P. 1
85448991 Potential Turistic Muntii Bucegi

85448991 Potential Turistic Muntii Bucegi

|Views: 62|Likes:
Published by Adelin Ilinca

More info:

Published by: Adelin Ilinca on Jun 05, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/23/2013

pdf

text

original

Introducere

Zona Muntilor Bucegi este preferatã în general de majoritatea turistilor având un potential turistic foarte dezvoltat cu activitate turisticã bisezonierã (avand motivatii diferite respectiv vara pentru drumetie, alpinism, odihna iar iarna pentru sporturile de iarnâ).Acesta e motivul pentru care am incercat sa realizez aceasta lucrare de atestat profesional cu locul de desfasurare al sejurului in statiunea Sinaia. Aceasta zonã este foarte atractivã având foarte multe posibilitãtii de agreement si oferind în acelasi timp spatii diversificate de cazare pentru fiecare tip de turist. Muntii Bucegi are statiuni recunoscute si international precum Sinaia, Predeal, Busteni. Sinaia este una din cele mai importante statiuni de odihna din tara, furnizând cele mai bune conditii de petreecere a timpului liber dar si de tratament, in toate anotimpurile anului, pentru oameni de toate vârstele. Turismul urmareste si valorificarea resurselor naturale. Varietatea peisajelor si conditiile favorabile pentru drumetii in timpul verii si sporturi de iarna in sezonul rece, confera Carpatiilor o mare atractie turistica. Am ales prezentare unui produs turistic destinat tustiilor national alegând un sejur de duratã mediu,si in perioada de iarnã. Toate studiile efectuate in zona masivului Bucegi, au reflectat bogatia de specii si familii reprezentate, sustinand necesitatea protejarii si ocrotirii acestui complex de forme, asociatii si peisaje. In 1935, o parte din masiv este inclus in lista ariilor protejate din Romania, cu statut de Parc National. La acesta se adauga inca doua rezervatii din bazinul Ialomitei si cateva puncte fosilifere din sud. Activitatea turistica s-a dezvoltat datorita potentialului de abruptul Bucegilor si stâncile binecunoscute "Babele" si "Sfinxul", carstul de pe Valea Ialomitei, masivul Piatra Craiului cu pestera si cheile Dâmbovicioarei, apoi statiunile climaterice Sinaia, Busteni si Predeal. 656b14gCapitolul I

Prezentarea generalã a zonei
1.1.Asezarea geografica

M-tii Bucegi, situati în cea mai mare parte pe teritoriul judetului Prahova, reprezintã una dintre regiunile de mare atractie turisticã din Romania; altitudinile depasesc frecvent 2000 m: Vf.Omu 2505 m; Vf.Costila 2498 m, Vf.Caraiman 2326 m. Masivul Bucegi a fost declarat parc national, incluzând mai multe rezervatii naturale complexe. Masivul Ciucas (1954 m - Vf.Ciucas) reprezintã una dintre cele mai interesante si complexe regiuni montane din Carpatii Romanesti. Valea Prahovei - ce îsi are punctul de origine sub Piatra Mare, separa M-tii Bucegi de Mtii Garbovei, formând între Predeal (jud.Brasov) si Campina (jud. Prahova), unul dintre cele mai impresionante defilee din Romania, lucru accentuat de abruptul stancos al Bucegilor, cu o diferenta de nivel fata de Valea Prahovei, de peste 1000 m. De-a lungul Vaii Prahovei s-au dezvoltat statiuni pitoresti: Predeal, Azuga, Busteni, Poiana Tapului, Sinaia. M-tii Fagaras, crestele lor semete fiind acoperite de zapada 8-9 luni pe an; în cuprinsul acestor munti se întalneste cea mai mare altitudine din Romania: Vf.Moldoveanu, 2544 m.

1.2.Cãi de acces
Rutier: Bucuresti : Brasov pe DN1 (E 60) sau dinspre Rasnov pe DN 73 A, jonctiune cu DN 1. Feroviar: Gara Busteni, Sinaia, pe linia Bucuresti : Brasov. Localitati de acces Sinaia Statiune balneoclimaterica (800:1000 m alt) de interes national si international: supranumita "Perla Carpatilor" este situatã pe valea superioara a Prahovei, la poalele muntilor Bucegi. Statiune internationala pentru sporturi de iarna este important punct de plecare spre traseele turistice din M. Bucegi. Sinaia se afla la o distanta de 122 km de Bucuresti si la 49 km de Brasov.

Trenurile care opresc in gara orasului, situata intre raul Prahova si DN1 (E 60) vin din directiile Bucuresti, Ploiesti sau Brasov. Principala magistrala rutiera ce traverseaza statiunea de le nord la sud este DN1 (E 60) care face jonctiune cu DN 71 ce vine dinspre Targoviste, prin localitatile Pucioasa, Fieni, Moroieni.. Busteni - asezat pe valea Prahovei, la poalele muntilor Jepi, Caraiman ]i Costila.este statiune balneoclimaterica (882 m alt.) de interes national,important centru de plecare spre traseele alpine din abruptul Bucegilor.

Predeal - Oras, in judetul Brasov, cu cea mai mare altitudine din tara 1006- 1100m. Statiune climaterica de interes national. Fiind consider deasemnea important centru pentru practicarea sporturilor de iarna si a turismului dispunand de obiective de interes cultural.

Punct de plecare spre Trei Brazi, Poiana Secuilor, Paraul Rece, Diham, Poiana Izvoarelor, Vârful. Omu, spre muntii Postavaru si Piatra Mare. Azuga - Situat in judetul Prahova, din acest oras se pot organiza ascensiuni in Masivul Bucegi si in Masivul.. Baiului. Paraul Rece - Statiune climaterica (960 m) aici se practica sporturile de iarna si de aici pot fi organizate drumetii in Masivul Bucegi, cat si in Masivul Postavaru. Bran este centrul unei importante zone etnografice avand obiective de interes turistic. Este punct de plecare spre culmile Ciubotea, Clincea, Tiganesti, Scara, Omu din Masivul Bucegi. Moroeni - de aici poate fi urmarit traseul ce strabate de la sud la nord Masivul Bucegi- spre cabanele Zanoaga, Padina, Pestera etc.
656b14g 1.2Potentialul turistic

Potentialul turistic natural al Muntilor Bucegi este format din masivele acestei zone, pesteri (Ursului,Pestera lui Bogdan), cheii (Cheile Orzei,,Cheile Pesterii) si stâncile cu forme ciudate precum Bebele si Sfinxul.Acestea reprezintã elementele de atractie turisticã preferate de turisti.

1.2.1.Potentialul turistic natural
 1.2.1.1.Relieful

M-tii Bucegi, situati în cea mai mare parte pe teritoriul judetului Prahova, reprezintã una dintre regiunile de mare atractie turisticã din Romania; altitudinile depasesc frecvent 2000 m: Vãrful Omu 2505 m; Vãrful Costila 2498 m, Varful Caraiman 2326 m. Masivul Bucegi a fost declarat parc national, incluzând mai multe rezervatii naturale complexe. Valea Prahovei - ce îsi are punctul de origine sub Piatra Mare, separa M-tii Bucegi de Mtii Garbovei, formand între Predeal (jud.Brasov) si Campina (jud. Prahova), unul dintre

Varfu cu Dor (2030 m... Constituit din roci foarte variate. intr-o succesiune de formatiuni geologice tipice. De-a lungul Vaii Prahovei s-au dezvoltat statiuni pitoresti: Predeal. Sfanta Ana. cutate si dispuse alternativ. lucru accentuat de abruptul stancos al Bucegilor. de peste 1000 m.se remarcã: Vanturisul (1942 m. Jepii Mari (2071 m. Celalalt masiv muntos. sunt blocuri imense de calcar. Orzei.). cum sunt: Babele. Sinaia. Horoabei. constituit la baza de roci pelitice.cele mai impresionante defilee din Romania. ea se deschide spre valea Ialomitei. vai strâmte si pesteri . In drumul ei catre campie. Masivul Bucegi prezinta o mare diversitate de forme atragatoare : chei. Azuga. Busteni. Poiana Tapului. Masa Ciobanului s.a. de tip flis. la altitudinea de 1660 m. prag de roca ce face trecerea de la circul glaciar la valea glaciara. Piatra Arsa (2044 m.). Tatarului. la intrarea raului in cheile . Zanoagei. Alte stânci au forme ciudate si înaltimi între 5-15 m. Pestera Ialomitei etc. iar in partea superioara. sunt conglomerate tillitice.). Garbova. precum Mecetul Turcesc.). În Muntii Bucegi se întâlnesc urmãtorele zone de atractie turisticã incadrate la relieful acestei zone: • Pestera Ialomitei . Unele stânci.sculptata de ape in versantul sudic al muntelui Batrana.). Relieful reprezintã elementul major in structura potentialului turistic el fiind suportat material al desfasurãrii activitatilor turistice. Peste ele se afla gresii si calcare grezoase. Unul dintre cele mai atragatoare sectoare este cel de la Cascada Ialomitei. Ialomita a sectionat treptat barele de calcar ce i-au stat in cale. cu o diferenta de nivel fata de Valea Prahovei. reprezentate de un complex grezos-marnos. Piatra Arsa.cheile Ursilor. Furnica (2103 m. . Sfinxul. Dintre numeroasele varfuri ce domina peisajul. Alpinismul este o forma a turismului montan practicat de o categorie restransa de persoane cu aptitudini fizice deosebite si special antrenate. apãrute sub aceastã formã datoritã eroziunii. precum alpinismul drumetiile si practicarea sporturilor de iarnã. Jepii Mici (2173 m.). este constituit in principal din "strate de Sinaia"..care confera peisajului un farmec în plus. creandu-si unele din cele mai spectaculoase chei din Carpatii Meridionali.

distanta pe care valea este foarte ingusta.de pe raul Ialomita. • Pestera Ursului . de 15 m.numite si cheile Coteanului.din care sectorul accesibil al pesterii este de 400 m. apar la traversarea pintenului de calcare care inainteaza din muntele Tataru. • Platoul Bucegilor . Cheile Zanoaga Mare . care inclina usor spre vest. • Pestera lui Bogdan . la iesirea din chei intalnim barajul lacului de acumulare.se afla in apropierea cheilor Tatarul Mare. intrerupta doar de cateva valcele. • Cheile Zanoaga Mica . • Cheile Orzei.apar pe valea Ialomitei. pe o lungime de circa 2 km.apar pe valea Ialomitei. Lungimea totala este de 1128 m. avand o lungime de 100 m. la altitudinea de 1548 m. in aval de lacul Scropoasa. pe culmea Babele.iar deschiderea. are 141 m lungime si o denivelare de 5 m. . modelata de agentii subaerieni. prin eroziune diferentiala exercitata asupra unei alternante de gresii si conglomerate. intre confluenta cu paraul Bolboci pe dreapta si Oboarele pe stanga.amplasata pe clina sudica a Plaiului Piatra Arsa. • Sfinxul . strabatuti de numeroase tuburi de drenaj subteran. la intrare.stanca solitara. se afla tot pe Ialomita. Urmand cursul spre amonte.o imensa suprafata structurala.de pe valea Ialomitei.Pesterii. • • Cheile Tatarul Mic . • • Cheile Pesterii Cheile Tatarul Mare . sunt sapate in calcare si prezinta versantii abrupti.

