã un element de atractie turisticã foarte mare atragând prin marimea sa si cu câtã elegantã este construit. amenajata in 1914. urma sa o faca in Romania cu prilejul jubileului de 40 de ani de domnie a regelui Carol 1. Piesele sunt decorate cu basoreliefuri reprezentand scene din viata taranilor bretoni. Spatiul este amenajat in anul 1906. Apartamentul imperial se impune prin fast si solemnitate. decorat cu piese ale atelierelor Heynmann din Hamburg in stilul neorenasterii germane. Cabinetul de lucru. costume si obiceiuri ale acestora. decorate cu personaje feminine si motivele florale au fost realizate in atelierele Luigi Magni din Roma. aminteste una din salile Primariei din Lucerna-Elvetia. in stilul neorenasterii germane. Franz Josef. Sala florentina. a fost finalizat in anul 1883. Sala maura a fost proiectata de arhitectul francez Charles Lecompte du Nouy. intarsia si marchetaria sunt de o bogatie impresionanta. . reprezinta steme ale cantoanelor. completandu-l. Usile din bronz turnat. prima sala de receptie a castelului. Se remarca un impunator birou si un pupitru destinate audientelor oficiale.

sat Bran. iar in interiorul acestuia se afla o incapere care a adapostit initial dinamul generator de energie electrica care alimenta cele 300 de becuri a 500 W fiecare. la cota 2291 m. Nu la fel de mare ca Palatul Peles. • Monumente de arta Crucea Eroilor Neamului .• Pelisor este situat chiar langa Palatul Peles. Un ghid in engleza este de asemenea disponibil. . este Crucea Eroilor Neamului cazuti pe campurile de lupta pentru reantregirea neamului. Nu este posibil sa se efectueze o vizita in acest palat.Schi partii de ski Busteni Cel mai mare si valoros monument al statiunii. Acesta a fost resedinta de vara a celui de-al doilea rege din dinastia Hohenzollern. Este construit in stil spaniol si a fost ridicat din dorinta dictatorului de a se plasa deasupra familiei regale. Ferdinand. unic in tara.1932). asezata pe un soclu din beton armat. privitorului i se ofera o imagine feerica si Dumnezeiasca. Dincolo de Pelisor se afla un alt palat construit mai tarziu de dictatorul Ceausescu. Dimensiunile monumentului sunt impresionante avand inaltimea de 48 m si latimea de 14 m.Orga Mare . Pelisor ofera mai mult comfort. Noaptea cand este senin si becurile sunt aprinse. dar este interesant sal privesti si sa urci apoi pe o carare de munte ce pleaca chiar de aici (a fost creata ca un drum particular pentru Ceausescu). prin grija Majestatii Sale Regina Maria si amplasata pe Saua Muntelui Caraiman. autor Oscar Han (1935) . construit intre anii 1926-1927. Bustul generalului Traian Mosoiu (1862 . Crucea este executata din profile de otel. In Masivul Piatra Craiului se gasesc si numeroase monumente: -Monumentul Natural Coltii Chiliilor -Monumentul Natural Acul Crapaturii -Monumentul Natural Padina Inchisa .Cazare Busteni . prin aparitia unei cruci imense inconjurata de numeroase stele de pe bolta cereasca.

 Institutiile si evenimentele cultural-artistice • Casa memoriala Cezar Petrescu .Zarnesti si din DN73 Bran. Regina Maria insotita de intreaga suita regala. Din Predeal 35 km. Statuia a fost dedicata eroului "Caporal Vasile Musat". La inaugurarea monumentului in 9 sept. Este opera sculptorului Dumitru Barlad si reprezinta pe caporal aruncand grenada in tabara dusmana cu mana dreapta ce-i mai ramasese teafara. A facut parte din batalionul 1 al regimentului 2 graniceri. 1928. A luptat in jurul Brasovului si in defileul Oltului la Caineni.Arges. a refuzat sa fie reformat. A fost ranit in lupte de mai multe ori.-Monumentul Natural Turnurile Dianei -Monumentul Natural Zaplazul -Monumentul Natural Cerdacul Stanciului -Monumentul Natural Cerdacul de sub Varful Grindu -Monumentul Natural Vladusca -Monumentul Natural Pestera Mare -Monumentul Natural Zidul lui Dumnezeu Acces: Soseaua DN 73A Predeal .  Monumentul "Ultima Grenada" situat intre Biserica Domneasca si statia CFR. a refuzat sa plece in spatele frontului.Campulung. continuand sa participe la batalii si sa arunce grenade cu bratul sanatos. Cu toate acestea. i s-a amputat bratul. A murit eroic in luptele de la Oituz. insasi M. dar. Transferat la o unitate in Muntii Vrancei. a fost ranit la bratul stang. Internat la spitalul militar din Iasi. stapanit de un nobil sentiment patriotic. care avea sarcina pazirii granitei in sectorul muntelui Susai de la Predeal si Valea Prahovei. a luat parte. Caporalul Musat s-a nascut in anul 1890 in comuna Domnesti .S. cazut in primul razboi mondial. a fost ridicat in anul 1928 prin grija patronului fabricii de hartie Otto Schiel.

acest lacas de cultura infiintandu-se la 17 decembrie 1967. Casa de Cultura din Busteni In trecut aici a existat Scoala Germana. reprezinta locul unor diverse manifestari culturale.Casa este o sectie a muzeului judetean de istorie si arheologie. dupa publicarea in anul 1922 a primului sau volum "Scrisorile unui razes". a scris aici o mare parte a lucrarilor sale. adapostind biblioteca oraseneasca si un centru UNESCO. acesta stabilindu-se aici in anul 1937. iar in anul 1928. pentru tot restul vietii. consacrat scriitor. Cezar Petrescu. Situata in orasul Busteni. . o opera cu circa 80 de personaje. Cladirea asezamantului de referinta pentru orasul Busteni este construita in stil romanesc. La ora actuala. "Intunecare". eternizata intr-o ampla fresca a epocii. 656b14g Capitolul II Echipamentul turistic al Muntiilor Bucegi Echipamentul turistic este foarte dezvoltat în aceastã zona datorita potentialului turistic foarte ridicat. si a primului roman. construita in 1889 la initiativa Familiei Regale. prin aparitia a doua volume de nuvele.premiat atat de Academia Romana. oras indragit de scriitor. din care se viziteaza numai parterul si etajul I. si are trei nivele. Aici se intâlnesc multe unitãti de cazare in care sunt incluse în cele mai multe si cele de alimentatie. cat si de Societatea Scriitorilor Romani.

• • HOTEL SILVA** este situat la doi pasi de la punctul de plecare al telecabinei Busteni-Busteni.or. la 200 m de la DN1. din care se vede hotelul de pe aceasta inaltime. de la cele mai usoare pana la cele de extrema dificultate. ce are o inaltime de 49 m). Busteni. apoi urmeaza spre sud Morarul. fiind asezat chiar la poalele muntilor Bucegi. centrul statiunii.1. privirea cuprinde mai intii creasta Bucsoiului ce duce la Virful Omul. cu virfuri dintre cele mai impresionante. este considerat de catre multi un " Sestogradcity " unde isi dau intilnire marea masa a celor indragostiti de vaile si brinele pline de farmec ale muntil Incepind dinspre miazanoapte. • HOTEL MAXIMILIAN**Situat la intrarea dinspre Sinaia in Poiana Tapului pe DN1.2.La parter se afla restaurantul .aflat in nordul masivului. apoi Piatra Arsa si se termina cu Furnica si Cota 1400. intr-un deosebit decor montan. se desprind radiar culmile ce alcatuiesc Bucegii: culmea principala. urmeaza Jepii Mari. • HOTEL ALEXANDROS *** Amplasat intr-un cadru natural deosebit. Reteaua unitãtilor de cazare Reteaua unitãtilor de cazare în Muntii Bucegi este foarte mare. avand o pozitie privelegiata in centrul statiunii Busteni. astenii nervoase si surmenaj psihic si intelectual. cladit in cea mai mare parte la poalele lui. .diversificatã pe categori de confort si sunt împartite pe statiuni. HOTEL MARGARITAR ** Asezat pe cursul raului Prahova. Din virful cel mai inalt . Hotelul dispune de incalzire centrala si apa calda permanent. indesat si impunator ce domina Bustenii. oferind o priveliste reconfortanta asupra Masivului Bucegi in cartierul Poiana Tapului.Dotarile sunt noi . culmile nordice si culmea Strunga. Platoul Bucegi si Monumentul Eroilor-Crucea. La est localitatea este strajuita de muntele Zamora ( 1826 ) caracterizat printr-o panta lina. Spre sud lanitul Bucegilor se continua mai intii cu Jepii Mici cu Claia Mare. cu acele ciudate stinci cunoscute sub numele de " Coltii Morarului ". Tratamentele de recuperare sunt aferente pentru: anemii. Bucegii ofera turistilor si alpinistilor cele mai multe si mai variate trasee de stinca . Piciorul Morarului se termina prin Muchia Lunga tocmai la DN1 (tunel). Busteni Din punct de vedere turistic orasul Busteni are o pozitie dintre cele mai incintatoare. |naintea tuturor masivelor muntoase din Rominia . catre cota 2200m. • HOTEL MARY *** situat in apropiere de Hotel Alexandros. 2507 m . • CASA LUCHIANCU ** este situata la intrarea in cartierul Zamora.Omul. Urmeaza semeta Costila si apoi Caraimanul. Excursiile montane se pot efectua pe trasee marcate (cascada Urlatoarea.Capacitate cazare este de 42 persoane in 21 camere duble Hotelul este construit in anul 2004 si ofera conditii bune de cazare in camere cu grup sanitar propriu si tv color.

pe partea dreapta a soselei. • • CASA LILIANA ** • foarte linistita.Total locuri: 14-19 • VILA SERBAN Este situata in Busteni. de unde se pot procura produse proaspete (oua. Atmosfera prietenoasa si primitoare intampina oaspetii acestei pensiuni . in apropierea Cabanei Caminul Alpin. in Strada Prundului. CETATEA CARAIMAN **Situata in Busteni pe strada Prundului • linistita. Libertatii . puteti admira Crucea de pe Caraiman din pat.• lapte. la iesirea din Poiana Tapului spre Sinaia (2 KM ) . pe malul raului Prahova. orientale. • PENSIUNEA CRISTINA **Pensiunea se afla la poalele muntilor Caraiman si Costila inconjurata de padure . imbinand peisajul pitoresc. VILA CATALINA ** Vila este situata in Busteni pe o straduta micurta si linistita in apropiere de biserica din centrul localitatii.linistita. de vile. branza). linistea si aerul proaspat al padurii cu calitatea confortului oferit. • PENSIUNEA MONTEROSE ** Localizata in Busteni langa Hotel Alexandros. VILA CAMELIA*** Situata in Busteni in cartierul Zamora . Camerele sunt in lambriuri de lemn stil cabana de munte si sunt mobilate in stil rustic cu note romantice.intr-o zona linistita. Privelistea este cu adevarat minunata. • locuri.in apropiere de benzinaria Lukoil. Vila va ofera un minunat cadru natural. langa Castelul Cantacuzino. • PENSIUNEA MONOVER* din Busteni este situata intr-o zona foarte pitoreasca. dupa intersectia cu drumul ce trece pe sub calea ferata catre Zamora si inainte de fabrica de hirtie (inaintea pasarelei care traverseaza soseaua). • • • PENSIUNEA TOMA ** este situata in cartierul de langa gara pe o strada PENSIUNEA LIZIERA ** situata la 200 m de partia de schi Kalinderu si 500 m de gara. in apropierea unei ferme. . PENSIUNEA CAPRA NEAGRA**Situata in Busteni pe Strada Valea Alba in apropiere de Caminul Alpin. sau pina in drumul care merge la hotel Silva si telecabina Busteni. pe soseaua nationala. mergind de la Bucuresti spre Brasov. • PENSIUNEA PARANG***situata in Busteni in zona Zamora intr-o zona PENSIUNEA TRANZIT ***Este situata pe DN 1 .

(400m). Stevia 1901m). populatie 15730 locuitori (la 1 iulie 1991). Vila ofera un confort de 3 stele in cele 6 dormitoare si un apartament. Busteni 4 km. Cel mai important hotel este: • Hotel Azuga 2 ** : este situat pe DN1(E60)Bucuresti . Predeal Predeal. Aici va puteti bucura de cele doua partii de schi ( partia de schi alpin . • VILA SERANA : se afla in Azuga la 300 m de la partia Sorica.110 m. oras in centrul Romaniei (in judetul Prahova). Clabucetul Azugii 1586 m ) iar in sud si est pe muntii Baiului sau Gabrovei care in Azuga ating altitudini de peste 1700 m ( Vf. teleschi si masini pentru amenajarea partiilor de schi.coborare. Noua partie se numeste Cazacu si are instalatie pe cablu si masini de intretinere a zapezii.Brasov (km 136). a fost amenajat si dat in exploatare un perimetru schiabil. Fata de localitatile invecinate distantele sunt reduse : Predeal 6 km. si posibilitatea luarii mesei la restaurantul hotelului. Azuga nu dispune de o retea a unitãtilor de cazare asa dezvoltatã dar are foarte mult posibilitãti de practicare a turismului. Este o asezare tipic de munte. Azuga Orasul-statiune Azuga este situat pe Valea Prahovei (jud.Azuga se poate mandri cu alta partie cu teleferic pe langa partia olimpica de la Sorica. la 62 de km spre NV de Ploiesti (resedinta judetului Prahova) si la 121 de km de Bucuresti. pana altitudinea la 1. • PENSIUNEA CASA AZUGEANA**Se afla in Azuga in apropiere de partia de schi. Pensiunea ofera un confort mediu clasificat l a1 stea . Cazacu 1753 m. localitatea fiind situata pe cea mai circulata vale transcarpatica a Romaniei. situat pe raul Prahova.Azuga Sunt 38 este la km piciorul pana muntilor la Bucegi (Carpati si Transylavanian 147 km Alps). la o altitudine ce variaaza intre 798 si 971 m. • PENSIUNEA BELVEDERE*** Este situata in Busteni.In partea de sud-est a orasului Azuga pe pantele nordice ale plaiului Sorica.max. teritoriul sau grefandu-se in nord si vest pe muntii scunzi ai Clabucetului Predealului ( alt. Prahova) intre statiunea internationalã Sinaia (la 12 km) si statiunea de ski Predeal (aflatã la 6km). Pozitia si accesibilitatea sunt avantaje pentru Azuga.si partia de schi-fond ) dotate cu telescaun. Poiana-Brasov Bucuresti. respectiv pe DN1/E60 si magistrala feroviara dubla electrificata Bucuresti Brasov la circa 135 km de aeroportul Otopeni si 36 km de Brasov. Valea Prahovei. Sinaia 12 km. • PENSIUNEA TURIST* In Busteni pe drumul ce duce la Cabana Gura Diham. Gara . Vf. Acest hotele oferã camere cu baie propie si comunã. 300 m de la gara la bulevardul principal. la poalele Muntilor Bucegi (Carpatii Meridionali).• PENSIUNEA CONFORT *** situata BUSTENI.

la 5 km de Predeal si la 19 km de Brasov). Timisul de Sus-statiune climaterica (la 820 m altitudine. Diham. Monumentul Eroilor (1916). Hotelurile din aceastã zonã sunt reinoite. Are avantajul de a dispune de excelente partii de schi (cu diferite grade de dificultate) precum si de transport pe cablu (telescaune. beneficiaza de o pozitie exceptionala ce deschide privirilor o splendida panorama spre Vaile Timisului si Prahovei. babyskilift) fiind un centru de practicare a sporturilor de iarna deosebit de apreciat (grosimea medie a stratului de zapada depaseste 40 cm în februarie). 1820). la 25 km sud de Brasov). Este si un important punct de plecare în excursii pe muntii din jur care sunt usor accesibili. Confortul modern. Piatra Mare). Obiectivele turistice aflate in oras: Manastirea Predeal (1774. oferind chiar apartamente si garsoniere dotate cu TV cablu telefon si bucãtãrie utilatã complet. spre peisajul muntilor împaduriti din jurul sau (Bucegi. atmosfera deconectanta. Garbova. • Hotel Hera 3*** se afla in Predeal pe drumul spre Cabana Trei Brazi • Hotel Rozmarin 3*** . rutiere-DN 1 / E 15 de la Bucuresti sau de la Brasov. (la 1. DN 73A Rasnov-Predeal 24 km. cascada Tamina). la 9 km de Predeal). Drumuri de acces : DN 1 Bucuresti-Oradea km 147 km. Postavaru. mijloacele optime de cazare. Aici se organizeaza serbari. Paraul Rece-statiune climaterica (la 960 m altitudine. numeroasele posibilitati de agrement îi confera valentele unei statiuni ce se ridica la standardele internationale. Monumentul poetului Mihai Saulescu (1930).Predeal-statiune de odihna de mare atractie. diverse alte manifestari de amploare. DN 71 de la Targoviste sau de la Sinaia. carnavaluri. calea ferata Bucuresti-Oradea 141 km. Caile de acces sunt: feroviare-gara Predeal pe linia BucurestiBrasov. Susai.100 m altitudine asezare urbana la cea mai mare înaltime din Romania. Excursiile montane se pot realiza pe trasee marcate (Cabana Trei Brazi. Timis. teleschi. statiunea Paraul Rece.

in vecinatatea garii.acces gratuit la fitness (fara banda) . telefon. caldura si apa caldã . la 10 minute de centrul orasului • Vila Dalin: Vila aflata in zona centrala (in spatele pieteti din Predeal).proiectie de filme . Hotelul este dotat cu piscine cu aparat de contracurent si 2 saune. amplasata in centrul orasului Predeal. iar cealalta pensiune de 2 stele. • Hotel Carmen Ana 3 stele Amplasat in centrul statiunii Predeal. telefon si bucatarie utilatã complet. TV color + cablu. pe DN1.• Hotelul Belvedere 3** este amplasat in Predeal. • Vila Select • Vile Sunset Situate in Predeal. • Vila Maria Vilele si Pensiunile sunt situate în zone pitoresti ele oferã turistilor cam aceasi servici printre care : baie proprie cu cabina de dus. Aceste hoteluri pun la dispozitia turistilor urmãtoarele servici: -sala de jocuri pentru copii cu supraveghetoare . una asigurand un confort de 3 stele. in doua locatii. statiunea cu cea mai mare altitudine din Romania. În zona sunt prezente si unitãti de cazare mai mici situate în zone mai retrase si linistite având o capacitate de cazare foarte redusã.copiii sub 12 ani.free shuttle pentru partia de schi . foarte apropae de partie (300m). la 1110 m pe varful Cioplea. • Pensiunea Florilor este situata la cateva minute de partiile de ski (aproximativ 1 km) si foarte aproape. balcon. frigobar. :Vile si pensiuni: • Pensiunile Casa Ana 2** sunt situate in Predeal. in aceeasi camera cu parintii (fara pat suplimentar) -unele hoteluri oferã apartamente si garsoniere : sunt dotate cu TV cablu. amplasata la 3 minute fata de partiile de schi Clabucet.

amintim cele mai renumite : • Hotel Palace 4****-cu o amplasare privilegiata in Parcul orasului Sinaia. cu magneziu. Stratul de zapada cazut iarna persista de la sfasitul lui septembrie pana la sfarsitul lui martie.Sinaia Sinaia este una din cele mai importante statiuni de odihna din tara. DN 74 Bucuresti-Targoviste-Sinaia (cabana si Piatra 145 km. bicarbonate. refacere si afaceri  Restaurant Palace • Hotel Anda 4****-localizata la aproximativ 120 Km Nord Vest spre Bucuresti. Bucurandu-se de excelenti factori de cura (tonic-stimulanti). cabana Hotelurile din zona Sinaia sunt clasificate pe stele. sechele dupa operatii pe ficat).Pelisor .5°C iar media precipitatiilor 800-1000 mm anual. de acces: se DN 1 Bucuresti-Oradea pe km 123. endocrine (hipertiroidism benign si boala lui Basedow. in toate anotimpurile anului.Expozitie de portelanuri.1980). Monumentul Eroilor (1979). cu un aer curat. dar si pentru odihna si recuperare a potentialului de munca Cai Excursii gastrice Cumpatul.5°C). furnizeaza conditii excelente de tratament a neuroasteniei. a tulburarilor hepatobiliare (dischinezie biliara. dupa tratament endocrinologic). clima caracterizata de o presiune atmosferica scazuta . complexul muzeal Peles . Temperatura medie anuala este in jur de 6. calea Babele ferata Bucuresti-Oradea Pestera 121 km. Tratamente balneare se pot face in tot cursul anului la hotel Paltinis (dotat cu echpamante terapeutice moderne utilizand izvoare naturale indicate pentru tratamentul afectiunilor Obiective turistice: manastirea Sinaia (1695) . cu numeroase izvoare cu ape minerale sufuroase. furnizand cele mai bune conditii de petreecere a timpului liber dar si de tratament. colecistita cronica. numita si "Perla Carpatilor". calcice. fara praf si alti agenti alergici. renale). a tulburarilor aparatului digestiv (in gastritele cronice hipoacide). respiratorii (nevroze respiratorii) si alte tulburari. cu oligominerale. montane efectueaza trasee marcate Arsa Padina). Hotelul Palace asigura tot confortul necesar pentru odihna. . recreere. bogat in ozon si radiatii ultraviolete.Foisor (1830 .67 mm coloana de mercur. statiunea Sinaia. cu o atmosfera puternic iionizata. cu veri racoroase (media lunii iulie este de 14-16°C) si cu ierni nu foarte friguroase pentru o statiune montana (media lunii ianuarie este de -3. pentru oameni de toate varstele. Are un climat subalpin.

• HOTEL CARAIMAN** este al treilea hotel construit in Sinaia.  Restaurant INTERNATIONAL Hotelurile cu 4 stele ofera utilitatile si facilitatile precum: minibar. legaturi telefonice internationale directe. uscator de par. sali de conferinte. telefon si frigider. Hotelurile de 3 stele oferã turistilor cam aceasi facilitãti desi la o calitate mai redusã decât a celor de 4 stele toate camerele sunt dotate cu grup sanitar propriu. Era si este cautat in primul rand pentru ca se afla asezat intr-o zona deosebit de pitoreasca strajuita de culmile muntilor Carpati. la 120 km de Bucuresti si la 45 km de Brasov.Are o frumoasa panorama asupra statiunii si muntilor inconjuratori •  • HOTEL FURNICA** Situat langa Castelul Peles. parcare. conectare la Internet prin dial-up. orasul Sinaia a fost vizitat inca de la inceputul secolului al nouasprezecelea de catre iubitorii de turism din Romania si din alte tari. . televiziune prin cablu. acces internet. fiind amplasat pe DN 1. cunoscuta si sub numele de "Perla Carpatilor". dus flexibil. rent-a-car. schimb valutar. instalatie de aer conditionat. minibar. situat chiar in parcul central din Sinaia Facilitati si servici Complexul Caraiman. chiar in centrul orasului Sinaia. terase de vara. bar de zi. room-service. baie cu cada. • HOTEL PALTINIS** se gaseste in statiunea Sinaia.• Hotel International (4****)Datorita pozitiei sale geografice. pastrarea obiectelor de valoare.coafura. discoteaca. frizerie. TV color. • HOTEL ECONOMAT *** Situat langa Castelul Peles. Restaurant Furnica HOTEL TANTI ** Situat in centrul Statiunii Sinaia vis a vis de Hotel Palace.  Restaurant Economat • Hotel Marami (3***) • Hotel Roberto 3 *** este situate într-o zona linistitã pe traseul telecabinei. birou de informatii. spalatorie.curatatorie.

calcatorie. iar peretii sunt in faianta. Vilele din Sinaia au ambiantã primitoare pentru turitisti ele find dotate cu facilitãti sadisfacatoare având în vedere raportul dintre calitate si pret.Desi vilele si pensiunile nu au capacitate de cazare foarte mare reprezintã un interes din ce în ce mai mare . retrasã oferind astfel liniste si posibilitatea de relaxare. tv.. spalatorie . Holul de la intrare. Cele doua vile sunt situate in spatele Hotelului Paltinis. Hotelul dispune de parcare proprie pentru circa 100 autoturisme.Unele din ele având o amplasare mai intimã.Targoviste.turisti preferând a se relaxa mai mult in liniste mai ales de cei de varsta a doua cu service. circa 1200 m de centrul statiunii. Vila Sorina: Vila este situata in apropierea hotelului Holiday Inn. (Calea Moroeni) in dreapta de pe DN 1. centrala termica proprie. care este vis-a-vis de Hotel International. • Vila Tudor este situata in cartierul Cumpatu din Sinaia. Cele de 4 stele prezintã mai multe service de calitate si speciala de exemplu hotelul Anda ofera baby sitter la cerere. grup sanitar propriu. Accesul cu autoturismul se face prin Calea Prahovei (varianta). acestea oferã în general ofera grupurile sanitare comune. Este una din pensiunile cu un confort foarte ridicat care asigura conditii deosebite pentru un sejur sau un week-end placut chiar si pentru cei mai pretentiosi oaspeti.printer. este imbracat in lambriuri de mahon lacuit in negru brun. se traverseaza riul. la aproximativ 5 minute de mers pe jos de la telecabina si la aproximativ 10 minute de Gara Sinaia. linistit. scoalã de schi.Pentru clientii vilei se pune la dispozitie o bucatarie moderna dotata cu aragaz. transport la aeroport la cerere pastrarea obiectelor de valoare. • Vila Camelia se gaseste in zona rezidentiala din Sinaia. Aceste hoteluri dispun si de sãli de conferinte dotate cu echipamentul necesar(videoproiector. Cartierul Cumpatu este un cartier rezidential. Toate aceste hoteluri ofera facilitãtii clientiilor sãi precum grup sanitar in camera in special in hotelurile de 3 si 4 stele de asemenea televizor in camerã avãnd disponibil propiu serviciu de alimentatie. frigider si tot ce este nevoie pentru prepararea si servirea mesei in conditii excelente. inconjurata in liniste de o gradina cu copaci seculari. pensiuni cu o atmosfera mai pitoreascã unele fiind specifice zonei serviind preparate de rigoare. cu fotolii si canapele elegante si covoare persane mari. Sinaia . VILA SPLENDID II afla In Sinaia aproape de iesirea din statiune spre Poiana Tapului • VILA ONIX*** se afla Sos. centrala telefonica automata. salon de coafura si cosmetica.flipchart. • • • VILA MARALD*** se afla In Statiunea Sinaia pe drumul spre cota 1400. unde se afla si Receptia hotelului. alcatuit numai din vile de vacanta cochete. apa calda. . Accesul se face din soseaua de centura a localitatii Sinaia (soseaua care trece pe la gara). precum si cele proprii au pardoseala din gresie. Vila Sipot: Este situata in Sinaia.Hotelurile cu 2 stele sunt unitati de cazare cu o calitate mai redusã si preferat de turisti cu venituri medi. tv-cablu.Constructie noua cu dotari de mare confort si cu o frumosa gradina .internet) Pe lângã unitãtile de cazare hoteliere existã si vile. in inediata apropiere a Castelului Pelisor. Ele în in general oferã incalzire centrala.. • Vila Paltinul Complexul este situat in Sinaia.

cu functionare permanenta.oras situat la poalele masivului Caraiman din Muntii Bucegi si la poalele Muntilor Baiu. este numita "statiunea elevilor si a studentilor". Pârâul Rece Una din cele mai vizitate statiuni din tara. Reteaua unitãtilor de cazare a acestei zone nu este dezvoltatã intãlnind pesiuni urbane precum: MONA PARMA PANORAMIC MINDREANU DUMITRU 2. Aici se intalnesc: • • • Restaurant MONTANA Restaurant SELECT Restaurant SINAIA . debilitate. la cativa kilometri de Predeal. la o altitudine de 1000 km. Beneficiind de un cadru natural pitoresc. cu activitate permanenta. Indicatii terapeutice: nevroze astenice. stari de astenie. depresii.2. Este situata la o altitudine de 880 m. Statiune balneoclimaterica si de odihna. Poiana Ţapului Localitate componenta a orasului Busteni. climat montan puternic ozonat. Punct de plecare spre Cabana Poiana Stânii. soare si lumina in tot timpul anului. stari de suprasolicitare psihomotorie. statiunea este excelenta. la 880-940m alt. dispunand de aer curat. Cadru natural reconfortant. in anotimpul rece. pentru schi. Paraul Rece.Reteaua unitãtilor de alimentatie Majoritatea unitãtiilor de alimentatie sunt incluse în cele de cazare în hotelurile cele mai importante(vezi mai sus) Sinaia Sinaia detine cea mai extinsã retea a unitãtilor de alimentatie din Munti Bucegi.Reteaua unitatilor de cazare a zonei Muntilor Bucegi este foarte extinsã în special în localitãtile de importantã turisticã foarte mare. Statiune montana si climatica de interes general. pe cursul superior al Vaii Prahova. Cascada Urlatoarea.

barbacue. Craciun si Revelion. drumetii. sarbãtorile de Paste.evenimente moderne. piscinã.  Se pot organiza congrese. carnavaluri. Raliul automobilelor de epocã.  Partide de vânãtoare. seri de cabanã. sãli de fitness. snow-boarding.3.Deseamnea intalnim si pizzerii precum Pizzeria BUCEGI . conferinte. Pizzeria MAFLOR si alte mijloace de divertisment incluse în categoria unitãtilor de alimentatie precum baruri si discoteci: • • • • ] Bar BUCEGI Bar MONTANA Discoteca BLACK HORSE Discoteca BLUE ANGEL 2. saunã. Mijloace de agrement Zona Muntilor Bucegi dispune de foarte multe mijloace de agrement precum:  Sporturile de iarnã: schi. concursuri sportive si alte evenimente culturale.  Alpinism.  Festivalul Sinaia. mountain-bike.bob. parade de modã.  Refacerea sanãtãtii: curã balnearã. reuni de afaceri expozitii. Capitolul III 656b14g .

Studierea cererii se face si în functie de preferintele diferitelor segmente de clientela fata de forme de mifloacele de transport.demografice. Rezervarea servicilor I.geografice.pshihologice si comportamentale. Verificarea pe teren a informatilor culese IV. pe cont propiu. .mixt) .Comercializarea unui circuit turistic în zona Muntilor Bucegi Pentru a putea comercializa într-un mod favorabil produsul turistic se parcurg urmatoarele etape: I. Documentarea prealabila III. Selectia obiectivelelor turistice si a prestatorilor de servici V.Studierea pietei Studierea cererii pe categorii sau pe segmente de consumatori se face dupa criteriile:economice.fata de destinatii preferate forme de turism(t organizat neorganizat.Studierea pietei II. Inchierea de contracte cu prestatori de servici VI. fata de forme de cazare. Elaborarea propiu-zisa a programului turistic si întocmirea analizei de pret VII.

masa. respectiv a cererii. Culegerea informatiilor despre concurentii este dificilã si presupune de regula utilizarea unor informatii secundare. experienta personalã a unor salariati atrasi de firmele concurente. O foarte bunã ocazie pentru studierea pietei sub toate aspectele. furnizorilor.de munte. Rezultatele aceste cercetari vor fi folosite în vederea adaptãrii permanente a ofertelor la mutatiile intervenite în structura cererii.Studierea ofertei concurentei agentiei "DODO TRAVEL" presupune cunoasterea categorilor carora li se adreseaza concurenta si anume turismului intern . a ofertei concurentei cât si a continutului si tarifelor prestatiilor directe de servici turistice o reprezintã târgurile de turism. rãmân relativ putine oferte în zona Muntilor Bucegi pe timpul veri. din mass-media. Datoritã sezonalitãtii se poate bserva un nivel foarte ridicat al vacantelor petrecute în Muntii Bucegi pe timpul iernii dar. Din aceastã cauzã s-au ale tintã clientii de varsta medie. . Analizând si ofertele puse la dispozitie de concurenta se ajunge la concluzia ca preturile oferite pentru astfel de sejur sunt asemanatoare dar fiind diferite calitatea oferita si alegând un mijloc de transport mai putin confortabil. Ca mijloc de promovare agentia "Dodo travel" se bazeaza pe sistemul media în special prin intermediul internetului si cel al revistelor dedicate tineretului si oamenilor de afaceri selectându-si astfel clientii. cu venituri medii având ca motivatie a calãtoriei vacanta. Identificarea principalelor segmente de clientelã dupã criterii variate s-a facãut în urma nalizei de piatã observând numãrul ridicat al cereri în special a tinerilor de a-si petrece vacantã în Muntii Bucegi. distibuitorilor. deoarece aceastâ zona oferã multe posibilitãti de agrement si în timpul verii cererea nu devine zero se mentine la un nivel moderat. cazare) astfel scazând concurenta.din auzite. La acestea se adaugã informatiile culese în urma efectuarii unor cercetãri de marketing asupra clientiilor. Deaceea Dodo Travel a decis a promova acest circuit în perioada verii deoarece multe firme se bazezã pe litoral. Unele agentii nu mai dau o importanta turismului intern si nici oferirea unui sejur complet (transport.

Vila Onix) si cabane si hanuri(Miorita. Piatra Arsa. Valea Dorului.Valea cu Brazi.Taverna . 656b14g Reteaua unitatilor de alimentatie Restaurantele din aceastã zona sunt diversificate precum  Restaurante Sârbului Sinaia: Ferdinanad.Documentarea prealabila Se refera la culegerea de informatii cu privire la oferta turistica a zonei: Obiective turistice ê naturale • • • • Babele Sfinxul Pestera Ialomitei Cheile Ialomitei ê antropice  Castelul Peles(Pelisor)  Manastirea Sinaia (cu acces din statiunea Sinaia) Posibilitati de cazare Aceastã zonã oferã foarte multe posibilitãti de cazare precum hoteluti(din Sinaia Hotel International.Vanâtoresc.Hotel Sinaia. Cabana Schiorii) si pensiuni turistice în satele turistice(Posada). a propiilor posibilitãti si pentru conceperea unor produse turistice care sa se dufentieze de cele ale II.Rezultatele acestei analize sunt folosite pentru evaluarea obiectivã concurentei. vile ( Vila Floarea de Colt. Hotel Palace.

dezvoltat economic.656b14g Mijloace de agrement În statiunea Sinaia se pot intâlni diverse mijloace de agrement îndragite de turisti tineri si nu numai:  Telecabina  Cazinoul din statiunea Sinaia  Pârtia de Bob  Schii Infrastructura generala si turistica În zona Sinaia exista posibilitatii de aprovizionare cu hrana si telecomucatia. III. În Sinaia se poate ajunge foarte usor deorece exista aceste cai rutiere si feroviare directe.electrica si termica sunt foarte bine dezvoltate deoarece este un oras important si recunoscut ca statiune turistica si in strainatate organizat cât mai bine. Posibilitatile de vizitare a unor obiective cultural-istorice: . Confortul oferit de unitatiile de cazare în concordanta cu preturile oferite sunt destul de bune având in vedere localizarea si facilitatile de agrement oferite de statiunea Sinaia care ridica acest nivel. Verificarea pe teren a informatilor culese Posibilitatile de acces la obiectivele turistice sunt soseaua E60 si calea ferata BrasovBucuresti (magistrala 300). aici fiind o piata cât mai extinsa de producatori astfel aparand concurenta ajungând la un rezultat benefic pentru aceasta zona.