in timp ce la Predeal. influentand aparitia unor forme mai putin intalnite in alte masive (Babele. uneori. primaverile. relativ blande. . la 1050m temperatura medie lunara este de 14. toamnele. iar la Predeal ajunge la :4. Modificarea conditiilor atmosferice de la o zi la alta este. cu rezistente diferite la 1. sub forma unor ciuperci. mai repede sau mai incet.5C.4oC.5oC.2.Stanci solitare. Caraiman. Furnica avand numeroasele "fete" slefuite de vint. transformandu-le. Ciupercile). in functie de conditiile locale. prin procesele de deflatie si coroziune. stancile culmilor Gutan. a actionat necontenit asupra rocilor. sa scada la :2. la Predeal este de 5 C.4oC.2. In Muntii Bucegi.Clima Clima Muntiilor Bucegi este influentatã de pozitia localitatii in cadrul culoarului prahovean. clima si-a pus puternic amprenta asupra reliefului. zile calme. cand in plina vara: din cauza invaziilor de aer rece: pot aparea zile cu viscol si ninsoare. la Varfu Omu. Sfinxul. cu temperaturi ridicate din cauza inversiunilor de temperatura. In luna februarie temperatura medie este de :11oC.1. lunile de vara sunt racoroase. in cuprinsul masivului variaza. lungi si senine. Costila. In luna Iulie. spectaculoasa. modelate de agentii subaerieni [n alternanta de strate de gresii si conglomerate. in restul masivului :8oC la : 6oC. Efectele acestor procese se vad peste tot in Bucegi. astfel incat daca pe valea Prahovei media anuala este de circa 6o . toate acestea contribuind ca Sinaia sa fie preferata de numerosi turisti din tara si de peste hotare. Iernile sunt lipsite de geruri prea aspre. Vantul.• eroziune Babele. pe platou aceasta este cuprinsa intre :10oC si :8oC. pentru ca la Varfu Omu sa fie de numai 5. modelandu-le. care face ca aici sa se inregistreze o foarte slaba intensitate a curentilor de aer. de pilda. in plina iarna. cand pe platoul Bucegilor temperaturile pot fi cu 10:15 C mai ridicate decat in valea Prahovei sau in cea a Ialomitei. sau. intre 6oC si 12oC. pentru ca pe cele mai inalte culmi. Temperatura aerului scade cu altitudinea. asociat cu apa precipitatiilor. Tiganesti. Bucsoiu.

cerul senin si doar partial acoperit predomina Trebuie totusi amintit ca in general. iar pe fundul vailor adapostite ea poate scadea in valori pana la 2 m/s. De regula. asa cum se intampla la munte_bun.Legat de precipitatii si de existenta norilor. Numarul mediu de zile de iarna. Vantul : element climatic aproape permanent pe cele mai inalte culmi: are intensitati si viteze diferite in timpul anului. este de aproximativ 16 zile/an.1. fapt care face aproape imposibila circulatia turistilor. Clima este un factor favorabil practicãrii turismului în aceastã zona . cuprinse intr:un interval ce poate atinge 160 de zile (prima ninsoare in zilele de inceput de noiembrie : in anul 1994.1 C : in februarie si 15. :3.. Temperatura medie anuala este insa cuprinsa intre : :3. se inregistreaza 28 de zile de ninsoare anual. chiar la 6 octombrie.iarna. tPrecipitatiile medii anuale se situeaza in jurul valorii de 800 mm. Vantul creste in intensitate cu altitudinea. iar numarul mediu de zile cu temperaturi peste 25 C.2.  1. s:a calculat ca. sunt anual sub 40 zile cu cer senin si peste 140 zile cu cer acoperit.Vara precipitatile inregistrate care racoresc atmosfera creând oportunitatea de a scãpa de canicula acestui anotimp.3 Hidrografie . Fiind o statiune cautata pentru sporturile de iarna. in medie.9 C : in ianuarie.7 C : in iulie. prezenta si calitatea zapezii devine un factor important pentru Sinaia. la fel de bine cum poate exista chiar situatia lipsei totale a stratului de zapada. Stratul de zapada poate atinge chiar grosimea de 130 cm. este de 47 zile/an. in timpul iernii predomina cerul acoperit. zapada atragând multi turisti care doresc a practica sporturile de iarnã. vremea se poate schimba foarte repede. iarultima ninsoare in jurul datei de 15 aprilie). existand chiar zile in care cel putin trei anotimpuri sunt prezente in timp relativ scurt . cu temperaturi mai mici de 0 C. ajungand ca pe cele mai inalte culmi sa atinga pana la 30:35 m/s. la Sinaia. iar pentru sezonul estival. La Varful Omu viteza medie anuala a vantului este de 10 m/s. cu o medie mai mare in lunile iunie si iulie si cele mai mici in ianuarie si februarie. Din punct de vedere al nebulozitatii.

In partea de est.Râurile din aceastã zona confera Bucegilor caracterul de castel de apa. se foloseste si pentru agrement • Valea Cerbului . pe versantul vestic al Bucegilor. abruptul branean. brecciile calcaroase si stratele de Sinaia. fie ca apar pentru scurt timp la zi. Alãturi de vegetatie si fauna. la sud de muntele Costila. permeabile (conglomeratele de Bucegi). atat in partea de vest. uniti. iar la vest de varfurile Omu si Bucura. cat si in cea estica. Cursul Ialomitei a fost barat în vederea captarii energiei apelor la Scropoasa si Dobresti unde au fost create si doua lacuri de acumulare care deservesc hidrocentralele de la Moroeni si Dobresti. de exemplu. prin intermediul izvoarelor. izvoarele abunda catre axa de drenaj & Ialomitei. Lacul Scropoasa . Un alt bazin hidrografic este Izvorul Dorului. fie ca genereaza un debit bogat si continuu Izvorul Tatarului. mai mari sau mai mici. • Lacul Bolboci . izvoarele apar la baza calcarelor. Un alt exemplu îl constituie cele din zonele carstice care. desennînd o.zona de intensa umectare si o noua generatie de vai.zona cascadelor din abruptul prahovean este puternic alimentata de izvoarele care evidentiaza si mai bine contactul dintre conglomerate. el dreneaza suprafata înalta a Bucegilor In zona Sinaiei se afla si o bogata retea de ape subterane. . Datorita conglomeratelor care predomina ca formatiune geologica. În interiorul masivului.pe valea Ialomitei. Asa. apele retinute alcatuiesc rezerve importante cedate treptat.lac de baraj. cazul vaii Horoabe. la randul lor. ce formeaza torenti tumultuosi. în functie de caderea stivei de conglomerate catre vest în versantul stîng al Ialomitei se ivesc si numeroase izvoare). Acestea acumuleaza apa din precipitatii. De asemenea. incadrata la nord de coltii Morarului. construit in 1929.hidrografia constituie un obiectiv natural de atractie turisticã foarte important prin acordarea turistilor peisaje impresionante. in scopuri hidroenergetice. cu un volum util de 13 milioane m3. formeaza paraie ce erodeaza necontenit stanca muntelui. cu versantii foarte puternic inclinati. Exemplele sînt multiple . roci poroase. apele subterane se gasesc cantonate in structuri acvifere. acestia.este o vale glaciara. dand nastere la izvoare. pe raul Ialomita.

pe masura ce altitudinea creste apar padurile de brad si molid. acestea din urma numai la stanca Sfanta Ana si in Poiana Caprei. Dintre plantele ierboase. In etajul montan se întâlnesc rar alunul. Vegetatie In muntii Bucegi vegetatia este deosebit de variata.deschides. verdele constant al brazilor se armonizeaza cu coloritul aramiu al foioaselor.4. In partea superioara a etajului forestier. cele din urma fiind mai putin reprezentate aparand pe versantii vestici ai muntilor Tatarului. in Bucegi molidul este cel mai raspandit conifer: molidisuri tipice intalnindu:se pe versantii nordici si vestici ai masivului. fragul.  1. in valea superioara a Ialomitei. Varful Omu si Varful Scara cu panorame unice si altele. mesteacanul. padurile din zona Sinaiei au un aspect deosebit: primavara. Larg raspandite sunt si tufarisurile de jneapan si ienupar. trei frati patati. Dealtfel. care urca pana la 1200: 1500 m. zburatoarea De la un anotimp la altul. Sugarile si Varful cu Dor . iar la baza morenei frontale apar numeroase izvoare. Deleanu si Lucacila. bradul si molidul. pedicuta. Tot aici mai apar jneapanul si arinul de munte. frasinul. Pajistile si tufisurile alpine acopera cele mai mari inaltimi ale muntilor. aflandu-se in concordanta cu conditiile fizico-geografice specifice acestei extremitati a Carpatilor Meridionali. cam pana la 1750 m.1. Treptat. liliacul salbatic. domina o culoare verde. In etajele montan inferior si montan mijlociu. din padurea de pe Piatra Arsa. • Valea Ialomitei . feriga.2. ulmul de munte. se intalnesc mai frecvent fagul. de pe . la Piatra Arsa si pe versantii nordici ai Jepilor Mici. toamna.• Doamnele. de-a lungul careia poate fi urmarita succesiunea de asezari pana la Campina si Ploiesti. de pe la jumatatea lunii septembrie pana aproape de caderea brumei.ofera o perspectiva splendida asupra Vaii Prahovei. cele mai frecvente sunt: captalanul. paltinul. se intalnesc paduri de molid. verde-intens. pelinul. ghiocelul. pana in clipa cand acestea isi scutura frunzele. sovarful.in forma de "U" . podbalul. sunatoarea. la care se mai adauga laricea. plopul tremurator. In sectorul glaciar al complexului Ialomitei intra vaile Obarsia. iar vara.