Sinaia-Castelul Bran -Babele. Tarif: adulti 80.ora):Bucuresti Piata Victoriei 20.07. elevi/studenti 50. elevi/studenti 30.Sinaia.07.17 . miercuri 11-17.data. Numar turisti: 20 Servici asigurate: • Servici de cazare(Sinaia.Campina.000 lei .data.Pestera Ialomitei. Tarif: adulti 100.Castelul Peles: Orar vizitare: luni si marti inchis .07.Vila Camelia) 35 RON lei/noapte/persoana • Servici de masa-50 RON lei /zi/persoana • Transport: Autocar 5 lei RON/km Plecarea(localitatea. Selectia obiectivelor turistice si a prestatorilor de servici Perioada 20. joi-duminica 9 . miercuri 11-17.Comarnic.Ploiesti.Bucuresti 656b14g 656b14g Pentru acest circuit am ales urmatoarele obiective turistice ce vor fi vizitate pe parcurs: .2006 durata 4 zile 3 nopti cazare.07.ora):..000 lei IV.2006-23. joi-duminica 9 17 .00 ITINERARIUL: Bucuresti.2006 ora08:00 Sosirea(localitatea.000 lei .2006 ora 22.000 lei Pelisorul: Orar vizitare: luni si marti inchis .Bucuresti Piata Victoriei 23.Sinaia Sinaia -Ploiesti.

montana.nautica. alegerea localitati ce vor cuprinde intinerariul • Dus:Bucuresti-Ploiesti-Comarnic-Sinaia(122km) • Intors:Sinaia -Ploiesti -Bucuresti(122 km) • o Alte drumuri suplimentare: Sinaia -Castelul Bran-Babele-Pestera Ialamitei(150 km)  alegerea mijlocului de transport Autocarul de 20 de personae 5 lei RON/km AGENŢIA DE TURISM DODO TRAVEL PROGAM DE EXCURSIE 656b14g 656b14g 656b14g 656b14g Simbol Tipul cicuitului montan 656b14g 656b14g 656b14g (tematica.specializata) .

data.00 Lungimea traseului:.2006 ora 22.ora):.2006 durata 4 zile 3 nopti cazare.nr.07.07.Pestera Ialomitei. Întocmirea analizei de pret Analiza de pret a)Cheltuieli cu transportul Persoane: 20 Nr. Sinaia-Castelul Bran -Babele. 364 km Servici asigurate: cazare(Sinaia.Campina. km parcursi la întoarcere în Bucuresti: 122 km ..Bucuresti Piata Victoriei 23.Ploiesti. Autocar 5 lei RON/km Plecarea(localitatea.07. km parcursi în timpul vizitarii obiectivelor: 120 km Sinaia-Castelul Bran-Babele si Sfinxul -Pestera Ialomitei Nr.Perioada 20.Ploiesti.Bucuresti Mijloc de transport.data.07.turisti 20 ITINERARIUL: Bucuresti.ora):Bucuresti Piata Victoriei 20. km: 364 Nr km parcursi pânã la Sinaia: 122 Km Sinaia-Bucuresti Nr.Sinaia Sinaia.Vila Camelia) 35 RON lei/noapte/persoana Servici de masa-45 RON lei /zi/persoana IV.2006-23.Sinaia.Comarnic.2006 ora08:00 Sosirea(localitatea.

3 = 8346. Cazare: 35 RON 35 x 20 x 3 =2100 c).3/ 20= 417. .Totalizarea cheltuielilor: 1820+ 2100+2400+75+75= 6470 3. Masa: 40 RON 40x 20 x 3= 2400 d) Cheltuieli de vizitare nu avem e) Cheltuieli cu ghidul: 75 RON f) Cheltuieli cu soferul: 75 RON 2.3 8346.3 5. Calculul TVA: 6470 X 19 % =1229.Totalizarea cheltuielilor: 6470 + 647 + 1229. Deaceea nivelul preturilor practicate pentru produsul turistic trebuie sa reflecte cel mai fidel calitatea produselor oferite.315 Rotunjit: 418 RON Intagibilitatea produsului turistic face ca in multe cazuri pretul practicat sa fie considerat un « indicator » al calitatii servicilor oferite.Aplicarea comisionului 6470 X 10% = 647 4.Pret/km: 5 lei RON 364 x 5 = 1820 b).

2. VACARESTI strada: 274 . 1287. gratar . reprezentata legal prin articolul 29/1996.5. telefon: 021/330 49 45. sub nr. judetul/sectorul PRAHOVA 4. deschis la Banca Comerciala Romana. Obiectul contractului consta in primirea de catre prestator a clientilor si achitarea de catre agentia de turism a contravalorii serviciilor prestate. denumita in continuare PRESTATOR. DODO TRAVEL . Art. . email: contact@dodotravel. inchirieri de materiale sportive si pentru pescuit. 1. 2. Oficul Registrului Comertului al Judetului PRAHOVA. 6152.Încheierea de contracte cu prestatori de servici Contract de hotelarie si restauratie PARTI CONTRACTANTE: 1. inregistrata la Oficiul Registrului Comertului al orasului Bucuresti. sala de conferinta (40 locuri). reprezentata legal prin articolul 76/2000. VILA CAMELIA cu sediul in:SINAIA strada: Spatar Mihai Cantacuzino. cu sediul in BUCURESTI str.Pretul al acestui produs turistic include transportul din Buceresti pana in Sinaia plus traseu catre obiectivele turistice de vizitat propuse in acest sejur . nr. OBIECTUL CONTRACTULUI Art. inregistrata la . cazarea la Vila Camelia*** precum si alte facilitati : camping in curtea pensiuni (la cerere). avand numarul 6203748527. Spatiile de cazare vor fi puse la dispozitia Beneficiarului de catre Prestator pentru grupurile de turisti in limita disponibilitatilor. 1. cod fiscal:562. judetul BUCURESTI telefon: 021/3308582 . sub nr. CAPITOLUL 1.ro. deschis la Banca:Comerciala Romana. denumita in continuare BENEFICIAR. 656b14g V. cod fiscal: 678. avand cont nr. 7271216131.1.

2. 3. DURATA CONTRACTULUI Art. la aceasi data.1. in original sau copie. CAPITOLUL 3.Prin grup de turisti se intelege respectarea cumulative a urmatoarelor conditii: minim 30 de locuri. Tarifele nu include micul dejun.pectiv Prestator.4. Art. Prestatorul de servicii are dreptul sa majoreze unilateral tarifele in raport cu piata si cursurile de 656b14g 656b14g 656b14g -3- referinta ale valorilor Euro su USD communicate la Banca Nationala a Romaniei. CAPITOLUL 2. pentru aceeasi perioada de sejur. 3.1 Contractul este valabil din data de 20 iulie . . pana in data de 23 august 2006. 3.3 Tarifele sunt exprimate in euro/zi (TVA inclus) Art. TARIFE SI MODALITATI DE PLATA Art. 3. Art. cu obligatia ca Prestatorul sa notifice Beneficiarului hotararea sa in timp util. rezervate in baza aceleiasi comenzi. res.2 Tarifele deja confirmate de catre Prestator pentru o anumita rezervare sau serviciu turistic Beneficiarului raman neschimbate indifferent de fluctuatia pietei sau de cursurile de referinta ale valutelor Euro si USD communicate la Banca Nationala a Romaniei. 3.5 Termenul de plata este de 5 zile lucratoare de la momentul primirii facturii de catre Beneficiar. Art.

modalitatea de plata. Rezervatiile sunt garantate pana la orele 20. Comenzile vor cuprinde: numele si prenumele turistilor. felul si categoria serviciilor solicitate.00.1. 3. Art. 4.3 Ziua hoteliera incepe si se termina la ora 12:00. Beneficiarul va plati un avans de 25% din valoarea serviciilor comandate. REZERVAREA SPATIILOR DE CAZARE Art.5 % din valoarea totala a serviciilor comandate. .Art. CAPITOLUL 4. Pentru depasirea termenului de achitare a facturilor. Art. In cazul depasirii acestei ore Beneficiarului va mentiona in comanda " sosire tarzie" precizand ora. Beneficiarul va achita Prestatorului 0. perioada de sejur. 5. urmand ca restul de 75% sa fie platit apoi.2. PENALITATI Art. pentru fiecare zi de intarziere.6. Confirmarea comenzilor se face de catre Prestator in termen de maximum 24 de ore de la primire. banca si numarul de cont al platitorului. in termen de 48 de ore de la momentul confirmarii comenzii de catre Prestator.7 Serviciile suplimentare (altele decat cele comandate de Beneficiar ) vor fi achitate de catre turist direct la Receptia hotelului. emisa de Beneficiar si confirmata tot de catre Prestator. data si ora sosirii. CAPITOLUL 5.1 Rezervarea spatiilor de cazare se face pe baza unei comenzi scrise. Art. Pentru grupurile de turisti. semnatura reprezentantului legal. rezervarea spatiilor de cazare se face cu minimum 14 zile inainte de inceperea sejurului mantionat in comanda confirmata de catre Prestator. 4. 4. 3. stampila emitentului.

RECLAMATII Art. 5.656b14g 656b14g 656b14g -4- Art. In cazul nerespectarii uneia sau mai multor clause din prezentul contract de catre Beneficiar. Eventualele reclamatii vor fi formulate in scris de client sau de conducatorul de grup si vor fi depuse la sediul Prestatorului in timpul sejurului. RASPUNDEREA CONTRACTUALA Art. In cazul neprezentarilor care nu au fost anuntate in termen. Nu vor fi luate in considerate eventualele reclamatiile formulate dupa parasirea hotelului. Art. CAPITOLUL 7. acesta se considera desfiintat de drept. 7. Beneficiarul se oblige sa aduca la cunostinta clientiilor aceasta clauza. Rezilierea prezentului contract nu va mai avea nici un effect asupra obligatiilor deja scadente intre partile contractante. Daunele provocate de turistii cauzati conform prezentului contract se vor consemna intr-o nota de constatare si vor fi recuperate direct de la acestia.2 Prezentul contract poate inceta prin acordul ambelor parti sau prin denunate de catre una din parti.1. 6. Art.1. dupa care comanda va fi anulata implicit. 6. 7. sumele incasate in avans de catre Prestator nu se vor mai restitui Beneficiarului.2 In cazul in care. Beneficia. cu preaviz scris in termen de 30 de zile. Prestatorul se oblige sa solutioneze operativ reclamatiile. spatiile de cazare vor ramane ocupate dupa ora 14:00. Dupa ora 19:00 camerele se vor achita integral.3. . fara a mai fi necesara punerea in intarziere si fara orice alta formalitate prealabila. in ultima zi de sejur.2.rul va plati Prestatorului contravaloarea a 50% din tariful de cazare pentru spatiile astfel ocupate. inainte de plecare. CAPITOLUL 6. Art. 5.

Ploiestiul adaposteste numeroase muzee in care sunt pastrate dovezile unei traditii inaintate. Art. muzeul ceasului. prin act additional. CAUZELE FINALE Art. muzeul de istorie si arheologie. Litigiile intervenite intre partile contractante se vor solution ape cale amiabila. Art. cate 1 pentru fiecare parte.Art. CAPITOLUL 8. acre devine parte integranta a sa. muzeul de arta. Ion). Prezentul contract poate fi modificat cu acordul ambelor parti. Art. istorice si economice:. 8. 8.3. Elaborarea propiu-zisa a programului turistic Ziua I Bucuresti 60 km Ploiestiul are numeroase monumente ridicate (Statuia Libertatii. 7. . 7.5. Catedrala Sf.3.4 Contractul se completeaza cu prevederile Legii 31/1990 si cu dispozitiile Codului Civil si Comercial precum si cu dispozitiile legilor speciale in vigoare. Statuia Soldatului de la 1877. Prestatorul si Beneficiarul au obligatia de a pastra confidentialitatea clauzelor si a tarifelor prezentului contract . VI. Art.muzeul petrolului.2. In caz contrar. 8. Prezentul contract a fost intocmit si semnat in 2 exemplare. Beneficiarul isi asuma obligatia ca turistii sa respecte regulamentele hoteliere sis a nu desfasoare activitati care contravin legilor romanesti in vigoare. 7. culturale. partile se vor putea adresa instantei judecatoresti.1.

ski randonee. sporturi de iarna. trasee turistice montane în Muntii Bucegi si Muntii Baiului. unde s-a ridicat. resedinta de vara a regilor României. trasee pentru velo tout terrain în timpul verii).1914). Sinaia dispune de numeroase trasee turistice montane. Orasul. activitatile de agrement sunt orientate în primul rând pe excursii montane usoare. Ziua II . unul din cele mai importante monumente de acest fel din Europa celei de a doua jumatati a secolului al XIX-lea. având caracter de unicat. castelul Peles poate fi considerat cel mai important edificiu de tip istorist din România. noul cartier "Platoul Izvor". unde este plasat hanul "Vadul Cerbului". Totodata. Ea se afla la o distanta de 122 km de capitala tarii. trasee de alpinism. in plina zona carpatica.D. Creatie a gustului regelui Carol I al României (1866 . Furnica si Piatra Arsa. Amatorii de excursii se pot delecta cu trasee montane usoare. De asemenea. are un profil bine determinat. iar spre sus. cu un parcurs de 2-3 ore. precum si a maiestriei unor decoratori prestigiosi ca J. la poalele muntilor Varful cu Dor. si la 49 km de Brasov. in ultimii ani. trasee de alpinism. prin valoarea sa istorica si artistica. Sinaia ofera turistilor si numeroase posibilitati de practicare a sporturilor favorite. se intinde in partea de nord la locul numit Gura Padurii. el este. Ca statiune montana. dispus sub forma unui larg amfiteatru la poalele Bucegilor. Heymann din Hamburg. dar si a stiintei arhiectilor Johannes Schultz si Karel Liman. August Bembé din Mainz si Berhard Ludwig din Viena. pana dincolo de valea Izvorul Dorului.62 km Sinaia Statiunea Sinaia este asezata pe valea superioara a Prahovei. care asigura o plimbare agreabila prin padurile de brad. Castelul Peles din Sinaia.

Galma. Orzei. politic. In numar de zece. 7 km-Aceastã distantã se efectuazã cu ajutorul mijlocului de transport pe cablu. generate de prezenta rocilor dure calcarele. ca aici exista multe alte forme si figuri care pot bucura ochiul. insa. al carui spirit bantuie inca aceste locuri stravechi. Cheile Ialomitei reprezinta unul dintre reperele peisajului geomorfologic al Muntilor Bucegi. de babe si Sfinx. a peisajului. cultural si religios cu mare insemnatate la acea vreme. Zanoaga Mare.conglomeratele de Bucegi. militar.Acest oras este vechea cetate de scaun a Valahiei. Pestera Ialomitei si Cheile Ialomitei alaturi de Varful Omu. Dobresti. incorporate in formatiuni de roci mai recente . Ele apar in relief sub forma unor sectoare de vale ingusta. centru economic.Babele si Sfinxul sunt cele mai vizitate monumente ale naturii. . intre Muntii Bucegi si Piatra Craiului. cat si a legendei contelui Dracula. Coteanu. Tatarului. Pesterii.Sinaia 60 km Castelul Bran .cretacice . 67 km Sinaia Ziua III În aceastã zi turisti se pot relaxa li se pun la dispozitie gratarul din patrimoniul vilei si de asemenea se organizeazã un program de agrement proiectarea unui film la cerintã intr-un salon special amenajat. Principala atractie turisticã este Curtea Domneascã.. Ziua IV Sinaia Târgoviste.si mai putin dure . Babele si Sfinxul. cheile de pe valea superioara a Ialomitei s-au format datorita adancirii raului in blocurile de calcare triasice si jurasice.situat la 30 km de Brasov. Castelul Bran este un important monument national si punct de reper al turismului din Romania. De la nord la sud. Varariei. succesiunea celor 10 chei este urmatoarea: cheile Ursilor. formate de-a lungul timpului datorita ploilor si eroziunii vantului. Zanoaga Mica. datorita atat frumusetii lui.Foarte putini dintre miile de turisti care urca in fiecare an pe platoul Bucegi stiu.

Vineri" .În turnul Chindiei: "Dracula.În biserica domneasca: "Colectia de arta brâncoveneascâ" . Legenda si adevar istoric" .CURTEA DOMNEASCA Casa domneasca (ruinata acum) era formata din doua corpuri de cladire."Din istoria Curtii domnesti". 656b14g 656b14g Capitolul IV 656b14g Dezvoltarea si promovarea turismului 656b14g 656b14gîn Muntiilor Bucegi . "Lapidarul" . Rezervarea servicilor turistice Dupa calculul pretului a actiuni turistice agentia de turism Dodo Travel solicita prestatorului de servici turisticeVila Camelia rezervarea servicilor turistice. Complexul Muzeal "Curtea Domneasca" cuprinde monumente de arhitectura medievala ce formeaza ansamblul Curtii domnesti.În biserica "Sf. dintre care unele adapostesc expozitii: . corespunzatoare celor doua epoci de constructie: din timpul lui Mircea cel Batran si din timpul lui Petru Cercel. Pe baza programului excursiei agentia de turism trimite o comanda catre prestatorul de servici care participa la realizarea sejurului programului turistic adicã unitatea de cazare Vila Camelia si a firmei de transport Euroline."Colectia de icoane". 656b14g 656b14g 656b14g 656b14g 656b14g Bucuresti VII.În beciurile casei domnesti din sec al-XVI-lea .

Promovarea turismului în Muntii Bucegi Publicitatea si promovarea vânzãrilor sunt cele mai rãspândite metode de promovare utilizate.4. organizeaza activitatea editoriala si de publicitate in domeniul turismului si o supravegheaza asigura executarea prezentei legi si altor acte normative in domeniul turismului. cit si pentru turismul international 4. preferatã pentru sejururi scurte în weekenduri si in special de turistii tineri dar in aceasi timp are mare atractie si la cei d vârsta a doua dorind sa se relaxeze.2. organizeaza si desfasoara activitatea de promovare a imaginii Muntilor Bucegi ca tara ce prezinta interes atat pentru turismul intern. tot ca forme de promovare apar si relatiile publice si vânzãrile personale. Statul sprijina turismul.1. Astfel ar trebui ca fiecare sa contribuie la protejarea patrimonului si in special de cei care au grija de orasele respective sunt obligatii sa: efectueaza controlul calitatii serviciilor turistice prestate efectueaza clasificarea structurilor de primire turistica. financiare si prin actiuni de amenajare si protectie a patrimoniului turistic in conformitate cu prezenta lege si alte acte normative. . majoritatea consumatorilor asociazã ideile de marketing cu publicitatea. prin mecanisme economice. Castelul Peles constituie o sursã de atractie foarte mare fiind cunoscut international acesta situeaza statiunea Sinaia în sferele de preferinte a turistilor. Deorece este o zonã forte usor accesibilã. ca unul din domeniile prioritare ale economiei nationale.odihneasca. creeaza conditii pentru atragerea investitiilor interne si straine in scopul dezvoltarii turismului. creand conditii pentru dezvoltarea turismului durabil.Solutii de valorificare a patrimonului turistic în Muntii Bucegi Muntii Bucegi dispune de o sfera diversificatã de resurse naturale si antropice. Datoritã caracteristicilor acestor forme de promovare.

Prin pliantul inclus am expus toate beneficile pe care orice consumator le cautã într-un produc intr-un mod cat mai credibil. pentru ca acesta sã dezvolte o preferintã pt acest circuit. din partea tinerilor. S-a ca modalitate de promovare internetul observand ca acesta este un mediu foarte folosit desi nu inspirã prea multã incredere. si de se face cunoscut acest produs. de a atrage noi clienti dispusi sã achizitioneze acest circuit. sã asigure primirea favorabilã al acestui circuit în Muntii Bucegi de catre consumator. astfel s-a creat o marcã si am lansat-o pe piatã facând lent familarizarea c aceasta. Se doreste cresterea numãrului de turisti atrasi spre zona Muntiilor Bucegi sau fidelizarea lor. -de a convinge clientela si de a crea o opinie favorabiolã a acestui circtui. -de a stimula vânzãrile. Aceasta promovare se face în speranta convingerii clientelei si de a crea o imagine favorabilã asupra produsului turistic oferit. Deacea s-a ales si revista ca mijloc de promovare printr-un panou publicitar observat mai jos. Prin publicitatea se propune scopul de a: -informa clientul -de a se face cunoscut acest circuit.Cel mai vizat mediu prin care se poate relaiza publicitatea este cel mass media in general televizorul reviste si mai nou internetul. Aceastã campanie publicitarã are ca obiectiv principal afirmarea pe piatã. . Pentru obtinerea celui mai favorabil rãspuns din partea pietei-tintã.

. În domeniul transportului agentia colaborezã cu Euroline. ghiduri. Societatea a incheiat contracte de publicitate cu revista Acasa i cotidianul Libertatea si o serie de cataloage anuare. De asemenea s-a folosit si publicitatea exterioarã prin afise amplasate în zone aglomerate ale Bucurestiului institutii de învãtãmânt.ca orice societate care urmãreste sã-si atragã piata. Perioada cea mai intensã în activitatea agentiei o reprezintã sezonul estival.hoteluri de una-doua stele . si activitatea de promovare este mai intensã în periodele de sezon. Pe lângã statiunile de munte si de tratament.când cererea manifestatã atinge cea mai mare valoare.dar în zonele atractive din punct de vedere al posibilitãtilor de agrement. Cererea lor se orienteazã cãtre cabane.Promovarea vânzãrilor implicã orice activitate ce poate induce un rezultat scontat din partea potentialilor clienti sau intermediari la schimb. societatea trebuind sa-si facã cunoscutã oferta care se schimbã în functie de sezon. Studentii si elevii solicitã locuri de cazare mai ieftine. De asemenea. agentia include în oferta sa si statiunile de pe litoral cu o gamã variatã de posibilitãti de cazare si agrement.cu care incheie contracte de prestãri servicii pe un anumit contingent de care dispunepe o perioadã de un an pentru statiunile montane. Agentia de turism "Dodo Travel" are relatii cu detinãtorii de bazã materialã din toate zonele tãrii.al concediilor si a vacantelor. Cea mai mare parte a ofertei se concentreazã pe doua sezoane. Dodo Travel. aceasta face publicitate si cheltuieste din profitul pe care-l obtine din propiile vânzãri. în restul timpului cererea manifestatã fiind foarte slabã.de iarnã si varã. camine studentesti. dar care sã asigure conditiile de petrecere a timpului. Pentru comercializarea acestui circuit s-au folosit brosuri împartite în Bucuresti si prin expozitiile la târgurile dedicate turismului.vile sate de vacantã.

. Targoviste. lucru ce a dus la cresterea numãrului de turisti ce viziteaza zona. Ploiesti.I ) în jurul sãu sunt orase foarte mari. au o populatie dornicã de a petrece timpul la aer curat (Bucuresti.Concurenta fiind foarte puternicã pe piata turisticã în care îsi desfasoara activitatea. statiunea cea mai des frecventatã de turisti din tarã si de peste hotare.). la maxim. Aceastã atractie a turistilor fatã de zona muntilor se explicã prin faptul cã accesul în zonã este foarte usor (este o zonã traversatã de magistralele de comunicatie foarte importante evindetiate in cap. dintre care cele mai importante sunt: Castelul Peles si Pelisorul (din statiunea Sinaia. de alimentatie.cel mai cunoscut obiectiv antropic din tara). Aceasta lucrare evidentiazã principalele obiective turistice din zona aceasta (foarte multe la numar).agentia a adoptat o strategie de crestere a capacitãtii pietei chiar dacã ponderea veniturilor incasate în raport cu numãrul turistilor va fi mai micã. Muntii Bucegi reprezintã una dintre cele mai atractive zone turistice din tarã. Una dintre principalele atracti o reprezintã Sinaia. este o zonã foarte populatã si exploatatã în domeniul turismului.Babele si Sfinxul etc. În acest sens agentia si-a propus îmbogatirea a activitatii turistice prin introducerea unor produse turistice noi si preturi promotionale. Acestã zonã a Muntilor Bucegi este preferata de turisti mai ales pentru vacantele scurte sau în weekenduri. În zona Muntilor Bucegi s-au fãcut investitii foarte importante în ceea ce privste infrastructura unitãtilor de cazare.Buzau etc. 656b14g 656b14gConcluzii: În urma acestei lucrãri de atestare profesionalã se observã cã Muntii Bucegi au mult mai multe resurse turistice de valorificat reprezentând o zona cu accesibilitate foarte ridicatã si deasemnea poate oferi liniste si relaxare sau doar agreement si posibilitatea practicarilor diferitelor sporturi de iarnã iar varã practicând alpinismul si drumetiile.

Busteni.com/doc/50352942/1/Definire-poten%C5%A3ial-componente Atractii turistice litoral. Constanta.scribd. Autori : Cristina Iordache. Bibliografie: • • • • Beldie A.Atractii turistice litoral Romania Parcul Gravity Park Gravity Park este un complex destinat practicantilor de sporturi extreme de orice varsta. .as Autori : Cristian Dinca. strada Soveja (vizavi de Palatul Copiilor). Totodatã foarte importante sunt unitãtile de cazare din statiuni si din imprejurimi care sunt foarte numeroase atragând din ce în ce mai multi turisti ce doresc sa se relaxeze si sa beneficieze de servicile oferite de prestatori care au un nivel destul de ridicat. Stefania Mihai Marketing turistic clasa a XII. vizavi de Palatul Copiilor).Atractii turistice litoral Marea Neagra. Predeal.ro/sinaia. in parcul Tabacariei. Mihaela Jipa Revista Terra Magazin • Internet : http://www.cazari. Gabriela Stanciulescu.htm http://www.php http://www. cu toate utilitatile necesare inglobate in perimetrul parcului."Rezervatia naturala Bucegi" Tehnologia Turismului clasele a XI-a XII -a. Editura Niculescu.scritube. dar este deschis tuturor amatorilor de sporturi extreme din Romania (si nu numai).Un rol important o au si statiunile din Muntii Bucegi : Sinaia. Azuga. Poiana Ţapului orase cu renume national si international. Daniela Neagu. El se afla in Constanta (strada Soveja.com/geografie/Zona-Muntilor-Bucegi156146. pe malul lacului .

piscinele. Din acest motiv constructia nu corespunde exigentelor unui acvariu modern. Cu toate acestea acvariul constantean a ramas cea mai mare institutie de acest gen din tara. este si primul acvariu public din Romania si a fost inaugurat la 1 mai 1958. Cladirea care il adaposteste. a trebuit reamenajata in totalitate. B-dul Mamaia.277. www. fast-food cofetarii. baruri.16:00 (iarna) Delfinariu Constanta Delfinariul din Constanta si-a inceput activitatea la 1 iunie 1972. Desi gradul de siguranta este maxim din punct de vedere tehnic. exista si supraveghetori. A fost construit în jurul anului 1300de către genovezii care făceau comerț în port ș i restaurat între anii 1858-1860 de inginerul francez de origine armeană Artin Aslan. în spatele statuii cu bustul poetului Mihai Eminescu.ro Zilnic: demonstratii la orele 10:00. 48 (de la gara) Program: 9:00 . iar in urma cu aproape 20 de ani au fost adusi si afalinii sau delfinii mari cum mai este numita specia Tursiops truncatus ponticus Mai multe informatii www. fiind primul Delfinariu public din tara noastra precum si prima forma muzeistica de acest gen si Sud-Est-ul Europei.Situat la intrarea in statiunea Mamaia. in special in zonele destinate copiilor. www. se intinde pe o suprafata de 27200 mp teren in dreptul zonei de acces spre Teatrul de Vara.1758) si delfinii comuni (Delphinus delphis ponticus L. pana in anii 1950. delfinul comun si afalinul. Elisabeta nr.Cupola lui este din metal. Capacitatea salii este de 300 locuri. in imediata vecinatate a acestuia.1758). 9:00 .aqua-magic. Primii au fost marsuinii (Phocoena phocoena relicta L.ro Parcul Aqua Magic Toboganele. Spatiul expozitional este destinat prezentarii expozitiei permanente de fauna si flora acvatica in 57 de bazine.delfinariu. 12:00 si 14:00. Farul are o înălț ime de aproximativ 8 metri. delimitat de hotelurile Aurora si Dunarea. Mai multe informatii www. suveniruri. 40. ea avand. . Copii. si anume : marsuinul.ro Acvariu Constanta Acvariul . construita la inceputul sec. 1 Telefon: 0241/611.gravitypark. Demonstratia dureaza aproximativ 30 minute. caderile de apa si bazinele insumeaza o suprafata activa de 4000 mp de apa. desi ulterior si alte muzee de stiinte ale naturii au infiintat sectii cu acelasi profil. dar si expozitiilor temporare cu tematici de biologie si ecologie acvatica.20:00 (vara). prima sectie a CMSN amplasat la malul marii pe faleza Cazinoului. In incinta acestui parc sunt amplasate centre de alimentatie (restaurante. nr.delfinariu. alta destinatie.481.461 Acces: troleibuz: 44.ro Adresa: B-dul. 255 Informatii suplimentare la telefon 0241. 0241/481. fast-food-uri). elevi si studenti: 4 lei Adulti: 9 lei Copiii cu varsta pana in 5 ani au acces gratuit. 49 (din oras). Delfinariul Constanta a gazduit in bazinele sale toate cele trei specii de delfin din Marea Neagra. ilustrate. XX.Constanta. Adresa: Constanta. In Marea Neagra traiesc trei subspecii de delfini. presa. la acea data.230 Farul genovez este situat pe faleza din oraș ul Constanț a.

iarna: zilnic 9-17 . Statia Poarta 1 Port Constanta.. Moscheea a fost construita pe o veche Geamie datind din anul 1822.Hr. Stefanescu. la 5 km de malul statiunii Mamaia si 500 m de cel al orasului Ovidiu. din care 10. amplasata pe lacul Siutghiol.000 mp. Corbu. In interiorul ei se gaseste cel mai mare covor oriental din Romania vechi de 200 de ani avind o suprafata de 144 mp si cantarind 500 de kg.32. 49. In prezent insula Ovidiu are 20 locuri de cazare pentru turisti.Hr – 17 d. Turistii au posibilitatea de a urca in minaretul inalt de 47 m. 42. Traian nr. de imparatul Augustus si unde a scris operele “Tristele” si “Ponticele”. Constanta. Constanta Telefon: 0241-614562 Muzeul de Arta Constanta B-dul Tomis nr. Descoperita in 1914 de istoricul roman Vasile Parvan. apoi dreapta către Histria) Este cel mai vechi oras din tara noastra. Constanta Telefon: 0241-616133 Muzeul Marinei Romane Str. Constanta Telefon: 0241-547055 Muzeul de Arta Populara Constanta B-dul Tomis nr. Linii Trolebuz 48.12. este unul dintre cele mai inedite locuri ale litoralului romanesc. Monumentul a fost construit in anul 1910 de catre arhitectul V. Insula Ovidiu.255. Liliacului nr. Acest covor a apartinut sultanului Abdul Hamid.000 mp. 1-3. Acces : Linii Autobuz 2.Moscheea Mahmud al II-lea Constanta. 44. sunt utilizati in scop turistic. Aceasta are o suprafata totala de 26. Creata cu mii de ani in urma. Moscheea din Constanta a reprezentat un cadou facut de regele Carol I catre comunitatea musulmana din Dobrogea si a fost inaugurata chiar in prezenta acestuia. in 10 casute de trei stele Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie Constanta Piata Ovidiu nr. insula a devenit locul legendar unde poetul Publius Ovidius Naso (43 i. cetatea Histria a fost intemeiata in secolul al VII-lea i. 82 . fiind singurul obiectiv turistic care functioneaza pe o insula naturala.bizantin combinat cu elemente arhitecturale romanesti fiind copia fidela a moscheii Konia din Anatolia-Turcia. de catre colonistii greci veniti din Milet.84. Este un monument de arhitectura construit in stil arabo . Locatie : Strada Crangului nr. Constanta Telefon/ Fax: 0241-617012 Complexul Muzeal de Stiinte ale Naturii Constanta B-dul Mamaia nr. de unde pot admira o superba panorama asupra zonei vechi a orasului.) a fost exilat in anul 8 d. 51.Hr. Săcele. Constanta Telefon: 0241-674359 Cetatea Histria Se afla la 62 km de Constanta si Statiunea Mamaia(Din staţiunea Mamaia mergi spre nord: Năvodari. Program de vizitare cetatea Histria: vara: zilnic 9-20. Constanta Telefon/ Fax: 0241-619035 Muzeul Militar National Filiala Constanta Str. 53.Hr.1.

Muzeul Callatis Str. Izvor nr. 3,Mangalia Telefon : 0241 753 580 Program : Extrasezon zilnic 08.00 - 17.00 Program : Sezon zilnic 08.00 - 20.00 Herghelia Mangalia Herghelia Mangalia este situată la 3 km nord de Municipiul Mangalia şi la numai 500 m de malul vestic al Mării Negre; nu a fost aşezată aici întâmplător, ci s-a ţinut cont de condiţiile geoclimaterice de formare a rasei arabe Herghelia de la Mangalia este cea mai mare din sud-estul Europei si este populată numai de cai de rasă: pursânge arab, semigrei si câț iva ponei. Herghelia este un loc cu tradiț ie, fiind înființ ată încă din 1926. Atunci, la Mangalia erau crescuț i cai arabi aduș i de la hergheliile din Jegălia, Cislău ș i Rădăuț i. Între 1936 ș i 1941, herghelia a importat din Polonia noi „linii“ de armasari pursânge: El-Sbaa ș i Nedjari. Suprafaț a Hergheliei Mangalia depăș eș te 580 de hectare, din care peste 400 de hectare sunt cultivate cu plante furajere, care asigură necesarul de hrană pentru cei peste 350 de cai. Hipodromul Mangalia, unicul din ț ară special conceput pentru cursele de galop, se intinde pe o suprafaț ă de 19 hectare. Aici se desfăș oara, pe timpul verii, în lunile iulie-septembrie, curse de cai la care participă herghelii ș i crescători particulari din toata ț ara. Sos.Constantei km 3, Mangalia, 905500. Tel: 40(241)751325
Atractii turistice litoral.Atractii turistice litoral Marea Neagra.Atractii turistice litoral Romania

RESURSE TURISTICE

Dupa studierea acestui capitol, cititorul va putea sa: . defineasca 'potentialul turistic' si 'produsul turistic'; . discute importanta si structura resurselor turistice; . explice rolul si semnificatia infrastructurii generale si infrastructurii specifice turismului; . inteleaga mai bine si sa detalieze atat resursele naturale, cat si resursele antropice; . discute realitatile s i perspectivele potentialului turistic romanesc.

6.1. Potentialul turistic - factor determinant al activitatii turistice

Din capitolul alocat discutiei ofertei turistice potentiale, am remarcat existenta unei intime legaturi intre aceasta si zona de destinatie (teritoriul sau spatiul turistic) cu incarcatura ei cantitativ calitativa de elemente ce pot trezi interesul turistic, ceea ce ne sugera sa localizam asa numitul 'bazin al ofertei turistice'. Cu alte cuvinte, oferta turistica se evidentiaza printr-o amplasare teritoriala destul de rigida. De asemenea - cum remarca s i distinsul profesor Ion Mac - '() ea tine mai mult de natura locurilor si de incarcatura cu elemente (generale si speciale) rezultate din munca
creativa a omului'1. Iata de ce, in intelegerea analistului mentionat, fata de care ne exprimam s i noi

acordul, totalitatea componentelor (naturale s i create de om) implicate in dinamica existentei

actului turistic dintr-un spatiu geografic dat, considerat ca loc de destinatie turistica, reprezinta potentialul ofertei turistice.
Produsul turistic (Pt) reprezinta ansamblul bunurilor si serviciilor puse la dispozitia

vizitatorilor la locul de destinatie (de sejur). El nu trebuie confundat cu potentialul turistic (P), care inglobeaza fond 424e41e ul turistic si infrastructura. Asadar, potentialul turistic este o categorie larg cuprinzatoare, frecvent utilizata in limbajul de specialitate, menita sa asigure intelegerea structurii si functionarii sistemului turistic. Intr-o acceptiune generala, el desemneaza ansamblul elementelor naturale, economice si cultural-istorice, care prezinta anumite posibilitati de valorificare turistica, dau o anumita functionalitate pentru
turism s i deci constituie premise pentru dezvoltarea activitatii de turism2. Literatura de profil ofera

cateva incercari de cuantificare a lui, dar dificultatea infaptuirii acestei intentii provine din imposibilitatea aprecierii cantitative riguroase a componentelor sale, mai ales a componentelor naturale ale structurii sale. Multe din ele sunt aspecte calitative ale mediului inconjurator, ceea ce face ca evaluarea sa poarte o incarcatura mare de subiectivism. Diminuarea subiectivitatii in evaluarea potentialului turistic s-ar putea asigura prin introducerea indicilor valorici. La baza obtinerii acestora va sta analiza atractivitatii, subordonata,

regional. modul s i timpul in care satisface cererea turistica (sezonier. . Cresterea cantitativ-calitativa a acestuia largeste corespunzator proportia cererii si asigura satisfacerea unei mase mai mari de solicitanti.interdependenta si interactiunea reciproca intre cele doua componente. cota atractiva intrinseca (legata de intimitatea fenomenului.). . relatii carora le sunt proprii: . .neuniformitatea si neechivalenta acestora in decursul timpului si in planuri spatiale locale si regionale. sunt supuse unor situatii aleatoare si pot fi influentate prin politici de piata (preturi si tarife). dificultatea sau usurinta punerii in valoare. efemer.la randul sau. obiectivului). cat si potentialul turistic evolueaza continuu. in calitatea sa de componenta a ofertei. mondial). constituie premisa unei evolutii corespunzatoare a cererii. inchis etc. avand ca suport faptul ca atat cererea. deschis. cheltuielile de mentinere a valorii sale turistice. Dinamica potentialului turistic. modului in care obiectivele supuse interesului turistic raspund unor cerinte1. Pentru a realiza o activitate turistica eficienta trebuie cunoscute si mereu ajustate relatiile dintre cerere si potentialul turistic la dispozitie. cum ar fi: unicitatea (pe plan local.dinamismul acestor relatii. anual.

a. fapt care obliga pe solicitanti sa se adapteze penuriei. fata de cea a potentialului turistic.) care au ca sarcina determinarea volumului si structurii ofertei turistice necesare in viitor in conformitate cu optiunile purtatorilor cererii. . . cheltuielile suplimentare pentru vize.importanta determinarii echilibrului intre cele doua componente prin statornicirea unor studii pluri .periodicitatea aparitiei unui dezechilibru dintre cele doua componente.si interdisciplinare (geografice. b) potentialul turistic depaseste necesitatile cererii. veniturile populatiei s. In astfel de situatii trebuie intervenit cu facilitati care sa sporeasca interesul turistic al populatiei s i o etalare mai uniforma a acestuia pe intreaga perioada a unui an calendaristic. economice.. urmare a gradului ridicat de rigiditate al ofertei turistice.primatul evolutiei cererii sub toate aspectele. In aceasta directie se poate actiona prin parghiile economice: preturile la transporturile generale. ceea ce determina scaderea eficientei. sub dubla ipostaza: a) potentialul turistic nu poate satisface componentele cererii. dar si de a influenta cererea spre a se adapta la situatia existenta intr-un moment dat. sociologice etc. .