Crestele si varfurile din etajul alpin superior au o vegetatie adaptata la temperaturi scazute (sub 00). unul dintre cele mai frumoase arborete pure de brad din Bucegi. iedera alba prezentata o altitudine exceptionala a unor specii lemnoase proprii regiunilor inferioare: prunul. desi mai tanar. privighetoarea. cucul. capra neagra. drumul spre cascada Urlatoare. cum se observa pe Varful Omu. O alta raritate in cuprinsul masivului este salba moale . lemnul. intemeiat in anul 1922 si care functioneaza pe langa Facultatea de Biologie a Universitatii din Bucuresti. padurea Jepii Mari si pe valea Urlatoarea Mica din Jepii Mici. pe crestele Coltilor Obarsiei. este una dintre cele mai cunoscute din tara.1. plantele sunt foarte scunde si formeaza pe sol pernite sau sunt cu frunzele lipite de sol. stancile Sf.2. Morarului.5. care produc uscaciune. Fauna Dintre animalele salbatice refugiate in locuri ferite din imprejurimile Bucegilor se pot aminti cateva de interes cinegetic: cerbul. codobatura. caprioara. Dintre pasari pot fi mentionate: mierla. care se afla numai in cuprinsul acestei rezervatii.partea dreapta a Ialomitei. Prin varietatea vegetatiei zona Bucegi devine foarte prielnica pentru trasee montane si excursii prin natura. pastravul isi are un mediu prielnic de viata. Acestora li se adauga veverita. pupaza. ciuful de padure. lupul. gaita. in primul rand datorita studiilor efectuate aici in cadrul Stationarului Zoologic Sinaia. atragand prin frumusetea sa. in apropiere de stancile Sf. Ana de deasupra Sinaiei au favorizat mentinerea unor elemente rare ca liliacul. Pentru o mai buna documentare si pentru a facilita accesul specialistilor in mediul de viata . gaina salbatica sau gainusa. cocosul de munte. fiind asociate cu afinul si merisorul. vulpea. culmea Scara si Varful Bucsoiu. In apele cristaline din zona. cinteza.  1. cotofana. Covorul vegetal este discontinuu. cu vanturi puternice. Fauna Bucegiilor. alunul. vulturul plesuv. Ana. ciocanitoarea. se gaseste deasupra localitatii Poiana Tapului. Datorita pozitiei lor adapostite si calcarelor titonice. mistretul. ursul. rasul. iepurele si diferiti soareci de padure. De asemenea.

Rezervatia Zanoaga (150 ha) cuprinde versantii sudic si estic ai munte bunlui Zanoaga si versantul drept al cheilor Zanoaga Mare.6. mistretul. Babele. specii rare. Rezervatia Babele are.  1. capra neagra. rasul.1. cu un totpoclimat specific. sustinand necesitatea protejarii si ocrotirii acestui complex de forme. Mai sunt. cerbul. de la Sinaia pana in Strunga. Rezervatiile naturale Toate studiile efectuate in zona masivului Bucegi. exemplarele de Pinus cembra si buruienisurile din cheile Zanoagei. de asemenea. iarba rosie. Sfinxul: si o serie de asociatii alpine cu argintica. lupul si altele. de asemenea. se dezvolta o vegetatie termofila. Se observã deasemenea varietatea faunei care constituie si ea un punct de atractie foarte mare in rândul turistilor. ochiul gainii.al animalelor din Bucegi. anul 1927 apare Cabana Naturalistilor de pe Jepi. turismului necontrolat si prin patrunderea in masiv a mijloacelor de transport.2. . Pe brane si pe grohotisurile calcaroase. asociatii si peisaje. unde se pot intalni. Cea mai mare zona declaratã rezervatie din Bucegi ocupa o suprafata de 4400 ha si se intinde pe abruptul exterior al masivului. acestea au cam disparut. ocrotite arboretul de molid din munte Zanoaga. fondata de Societatea Naturalistilor din Romania. Daca odinioara prin muntii si pãdurile din zona se intâlneau: ursul. fiind un element favorabil pentru drumetii. cu unele elemente rare pentru tara noastra. au reflectat bogatia de specii si familii reprezentate. astazi datorita vanatului intensiv. pe langa formele de eroziune diferentiala: ca Ciupercile.

specifice acestei parti a Bucegilor. cocosul de  1.1100 m altitudine. Parcul National Bucegi este cea mai extinsa si cea mai importanta rezervatie se gaseste in spatiul Muntilor Bucegi si dateaza din anul 1935 si are o suprafata de aproximativ 6680 ha. mierluta. care înfloresc la sfarsitul lui mai. rosii si pitice etc. de la Sinaia si Saua Strunga. se infatiseaza ca o potcoava uriasa si se intinde de-a lungul versantilor estici. specii de clopotei si garofite munte_bun etc. Poa contracta. Limita inferioara a Rezervatiei (pe versantul prahovean al Bucegilor) se situeaza la 1000 .Potential turistic antropic . In afara de acestea mai sunt si alte plante ocrotite de lege printre care remarcam: tisa. cat si molidisuri. reprezinta una din splendorile Romaniei.2. Jepilor si Costilei. Chiar langa Cabana Pestera. palcuri de larice si zambru. Valea Horoabei. se afla faneata alpina Poiana Crucii. iubitori ai frumusetilor naturii. Dintre animale sunt ocrotite de lege capra neagra. nordici si vestici ai masivului muntos. unde se intalnesc specii ca Paisul rosu si Ghintura galbena. papucul doamnei. cuprinzand cunoscutele abrupturi ale Caraimanului. cu o specie endemica pentru Carpatii Meridionali. Rezervatia Botanica Varful Omu . sangele voinicului de pe pantele muntilor Blana si Laptici. ce atrage numerosi turisti. la 1590 m altitudine. acoperite de un imens covor de narcise (400 ha). Pestera Ialomitei. si specii de paius de munte_bun. iar cea superioara la 2505 m in Varful Omul. rasul. cuprinde o serie de asociatii de tundra alpina.2. Cheile Pesterii si Ursilor. ghintura galbena de pe valea Horoabei.Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului-rezervatie floristica în Depresiunea Fagarasului (langa comuna sercaia). floarea de colt. Aici sunt ocrotite atat formele caracteristice. situata la 2500 m altitudine. firuta. iedera alba. tufarisuri de jneapan. Rezervatia Pestera are o suprafata de 225 ha si include zona forestiera de pe muntii Cocora si Batrana. vulturul plesuv sur.

construit intre 1875 . dar in anul 1961. mai aproape de gura pesterii cu 10 metri. In anul 1818. urmata de "Grota Sfanta Maria". in Muntele Batrana. schitul arde din nou.75 de metri. in prima jumatate a secolului al XVI-lea. aflata intr-o ramificatie a pesterii. biserica a fost deservita de calugarii de la schitul Predeal. Castelul Peles. La intrare. si masa la solicitarea doritorilor.60 de metri. iar un an mai tarziu s-a ridicat un schit nou. Executia lucrarilor a fost finalizata in anul 1996.1900). ridicata in anii 1902- 1903 a fost sfintita de Episcopul Nifon Ploiesteanul. fiind refacut intre anii 1940 . Unul dintre cele doua tronuri poarta blazonul regal si emblema "Nihil sine Deo" ("Nimic fara Dumnezeu")."La raspantie". pe 20 aprilie izbucneste un incendiu la gura pesterii. de 115 metri. se intalneste grota cunoscuta sub numele de "Grota lui Mihnea Voda cel Rau". In anul 1940. grota "Fundul Pesterii" . este de 60 de metri. cand cu sprijinul Fabricii de Ciment Fieni-Dambovita. cladirile au fost refacute integral. grota "La Lacuri"-12 metri. • Mânãstiri Manastirea Sinaia. Una dintre piesele remarcabile ale mânastirii este epitaful executat de Ana Roth. • Manastirea Pestera lalomitei este situatã în valea Ialomitei . iar celalalt. iar diferenta de nivel intre altar si pestera. Chiar in fata bisericii se afla Monumentul Eroilor Romani din Razboiul de Independenta 1877-1878. ca un schit de lemn. grota . Este situata in centrul orasului Azuga. "Galeria Apelor" . Se ofera cazare in arhondaricul manastirii.35 de metri. la o inaltime de 15 metri. apartinând reginei Elisabeta.1927). "Grota Ursilor"-76 de metri. avand o lungime totala a grotei principale. Cele doua icoane rusesti "Sfântul Serghei" si "Sfântul Nicolae" reprezinta darul tarului Nicolae al II-lea al Rusiei oferit în 1903 staretului din vremea aceea. Iconostasul. cu elemente gotice. nerefacandu-se pana in anul 1993. Initial.1942. Acesta este brodat în matase si fir de aur pe o tesatura de bumbac. • Biserica Sfanta Treime aflatã în statiunea Azuga. de 400 de metri.1883 in stil german renascentist. Întemeiatã intre 1690 - 1695 de Spatarul Mihail Cantacuzino. la circa 10 kilometri de izvoarele raului lalomita. si altarul unde este instalata o cruce. mobilele naosului si tronurile sunt aurite. biserica mare a mânastirii Sinaia a devenit primul lacas de cult electrificat din România. de data asta definitiv. Nifon Arhimandritul. adapostind cativa calugari batrani. unde se pot vedea si acum scheletele de Ursus Spaeleus.D. . iar schitul arde din nou. este situata în statiunea Sinaia.se spune ca a fost intemeiata de Mihnea Voda cel Rau. schitul a ars complet. cu ocazia botezului printului Nicolae. la gura pesterii. fiul lui Ferdinand întregitorul (1914 . Realizarea acestuia a durat trei ani (1897 . sculptate în lemn. apoi "Grota lui Decebal" de 40 de metri unde se presupune ca s-ar fi ascuns Decebal. Pestera lalomitei este localizata la 1660 de metri altitudine. luna iunie. poarta initialele E. Mobilierul bisericii a fost sculptat din lemn de paltin si stejar de Constantin Babic si elevii sai de la Scoala de Arte si Meserii din Bucuresti. Amintirea construirii schitului se pastreaza pe o pisanie scrisa pe peretele sudic al grotei. pana la altar. Prin grija lui Carol I.

stilului hispano-maur. si in interior se intalnesc elemente ale neorenasterii germane. biblice si istorice. Palatul este bogat ornamentat atat in interior cat si in exterior cu complicate sculpturi in lemn si picturi reprezentand scene din operele lui Wagner. cascade si fantani arteziene. din secolele XIV-XVII. peste 4000 de piese europene si orientale. Manastirea Caraiman din Busteni . reluari ale renasterii italiene. Peretii sunt decorati la partea inferioara cu lambriuri din lemn de stejar. El a servit ca resedinta de vara pentru primul rege Hohenzollern al Romaniei. engleze. situata in poiana Palanca. turcesc etc. aflata in actualul Palat de Comert din Lubeck. iar plafonul cu casetoane purtand steme si devize in limba latina. Salile cuprind o bogata colectie de arme. toate situate in parcul al carui proprietar a fost printul Gheorghe Cantacuzino ziz " Nababu . Carol I. La bogatia sculpturala a lambriurilor se adauga basoreliefuri si statuete din alabastru reprezentand subiecte mitologice. Salile de arme au fost amenajate intre anii 1903-1906. pe locul unei foste curti interioare. cea mai somptuoasa sala de receptie a castelului. Holul de onoare. Construit in a doua jumatate a secolului al XIX-lea. decoratia salii fiind inspirata de una dintre cele mai reprezentative incaperi de locuit ale Renasterii germane si anume camera "Fredenhagen". creind un ansamblu bavarian in muntii din Romania. Un ghid in engleza este disponibil la cerere. intr-un spatiu decorat in stilul neorenasterii germane. accesibila de pe drumul care duce la hotelul Silva intr-un cadru peisagistic Castele si palate: • Castelul Cantacuzino este situat în statiunea Busteni. rococo-ului. • Palatul Peles. Amplasat în statiunea Sinaia. El se inalta pe trei niveluri in centrul corpului principal al Castelului. Peretii salii sunt lambrisati in lemn de nuc intarsiat cu esente nobile si exotice pana la nivelul balcoanelor etajului 1. dar exista si incaperi in diverse alte stiluri. acesta este unul din cele mai bine conservate palate regale din Europa. cladirea este incercarea regelui de a imita stilul din tara lui natala. . Ca si la exterior. si o serie de grote. În anul 1911 a fost cladit Castelul.• deosebit. este amenajat de Karel Liman in anul 1911. barocului german.