2. semnificatiile termenilor 'oferta' si 'produs' sunt aproape sinonime cu cele ale termenilor de 'resurse' si 'destinatii'. Intre dorinta oamenilor de a calatori si atractia lor pentru o anumita destinatie exista o stransa si complexa interdependenta. lipsa unor astfel de atractii inseamna lipsa turismului. Un obiectiv turistic trebuie sa aiba insa ceva mai mult decat atractii. in ultima instanta. care incurajeaza oamenii pentru a merge acolo. trebuie sa aiba amenajari si facilitati.). care reprezinta fie infrastructura generala. . dinamica fluxului turistic (intensitatea circulatiei turistice. cele doua cgpuri de forta .In concluzie. Impartirea inegala a turismului. Aceasta o reprezinta atractiile unei destinatii turistice. Deci. in teoria si practica turistica. Diferenta dintre ei este mai degraba contextuala decat conceptuala. fie infrastructura specifica. in jurul lumii. Componente si criterii de grupare Nu de putine ori. 6.1.cel al cererii s i cel al potentialului turistic (in calitatea sa de componenta a ofertei) modeleaza. Oamenii nu calatoresc pe distante prea mari si nu-si irosesc timpul sau banii pentru a merge intr-un loc care nu le ofera ceva deosebit. volumul si structura prestatiilor turistice din cadrul unei anumite perioade. este o dovada in acest sens. durata sejurului etc.

taxe. fauna. prestari de servicii. sunt cele create de natura. de regula. cuprinzand: pamant. distractie s. infrastructura specifica este dirijata si administrata mai ales de intreprinzatorii particulari. servicii de alimentatie publica. ajutati fiind. fara interventia omului. Resursele (atractiile) naturale. de subventii provenite de la guvern. gari. Aceste componente globale si generale pot fi subInpartite in mai multe subdiviziuni detaliate: I. comunicatii si alte facilitati asemanatoare care inlesnesc turistilor gasirea si folosirea unui obiectiv. in mica masura si numai in anumite perioade. Infrastructura generala este. . puncte de recreere. Spre deosebire. aeroporturi si porturi navale. diferentiaza destinatiile turistice cu succes de cele cu mai putin succes. magazine. spre exemplu. dirijata de autoritatile publice centrale (guvernele). accize etc. Infrastructurile generale si specifice. topografie.a. 2) infrastructura si facilitati (incluzand facilitatile turistice). folosindu-se pentru aceasta veniturile din impozite.Infrastructura generala cuprinde sosele. combinate cu punctele de atractie. Altcineva ar putea grupa resursele in urmatoarele categorii: 1) atractii. cursuri de apa (inclusiv apele termale s i minerale). clima. Infrastructura specifica cuprinde amenajari s i facilitati precum: locuri de cazare. flora.

Turismul este unic in aceea ca el singur poate transforma intr-un folos productiv multe din aceste aparent . religia etc. si se sustin reciproc. pe de alta parte. chiar daca. nu exista o delimitare neta intre elementele umane si cele naturale ale ofertei (de exemplu. 2) atractiile culturale. folclorul.cele ce n-au in esenta lor relatii directe cu turismul s i recreerea. faptul ca resursele difera una de alta. explica validitatea conceptuala a acestei clasificari. Dar. Resursele concepute si dezvoltate de oameni (elementele umane ale ofertei). Aceasta clasificare a resurselor turistice va constitui structura discutiilor noastre din acest capitol. festivaluri. in contrast cu alte tipologii. arhitecturale (muzee. care folosesc criterii diferite. sunt complementare.). istorice. catedrale. pe de o parte. obiceiurile.. insemnand cam acelasi lucru cu facilitatile. arta etc. cum ar fi: 1) oamenii si cultura lor. cazul unui parc urban). isi conserva individualitatea. 3) infrastructura. teatre. Dupa relatiile (legaturile) lor cu turismul/recreerea distingem urmatoarele categorii de resurse: 1) primare sau inerente . trasarea unei linii de demarcatie la nivel operational poate fi imposibila. Putem retine cateva din ele: A. Exista si alte grupari ale resurselor. Retinem insa ca.II. monumente.

. ca arhitectura excesiva din trecut (cu costuri foarte mari si fara posibilitate economica de recuperare la vremea respectiva) pot numai acum .'fara folos' resurse naturale si create de om. cum ar fi unele masive muntoase.datorita turismului sa devina surse de venituri considerabile. Alte resurse. Unele din aceste resurse pot constitui chiar obstacole pentru alte activitati economice.

distingem urmatoarele structuri: 1) sistemul atractiilor . ex. eruptii vulcanice.: festivaluri. Eveni mentul atractiilor PRIMARE NATURALE UMANE ex. religioase ceremonii religioase.: eclipse solare. aurore boreale SECUNDARE UMANE . Din punctul de vedere al caracterului atractiilor ce compun resursele turistice. Artificial create de oameni pentru nevoile de odihna si recreere ale acestora. de pilda).2) secundare sau derivate .cele ce de la originile lor sunt conectate cu turismul si recreerea. B. etc.: festivaluri ex. Sistemul atractiilor PRIMARE SECUNDARE NATURALE UMANE NATURALE UMANE 2) evenimentul atractiilor . ele se evidentiaza prin parcurile urbane sau cele de distractii ('Disney World'. aniversari.

Acelasi rationament vizeaza si resursele turistice.C. 4) internationale. Ceea ce in prezent nu poate fi folosit pentru orice motiv. referindu-se la calitatile de 'a fi' sau 'a nu fi' resurse ale unor lucruri. de exemplu. Resursele turistice naturale Dupa unii specialisti. consideram noi. E. Numai ceea ce este obiect al existentei cererii este resursa. nu toate mediile naturale pot fi privite ca resurse.Zimmerman. nu prezinta un interes deosebit din perspectiva economica. nu constituie o resursa. dar care. Dupa nivelul de evaluare al lor. s-a exprimat succint: 'Resurse nu sunt: ele devin'. In legatura cu aceasta. Literatura din domeniu retine si alte tablouri structurale ale resurselor turistice1.S. 3) nationale. Zimmerman vedea resursele ca 'extinzandu-se s i contractandu-se in raport cu efortul si comportamentul uman'2. distingem urmatoarele resurse: 1) locale.2. 2) regionale.2. . D. Potrivit intinderii spatiale a pietei. int 稷 nim resurse: 1) 2 relative (prin comparatiile dintre resurse situate in arii diferite si cu destinatii diferite). 6. Numai acea parte a mediului natural care este folositoare din plin devine o resursa.

rareori acest aspect vizeaza recreerea s i turismul. Resursa este astazi un termen important in lucrarile si studiile economice si geografice.Urmand aceasta linie de gandire. . Dar. daca in cadrul acestora constatam o abundenta de discutii in ceea ce prives te resursele naturale pentru industrie si agricultura. De asemenea. am putea Inparti resursele in existente si potentiale.

Problema este complicata din cauza faptului ca cele din urma sunt produse ale unor parti particulare ale mediului natural (de exemplu. atitudinilor traditionale privind ratiunile intrebuintarii naturii pentru existenta umana. industria de cherestea s i unele componente ale activitatii apicole. Recunoasterea acestei situatii explica de ce relativ mai putina cercetare a fost intreprinsa in ceea ce priveste resursele naturale pentru turism/recreere. noutatii problemei. iar concurenta pentru resurse intre turism si alte industrii a crescut in ultimii ani tot mai mult. care intr-un anumit sens sunt 'libere' sau aproape libere (de . Turismul foloseste in primul rand resurse ce pot fi reinnoite. cum ar fi: mineritul. acest sistem al resurselor naturale formeaza fondul turistic natural. Aceasta omisiune ar putea fi atribuita. pe de o parte. iar pe de alta parte. in special din cauza rivalitatii pentru spatiu (pamant) intre turism si cateva industrii de baza.aplicarea practica a contributiilor geografiei fizice in problema evaluarii resurselor naturale pentru turism si recreere este foarte modesta. Un alt motiv pentru care s-a acordat putina atentie resurselor naturale pentru turism/recreere este faptul ca respectivele destinatii sunt de o importanta marginala pentru alte industrii. cu componente singulare mai putin remarcabile si mult mai dificil de analizat decat resursele pentru industria traditionala. comparativ cu cercetarile resurselor pentru alte ramuri ale economiei.

De exemplu. deosebit de sugestive sunt si cazurile unor insule. mai ales cele mici si suprapopulate. minerala) este absenta. in cadrul carora orice resursa conventionala (energetica.) care . favorabila. satisfactii consumatorilor plaseaza turismul intr-o pozitie favorabila comparativ cu alte activitati. recife de corali. frumusetea peisajelor. valoarea lor economica ar fi mica sau de neglijat. clima. alternativa oferita de turism in zonele muntoase. deci nu sunt cuantificate din punct de vedere economic. El poate prospera in aria de actiune a legilor economice ale productiei de bunuri substantiale si servicii. fara turism. este cel al zonelor cu sate pescaresti 'moarte' ori al oraselor manufacturiere din nordul 'Noii Anglii' (SUA) si din provinciile Canadei maritime. vulcani impresionanti etc. De asemenea. Faptul ca resursele turistice sunt reinnoibile si au o permanenta valoare economico-sociala. in acest sens. care au beneficiat de noi posibilitati economice ca rezultat al dezvoltarii turistice. prin intrebuintarea lor. culturala si ofera. unde agricultura traditionala nu poate concura cu agricultura moderna). ape oceanice calde si nepoluate.exemplu. aerul nepoluat) si pentru care industria turistica nu plateste in vederea achizitionarii lor. un alt exemplu. dar exista resurse turistice 'libere' (plaje exotice deosebite. Frecvent. unde economia traditionala s-a prabusit in concurenta cu noua tehnologie (sugestiv. este cazul turismului dezvoltat in Alpi. Sau.

nu sunt revendicate de alte industrii. Iata de ce, turismul pare sa fie singura alternativa, alaturi de o agricultura specifica, in cele mai multe din Insulele Caraibe, de exemplu. Desigur, turismul nu intrebuinteaza numai resurse refolosibile / regenerabile, ci s i din cele neregenerabile (petrol, carbune, gaze s.a.). Totus i, turismul nu este un domeniu energo-intensiv, fata de alte sectoare economice. Cu toate acestea insa, astazi mai mult ca oricand, modul de gandire dupa care resursele pentru alte industrii, in special resursele nerefolosibile si neregenerabile, sunt limitate, si, opus acestora, resursele turismului/recreerii sunt daruri nesfarsite ale naturii, se dovedeste a fi incorect. Cu un timp relativ scurt in urma am invatat lectia amara a diminuarii calitatii existentei noastre. Am invatat ca abundenta resurselor (incluzand chiar s i pe cele refolosibile) este iluzorie, ca toate resursele sunt limitate si cer o atenta planificare a intrebuintarii lor, buna organizare si protectie. Am observat faptul ca actiunea umana poate avea nu numai efecte pozitive, ci si tot mai des un impact negativ asupra calitatii resurselor, sanatatii si calitatii vietii. Lipsa de discernamant in amenajarea si dezvoltarea unor zone turistice, excesul in dimensionarea afacerilor agricole si industriale, care agreseaza mai mult sau mai putin sistemul resurselor oferite de natura, au dus la neglijarea unui alt fapt important, cel al relatiei dintre om si

mediul natural de care este strans legat. Mediul fizic din natura inconjuratoare nu poate fi privit exclusiv ca sursa a prosperitatii prin diminuarea sa continua, ca o arie de expansiune economica exponentiala. Se impune o schimbare in atitudinile noastre fata de acest mediu, fata de rolul acestuia in petrecerea pretiosului timp liber ce-l avem la dispozitie. Deci, natural sau fizic, mediul trebuie privit nu numai ca o sursa de materie prima, ci si ca o sursa de bucurie, destindere si revigorare psihica.

Pentru a sti mai concret despre ce este vorba, se impune o abordare sistemica a resurselor turistice naturale. Sub acest aspect, in anul 1950, Marion Claswon a propus o clasificare a
resurselor naturale pentru recreere1 , care mai tarziu a fost dezvoltata intr-o lucrare, in colaborare cu

Jack Knetsch. Dupa aprecierea specialistilor mentionati, atractiile naturale pot fi subInpartite in trei categorii: climat, peisaj (decor) si fauna. Climatul. Soarele s i apa au constituit din totdeauna atractii naturale de mare interes. Odata ce transportul feroviar a devenit realizabil, caile ferate au fost construite rapid, legand mediile urbane mai mari sau mai mici din interiorul tarilor si continentelor spre regiuni litorale cu plaje accesibile, asa incat oamenii s-au putut indrepta spre acestea din urma in grupuri tot mai numeroase. Planeta noastra dispune de o multime de plaje celebre, cum sunt: Blackpool si Brighton in Anglia, Scheveningen in Olanda, Deauville in Franta, Atlantic City in SUA, precum si multe altele. Aceste plaje sunt relativ apropiate centrelor populate majore s i de aceea sunt ieftine si usor de gasit. Plajele sud-europene au fost din totdeauna populare scandinavilor, ale caror tari de origine se caracterizeaza printr-un climat cu ierni lungi, reci si intunecate s i ale caror plaje, chiar si vara, nu sunt prea atractive. As a se si explica de ce, in cadrul bazinului turistic traditional al Europei

tot in bazinul mediteranean. Hawaii. inca din anii '30. insulele: Cipru. ci si pentru restul populatiei atrasa de soare si apa.Costa de Azur. complet echipata cu jocuri. principalul flux turistic este cel ce porneste din nord spre bazinul mediteranean2. prima fiind deschisa la Skegness in 1936.absorb si pot asigura conditii pentru 10-15 milioane turis ti anual. Se adauga acestor regiuni de coasta. Creta si Cycladele (care apartin Greciei). Coasta Brava (Catalania Spaniola) si Coasta del Solo (Malaga) . Teritoriile sudice care integreaza zonele cu plaje au devenit tot mai populare. Coasta Lidi (de la Marea Adriatica). Unele organizatii au folosit in scop propriu dorinta publica pentru soare si plaje. in Anglia au fost organizate 'taberele de vacanta Butlin'. Taberele Butlin sunt inca operative si astazi. De fapt. zona mediteraneana reprezinta cea mai mare localizare turistica mondiala (1/3 din incarcatura turistica mondiala si aproximativ 1/2 din cea regional-europeana). . Astfel. Mexic si Caraibe au ajuns sa atraga vizitatori tot timpul anului pentru vacante sau vizite pe vasele de croaziera. elemente de distractie si de amuzament. Marii poli turistici ai bazinului mediteranean . conturandu-se ca un segment distinct si sigur al pietei turistice. alaturi de Corfu. nu numai pentru oamenii bogati ce si-au stabilit resedinte secundare in perimetrul acestora.Occidentale. Plajele din Florida.

datorita reziduurilor s i scurgerilor poluante din conducte s i canale. deviza Clubului Med este de 'a inapoia vizitatorilor din mediul urban. ci si din motive sportive. Din informatiile pe care le detinem. de exemplu: Copacabana in Rio de Janeiro (Brazilia). Pentru plaje mai putin . dar fara ipocrizia lor'. precum s i a pierderilor de hidrocarburi din vasele de transport maritim. Primul Club Med deschis in 1949 la Majorca a inaugurat seria de peste 80 de cluburi existente in prezent in jurul lumii. Altele au devenit excesiv de aglomerate. Waikiki (Hawaii) sau Surfers Paradise pe Coasta de Aur a Australiei. Montego Bay (Jamaica). incat vizitatorii trebuie sa plateasca pentru a le folosi (de exemplu. un Club Med nu dispune de un sistem organizatoric absolut al distractiei oferite. cum sunt: navigatia si skiul nautic. dar fiecare caz ofera o larga varietate de activitati sportive libere.O componenta importanta a pietei internationale a plajelor o reprezinta Clubul Mediteranean (prescurtat Club Med). exista astazi o multime de plaje recreative renumite in lume. Din pacate. in acord cu una din brosurile sale publicitare. satele trecutului cu toate libertatile lor. Din perspectiva acestei motivatii. aflati in vacanta. De aceea. unele plaje au fost puternic poluate. Multi indivizi viziteaza plajele nu numai pentru soare. plajele de pe Riviera Italiana au devenit adevarate suprafete de aglomerari publice).

iar daca cineva dores te rezervare de acces .aglomerate o persoana poate plati pentru accesul zilnic.

in Dolomitii italieni) etc. asa cum s-au poluat plajele. ca elemente . in calitatea sa de componenta structurala a bazinului traditional al Europei Occidentale. in prezent cererea pentru acest minunat sport de iarna pare sa fi atins un nivel al saturarii sale. cu partii si telescaune. poate aranja acest lucru prin apartenenta la un club care detine o parte a plajei. elvetiene (Davos.pe plaja. industria austriaca a skiului s-a triplat in acest interval s i dispune de peste 1500 de instalatii pe cablu pentru skiori). Sub acest aspect. Termenii 'decor' si 'peisaj' sunt sinonimi. Aici. de exemplu. Intr-adevar. constituie cel mai important spatiu turistic montan din intreaga lume (cu cca. Decorul (peisajul). skiul a reprezentat cea mai dinamica atractie din ultimii 25 de ani (de exemplu. ei desemnand combinatii ale variatelor resurse naturale. Crans-Montana). clima si plajele nu reprezinta singura combinatie care atrage turis tii. Schiorii cauta zapada si inaltimi in perioada de iarna. tot asa se pot polua si muntii. Calitatea de membru in club permite accesul la o anume parte a plajei pentru un sezon.13 milioane de primiri anuale). Megcve. Cu siguranta. zona arcului alpin din Centrul Europei. deoarece. Totusi. in cadrul carora interventia omului se face tot mai simtita. la loc de frunte se situeaza renumitele statiuni franceze (Chamonix. Aix le Bains). italiene (Cortina d'Ampezzo. austriece (Innsbruck). ceea ce sporeste optimismul multora.

Apa.ale unui intreg. dar in masura mult mai mica decat cei care au nevoie de soare pentru plaja sau de zapada pentru skiat. vulcanii (Vezuviu in Italia). . sa-i escaladeze si doreau sa-i admire asa cum erau. cum este skiul. de exemplu. fara a avea nevoie de sporturi inventive. poate fi de asemenea o atractie decorativa. gheizerele si ghetarii Islandei sau gheizerul Old Faithful (batranul credincios) din parcul national Yellowstone (SUA). formatiunile stancoase (Stanca Ayer din Australia). sunt preocupati de climat. Turistii care se deplaseaza in zone de decor natural. europenii au fost atrasi de Alpi. Vizitatorii din munti doreau sa le parcurga traseele. recifele de corali (Marea Bariera de Corali . Districtul Lake (Anglia).Africa). Cascada Victoria pe r 穹 l Zambezi (Zimbabwe . iar nordamericanii de M-tii Rocky. Dupa ce trenurile au usurat calatoriile la distanta.SUA). cum ar fi: canioanele (Marele Canion din Arizona . cum sunt muntii. ceea ce este un motiv pentru care turistii graviteaza spre destinatii cum sunt: Cascada Niagara (SUA si Canada). privita separat de cea marina. Si in acest caz dezvoltarea societatii si-a pus amprenta. asa cum se intgpla si cu alte localizari naturale.Australia) etc. Si astazi muntii inca atrag oameni pentru frumusetea lor naturala.

sau in timpul unei deplasari pentru a vedea pinguinii din Antarctica. Acesti turisti. de asemenea.Turistii mai sunt atrasi. 6. cum ar fi: Serengeti (Tanzania). Si in acest caz constatam o diversitate de manifestare a relatiei dintre om si natura. precum si pentru a vedea ciresii infloriti din Japonia. Unii percep fauna ca ceva de observat s i admit in timpul unei vizite printr-un parc african.2. nu de putine ori. Fauna constituie o alta atractie naturala. Mlastinile Angliei atrag alte tipuri de oameni. de ce nu. sau Ardeni (Belgia). pot fi o sursa importanta de venituri guvernamentale. obtinute din taxele platite pentru permisele de vanatoare s i pescuit. padurile tropicale trezesc interesul altora. Murchison Falls (Uganda).3. sau lalelele din Olanda. Kruger (Africa de Sud). Resursele turistice antropice Alternativa atractiilor naturale este cea a atractiilor artificiale. Alti turisti apreciaza fauna prin ceva prins la capatul unditei sau Inpuscat cu o arma de vanatoare. Dunarii si Deltei acesteia. ori diferitele forme de fauna int 稷 nite intr-o excursie de-a lungul Amazonului si. ursii polari arctici. Fauna. de peisajele multicolore ale toamnei din Noua Anglie (SUA). create si organizate de . iar altii prefera des ertul.

oameni. Acest tip de turism este numit uneori 'turism urban'. Este insa greu de . Multe oras e atrag turistii pentru ca sunt locuri cu o activitate diversificata si constanta ce poate incanta vizitatorii.

cu rezonanta turistica deosebita. .SUA). Chiar si bisericile sau catedralele pot castiga bani suplimentari. de destinatii. Unii prefera sa viziteze monumente. atrag alti turisti. Sunt insa si cazuri cand obiectivele turistice au suferit din cauza turistilor. prin intensitatea atractiei. cum ar fi: Turnul inclinat din Pisa (Italia). dispun de o lista impresionanta. ori pentru a admira Turnul Eiffel sau Palatul Versailles? Marile orase ale lumii. sau pe fostele cgpuri de batalii ca Gettysburg (Pennsylvania . precum Castelul Windsor din Anglia. Cele cu renume mondial includ: Muzeul Britanic din Londra. precum Williamsburg (Virginia . Alti turisti prefera muzeele.SUA) ori Waterloo (Belgia). intretinerea si conservarea unor cladiri istorice sunt sprijinite adesea de turistii vizitatori. ca Versailles in Franta. precum Arcul de Triumf din Paris. Altii se perinda prin sate-restaurant.aflat daca vizitatorii aleg orasele pentru activitatea lor sau pentru bunurile lor fizice. amenintat cu prabusirea sa cauzata de supratasarea terenului de la baza ruinelor cel reprezinta. Palatele. Turis tii viziteaza Parisul pentru atmosfera sa. obiectivul istoric Stonehenge din Anglia. De exemplu. si castelele. a fost Inprejmuit cu un gard de protectie. Mai mult. ruinele romane din Bath (Anglia) sau turnurile Eiffel din Paris ori cel al Londrei. permitand turistilor sa strecoare monezi in asa-numitele 'cutii ale milei'.

Muzeul Louvru din Paris. Altii prefera contactul cu culturile inca existente. Unele festivaluri sunt de esenta religioasa. Aici pot fi incluse: Kremlinul din Moscova. Stonehenge din Anglia. cum sunt: Festivalul de la Edinburgh. Unii turisti includ ca prioritate vizitarea bibliotecilor sau universitatilor istorice. de asemenea. templele maiase din Mexic sau Maciu Piciu din Peru. Multi turisti sunt atrasi de locurile civilizatiilor disparute sau de locuri arheologice. Dintre acestea.de la Oberammergan in Germania .Muzeul German din M・chen. Locuri sau constructii religioase atrag.este apreciat ca unul din cele mai celebre. cu o vechime organizatorica de peste 350 ani si o periodicitate. Jocurile pasiunii . marocanilor din Marrakesh sau ale olandezilor din Pennsylvania. de 10 ani. Sarbatoarea din octombrie din M・chen sau Festivalul apelor din Stokholm. o multime . Parlamentul din Londra. precum: piramidele din Egipt. de asemenea. Mardi Gras in New Orleans. Constructiile guvernamentale sau politice atrag. Muzeul National de Antropologie din Mexico City. turistii. Numeroase festivaluri se inscriu in ansamblul atractiilor pentru nenumarati turisti ai globului. Casa Alba din Washington sau Palatul Parlamentului din Bucures ti. precum s i Muzeul Stiintei si Industriei din Chicago. cum sunt cele ale bascilor din Pirineii spaniolofrancezi. Carnavalul de la Rio. de obicei.

spre Vatican (Roma). dansul si teatrul atrag. poate constitui un important stimulator de turism. dupa aprecierile multor analisti. incluzand Parisul.pentru sculpturile lor in roca. Corul barbatilor vienezi. In aceasta categorie putem include si mormintele sfinte religioase. Irlanda .pentru ceramica lor. Muzica.de turisti. Londra si New York. In sfars it. fapt cei confera o mare . Realitati si perspective ale potentialului turistic romanesc Intre tarile din centrul s i estul Europei.pentru panza. dansurile populare din multe tari europene si teatrele marilor oras e. cu o pondere importanta a muncii manuale deosebit de creativa. nu ar putea supravietui fara turisti. indienii Cherokee si Navajo . putem nominaliza: Italia . foarte multi turisti.pentru cristalul de Bhoemia. Cehia . Cu titlu de exemplu. Romania este considerata ca tara inzestrata cu cele mai bogate si variate resurse turistice naturale si create de om. artele.renumita prin obiectele de pielarie. ca cel de la Fatima (Portugalia) si Lourdes (Franta). 6. productia unor obiecte de arta si artizanat. Baletul marelui teatru din Moscova. Westminster Abbey (Londra) si Templul Mormon (Salt Lake City SUA. statul Utah). iar eschimosii canadieni . la randul lor.3. Madrigalul bucurestean.

disponibilitate pentru turism. guvernator al . Acest adevar are si mai mare greutate cand este recunoscut de personalitati care au evaluat perspectiva turismului romanesc la fata locului. 'Cred ca Romania are un potential nelimitat in ce priveste industria turismului .remarca Richard B.Lamm.

Dispuneti de o tara care are atat coasta Marii Negre. Depresiunea Transilvaniei .este inconjurata. care ne-a vizitat tara. Inpreuna cu alti factori naturali de cura. In centrul tarii. cu numeroase specii de interes stiintific.statului Colorado din SUA. Predeal. inegalabile monumente istorice de arta si arhitectura etc. Poiana Brasov s . dealuri s i coline. ca o cetate. De-o parte si de alta a muntilor. el poate satisface. armonios Inbinate pe teritoriul tarii. o clima favorabila practicarii turismului in tot cursul anului. cat si zonele montane si care sunt la mai putin de 200 km unele de altele. iar din adancurile lor tasnesc izvoare de apa minerale si termominerale care. si cele mai sofisticate preferinte ale diverselor segmente ale cererii turistice interne si internationale1. flora si fauna bogate. printr-o multitudine de forme de turism. un adevarat br 穹 de livezi si vii pe rod.).cea mai mare depresiune intramontana din Europa . o tara care are diversitatea montana a Elvetiei si a Rivierei franceze in acelasi spatiu'.a. inclinandu-se usor spre doua .. coboara ca niste contraforturi spre imensitatea lanurilor din cgpiile si luncile tarii. de cununa Muntilor Carpati. unde se poate schia timp de 3-4 luni pe an in statiunile renumite si peste hotare (Sinaia. constituie baza dezvoltarii a numeroase statiuni s i localitati balneare. Acest potential turistic valoros se concretizeaza in diverse si spectaculoase forme de relief.

a. numeroase orase si sate pastratoare de vechi traditii.) s-au dezvoltat statiuni montane. speoturism. dispun de o densa retea de vai longitudinale si transversale. de exemplu. drumetii pe poteci marcate. Semenic. Ceahlau. biserici si manastiri.atractii turistice de exceptie: Delta Dunarii si Litoralul Marii Negre. Rodna s. Fagaras . de pasuri si trecatori care au favorizat construirea unor drumuri modernizate sau forestiere. cu altitudini relativ reduse (doar 8. vanatoare. Stana de Vale. Parang. Predeal sunt cele trei statiuni montane si de sporturi de iarna lansate deja in turismul international. iar Semenic. Paltinis . prin urmatoarele particularitati: sunt usor accesibile. Poiana Marului si .a. alpinism. situri si cetati dacice si romane. ca. Muntii ocupa 36% din suprafata tarii si concentreaza un potential turistic de exceptie. palate si castele medievale. Borsa. Retezat. Carpatii Romaniei prezinta unele particularitati care le confera multa originalitate s i atrag cele mai variate categorii de turisti. Durau.5% din muntii Romaniei depasesc 1500 m altitudine). Sinaia. Toate masivele montane din Carpatii romanes ti sunt atractive din punct de vedere turistic. Romania este bogata in locuri si monumente istorice. amatori de sporturi de iarna. Postavarul si Piatra Mare. Poiana Brasov. La poalele sau pe culmile unor masive (Bucegi. s-au construit cabane. pescuit sportiv s.

se trateaza mai toate afectiunile corpului omenesc. adevarate unicate nationale s i europene. Vatra Dornei. Germisara.a. Slanic Moldova. namolurile s i gazele terapeutice (mofete). iar mai recent. precum vulcanii noroiosi din zona Berca-Arbanasi (judetul Buzau). cei 12 Apostoli din Muntii Calimani (judetul Suceava). pes tera si ghetarul de la Scarisoara (judetul Alba). Potentialul balnear reprezinta o adevarata 'uzina de sanatate' a Romaniei. din secolul trecut. pentru efecte curative deosebite. climatul si topoclimatul. Un interes aparte in peisajul natural al tarii il reprezinta monumentele naturii. Statiunile balneare si-au castigat un firesc si binemeritat renume pe plan intern si international. la Baile Felix. la care se mai adauga. Pietrele Doamnei din Muntii Rarau (judetul Suceava) s . Eforie Nord si Mangalia. Principalii factori naturali de cura din Romania sunt apele minerale si termominerale. stanci cu forme bizare din Muntii Bucegi (judetul Prahova). De aproape 2000 de ani se fac tratamente balneare la Baile Herculane. Babele si Sfinxul. Tusnad.Muntele Mic bat la poarta consacrarii internationale ca statiuni din generatia a doua. In statiunile balneare din Romania. Covasna. Litoralul romanesc al Marii Negre se inscrie cu un potential turistic deosebit in peisajul . raspandite pe intreg teritoriul tarii. lacurile cu proprietati terapeutice si apele minerale pentru Inbuteliere raspandite pe intreg cuprinsul tarii.

cu plaje intinse si nisip fin.natural al Romaniei. Expunerea la soare este asigurata pe toata durata .

marea fara maree. Venus. Tomis. iar valurile sunt frecvente in statiunile romanesti (Mamaia. sau pe noul pod rutier si feroviar de la Fetesti-Cernavoda peste Dunare. foarte multe zile insorite s i temperatura moderat de calda. pe podul Giurgeni-Vadu Oii. Callatis . Neptun. deosebindu-se sub acest aspect de litoralul bulgar.zilei. Apoi. Eforie Nord. cu ruinele celor mai vechi orase din Romania (sec. de pilda. litoralul romanesc. sau dinspre aeroport spre Constanta ori Bucuresti. cu numeroase rezervatii naturale. istoric. plaja este umbrita in mai multe zone. intre Navodari si granita cu Bulgaria. De asemenea. Saturn si Mangalia). iar valurile inseamna talazoterapie. Techirghiol. Ca peisaj. locuri de interes arheologic. spre deosebire de statiunile de pe tarmul Adriaticii. Inprejurimile sunt remarcabile. o buna infrastructura. datorita lacurilor cu namoluri sapropelice si apelor mezotermale. Costines ti. in ultima parte a zilei. Eforie Sud. Olimp. Din mai pana spre sfarsitul lunii septembrie. Jupiter. Cap Aurora.VII-VI inainte de Hristos): Histria. acces usor pe s oselele de coasta spre aeroportul international Mihail Kogalniceanu. ofera plaja sa de exceptie. unde. litoralul romanesc asigura si posibilitatea efectuarii tratamentului balnear. favorabila inotatorilor. Marea Neagra nu este atat de poluata ca Marea Mediterana. de exemplu. unde acest fenomen este inexistent.

Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. In esenta. insule s i ostroave. a fost instituita . Delta Dunarii starneste interesul atat prin Inbinarea apei cu uscatul. dar mai ales lumea pestilor de apa dulce si a sturionilor ce urca pe Dunare pentru a-si depune icrele. din care se detaseaza Cazanele Mari si Mici. Pentru conservarea ecosistemului deltaic. dar s i din alte zone ale tarii. iubitori de plante si animale. prin locuitorii si asezarile ei omenes ti. Nascuta prin rasfirarea apelor Dunarii inainte ca fluviul sa se verse in Marea Neagra. Delta Dunarii invita la excursii la care participa amatorii de pescuit. Aceasta . martor al multor framantari si evenimente din viata poporului roman. rare. prin lumea pestrita a mamiferelor si pasarilor ce populeaza zavoaiele din lunca. chei si defilee. situata la circa 120 km de Constanta. cat si prin intreaga flora si fauna ce o populeaza.Dunarea. de linis te si soare. aici se organizeaza frecvent excursii cu turistii sositi pe litoral. oaspetii Romaniei se vor int 稷 ni cu mirifica Delta a Dunarii. se constituie ca o valoroasa pastratoare de potential turistic prin cursul sau. Batranul Danubiu sau Istros. fara egal in Europa si cu elemente distincte fata de toate deltele din lume. presarat cu coturi s i meandre. fluviul incarcat de istorie si legende. La gurile Dunarii. care conserva un potential turistic aparte. Ea este un original si interesant colt din tara.

sub un control strict. Humor. in sate si pe anumite trasee turistice. turismul se exclude din cele 16 zone strict protejate. Arbore . Sucevita. zona Bucovina sau Moldova de Nord a primit premiul Pomme d'Or. Atractiile cultural-istorice ale Romaniei sunt bogate si raspandite pe intreg cuprinsul tarii: in orase. Alaturi de manastirile pictate. sunt bisericile si manastirile cu picturi murale. De o valoare incontestabila. trofeu ce se pastreaza in muzeul manastirii Moldovita. un deosebit interes turistic. Moldovita. precum si in zonele de tranzitie (economice). istoric s i arhitectonic il suscita toate celelalte lacasuri de cult . in zonele tampon.presupune ca turismul se desfasoara numai pe principii ecologice. dar se poate practica. acordate de FIJET. Pentru felul cum au fost pastrate si conservate aceste comori ale artei universale. atat in interior cat si in exterior. Voronet.sunt pagini ale unui album de arta si arhitectura ce se destainuie vizitatorului intr-o forma si un registru nemaiint 稷 nit in alta parte a Terrei. recunoscuta pe plan universal. din nordul Moldovei sau din Bucovina. in aceste zone sunt permise toate activitatile economice care nu afecteaza in mod direct sau indirect echilibrul ecologic natural al ecosistemului deltaic. Coerenta picturilor si succesiunea personajelor confera tablourilor de pe peretii acestor comori de arta si arhitectura titulatura de biblie ilustrata.

olaritul. Neamt. dintre ele la loc de cinste situandu-se manastirile nemtene: Agapia. Iza si Viseu. sunt numai cateva din elementele unui fond cultural stravechi. sau a altor domnitori de seama. Ele dateaza din vremea unor domnitori gloriosi. la Balti si in Ucraina subcarpatica. Petru Rares. pictura murala veche. precum Stefan cel Mare s i Petru Rares (sec. int 稷 nite pe vaile Mara. Constructii insolite. varietatea folclorului literal si coregrafic. in teritoriul Republicii Moldova. si se conserva la Orhei sau Soroca. Arhitectura populara. la Cernauti.al XVI-lea). aceste porti si biserici sunt adevarate capodopere in satele Surdesti (cea mai inalta constructie din lemn din tara si una dintre cele mai . reprezentand o inestimabila valoare artistica s i turistica in zona Maramures. pe meleagurile romanesti. sunt asezate intr-un cadru natural pitoresc si pastreaza comori de arta s i amintiri neasemuite. cojocaritul.monahale. iconografia pe lemn si sticla. situate in judetul Neamt. arta de cioplire a lemnului si de prelucrare a textilelor. Secu. perpetuat peste veacuri s i ajuns nealterat pana in zilele noastre. Ecoul acestor amintiri razbate si de cealalta parte a Prutului. in numeroase sate in majoritatea lor locuite de urmasii urmasilor lui Stefan cel Mare. Varatec. vremelnic. Portile frumos mestes ugite s i bisericile de lemn au dus faima Maramuresului peste hotare. Sihastria. Oas si nordul tarii. portul popular. inconjurate astazi. cu origini dacice.

cu precadere in Muntii Orastiei. medievala (Bras ov. Cetatile taranesti din Transilvania. Dumbraveni. Intre celelalte provincii istorice ale Romaniei. capitala primului stat dac centralizat si independent. Dintre ele sunt renumite cele de la Biertan. in Dobrogea. in |ara Hategului. Medias s. capitala provinciei Dacia romana). ale Ulpiei Traiana Sarmizegetusa. Timisoara.). O atractie deosebita prezinta cetatea Sighisoarei . Ieud s. Sibiu. Targu Mures. Baia Mare s.a. de regula in jurul unei biserici. Oradea. Ele conserva vechi elemente din arhitectura medievala a Transilvaniei.a. in Banat.a. Sunt monumente de arhitectura de un specific aparte. Apulum-Alba Iulia s. romana (ruinele oraselor romane Napoca-Cluj.). mestesuguri. durate din perioada daco-romana (ruinele cetatii Sarmizegetusa Regia. moderna si contemporana. si la fel de valoroase turistic sunt raspandite in toate zonele tarii. Transilvania este cea mai bogata in vestigii si monumente istorice romanesti. Vadu Izei. Potaissa-Turda. ca si obiceiuri. Sugatag.unicat national. Numeroase alte monumente istorice de arta s i arhitectura sunt raspandite la poalele . traditii. Bogdan Voda. Agnita. Siturile si cetatile dacice si romane pentru trecutul istoric al tarii.a. construite. Berbes ti. Alba Iulia.inalte din Europa).