intarsia si marchetaria sunt de o bogatie impresionanta. pe dulapul-dressoir si pe masa sunt expuse piese de argint. decorat cu piese ale atelierelor Heynmann din Hamburg in stilul neorenasterii germane. in stilul neorenasterii germane. se numeste si "Marele Salon". in vederea unei vizite pe care imparatul Austro-Ungariei.Sala de consilii. Sufrageria de la etajul 1 cuprinde un mobilier rustic breton din secolul al XVIIIlea. Apartamentul imperial se impune prin fast si solemnitate. plafonul si peretii fiind impodobiti cu arabescuri din stuc policromat si aurit. Se remarca un impunator birou si un pupitru destinate audientelor oficiale. Dupã cum se observã Castelul Peles reprezintã un element de atractie turisticã foarte mare atragând prin marimea sa si cu câtã elegantã este construit. Spatiul este amenajat in anul 1906. Ea imprumuta in decoratie elemente de stil hispano-maur. Sculptura. Sufrageria. Franz Josef. . Vitraliile. piese elvetiene din secolul al XVIIlea. Sala maura a fost proiectata de arhitectul francez Charles Lecompte du Nouy. Spatiul este decorat in stilul neorenasterii italiene cu numeroase elemente de renastere florentina. Piesele sunt decorate cu basoreliefuri reprezentand scene din viata taranilor bretoni. completandu-l. amenajata in 1914. a fost finalizat in anul 1883. Dormitorul pentru oaspetii princiari este mobilat cu o garnitura in stil rococo realizata la Viena de ebenistul Bernhard Ludwig. aminteste una din salile Primariei din Lucerna-Elvetia. reprezinta steme ale cantoanelor. urma sa o faca in Romania cu prilejul jubileului de 40 de ani de domnie a regelui Carol 1. decorate cu personaje feminine si motivele florale au fost realizate in atelierele Luigi Magni din Roma. Cabinetul de lucru. Sala florentina. costume si obiceiuri ale acestora. Candelabrul din cristal de Boemia si statuetele din portelan de Meissen dau stralucire spatiului. prima sala de receptie a castelului. Usile din bronz turnat.

Pelisor ofera mai mult comfort. Nu la fel de mare ca Palatul Peles. autor Oscar Han (1935) . Un ghid in engleza este de asemenea disponibil. Este construit in stil spaniol si a fost ridicat din dorinta dictatorului de a se plasa deasupra familiei regale.Schi partii de ski Busteni Cel mai mare si valoros monument al statiunii. la cota 2291 m. Dimensiunile monumentului sunt impresionante avand inaltimea de 48 m si latimea de 14 m.Cazare Busteni . este Crucea Eroilor Neamului cazuti pe campurile de lupta pentru reantregirea neamului. privitorului i se ofera o imagine feerica si Dumnezeiasca. .sat Bran. Noaptea cand este senin si becurile sunt aprinse. unic in tara.1932). Acesta a fost resedinta de vara a celui de-al doilea rege din dinastia Hohenzollern. • Monumente de arta Crucea Eroilor Neamului .Orga Mare . prin aparitia unei cruci imense inconjurata de numeroase stele de pe bolta cereasca. Dincolo de Pelisor se afla un alt palat construit mai tarziu de dictatorul Ceausescu.• Pelisor este situat chiar langa Palatul Peles. Nu este posibil sa se efectueze o vizita in acest palat. Crucea este executata din profile de otel. asezata pe un soclu din beton armat. prin grija Majestatii Sale Regina Maria si amplasata pe Saua Muntelui Caraiman. In Masivul Piatra Craiului se gasesc si numeroase monumente: -Monumentul Natural Coltii Chiliilor -Monumentul Natural Acul Crapaturii -Monumentul Natural Padina Inchisa . dar este interesant sal privesti si sa urci apoi pe o carare de munte ce pleaca chiar de aici (a fost creata ca un drum particular pentru Ceausescu). construit intre anii 1926-1927. iar in interiorul acestuia se afla o incapere care a adapostit initial dinamul generator de energie electrica care alimenta cele 300 de becuri a 500 W fiecare. Bustul generalului Traian Mosoiu (1862 . Ferdinand.

Internat la spitalul militar din Iasi. Este opera sculptorului Dumitru Barlad si reprezinta pe caporal aruncand grenada in tabara dusmana cu mana dreapta ce-i mai ramasese teafara. a refuzat sa fie reformat. stapanit de un nobil sentiment patriotic. care avea sarcina pazirii granitei in sectorul muntelui Susai de la Predeal si Valea Prahovei. Statuia a fost dedicata eroului "Caporal Vasile Musat". insasi M. Transferat la o unitate in Muntii Vrancei.Campulung. a luat parte. A luptat in jurul Brasovului si in defileul Oltului la Caineni. Regina Maria insotita de intreaga suita regala. i s-a amputat bratul.S.  Monumentul "Ultima Grenada" situat intre Biserica Domneasca si statia CFR. cazut in primul razboi mondial. Cu toate acestea. 1928.Arges.  Institutiile si evenimentele cultural-artistice • Casa memoriala Cezar Petrescu .Zarnesti si din DN73 Bran. A fost ranit in lupte de mai multe ori. A facut parte din batalionul 1 al regimentului 2 graniceri. La inaugurarea monumentului in 9 sept. a refuzat sa plece in spatele frontului. a fost ranit la bratul stang. continuand sa participe la batalii si sa arunce grenade cu bratul sanatos.-Monumentul Natural Turnurile Dianei -Monumentul Natural Zaplazul -Monumentul Natural Cerdacul Stanciului -Monumentul Natural Cerdacul de sub Varful Grindu -Monumentul Natural Vladusca -Monumentul Natural Pestera Mare -Monumentul Natural Zidul lui Dumnezeu Acces: Soseaua DN 73A Predeal . Din Predeal 35 km. A murit eroic in luptele de la Oituz. Caporalul Musat s-a nascut in anul 1890 in comuna Domnesti . a fost ridicat in anul 1928 prin grija patronului fabricii de hartie Otto Schiel. dar.

iar in anul 1928. eternizata intr-o ampla fresca a epocii. a scris aici o mare parte a lucrarilor sale. prin aparitia a doua volume de nuvele. adapostind biblioteca oraseneasca si un centru UNESCO. Aici se intâlnesc multe unitãti de cazare in care sunt incluse în cele mai multe si cele de alimentatie.premiat atat de Academia Romana. Cladirea asezamantului de referinta pentru orasul Busteni este construita in stil romanesc. 656b14g Capitolul II Echipamentul turistic al Muntiilor Bucegi Echipamentul turistic este foarte dezvoltat în aceastã zona datorita potentialului turistic foarte ridicat. Situata in orasul Busteni. cat si de Societatea Scriitorilor Romani. dupa publicarea in anul 1922 a primului sau volum "Scrisorile unui razes". si a primului roman. consacrat scriitor. Casa de Cultura din Busteni In trecut aici a existat Scoala Germana. oras indragit de scriitor. reprezinta locul unor diverse manifestari culturale. La ora actuala. Cezar Petrescu. pentru tot restul vietii. din care se viziteaza numai parterul si etajul I. o opera cu circa 80 de personaje. si are trei nivele.Casa este o sectie a muzeului judetean de istorie si arheologie. . construita in 1889 la initiativa Familiei Regale. "Intunecare". acest lacas de cultura infiintandu-se la 17 decembrie 1967. acesta stabilindu-se aici in anul 1937.

fiind asezat chiar la poalele muntilor Bucegi. . Din virful cel mai inalt .aflat in nordul masivului. culmile nordice si culmea Strunga. avand o pozitie privelegiata in centrul statiunii Busteni. Urmeaza semeta Costila si apoi Caraimanul. Busteni. cladit in cea mai mare parte la poalele lui. • CASA LUCHIANCU ** este situata la intrarea in cartierul Zamora. cu virfuri dintre cele mai impresionante. intr-un deosebit decor montan. apoi urmeaza spre sud Morarul. • • HOTEL SILVA** este situat la doi pasi de la punctul de plecare al telecabinei Busteni-Busteni. la 200 m de la DN1. privirea cuprinde mai intii creasta Bucsoiului ce duce la Virful Omul. La est localitatea este strajuita de muntele Zamora ( 1826 ) caracterizat printr-o panta lina. Busteni Din punct de vedere turistic orasul Busteni are o pozitie dintre cele mai incintatoare. catre cota 2200m. oferind o priveliste reconfortanta asupra Masivului Bucegi in cartierul Poiana Tapului. Piciorul Morarului se termina prin Muchia Lunga tocmai la DN1 (tunel).1. • HOTEL MAXIMILIAN**Situat la intrarea dinspre Sinaia in Poiana Tapului pe DN1. urmeaza Jepii Mari. Bucegii ofera turistilor si alpinistilor cele mai multe si mai variate trasee de stinca . Tratamentele de recuperare sunt aferente pentru: anemii. este considerat de catre multi un " Sestogradcity " unde isi dau intilnire marea masa a celor indragostiti de vaile si brinele pline de farmec ale muntil Incepind dinspre miazanoapte. centrul statiunii.2. se desprind radiar culmile ce alcatuiesc Bucegii: culmea principala. HOTEL MARGARITAR ** Asezat pe cursul raului Prahova.diversificatã pe categori de confort si sunt împartite pe statiuni.or. din care se vede hotelul de pe aceasta inaltime. astenii nervoase si surmenaj psihic si intelectual. • HOTEL ALEXANDROS *** Amplasat intr-un cadru natural deosebit. Hotelul dispune de incalzire centrala si apa calda permanent. de la cele mai usoare pana la cele de extrema dificultate. cu acele ciudate stinci cunoscute sub numele de " Coltii Morarului ".La parter se afla restaurantul . Excursiile montane se pot efectua pe trasee marcate (cascada Urlatoarea.Capacitate cazare este de 42 persoane in 21 camere duble Hotelul este construit in anul 2004 si ofera conditii bune de cazare in camere cu grup sanitar propriu si tv color. apoi Piatra Arsa si se termina cu Furnica si Cota 1400.Omul. Platoul Bucegi si Monumentul Eroilor-Crucea.Dotarile sunt noi . indesat si impunator ce domina Bustenii. Reteaua unitãtilor de cazare Reteaua unitãtilor de cazare în Muntii Bucegi este foarte mare. 2507 m . • HOTEL MARY *** situat in apropiere de Hotel Alexandros. |naintea tuturor masivelor muntoase din Rominia . Spre sud lanitul Bucegilor se continua mai intii cu Jepii Mici cu Claia Mare. ce are o inaltime de 49 m).

pe malul raului Prahova. langa Castelul Cantacuzino. VILA CATALINA ** Vila este situata in Busteni pe o straduta micurta si linistita in apropiere de biserica din centrul localitatii. la iesirea din Poiana Tapului spre Sinaia (2 KM ) . • PENSIUNEA MONTEROSE ** Localizata in Busteni langa Hotel Alexandros. CETATEA CARAIMAN **Situata in Busteni pe strada Prundului • linistita. • • • PENSIUNEA TOMA ** este situata in cartierul de langa gara pe o strada PENSIUNEA LIZIERA ** situata la 200 m de partia de schi Kalinderu si 500 m de gara. pe partea dreapta a soselei. pe soseaua nationala. Atmosfera prietenoasa si primitoare intampina oaspetii acestei pensiuni . Camerele sunt in lambriuri de lemn stil cabana de munte si sunt mobilate in stil rustic cu note romantice. in apropierea unei ferme. branza).• lapte. • • CASA LILIANA ** • foarte linistita.in apropiere de benzinaria Lukoil. linistea si aerul proaspat al padurii cu calitatea confortului oferit. imbinand peisajul pitoresc. in Strada Prundului. de vile. . dupa intersectia cu drumul ce trece pe sub calea ferata catre Zamora si inainte de fabrica de hirtie (inaintea pasarelei care traverseaza soseaua). PENSIUNEA CAPRA NEAGRA**Situata in Busteni pe Strada Valea Alba in apropiere de Caminul Alpin. • PENSIUNEA PARANG***situata in Busteni in zona Zamora intr-o zona PENSIUNEA TRANZIT ***Este situata pe DN 1 . Privelistea este cu adevarat minunata.Total locuri: 14-19 • VILA SERBAN Este situata in Busteni.linistita. • PENSIUNEA MONOVER* din Busteni este situata intr-o zona foarte pitoreasca. VILA CAMELIA*** Situata in Busteni in cartierul Zamora . • locuri.intr-o zona linistita. mergind de la Bucuresti spre Brasov. Libertatii . puteti admira Crucea de pe Caraiman din pat. orientale. • PENSIUNEA CRISTINA **Pensiunea se afla la poalele muntilor Caraiman si Costila inconjurata de padure . sau pina in drumul care merge la hotel Silva si telecabina Busteni. Vila va ofera un minunat cadru natural. in apropierea Cabanei Caminul Alpin. de unde se pot procura produse proaspete (oua.

a fost amenajat si dat in exploatare un perimetru schiabil. 300 m de la gara la bulevardul principal. Cel mai important hotel este: • Hotel Azuga 2 ** : este situat pe DN1(E60)Bucuresti .• PENSIUNEA CONFORT *** situata BUSTENI. oras in centrul Romaniei (in judetul Prahova). Busteni 4 km. teritoriul sau grefandu-se in nord si vest pe muntii scunzi ai Clabucetului Predealului ( alt. la 62 de km spre NV de Ploiesti (resedinta judetului Prahova) si la 121 de km de Bucuresti. Azuga nu dispune de o retea a unitãtilor de cazare asa dezvoltatã dar are foarte mult posibilitãti de practicare a turismului.coborare. populatie 15730 locuitori (la 1 iulie 1991).Azuga se poate mandri cu alta partie cu teleferic pe langa partia olimpica de la Sorica. Noua partie se numeste Cazacu si are instalatie pe cablu si masini de intretinere a zapezii. Pozitia si accesibilitatea sunt avantaje pentru Azuga. • PENSIUNEA BELVEDERE*** Este situata in Busteni.si partia de schi-fond ) dotate cu telescaun. Predeal Predeal. Sinaia 12 km. Prahova) intre statiunea internationalã Sinaia (la 12 km) si statiunea de ski Predeal (aflatã la 6km). • VILA SERANA : se afla in Azuga la 300 m de la partia Sorica. Poiana-Brasov Bucuresti.In partea de sud-est a orasului Azuga pe pantele nordice ale plaiului Sorica. la o altitudine ce variaaza intre 798 si 971 m. Vila ofera un confort de 3 stele in cele 6 dormitoare si un apartament. pana altitudinea la 1.max. si posibilitatea luarii mesei la restaurantul hotelului. respectiv pe DN1/E60 si magistrala feroviara dubla electrificata Bucuresti Brasov la circa 135 km de aeroportul Otopeni si 36 km de Brasov. Este o asezare tipic de munte.110 m. Azuga Orasul-statiune Azuga este situat pe Valea Prahovei (jud. teleschi si masini pentru amenajarea partiilor de schi. Clabucetul Azugii 1586 m ) iar in sud si est pe muntii Baiului sau Gabrovei care in Azuga ating altitudini de peste 1700 m ( Vf. Gara . Cazacu 1753 m. localitatea fiind situata pe cea mai circulata vale transcarpatica a Romaniei. • PENSIUNEA TURIST* In Busteni pe drumul ce duce la Cabana Gura Diham. Fata de localitatile invecinate distantele sunt reduse : Predeal 6 km. • PENSIUNEA CASA AZUGEANA**Se afla in Azuga in apropiere de partia de schi. Acest hotele oferã camere cu baie propie si comunã. Pensiunea ofera un confort mediu clasificat l a1 stea . situat pe raul Prahova. Stevia 1901m). la poalele Muntilor Bucegi (Carpatii Meridionali).Brasov (km 136). Valea Prahovei.Azuga Sunt 38 este la km piciorul pana muntilor la Bucegi (Carpati si Transylavanian 147 km Alps). Aici va puteti bucura de cele doua partii de schi ( partia de schi alpin . Vf.(400m).

Este si un important punct de plecare în excursii pe muntii din jur care sunt usor accesibili. numeroasele posibilitati de agrement îi confera valentele unei statiuni ce se ridica la standardele internationale. Aici se organizeaza serbari. Hotelurile din aceastã zonã sunt reinoite. Drumuri de acces : DN 1 Bucuresti-Oradea km 147 km. Obiectivele turistice aflate in oras: Manastirea Predeal (1774. Piatra Mare). cascada Tamina). (la 1.Predeal-statiune de odihna de mare atractie. spre peisajul muntilor împaduriti din jurul sau (Bucegi. Susai. calea ferata Bucuresti-Oradea 141 km. rutiere-DN 1 / E 15 de la Bucuresti sau de la Brasov. carnavaluri. atmosfera deconectanta. Postavaru. 1820). Confortul modern. la 5 km de Predeal si la 19 km de Brasov).100 m altitudine asezare urbana la cea mai mare înaltime din Romania. Diham. beneficiaza de o pozitie exceptionala ce deschide privirilor o splendida panorama spre Vaile Timisului si Prahovei. DN 73A Rasnov-Predeal 24 km. Paraul Rece-statiune climaterica (la 960 m altitudine. babyskilift) fiind un centru de practicare a sporturilor de iarna deosebit de apreciat (grosimea medie a stratului de zapada depaseste 40 cm în februarie). statiunea Paraul Rece. • Hotel Hera 3*** se afla in Predeal pe drumul spre Cabana Trei Brazi • Hotel Rozmarin 3*** . teleschi. Caile de acces sunt: feroviare-gara Predeal pe linia BucurestiBrasov. diverse alte manifestari de amploare. Excursiile montane se pot realiza pe trasee marcate (Cabana Trei Brazi. Timis. oferind chiar apartamente si garsoniere dotate cu TV cablu telefon si bucãtãrie utilatã complet. Timisul de Sus-statiune climaterica (la 820 m altitudine. Monumentul poetului Mihai Saulescu (1930). la 25 km sud de Brasov). Monumentul Eroilor (1916). Are avantajul de a dispune de excelente partii de schi (cu diferite grade de dificultate) precum si de transport pe cablu (telescaune. DN 71 de la Targoviste sau de la Sinaia. la 9 km de Predeal). Garbova. mijloacele optime de cazare.

la 1110 m pe varful Cioplea.• Hotelul Belvedere 3** este amplasat in Predeal. În zona sunt prezente si unitãti de cazare mai mici situate în zone mai retrase si linistite având o capacitate de cazare foarte redusã. :Vile si pensiuni: • Pensiunile Casa Ana 2** sunt situate in Predeal. TV color + cablu. foarte apropae de partie (300m). pe DN1. amplasata la 3 minute fata de partiile de schi Clabucet.acces gratuit la fitness (fara banda) .proiectie de filme . in vecinatatea garii. iar cealalta pensiune de 2 stele. balcon. una asigurand un confort de 3 stele. telefon. in doua locatii. frigobar. Aceste hoteluri pun la dispozitia turistilor urmãtoarele servici: -sala de jocuri pentru copii cu supraveghetoare . • Vila Maria Vilele si Pensiunile sunt situate în zone pitoresti ele oferã turistilor cam aceasi servici printre care : baie proprie cu cabina de dus. statiunea cu cea mai mare altitudine din Romania. in aceeasi camera cu parintii (fara pat suplimentar) -unele hoteluri oferã apartamente si garsoniere : sunt dotate cu TV cablu. • Vila Select • Vile Sunset Situate in Predeal. caldura si apa caldã . amplasata in centrul orasului Predeal.copiii sub 12 ani. telefon si bucatarie utilatã complet. • Hotel Carmen Ana 3 stele Amplasat in centrul statiunii Predeal. la 10 minute de centrul orasului • Vila Dalin: Vila aflata in zona centrala (in spatele pieteti din Predeal). • Pensiunea Florilor este situata la cateva minute de partiile de ski (aproximativ 1 km) si foarte aproape.free shuttle pentru partia de schi . Hotelul este dotat cu piscine cu aparat de contracurent si 2 saune.

cu numeroase izvoare cu ape minerale sufuroase.5°C iar media precipitatiilor 800-1000 mm anual. Monumentul Eroilor (1979).5°C). cu o atmosfera puternic iionizata. colecistita cronica.1980). amintim cele mai renumite : • Hotel Palace 4****-cu o amplasare privilegiata in Parcul orasului Sinaia. renale).Foisor (1830 . Tratamente balneare se pot face in tot cursul anului la hotel Paltinis (dotat cu echpamante terapeutice moderne utilizand izvoare naturale indicate pentru tratamentul afectiunilor Obiective turistice: manastirea Sinaia (1695) . DN 74 Bucuresti-Targoviste-Sinaia (cabana si Piatra 145 km.67 mm coloana de mercur. cu oligominerale. bicarbonate. clima caracterizata de o presiune atmosferica scazuta . dupa tratament endocrinologic). numita si "Perla Carpatilor". sechele dupa operatii pe ficat). cu veri racoroase (media lunii iulie este de 14-16°C) si cu ierni nu foarte friguroase pentru o statiune montana (media lunii ianuarie este de -3. statiunea Sinaia. cu un aer curat. a tulburarilor aparatului digestiv (in gastritele cronice hipoacide). Bucurandu-se de excelenti factori de cura (tonic-stimulanti). furnizand cele mai bune conditii de petreecere a timpului liber dar si de tratament. montane efectueaza trasee marcate Arsa Padina). calea Babele ferata Bucuresti-Oradea Pestera 121 km. complexul muzeal Peles . endocrine (hipertiroidism benign si boala lui Basedow.Expozitie de portelanuri. refacere si afaceri  Restaurant Palace • Hotel Anda 4****-localizata la aproximativ 120 Km Nord Vest spre Bucuresti. cu magneziu. Temperatura medie anuala este in jur de 6. recreere. calcice. .Sinaia Sinaia este una din cele mai importante statiuni de odihna din tara. dar si pentru odihna si recuperare a potentialului de munca Cai Excursii gastrice Cumpatul. fara praf si alti agenti alergici.Pelisor . pentru oameni de toate varstele. furnizeaza conditii excelente de tratament a neuroasteniei. de acces: se DN 1 Bucuresti-Oradea pe km 123. Stratul de zapada cazut iarna persista de la sfasitul lui septembrie pana la sfarsitul lui martie. in toate anotimpurile anului. bogat in ozon si radiatii ultraviolete. Hotelul Palace asigura tot confortul necesar pentru odihna. respiratorii (nevroze respiratorii) si alte tulburari. a tulburarilor hepatobiliare (dischinezie biliara. Are un climat subalpin. cabana Hotelurile din zona Sinaia sunt clasificate pe stele.

birou de informatii. telefon si frigider. room-service. Restaurant Furnica HOTEL TANTI ** Situat in centrul Statiunii Sinaia vis a vis de Hotel Palace. discoteaca. terase de vara.coafura. minibar. . cunoscuta si sub numele de "Perla Carpatilor". TV color. situat chiar in parcul central din Sinaia Facilitati si servici Complexul Caraiman. baie cu cada.• Hotel International (4****)Datorita pozitiei sale geografice. fiind amplasat pe DN 1. pastrarea obiectelor de valoare. • HOTEL PALTINIS** se gaseste in statiunea Sinaia. acces internet. schimb valutar.curatatorie. orasul Sinaia a fost vizitat inca de la inceputul secolului al nouasprezecelea de catre iubitorii de turism din Romania si din alte tari. bar de zi. instalatie de aer conditionat. legaturi telefonice internationale directe. • HOTEL ECONOMAT *** Situat langa Castelul Peles.Are o frumoasa panorama asupra statiunii si muntilor inconjuratori •  • HOTEL FURNICA** Situat langa Castelul Peles. Hotelurile de 3 stele oferã turistilor cam aceasi facilitãti desi la o calitate mai redusã decât a celor de 4 stele toate camerele sunt dotate cu grup sanitar propriu. Era si este cautat in primul rand pentru ca se afla asezat intr-o zona deosebit de pitoreasca strajuita de culmile muntilor Carpati. uscator de par. televiziune prin cablu.  Restaurant Economat • Hotel Marami (3***) • Hotel Roberto 3 *** este situate într-o zona linistitã pe traseul telecabinei. la 120 km de Bucuresti si la 45 km de Brasov. frizerie. spalatorie.  Restaurant INTERNATIONAL Hotelurile cu 4 stele ofera utilitatile si facilitatile precum: minibar. conectare la Internet prin dial-up. • HOTEL CARAIMAN** este al treilea hotel construit in Sinaia. chiar in centrul orasului Sinaia. dus flexibil. rent-a-car. sali de conferinte. parcare.

Targoviste. VILA SPLENDID II afla In Sinaia aproape de iesirea din statiune spre Poiana Tapului • VILA ONIX*** se afla Sos. salon de coafura si cosmetica. centrala termica proprie.Unele din ele având o amplasare mai intimã. Cele de 4 stele prezintã mai multe service de calitate si speciala de exemplu hotelul Anda ofera baby sitter la cerere. retrasã oferind astfel liniste si posibilitatea de relaxare. care este vis-a-vis de Hotel International. • Vila Camelia se gaseste in zona rezidentiala din Sinaia.calcatorie. Ele în in general oferã incalzire centrala. transport la aeroport la cerere pastrarea obiectelor de valoare. Este una din pensiunile cu un confort foarte ridicat care asigura conditii deosebite pentru un sejur sau un week-end placut chiar si pentru cei mai pretentiosi oaspeti. . frigider si tot ce este nevoie pentru prepararea si servirea mesei in conditii excelente. Cele doua vile sunt situate in spatele Hotelului Paltinis. • • • VILA MARALD*** se afla In Statiunea Sinaia pe drumul spre cota 1400.Pentru clientii vilei se pune la dispozitie o bucatarie moderna dotata cu aragaz. unde se afla si Receptia hotelului. acestea oferã în general ofera grupurile sanitare comune. Vila Sorina: Vila este situata in apropierea hotelului Holiday Inn. Holul de la intrare. pensiuni cu o atmosfera mai pitoreascã unele fiind specifice zonei serviind preparate de rigoare. linistit. iar peretii sunt in faianta.Hotelurile cu 2 stele sunt unitati de cazare cu o calitate mai redusã si preferat de turisti cu venituri medi. • Vila Paltinul Complexul este situat in Sinaia. tv-cablu. Vila Sipot: Este situata in Sinaia..turisti preferând a se relaxa mai mult in liniste mai ales de cei de varsta a doua cu service. Aceste hoteluri dispun si de sãli de conferinte dotate cu echipamentul necesar(videoproiector. precum si cele proprii au pardoseala din gresie. Hotelul dispune de parcare proprie pentru circa 100 autoturisme. Accesul cu autoturismul se face prin Calea Prahovei (varianta). grup sanitar propriu. tv. alcatuit numai din vile de vacanta cochete..Constructie noua cu dotari de mare confort si cu o frumosa gradina . Accesul se face din soseaua de centura a localitatii Sinaia (soseaua care trece pe la gara). (Calea Moroeni) in dreapta de pe DN 1. este imbracat in lambriuri de mahon lacuit in negru brun. inconjurata in liniste de o gradina cu copaci seculari. in inediata apropiere a Castelului Pelisor. Cartierul Cumpatu este un cartier rezidential.flipchart. cu fotolii si canapele elegante si covoare persane mari. Toate aceste hoteluri ofera facilitãtii clientiilor sãi precum grup sanitar in camera in special in hotelurile de 3 si 4 stele de asemenea televizor in camerã avãnd disponibil propiu serviciu de alimentatie. circa 1200 m de centrul statiunii. • Vila Tudor este situata in cartierul Cumpatu din Sinaia. centrala telefonica automata. la aproximativ 5 minute de mers pe jos de la telecabina si la aproximativ 10 minute de Gara Sinaia. apa calda. Vilele din Sinaia au ambiantã primitoare pentru turitisti ele find dotate cu facilitãti sadisfacatoare având în vedere raportul dintre calitate si pret.printer.Desi vilele si pensiunile nu au capacitate de cazare foarte mare reprezintã un interes din ce în ce mai mare . scoalã de schi. se traverseaza riul.internet) Pe lângã unitãtile de cazare hoteliere existã si vile. spalatorie . Sinaia .

este numita "statiunea elevilor si a studentilor".Reteaua unitatilor de cazare a zonei Muntilor Bucegi este foarte extinsã în special în localitãtile de importantã turisticã foarte mare. la 880-940m alt. cu functionare permanenta. Statiune montana si climatica de interes general. Poiana Ţapului Localitate componenta a orasului Busteni. Punct de plecare spre Cabana Poiana Stânii. debilitate. Paraul Rece. climat montan puternic ozonat.oras situat la poalele masivului Caraiman din Muntii Bucegi si la poalele Muntilor Baiu. soare si lumina in tot timpul anului. depresii. dispunand de aer curat. la cativa kilometri de Predeal. Pârâul Rece Una din cele mai vizitate statiuni din tara. Beneficiind de un cadru natural pitoresc.Reteaua unitãtilor de alimentatie Majoritatea unitãtiilor de alimentatie sunt incluse în cele de cazare în hotelurile cele mai importante(vezi mai sus) Sinaia Sinaia detine cea mai extinsã retea a unitãtilor de alimentatie din Munti Bucegi. Aici se intalnesc: • • • Restaurant MONTANA Restaurant SELECT Restaurant SINAIA . stari de suprasolicitare psihomotorie. pentru schi. Reteaua unitãtilor de cazare a acestei zone nu este dezvoltatã intãlnind pesiuni urbane precum: MONA PARMA PANORAMIC MINDREANU DUMITRU 2. Statiune balneoclimaterica si de odihna. stari de astenie. cu activitate permanenta. pe cursul superior al Vaii Prahova. Este situata la o altitudine de 880 m. la o altitudine de 1000 km. statiunea este excelenta. in anotimpul rece. Indicatii terapeutice: nevroze astenice.2. Cadru natural reconfortant. Cascada Urlatoarea.

barbacue.  Refacerea sanãtãtii: curã balnearã.  Festivalul Sinaia.  Alpinism. Mijloace de agrement Zona Muntilor Bucegi dispune de foarte multe mijloace de agrement precum:  Sporturile de iarnã: schi. Raliul automobilelor de epocã. concursuri sportive si alte evenimente culturale. Craciun si Revelion. Pizzeria MAFLOR si alte mijloace de divertisment incluse în categoria unitãtilor de alimentatie precum baruri si discoteci: • • • • ] Bar BUCEGI Bar MONTANA Discoteca BLACK HORSE Discoteca BLUE ANGEL 2. drumetii.evenimente moderne. saunã.bob. conferinte.3. parade de modã. carnavaluri.  Se pot organiza congrese.Deseamnea intalnim si pizzerii precum Pizzeria BUCEGI . mountain-bike. reuni de afaceri expozitii.  Partide de vânãtoare. Capitolul III 656b14g . piscinã. sarbãtorile de Paste. snow-boarding. seri de cabanã. sãli de fitness.

pe cont propiu. .Comercializarea unui circuit turistic în zona Muntilor Bucegi Pentru a putea comercializa într-un mod favorabil produsul turistic se parcurg urmatoarele etape: I. Verificarea pe teren a informatilor culese IV. Documentarea prealabila III. fata de forme de cazare. Selectia obiectivelelor turistice si a prestatorilor de servici V.Studierea pietei II. Inchierea de contracte cu prestatori de servici VI. Studierea cererii se face si în functie de preferintele diferitelor segmente de clientela fata de forme de mifloacele de transport. Rezervarea servicilor I. Elaborarea propiu-zisa a programului turistic si întocmirea analizei de pret VII.geografice.Studierea pietei Studierea cererii pe categorii sau pe segmente de consumatori se face dupa criteriile:economice.mixt) .fata de destinatii preferate forme de turism(t organizat neorganizat.pshihologice si comportamentale.demografice.

din mass-media. cazare) astfel scazând concurenta. furnizorilor. Ca mijloc de promovare agentia "Dodo travel" se bazeaza pe sistemul media în special prin intermediul internetului si cel al revistelor dedicate tineretului si oamenilor de afaceri selectându-si astfel clientii.de munte. experienta personalã a unor salariati atrasi de firmele concurente. Unele agentii nu mai dau o importanta turismului intern si nici oferirea unui sejur complet (transport. distibuitorilor. .din auzite. deoarece aceastâ zona oferã multe posibilitãti de agrement si în timpul verii cererea nu devine zero se mentine la un nivel moderat. Datoritã sezonalitãtii se poate bserva un nivel foarte ridicat al vacantelor petrecute în Muntii Bucegi pe timpul iernii dar. a ofertei concurentei cât si a continutului si tarifelor prestatiilor directe de servici turistice o reprezintã târgurile de turism. Deaceea Dodo Travel a decis a promova acest circuit în perioada verii deoarece multe firme se bazezã pe litoral. Identificarea principalelor segmente de clientelã dupã criterii variate s-a facãut în urma nalizei de piatã observând numãrul ridicat al cereri în special a tinerilor de a-si petrece vacantã în Muntii Bucegi. Rezultatele aceste cercetari vor fi folosite în vederea adaptãrii permanente a ofertelor la mutatiile intervenite în structura cererii.Studierea ofertei concurentei agentiei "DODO TRAVEL" presupune cunoasterea categorilor carora li se adreseaza concurenta si anume turismului intern . Din aceastã cauzã s-au ale tintã clientii de varsta medie. Culegerea informatiilor despre concurentii este dificilã si presupune de regula utilizarea unor informatii secundare. masa. O foarte bunã ocazie pentru studierea pietei sub toate aspectele. La acestea se adaugã informatiile culese în urma efectuarii unor cercetãri de marketing asupra clientiilor. cu venituri medii având ca motivatie a calãtoriei vacanta. Analizând si ofertele puse la dispozitie de concurenta se ajunge la concluzia ca preturile oferite pentru astfel de sejur sunt asemanatoare dar fiind diferite calitatea oferita si alegând un mijloc de transport mai putin confortabil. respectiv a cererii. rãmân relativ putine oferte în zona Muntilor Bucegi pe timpul veri.

Vanâtoresc.Documentarea prealabila Se refera la culegerea de informatii cu privire la oferta turistica a zonei: Obiective turistice ê naturale • • • • Babele Sfinxul Pestera Ialomitei Cheile Ialomitei ê antropice  Castelul Peles(Pelisor)  Manastirea Sinaia (cu acces din statiunea Sinaia) Posibilitati de cazare Aceastã zonã oferã foarte multe posibilitãti de cazare precum hoteluti(din Sinaia Hotel International. Valea Dorului. a propiilor posibilitãti si pentru conceperea unor produse turistice care sa se dufentieze de cele ale II. Piatra Arsa. Cabana Schiorii) si pensiuni turistice în satele turistice(Posada).Valea cu Brazi.Taverna . Vila Onix) si cabane si hanuri(Miorita. vile ( Vila Floarea de Colt.Rezultatele acestei analize sunt folosite pentru evaluarea obiectivã concurentei. Hotel Palace. 656b14g Reteaua unitatilor de alimentatie Restaurantele din aceastã zona sunt diversificate precum  Restaurante Sârbului Sinaia: Ferdinanad.Hotel Sinaia.

aici fiind o piata cât mai extinsa de producatori astfel aparand concurenta ajungând la un rezultat benefic pentru aceasta zona.dezvoltat economic.electrica si termica sunt foarte bine dezvoltate deoarece este un oras important si recunoscut ca statiune turistica si in strainatate organizat cât mai bine. Posibilitatile de vizitare a unor obiective cultural-istorice: . III.656b14g Mijloace de agrement În statiunea Sinaia se pot intâlni diverse mijloace de agrement îndragite de turisti tineri si nu numai:  Telecabina  Cazinoul din statiunea Sinaia  Pârtia de Bob  Schii Infrastructura generala si turistica În zona Sinaia exista posibilitatii de aprovizionare cu hrana si telecomucatia. Verificarea pe teren a informatilor culese Posibilitatile de acces la obiectivele turistice sunt soseaua E60 si calea ferata BrasovBucuresti (magistrala 300). Confortul oferit de unitatiile de cazare în concordanta cu preturile oferite sunt destul de bune având in vedere localizarea si facilitatile de agrement oferite de statiunea Sinaia care ridica acest nivel. În Sinaia se poate ajunge foarte usor deorece exista aceste cai rutiere si feroviare directe.

Castelul Peles: Orar vizitare: luni si marti inchis .2006 ora 22.07.07.2006-23.2006 durata 4 zile 3 nopti cazare.data.000 lei IV.Pestera Ialomitei. Numar turisti: 20 Servici asigurate: • Servici de cazare(Sinaia. Tarif: adulti 100. Tarif: adulti 80.data..000 lei .Bucuresti Piata Victoriei 23.17 . joi-duminica 9 .ora):.Sinaia Sinaia -Ploiesti. joi-duminica 9 17 . elevi/studenti 30.Comarnic. Selectia obiectivelor turistice si a prestatorilor de servici Perioada 20. Sinaia-Castelul Bran -Babele.Vila Camelia) 35 RON lei/noapte/persoana • Servici de masa-50 RON lei /zi/persoana • Transport: Autocar 5 lei RON/km Plecarea(localitatea. elevi/studenti 50. miercuri 11-17.000 lei .Sinaia.00 ITINERARIUL: Bucuresti.07.2006 ora08:00 Sosirea(localitatea.Bucuresti 656b14g 656b14g Pentru acest circuit am ales urmatoarele obiective turistice ce vor fi vizitate pe parcurs: .Ploiesti. miercuri 11-17.Campina.07.000 lei Pelisorul: Orar vizitare: luni si marti inchis .ora):Bucuresti Piata Victoriei 20.

 alegerea localitati ce vor cuprinde intinerariul • Dus:Bucuresti-Ploiesti-Comarnic-Sinaia(122km) • Intors:Sinaia -Ploiesti -Bucuresti(122 km) • o Alte drumuri suplimentare: Sinaia -Castelul Bran-Babele-Pestera Ialamitei(150 km)  alegerea mijlocului de transport Autocarul de 20 de personae 5 lei RON/km AGENŢIA DE TURISM DODO TRAVEL PROGAM DE EXCURSIE 656b14g 656b14g 656b14g 656b14g Simbol Tipul cicuitului montan 656b14g 656b14g 656b14g (tematica.specializata) .nautica.montana.

Campina.data.2006-23.Vila Camelia) 35 RON lei/noapte/persoana Servici de masa-45 RON lei /zi/persoana IV. km parcursi la întoarcere în Bucuresti: 122 km . 364 km Servici asigurate: cazare(Sinaia.turisti 20 ITINERARIUL: Bucuresti.Sinaia Sinaia.07.Sinaia.07.00 Lungimea traseului:.nr.ora):Bucuresti Piata Victoriei 20.data. km parcursi în timpul vizitarii obiectivelor: 120 km Sinaia-Castelul Bran-Babele si Sfinxul -Pestera Ialomitei Nr. Autocar 5 lei RON/km Plecarea(localitatea.07.Perioada 20.2006 ora08:00 Sosirea(localitatea. Sinaia-Castelul Bran -Babele. Întocmirea analizei de pret Analiza de pret a)Cheltuieli cu transportul Persoane: 20 Nr.2006 ora 22..Ploiesti.07.Comarnic.ora):.Bucuresti Mijloc de transport.Pestera Ialomitei. km: 364 Nr km parcursi pânã la Sinaia: 122 Km Sinaia-Bucuresti Nr.2006 durata 4 zile 3 nopti cazare.Ploiesti.Bucuresti Piata Victoriei 23.

Pret/km: 5 lei RON 364 x 5 = 1820 b).Totalizarea cheltuielilor: 6470 + 647 + 1229.Totalizarea cheltuielilor: 1820+ 2100+2400+75+75= 6470 3.Aplicarea comisionului 6470 X 10% = 647 4.3 5.3 = 8346. Calculul TVA: 6470 X 19 % =1229. Deaceea nivelul preturilor practicate pentru produsul turistic trebuie sa reflecte cel mai fidel calitatea produselor oferite.3/ 20= 417.3 8346.315 Rotunjit: 418 RON Intagibilitatea produsului turistic face ca in multe cazuri pretul practicat sa fie considerat un « indicator » al calitatii servicilor oferite. Cazare: 35 RON 35 x 20 x 3 =2100 c). Masa: 40 RON 40x 20 x 3= 2400 d) Cheltuieli de vizitare nu avem e) Cheltuieli cu ghidul: 75 RON f) Cheltuieli cu soferul: 75 RON 2. .

Art. 1287. Spatiile de cazare vor fi puse la dispozitia Beneficiarului de catre Prestator pentru grupurile de turisti in limita disponibilitatilor. reprezentata legal prin articolul 29/1996. judetul/sectorul PRAHOVA 4. judetul BUCURESTI telefon: 021/3308582 . deschis la Banca Comerciala Romana. 6152. deschis la Banca:Comerciala Romana. avand numarul 6203748527.ro. inregistrata la Oficiul Registrului Comertului al orasului Bucuresti. sub nr. avand cont nr. VILA CAMELIA cu sediul in:SINAIA strada: Spatar Mihai Cantacuzino. 1. denumita in continuare BENEFICIAR. sub nr. nr. telefon: 021/330 49 45. 656b14g V. gratar . cu sediul in BUCURESTI str. . OBIECTUL CONTRACTULUI Art. denumita in continuare PRESTATOR.1. VACARESTI strada: 274 . Obiectul contractului consta in primirea de catre prestator a clientilor si achitarea de catre agentia de turism a contravalorii serviciilor prestate. Oficul Registrului Comertului al Judetului PRAHOVA. cazarea la Vila Camelia*** precum si alte facilitati : camping in curtea pensiuni (la cerere). inchirieri de materiale sportive si pentru pescuit. inregistrata la .Încheierea de contracte cu prestatori de servici Contract de hotelarie si restauratie PARTI CONTRACTANTE: 1. 1. CAPITOLUL 1. cod fiscal: 678. cod fiscal:562.Pretul al acestui produs turistic include transportul din Buceresti pana in Sinaia plus traseu catre obiectivele turistice de vizitat propuse in acest sejur . reprezentata legal prin articolul 76/2000. 7271216131. 2. sala de conferinta (40 locuri). email: contact@dodotravel.5.2. DODO TRAVEL .

in original sau copie. pana in data de 23 august 2006.5 Termenul de plata este de 5 zile lucratoare de la momentul primirii facturii de catre Beneficiar. 3. 3. 2. rezervate in baza aceleiasi comenzi. la aceasi data. pentru aceeasi perioada de sejur.3 Tarifele sunt exprimate in euro/zi (TVA inclus) Art. Prestatorul de servicii are dreptul sa majoreze unilateral tarifele in raport cu piata si cursurile de 656b14g 656b14g 656b14g -3- referinta ale valorilor Euro su USD communicate la Banca Nationala a Romaniei. res. Art.Prin grup de turisti se intelege respectarea cumulative a urmatoarelor conditii: minim 30 de locuri. cu obligatia ca Prestatorul sa notifice Beneficiarului hotararea sa in timp util.1. Tarifele nu include micul dejun. Art.1 Contractul este valabil din data de 20 iulie . 3. 3. . CAPITOLUL 2.2 Tarifele deja confirmate de catre Prestator pentru o anumita rezervare sau serviciu turistic Beneficiarului raman neschimbate indifferent de fluctuatia pietei sau de cursurile de referinta ale valutelor Euro si USD communicate la Banca Nationala a Romaniei. TARIFE SI MODALITATI DE PLATA Art.4.pectiv Prestator. 3. CAPITOLUL 3. DURATA CONTRACTULUI Art. Art.

emisa de Beneficiar si confirmata tot de catre Prestator. REZERVAREA SPATIILOR DE CAZARE Art. 5. modalitatea de plata. Pentru grupurile de turisti. 3.Art. In cazul depasirii acestei ore Beneficiarului va mentiona in comanda " sosire tarzie" precizand ora. Rezervatiile sunt garantate pana la orele 20. Art. rezervarea spatiilor de cazare se face cu minimum 14 zile inainte de inceperea sejurului mantionat in comanda confirmata de catre Prestator. 4. Art.3 Ziua hoteliera incepe si se termina la ora 12:00. Pentru depasirea termenului de achitare a facturilor. felul si categoria serviciilor solicitate. semnatura reprezentantului legal. Confirmarea comenzilor se face de catre Prestator in termen de maximum 24 de ore de la primire. CAPITOLUL 5. CAPITOLUL 4. perioada de sejur. Beneficiarul va plati un avans de 25% din valoarea serviciilor comandate. Comenzile vor cuprinde: numele si prenumele turistilor. pentru fiecare zi de intarziere. stampila emitentului. data si ora sosirii. banca si numarul de cont al platitorului.6. Beneficiarul va achita Prestatorului 0.1 Rezervarea spatiilor de cazare se face pe baza unei comenzi scrise.7 Serviciile suplimentare (altele decat cele comandate de Beneficiar ) vor fi achitate de catre turist direct la Receptia hotelului. . urmand ca restul de 75% sa fie platit apoi.1. Art.2.5 % din valoarea totala a serviciilor comandate. PENALITATI Art. 4. 4. 3. in termen de 48 de ore de la momentul confirmarii comenzii de catre Prestator.00.

CAPITOLUL 7. in ultima zi de sejur. Art.1.2. spatiile de cazare vor ramane ocupate dupa ora 14:00. Beneficiarul se oblige sa aduca la cunostinta clientiilor aceasta clauza.656b14g 656b14g 656b14g -4- Art. In cazul neprezentarilor care nu au fost anuntate in termen. 6. sumele incasate in avans de catre Prestator nu se vor mai restitui Beneficiarului.rul va plati Prestatorului contravaloarea a 50% din tariful de cazare pentru spatiile astfel ocupate. Beneficia.2 In cazul in care. Dupa ora 19:00 camerele se vor achita integral. Prestatorul se oblige sa solutioneze operativ reclamatiile. 7. CAPITOLUL 6. RECLAMATII Art. acesta se considera desfiintat de drept. Nu vor fi luate in considerate eventualele reclamatiile formulate dupa parasirea hotelului. Art. 5.2 Prezentul contract poate inceta prin acordul ambelor parti sau prin denunate de catre una din parti. Art. Eventualele reclamatii vor fi formulate in scris de client sau de conducatorul de grup si vor fi depuse la sediul Prestatorului in timpul sejurului. Rezilierea prezentului contract nu va mai avea nici un effect asupra obligatiilor deja scadente intre partile contractante.3. 6. In cazul nerespectarii uneia sau mai multor clause din prezentul contract de catre Beneficiar. inainte de plecare. 7. Daunele provocate de turistii cauzati conform prezentului contract se vor consemna intr-o nota de constatare si vor fi recuperate direct de la acestia. cu preaviz scris in termen de 30 de zile. . RASPUNDEREA CONTRACTUALA Art. fara a mai fi necesara punerea in intarziere si fara orice alta formalitate prealabila. dupa care comanda va fi anulata implicit.1. 5.

Art. Beneficiarul isi asuma obligatia ca turistii sa respecte regulamentele hoteliere sis a nu desfasoare activitati care contravin legilor romanesti in vigoare.4 Contractul se completeaza cu prevederile Legii 31/1990 si cu dispozitiile Codului Civil si Comercial precum si cu dispozitiile legilor speciale in vigoare. Elaborarea propiu-zisa a programului turistic Ziua I Bucuresti 60 km Ploiestiul are numeroase monumente ridicate (Statuia Libertatii. Catedrala Sf.1. Prezentul contract a fost intocmit si semnat in 2 exemplare.3. cate 1 pentru fiecare parte. CAUZELE FINALE Art.3. muzeul de arta. In caz contrar. Litigiile intervenite intre partile contractante se vor solution ape cale amiabila. istorice si economice:.muzeul petrolului. culturale. 8. 8. muzeul ceasului. Art. 7. partile se vor putea adresa instantei judecatoresti. . VI. acre devine parte integranta a sa. CAPITOLUL 8. 7. 8. muzeul de istorie si arheologie. prin act additional. Art. Prestatorul si Beneficiarul au obligatia de a pastra confidentialitatea clauzelor si a tarifelor prezentului contract . Art. Ion). Statuia Soldatului de la 1877. Prezentul contract poate fi modificat cu acordul ambelor parti.5.2.Ploiestiul adaposteste numeroase muzee in care sunt pastrate dovezile unei traditii inaintate. 7.Art.

iar spre sus. ski randonee. Sinaia ofera turistilor si numeroase posibilitati de practicare a sporturilor favorite. unul din cele mai importante monumente de acest fel din Europa celei de a doua jumatati a secolului al XIX-lea. la poalele muntilor Varful cu Dor. Ea se afla la o distanta de 122 km de capitala tarii. are un profil bine determinat. De asemenea. Sinaia dispune de numeroase trasee turistice montane. noul cartier "Platoul Izvor". dar si a stiintei arhiectilor Johannes Schultz si Karel Liman. Ca statiune montana.62 km Sinaia Statiunea Sinaia este asezata pe valea superioara a Prahovei.D. in ultimii ani. care asigura o plimbare agreabila prin padurile de brad. având caracter de unicat. dispus sub forma unui larg amfiteatru la poalele Bucegilor. trasee de alpinism. cu un parcurs de 2-3 ore. sporturi de iarna. trasee de alpinism. Orasul. Totodata. castelul Peles poate fi considerat cel mai important edificiu de tip istorist din România. Furnica si Piatra Arsa. Ziua II . August Bembé din Mainz si Berhard Ludwig din Viena. el este. prin valoarea sa istorica si artistica. precum si a maiestriei unor decoratori prestigiosi ca J. trasee turistice montane în Muntii Bucegi si Muntii Baiului. pana dincolo de valea Izvorul Dorului. unde s-a ridicat. Amatorii de excursii se pot delecta cu trasee montane usoare. unde este plasat hanul "Vadul Cerbului". Creatie a gustului regelui Carol I al României (1866 . Heymann din Hamburg. in plina zona carpatica.1914). Castelul Peles din Sinaia. se intinde in partea de nord la locul numit Gura Padurii. si la 49 km de Brasov. resedinta de vara a regilor României. trasee pentru velo tout terrain în timpul verii). activitatile de agrement sunt orientate în primul rând pe excursii montane usoare.

cretacice . 7 km-Aceastã distantã se efectuazã cu ajutorul mijlocului de transport pe cablu. Zanoaga Mare. insa. politic.. Galma. 67 km Sinaia Ziua III În aceastã zi turisti se pot relaxa li se pun la dispozitie gratarul din patrimoniul vilei si de asemenea se organizeazã un program de agrement proiectarea unui film la cerintã intr-un salon special amenajat. centru economic.Acest oras este vechea cetate de scaun a Valahiei. generate de prezenta rocilor dure calcarele. cat si a legendei contelui Dracula. incorporate in formatiuni de roci mai recente . Orzei. . Principala atractie turisticã este Curtea Domneascã. Castelul Bran este un important monument national si punct de reper al turismului din Romania.Babele si Sfinxul sunt cele mai vizitate monumente ale naturii. a peisajului. cheile de pe valea superioara a Ialomitei s-au format datorita adancirii raului in blocurile de calcare triasice si jurasice. intre Muntii Bucegi si Piatra Craiului. Varariei. Cheile Ialomitei reprezinta unul dintre reperele peisajului geomorfologic al Muntilor Bucegi.Sinaia 60 km Castelul Bran . ca aici exista multe alte forme si figuri care pot bucura ochiul.si mai putin dure . Babele si Sfinxul.conglomeratele de Bucegi. Zanoaga Mica. cultural si religios cu mare insemnatate la acea vreme. Coteanu. Tatarului. Ele apar in relief sub forma unor sectoare de vale ingusta. de babe si Sfinx. succesiunea celor 10 chei este urmatoarea: cheile Ursilor. Pesterii. Pestera Ialomitei si Cheile Ialomitei alaturi de Varful Omu. formate de-a lungul timpului datorita ploilor si eroziunii vantului. In numar de zece.situat la 30 km de Brasov. al carui spirit bantuie inca aceste locuri stravechi. datorita atat frumusetii lui. Ziua IV Sinaia Târgoviste. Dobresti. De la nord la sud. militar.Foarte putini dintre miile de turisti care urca in fiecare an pe platoul Bucegi stiu.

În biserica domneasca: "Colectia de arta brâncoveneascâ" .CURTEA DOMNEASCA Casa domneasca (ruinata acum) era formata din doua corpuri de cladire. Complexul Muzeal "Curtea Domneasca" cuprinde monumente de arhitectura medievala ce formeaza ansamblul Curtii domnesti.În biserica "Sf.În beciurile casei domnesti din sec al-XVI-lea . corespunzatoare celor doua epoci de constructie: din timpul lui Mircea cel Batran si din timpul lui Petru Cercel. "Lapidarul" . Vineri" . Rezervarea servicilor turistice Dupa calculul pretului a actiuni turistice agentia de turism Dodo Travel solicita prestatorului de servici turisticeVila Camelia rezervarea servicilor turistice. 656