Ploiesti etc.Carpatilor. ClujNapoca. vechi capitale ale Tarii Romanesti. Timisoara. Radauti) sunt specializate pe anumite profile (arta. arta populara.a. Unele dintre ele (din totalul de circa 500) conserva raritatile floristice si faunistice din tara (ex. loc sacru unde sunt pastrate ramasitele pamantesti ale regelui Carol I de Hohenzolern s i ale familiei regale. Sinaia. Muzeul 'Delta Dunarii' din Tulcea s. Iasi. Curtea de Arges. Oradea. Targu Mures. Dar asemenea monumente se int 稷 nesc si in marile orase ale Romaniei: Bucures ti. Bran ('castelul lui Dracula') ca si cele din alte orase: Ias i. Intre acestea. Targu-Mures. la Cozia. Unicat european si chiar mondial pot fi considerate si biserica Densus (judetul Hunedoara). de la poalele 'Alpilor' Transilvaniei. opera arhitectului francez Leconte de Nouy. in Oltenia de sub Munte. sau castelul Huniazilor din orasul Hunedoara. iar altele (Sibiu. Brasov etc. de un farmec aparte si invaluita in misterul legendei este biserica manastirii Curtea de Arges. Muzeul Marii Negre din Constanta. Timisoara . colectii: lemn si produse din lemn .). . Adapostesc descoperirile arheologice si alte marturii istorice. Constanta. Cgpulung. Muzeul de Istorie naturala 'Grigore Antipa' din Bucures ti. Pitesti.Cgpulung Moldovenesc. Bucuresti. Targovis te. Brasov. Muzeele si casele memoriale. O atractie deosebita pentru vizitatorii Romaniei o reprezinta palatele si castelele din Bucuresti.

vinuri . ceasuri. dramaturgii: Ion Luca Caragiale (Haimanale. istoricul Nicolae Iorga (Botosani.Iasi). Arta populara romaneasca este o vie reflectare a frumusetilor naturale ale tarii. stiinte ale naturii.Sighetu Marmatiei.Murfatlar etc. Iasi.BistritaNasaud). Mentionam. de asemenea. Oradea. Eugen Ionescu (Bucuresti). poetii: Vasile Alexandri (Mircesti. George Calinescu (Bucuresti). Cele mai renumite se gasesc in Bucuresti. jud. Mihai Eminescu (Ipotesti. multimea muzeelor cu un profil complex aflate in mai toate orasele Romaniei. jud. in fiecare oras -res edinta de judet este amenajat un muzeu cu profil complex .Gorj).). jud.Prahova). . a istoriei zbuciumate si a spiritualitatii poporului roman. Cele mai multe case si muzee memoriale din Romania evoca viata si activitatea unor personalitati ale civilizatiei nationale.arheologie.cu piese de rezistenta adunate de pe teritoriul judetului. Cantece s i jocuri. Nichita Stanescu (Ploiesti). jud. pictori si sculptori: Nicolae Grigorescu (Cgpina. jud. Ploiesti. petrol . arta populara . de altfel. jud. istorie. Beius. Ionel Pavlea (Alexandria).Bacau).Prahova). Botosani). jud. obiceiuri. Constantin Brancusi (Hobita. jud. George Cosbuc (satul cu nume omonim.Ploiesti. Cluj-Napoca (Muzeul Transilvaniei). muzicienii: George Enescu (Liveni. costume populare. fost Hordou.Bistrita-Nasaud). jud.Botosani) etc. Craiova. prozatorii: Liviu Rebreanu (satul cu nume omonim.

Botos ani. la Deva (jud.a. Deosebit de agreabila este calatoria in Romania cand coincide cu desfasurarea unor serbari sau manifestari folclorice. Sfarsitul de an si inceputul Anului Nou este 'salutat' cu traditionalul Revelion. la Huta .Hunedoara) are loc un festival al formatiilor de dansatori populari . marcand in acest fel realizarile de peste an. cu care prilej in marile restaurante din Bucuresti sau din orase. in timp ce in februarie. Sibiu.) sau cu ocazia unor manifestari populare traditionale.sarbatoarea primului taran care iese la arat) se desfasoara. Oas. la care tineri si varstnici petrec. prin partile jud. tot in aprilie. In luna ianuarie. Oltenia de Nord s.traditii etc. mandra gradina. canta si danseaza toata noaptea. prilejuit de Alaiul nuntilor de pe Bargau. zeci de mii de turisti participa la Sgbra oilor. Suceava.Bistrita-Nasaud) oaspetii pot admira o parada a obiceiurilor traditionale legate de nunta la romani. in Maramures. in statiunile pentru sporturi de iarna s i chiar pe litoralul Marii Negre se organizeaza masa de revelion. se poate participa la festivalul-concurs al cantecului popular moldovenesc Satule. Un vechi obicei de primavara dedicat harniciei plugarilor (Tanjaua . In mai. pot fi admirate in muzeele de profil (Bucuresti.numit Calus arul transilvanean. la Hoteni. Maramures. la Bucecea. Braila). din Delta Dunarii. In martie. in satele pastratoare de traditii (din Bucovina. la Prundul Bargaului (jud.

la traditionalul Targ de fete de pe Muntele Gaina. Jiule.Alba. cu cantece si dansuri. de Sfanta Maria. cu produse de artizanat si.Maramures) .V 稷 cea). la MagoajaChiuesti (jud. in luna decembrie. Dar cei mai multi turisti aleg. Suceava si in alte zone din . In iunie. Avram Iancu. poezii si dansuri. figura haiducului Pintea. supranumit 'Craiul muntilor'. Multe casnicii se infiripa in urma acestei sarbatori. Botos ani. desigur. in inima Carpatilor. Pe meleagurile natale ale marelui sculptor Constantin Brancusi.Cluj). localitatile in care se pastreaza datini si obiceiuri cu prilejul Craciunului s i Anului Nou la Sighetul Marmatiei. la Targu Jiu (jud. prin vechi cantece.Certeze (jud. In septembrie.Hunedoara) o mare sarbatoare populara nationala consacrata conducatorului revolutiei romane din Transilvania (1848-1849). pe malul tau. totodata.Satu Mare). spre jud.Hora de la Prislop (jud. in octombrie suntem invitati la festivalul cantecului popular din Gorj. are loc manifestarea populara Pintea Viteazu. jocuri si port popular din mai multe judete ale tarii se desfasoara la mijlocul lunii august. O frumoasa sarbatoare populara . Tot in septembrie are loc la Tebea (jud. care evoca. stravechea manifestare pastorala prilejuita de plecarea oilor la munte.Gorj). Foarte multi turis ti (celibatari) se indreapta in iulie. luptator pentru dreptate sociala. creatorii de arta isi dau int 稷 nire cu admiratorii lor la targul de ceramica populara Cocosul de Horezu (jud.cu cantece. si din judetele vecine.

legaturile facandu-se prin . pe valea Buzaului. Prut s. Lotru (Ciunget). in defileu. cum ar fi drumul transfagaras an (2040 m altitudine maxima). Giurgiu. E 85. E 79 etc. ca si ruinele podului Inparatului Traian. Arges (Vidraru). Bistrita (Izvorul Muntelui). Reteaua nationala de cai ferate. de la Drobeta Turnu Severin. Multe dintre ele (E 60. Giurgeni-Vadu Oii.a.) sunt tronsoane ale unor drumuri europene. Numeroase realizari de arta inginereasca durate in Romania. drumurile transmontane. viaducte si serpentine spectaculoase. se desfasoara ca un sistem concentric in interiorul si exteriorul arcului Carpatilor romanes ti. de la Turnu Ros u la Cozia. Siret. face legatura intre principalele centre emitatoare de turisti si zonele. obiectivele si statiunile turistice. construit de catre Apollodor din Damasc. cu poduri. in mare parte dubla si electrificata. podurile peste Dunare de la Fetes tiCernavoda. cu cea sudica sau cu Orientul Mijlociu si Apropiat. se constituie in tot atatea atractii turistice ce impresioneaza vizitatorii. cel roman de la Novaci la Sebes (2100 m altitudine maxima) sau cele de vale: pe Jiu. Somes . facand legatura intre Europa centrala si vestica. Mentionam: marile baraje hidroenergetice de pe Dunare (Portile de Fier) de pe Olt.. Buzau. Reteaua nationala de sosele si drumuri. pe Olt.tara. pe Valea Prahovei.

hanurile. (in Bucuresti).a. hotelul 'Casa cu lei' din Constanta s. s . Romania dispune de patru aeroporturi de interes international (Bucures ti-Otopeni si Bucuresti-Baneasa. motelurile amenajate in vechi castele sau cetati ori in preajma unor locuri monumente istorice. . Muresului. asa cum se prezinta cele situate pe vaile Oltului. 'Europa'. traditional romanesc. Jiului.).a. atractii naturale de exceptie (complexul turistic 'Lebada'. Valorificare s i conservare. De mare atractie si cu iz medieval. Cris ului Repede s. din lantul mondial omonim. Mihail Kogalniceanu-Constanta s i Timisoara) s i de 14 aeroporturi deschise traficului intern. Hanul Sucevita (jud. 'Rex'. in ferme agroturistice. Bistritei. Moldovei. a 288. in sate turistice sau la particulari. Hanul lui Manuc din Bucures ti.a. Hanul 'Casa Arcasului' (jud. Intre acestea. pe intreg cuprinsul tarii. hanul 'Tihuta' presupusa resedinta a lui Dracula (jud. sunt hotelurile. 'Bucuresti'.656 locuri de cazare. 'Flora'.liniile transcarpatice. din statiunile de pe litoral: Mamaia. repartizate pe diferite tipuri de unitati.a. Foarte solicitata este cazarea in pensiuni. Punerea in valoare a acestui imens potential turistic poate fi apreciata prin prisma existentei (la 31 iulie 1996). Eforie Nord sau Neptun (toate de 4 stele).Suceava). adevarate opere de arta inginereasca. Hanul Ancutei. 'Neptun' s.Bistrita-Nasaud).Neamt). 'Dorobanti'. se remarca hoteluri precum 'InterContinental'.

Resursele si structurile de cazare de care dispune turismul romanesc pot asigura in prezent. Rusia. Grecia s.Maramures ). in perioada 1990-1997 circa 5-6 mil. Spania. Canada. . jud. Foarte multi si-au cautat rudele din Republica Moldova.) sau extraeuropene (SUA. Valoarea turistica a potentialului natural s i cultural-istoric al Romaniei este probata si de circulatia turistica interna s i internationala. Japonia. din Israel sau din marile tari occidentale. Romania. Din 1990. Potentialul turistic al Romaniei permite insa o dezvoltare mult mai cuprinzatoare a acestui sector al economiei nationale. din tarile europene vecine. servicii pentru peste 300 mii de persoane. Italia.a. Anglia. Astfel. au pornit sa recunoasca lumea. Bogdan Voda (jud. Ungaria).Moldova.Sibiu). Crisan si Sfantu Gheorghe (in Delta Dunarii. Israel). zilnic. din tarile europene (Germania. Turcia. tarile arabe. 8-10 mil.Tulcea) s. Franta. Bulgaria. ei provenind din tarile vecine (republicile fostei Iugoslavii. In marea lor majoritate. constrans i mai bine de 45 de ani sa calatoreasca mai putin. Austria. anual. Ucraina. din Singapore pana in Australia sau din China in Statele Unite al Americii in perioada 19901997. romanii. anual.a. de turis ti romani au cutreierat meridianele s i paralelele lumii.Arges). tarile nordice. turisti straini au vizitat. Leresti (jud.Sunt binecunoscute peste hotare satele turistice Sibiel (jud. R.

de dezvoltare a spatiilor de cazare s i a bazelor de tratament din statiunile de interes national si crearea unor noi statiuni de interes local care sa valorifice factorii naturali de cura si tratament traditional. in nici un caz.. pe cateva directii principale: revigorarea turismului balnear prin actiuni complexe de modernizare a statiunilor lansate in turismul international. orientarea investitorilor romani si straini pentru realizarea de noi obiective turistice in zona montana (valorificata doar in proportie de 15-20%).Perspectiva integrarii europene.a. dezvoltarea agrementului de incinta in complexele hoteliere. dezvoltarea accentuata a turismului religios si automobilistic. Capatanii. prin ridicarea gradului de confort. Maramuresului. modernizarea infrastructurii statiunilor de pe litoralul romanesc al Marii Negre. in statiunile de odihna si sporturi de iarna existente. desfasurarea unui turism pe . Realizarile in domeniul valorificarii potentialului turistic al Romaniei sunt inca modeste si. a agrementului nautic la mare si asigurarea dotarilor necesare agrementului din statiuni. Lotrului. in perioada urmatoare. in zone noi din Muntii Apuseni. nu sunt la nivelul cerut de standardele de competitivitate. Parang s. deschiderea de noi itinerare turistice care sa puna in valoare potentialul natural si cultural-istoric al tarii. organizarea stiintifica si controlul turismului in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. eforturile se cer orientate. Pentru aceasta.

E. Ce elemente structurale reprezentative cuprinde potentialul turistic romanesc? . cat si in alte zone cu parcuri nationale si rezervatii naturale. proces in curs de realizare. Care sunt si prin ce se caracterizeaza componentele resurselor turistice naturale? 5. a resurselor turistice si cresterea calitatii serviciilor. Care sunt si prin ce se caracterizeaza componentele resurselor turistice antropice? 6. Intrebari recapitulative 1. Explicati criteriile de grupare si. Ce semnificatie au conceptele: 'potential turistic' si 'produs turistic'? 2.baze ecologice. atat in aceasta zona turistica. adevarat unicat european. cresterea fluxurilor turistice spre si dinspre tarile U. In ce consta relatiile de interdependenta dintre cerere si potentialul turistic? 3. Finalizarea actiunilor de valorificare a potentialului turistic al tarii o reprezinta integrarea Romaniei in Europa prin turism. componentele resurselor turistice. concomitent cu protectia mediului. potrivit acestora.. 4.

Rezervatie naturala . Centrul Muzeal Ecoturistic Delta Dunarii Centrul Muzeal Ecoturistic Delta Dunarii este situat in Tulcea. Localizare: Delta Dunarii / Sulina 5. Localizare: Delta Dunarii / Macin . delimitata la nord-vest de Lacul Zmeica... Construit intre anii 1869 – 1870. Poate fi vizitat in perioada mai-septembrie intre orele 10-20. Localizare: Delta Dunarii / Chilia Veche 4... cu excep... considerati lipsiti de importanta si foarte putin pusi in valoare. Localizare: Delta Dunarii / Tulcea 2. Localizare: Delta Dunarii / Sfantu Gheorghe (TL) 6. la est si sud-vest de Lacul Sinoe .Lacul Dranov . iar in perioada octombrie-aprilie intre ore.. gazduieste cabinetul de lucru al lui Eugeniu Botez. Infrastructura turistica este aproape inexistenta. Sulina mai are cateva atractii turistice inedite.Ruinele Fortificatiei Romane Rezervatie arheologica. III . la vest de C. Cimitirul Maritim Pe langa peisajele de vis si plaja unica in Europa. care se remarca prin divers. transformat in muzeu.Refugiul Uzlina .Obiective turistice din Delta Dunarii 1. monument unic in Europa. nedrept. cunoscut sub ps. 1.Lacurile Saratura I. cu voia Imperiului Otoman care stapanea la acea vreme gurile Dunarii si care a acceptat cererea locuitorilor care nu puteau merge in localita.. II. Principalele obiective turistice din zona Sfantu Gheorghe . Rezervatia Naturala Grindul Lupilor Rezervatia Grindul Lupilor este o rezervatia mixta stiintifica din cadrul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Localizare: Delta Dunarii / Sulina 7.. Biserica Sfintii Voievozi din Chilia Veche Biserica din satul Chilia Veche a fost construita in 1854.Lacuri si rezervatii naturale. Farul din Sulina Cu o inaltime de 17 metri. .Refugiul Saraturile . Farul.. Unul dintre acestea este Cimitirul Maritim... Localizare: Delta Dunarii / Sinoe 3. pe strada 14 noiembrie nr.. Muntii Macin Situati in partea de nord-vest a Dobrogei. .. Muntii Macin sunt. Farul din Sulina este simbolul orasului.

suprafaţă ce creşte anual cu 40m.Delta Dunarii. una din cele mai frumoase delte d. si formează la vărsarea in Marea Neagră . la sud de Braţul Sf. Sf. cu mai bine de 10 000 de ani in urma. Delta Dunarii La capatul celor 2800 km pe care si strabate de la izvoarele din Muntii Padurea Neagra pana la Marea Neagra. Gheorghe-Zătoane-Perişor o Periteasa-Leahova-Portiţa o Pădurea Caraorman o Pădurea Letea o refugii de pasaj Centre turistice: Sulina. unitatea morfohidrografică având o suprafaţă de 2540 km² . Dunarea a format.. Gheorghe Grinduri: o o o continentale fluvio-maritime asociate Regiune turistică cu bogat potenţial natural: o pescuit sportiv o vânătoare o agrement Rezervaţie a biosferei cu cele mai multe rezervaţii: o Roşca-Buhaiova-Hrecisca o Sf. Letea Dealurile Tulcei • sunt situate în nordul Dobrogei. datorită celor 67 milioane tone de aluviuni depuse de către fluviu. Gheorghe • altitudinea maximă este în Dealul Denistepe.8.. Gheorghe. 270 m • obiective turistice naturale: o rezervaţia naturală Murighiol o Dealurile Beştepe o bălţi . • începe la Ceatalul Chilia unde fluviul se desface în braţele Chilia şi Tulcea • cuprinde suprafeţele dintre: o Ceatalul Chilia (V) o Marea Neagră (E) o Platforma Buceagului (N) o Dealurile Tulcei (S) • câmpie deltaică • creşte în lărgime de la vest la est între partea de nord a Deltei secundare şi gura braţului Sf. Crişan. Localizare: Delta Dunarii / Sulina Delta Dunarii Fluviul Dunarea traverseaza 10 ţări şi 4 capitale pe parcursul a 2480 km.

sec. Greci. Rosetti . cu o culme de 64 km direcţia NV-SE. pietrarul negru Caraorman • grind fluvio-maritim situat între braţele Sulina şi Sf.II-VI d. Gheorghe • la 242 m altitudine-belvedere Bisericuţa • insulă stâncoasă în cadrul lacului Razim • ruine-fortificaţii romane cu ziduri de piatră. Greci sau Ţuţuiatu Beştepe • culme situată în estul Dealurilor Tulcei. Mircea Vodă • altitudinea maximă este de 467 m în Vf. Priopcea. Hr. în prelungirea complexului lagunar Razimpescuit sportiv Sulina • bară de nisip situată la gura de vărsare a Braţului Sulina • braţ ramificat din Braţul Tulcea. la nord de localitatea C. peşteri. Hr. • o basilică paleocreştină şi una bizantină Capul Dolaşman • pinten stâncos situat în sud-vestul lacului Razim • cetate greco-romană. vis-a-vis de Galaţi • parţial împădurită • agrement Dealul Pietros • rezervaţie fosiliferă în centrul Dealului Tulcea Hasmacul Mare • pădure situată în Delta Dunării. 24 km lăţime • culmi: Bugeac. Gheorghe • este format din nisip cochilifer-dune de 6-7 m înălţime • pădure ocrotită de stejar şi plop • sat de pescari Casimcea • podiş situat în partea centrală a Dobrogei • relief carstic: chei. Pricopan. A.Babadac • rezervaţie naturală în cadrul Pădurii Babadac o specii de plante balcano-pontice-taurice o căprioare • lac situat pe latura de est a Dobrogei.IV-V d. lung de 69 km • grind în sud-estul localităţii Letea Munţii Măcin • munţi vechi. ce închid golfurile depresionare Jijila. (Arganum) • rezervaţie ornitologică-loc de cuibărire pentru lăstunul mare. Cerna. Iacobdeal. în apropierea braţului Sf. sec. sfinx Cocuţa • plajă situată pe malul Dunării.

iar in 1938 a devenit rezervatie naturala. viţă de vie sălbatică o este cea mai veche rezervaţie naturală din Dobrogea. mistreţi. 47 m altitudine • rezervaţie complexă: o cuibăreşte califarul alb o trăieşte miaripodul gigant-17 cm o paianjenul Văduva Neagră o şarpele de apă Portiţa • punct turistic în estul complexului lagunar Razim • amenajări agrement • plajă cu nisip fin • lac pescuit Roşca-Buhaiova . 1938 o bază de interes vânătoresc: iepuri. sitari • In Padurea Letea se gasesc 500 de specii de plante si peste 3000 de animale. la est şi Puiuleţ. la vest Niculiţel • podiş situat în nord-vestul Dobrogei • roci magnatice şi sedimentare • sate cu obiective turistice • împădurit cu stejar Periteasca-Bisericuţa-Portiţa • rezervaţie ornitologică în cadrul complexului lagunar Razim • zonă de popas. iar zece ani mai tarziu a fost inclusa ca zona strict protejata in RBDD. frasin. tei. păducel. plop. dintre care 2000 sunt insecte. Lumina • grind fluvio-maritim. o parte a Padurii Letea a fost pusa sub ocrotire. lemn câinesc. • in 1930. • In 1980. ramificaţie a grindului Ivancea în Delta Dunării • desparte lacul Puiu. cuibărire. adica peste 70% din speciile de animale din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii (RBDD) • grindul Letea este considerat de specialisti drept unul din cele mai interesante medii naturale din Romania. hrănire a păsărilor de apă Poiana Kiorum Taria • rezervaţie naturală cu păduri de foioase de tip submediteranean Popina • insulă stâncoasă în lacul Razim.• vegetaţie luxuriantă • rezervaţie naturală Letea • grind fluvio-maritim în Delta Dunării cu dune de nisip şi vegetaţie ierboasă de stepă • pădure de stejari. Padurea Letea a fost declarata Rezervatie a Biosferei. el luand nastere din suprapunerea si alaturarea cordoanelor litorale formate ca urmare a actiunii indelungate a valurilor marii. ulmi.

• rezervaţie naturală situată în nordul lacului Matiţa • cuibăresc: pelicani. Un paradis natural se intinde la varsarea Dunarii in Marea Neagra. tocmai datorita pozitiei sale privilegiate pe cel mai circulat canal . formandu-se astfel o retea de canale. de lacuri. care ocupa cca. Aici exista cea mai bogata si mai variata fauna ornitologica din Europa si anume peste 300 de specii de pasari. majoritatea escapadelor in Delta Dunarii. lebăda Roşu • grind maritim în Delta Dunării.Secole de-a randul. papura. Gheorghe • sunt populate de păsări: lebăda cântătoare. cel mai adesea. suprafata Deltei s-a extins datorita malului adus de fluviu. corcodelul cu gât negru • loc de iernare pentru păsări nordice Delta Dunarii este cea mai reprezentativa delta din Europa si una dintre cele mai complexe din lume. cormorani.piscicole si ornitologice. in amestec cu salcia pitica si numeroase alte specii. Aceasta reprezinta un obiectiv de mare atractie prin prezenta in cadrul ei a unei variate vegatatii si faune . dar cu umezeala provenita din evaporatii. egreta mică. de pasuni si de dune de nisip care acum acopera o suprafata de aproape 5 640 km2. Delta Dunarii este inclusa in Rezervatia Biosferei monument al naturii protejat de UNESCO. acolo unde fluviul isi incheie calatoria de 2 860 km. . Gheorghe-Palade-Perişor Sărături • rezervaţie ornitologică. 78% din suprafata totala. O mare influenta asupra ecosistemelor o are variatia sezoniera a apelor care ridica si coboara nivelul in lacuri si balti stimuland migratia si reproducere animalelor acvatice si cuibaritul pasarilor. Comuna Crisan este localitatea in care se bifurca. Principalele specii stuful. unele dintre ele declarate monumente ale naturii si ocrotite de lege. pelicani. In Delta Dunarii predomina vegetatia de mlastina stuficola. rogozul. situată în sudul satului Murighiol • complex de lacuri sărate • specii de păsări protejate: raţa cu perucă.Sulina. raţe sălbatice • face parte din rezervaţia naturală Sf. de insule acoperite cu stuf. din care 3446 kmp se gasesc pe teritoriul Romaniei Clima in Delta Dunarii este specifica. Comuna Crisan a fost un sat pescaresc cunoscand o dezvoltare rapida. la gura braţului Sf. ramificaţie a grindului Ivancea • lac situat în sudul braţului Sulina legat de lacul Puiu şi braţul Sulina prin gârla Impuţita • obiectiv principal în itinerariile excursiilor în Deltă cu punct de plecare Sulina Sacalin • insule în Marea Neagră. cu veri racoroase si cu ierni fara temperaturi foarte scazute. de paduri tropicale. cu putine precipitatii.

nascuta la Istanbul dar sfarsitul a gasit-o la Sulina si mormantul lui William Simpson. Cimitirul Maritim Sulina Unic in tara si chiar pe continent. plopi albi si negrii. Dintre arborii din Padurea Caraorman putem enumera: stejari seculari de peste 25 de m inaltime. Aceste liane impreuna si cu alte plante agatatoare cum ar fi: vita-de-vie salbatica. Aceasta este cea mai nordica padure tropicala din lume. dar include frasini. pe cat de tumultuos. Padurea Letea Padurea Letea. Plantele exotice de aici au aparut datorita semintelor aduse din Africa de pasarile migratoare. Incepe din zona de nord a satului Lebada si se intinde pe circa 3200 de hectare. Grindul Caraorman In partea de vest a satului Caraorman. In ceea ce turismul in aceasta zona. Herodot si Polybiu amintesc in scrieriile lor de mari acumulari de nisip la gurile Dunarii ( un banc de nisip de aproape 1000 de stadii (167 Km) la o departare de uscat cale de o zi.frecventat de navele comerciale. al carei nume Caraorman inseamna in etimologia turca Padurea Neagra. reprezentand circa o treime din totalul speciilor cunoscute in flora Romaniei. care ulterior s-a colmatat si a dat nastere Deltei Dunarii. cu ramuri impunatoare si vegetatia bogata fac o umbra atat de deasa incat exista locuri foarte intunecoase. Cimitirul musulman si Cimitirul evreiesc. . care au dat numele padurii. transformandu-l intr-o laguna. la aproximativ 500 de m de acesta. frasini pufosi. din Delta Dunarii. hameiul si curpenul confera acestei paduri un aspect subtropical. arini. insa caracteristica principala a peisajului este data trunchiurile aplecate si contorsionate. asteapta sa fie valorificat la adevarata sa valoare. iedera. cat si de cele de turism si agrement. pe atat de special. Stejarii vechi.unica in Europa) care atinge aici liminat nordica de raspandire. este cea mai veche rezervatie naturala din tara doastra fiind declarata in 1938. care pot fi intalnite doar in trei locuri in Europa. salci. Aceste dune de nisip din Caraorman sunt asezate transvesal pe directia de curgere a Dunarii si impreuna cu cele din Letea reprezinta portiuni din cordonul initial ce a blocat golful Tulcea. Padurea Caraorman Pe un teren nisipos de origine marina s-a dezvoltat o padure de stejari. acestia din urma fiind o raritate botanica. Cimitirul maritim se prezinta ca un ansamblu de trei cimitire: Cimitirul crestin. . ulmi. Cimitirul maritim este o marturie evidenta a trecutului acestui oras. nepoata Voievodului moldovean Ioan Sturza. Padurea Letea este o padure de stejari brumarii. O mare curiozitate sunt lianele (Periploca greaca de origine mediteraneana cu o lungime de 25 de m . In Delta Dunarii au fost observate un numar de peste 1615 specii de plante. Printre morminte de ofiteri si comandanti din Marina Regala Romana poate fi gasit mormantul Printesei Ecaterina Moruzi. se afla dune de nisip foarte fin.Polybiu). tei si plopi. De asemenea Padurea Letea este singurul loc din Europa in care se intalnesc liane.

(in doua diplome militare).Hr.Hr. IV i. atracţii turistice: • • • • Castelul Bran Muzeul de artă medievală Muzeul satului Bran Clădirea vechii vămi (sec.Hr. atestata documentar in anul 100 d. de la debarcadere si farurile de pe dig. cetatea a fost reconsolidata si amplificata in sec. III i..). Distrusa in 559 d. # Fortareata Arrubium.VII d. III d. Mahmudia (sec. A fost un important punct la granita imperiului in timpul stapanirii romano-bizantine. construita in 369 d. # Fortificatia Troesmis Fortificatia este situata la 3 km de comuna Turcoaia. X-XII. # Cetatea antica # Chilia Veche # Cetatea bizantina Salsovia. # Cetatea Dinogetia. getice din sec.Hr. ROMÂNIA Obiective turistice.Dromichete. de un trib huno-bulgar. Macin Asezare cu nume celtic. a fost ridicata in timpul imparatului Diocletian (284-305 d.sec. cea mai mare necropola geto-dacica din Dobrogea din sec. cetatea Dinogetia.Hr. a fost unul dintre cele mai mari orase in Dobrogea. Garvan Initial asezare geto-daca si apoi romana. IV-III i. In perioada romana a devenit un puternic centru militar. Isaccea Cetate romano-bizantina cu nume celtic. XVIII) . Cetate traco-getica mentionata in sec.Hr. Simpson a condus 13 ani lucrarile de constructii pe canal.Hr.Hr. Vestigii Istorice din Delta Dunarii # Enisala La Enisala s-au gasit urmele unor asezari traco-getice din sec IX-VII i.Hr.) Potenţialul turistic al zonei BRAN Judeţul Braşov.omul de incredere al inginerului sef al Comisiei Europene a Dunarii. Aceasta intre sec I . # Fortareata Noviodunum.Hr. cu ocazia conflictului militar dintre Lysimach .. si un cadru roman.

Biserica Neagră. Biertan. tunuri de zapadă artificială şi instalaţie nocturnă. teleski 700 m. drumeţie la Cascada Urlătoare.• • • • • • • Cetatea Râşnov Cheile Râşnoavei Parcul Natural Bucegi Rezervaţia Naturală Piatra Craiului Cheile Dâmbovicioarei Peştera Dâmbovicioarei Poiana Braşov Trasee montane de vară – drumeţie 7 ore: • Bran (760 m) – Poarta – Culmea Clincea – Muchia Ţigăneşti – Hornul Scării – Vârful Scara – Şaua Hornurilor – Vârful Omu (2505 m) • Bran – Valea Ciubotea – Vârful Scara – Vârful Omu • Bran – Valea Gaura – Cabana Omu • Bran – Poarta – Culmea Ţigăneşti – Valea Ţigăneşti – Cabana Mălăieşti • Bran – Şimon – Plaiul lui Lom – Poiana Guţanului – Şaua Strunga – Cabana Padina Agrement sportiv în zona Bran • • • • Plimbări cu ATV – închiriere în Bran Călărie Plimbări cu bicicleta Plimbări cu caruţa / sau sania cu cai Sezonul de iarnă – Ski • Pârtia Poiana Zănoaga – aflată pe Valea Porţii. diferenţă de nivel 150m. cu maşina: • SIBIU – în anul 2007 a fost CAPITALA CULTURALĂ a EUROPEI– vizitarea oraşului medieval. la aproximatix 3.5 Km de Pensiunea MUNTELE RECE. • BRASOV – vizitarea oraşului vechi. vizitarea Muzeului Brukenthal • SIGHIŞOARA – vizitarea cetăţii medievală. Muntele Furnica. plimbare cu telecabina spre Babele. Castelul Peleş • PREDEAL – vizitarea Staţiunii. oraşul vechi. • Vizitarea Cetăţilor Medievale din TRANSILVANIA: Viscri. Prejmer. Saschiz. Pârtia Poiana Zănoaga are lungimea de 1000 m. turnul cu ceas. Poiana Braşov • SINAIA – vizitarea Staţiunii. • Pârtia Poiana Braşov Excursii de o zi. plimbare cu telecabina spre Clăbucet • BUSTENI – vizitarea Staţiunii. .

iar primul .OCTOMBRIE: Răvăşitul oilor (întoarcerea oilor de la munte).020 m la baza Masivului Postăvarul. locurile de cazare sunt distribuite în hoteluri şi pensiuni.MAI: Măsurarea laptelui . Templul Idolilor (Bisericuţa Păgânilor). rezervaţia Tâmpa. Târg de toamnă cu produse ecologice. Traseul Poiana Braşov – Vf.MARTIE: Plecarea oilor .IULIE: Sântilie. instalaţii de transport pe cablu (teleschiuri. cu grad de clasifi care de 2. În staţiune există centre de închiriat echipamente pentru sporturile de iarnă.IUNIE: Olimpiada de vară de la Şirnea . Locuri care pot fi vizitate în masivul Postăvarul: Peştera de Lapte. Cristianul Mare este deservit de două telecabine care îl parcurg în 5-6 minute.APRILIE: Alegerea celui mai bun crescător de animale . 3 şi 4 stele.OCTOMBRIE: Sărbătoarea de Halloween . manifestări etno-folclorice şi sărbători tradiţionale: . În staţiune.AUGUST: Târgul de Pantelimon. telecabine şi telegondolă). Staţiunea beneficiază de o bază complexă pentru practicarea sporturilor de iarnă: pârtii.Agrement. prima cabană a fost construită în anul 1883. Muchia Cheii (abruptul Itvig). tradiţionale .DECEMBRIE: Colinde de Crăciun şi obiceiuri tradiţionale de colindat POIANA BRAŞOV Poiana Braşov se află la o altitudine de 1. Târgul de vară de la Moeciu . Pietrele lui Solomon. scutere şi alte mijloace de transport folosite pentru agrement. Nedeea Munţilor de la Fundata . biciclete. Pe masivul Postăvarul. Accesul cu automobilul se face din oraşul Braşov sau cu autobuzul 20 din Livada Poştei pe o distanță de 12 km.SEPTEMBRIE .

Ruia. Pârtii de schi: Bradul.Grad de dificultate: Uşor Lungime:465 m Kanzel.Grad de dificultate: Uşor Lungime: 4600 m Subteleferic.concurs de schi din România a avut loc aici în anul 1906. Stadion . Subteleferic. Telegondolă: Postăvarul Teleschi: Bradul.Grad de dificultate: Dificil/Mediu Lungime:315 m Sulinar. primii schiori urcând pe Postăvarul în anul 1895. Kanzel.Grad de dificultate: Foarte Uşor Lungime: 300 m Instalaţii de transport pe cablu: Telecabine: Capra Neagră.Grad de dificultate: Mediu Lungime: 2500 m Drumul Roşu.Grad de dificultate: Dificil Lungime: 2860 m Stadion.Grad de dificultate: Dificil Lungime: 540 m Subteleferic 2. Dezvoltarea cea mai mare a staţiunii se petrece în ultimii 30-40 de ani când se construiesc noi hoteluri şi apar pârtii şi instalaţii de transport pe cablu. În anul 1951 dotările existente la acea vreme permit organizarea Jocurilor Mondiale Universitare de Iarnă. Astăzi există 9 pârtii şi 7 instalaţii de transport pe cablu.Grad de dificultate: Dificil Lungime: 495 m Lupului.Grad de dificultate: Dificil/Mediu Lungime:2220 m Ruia.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful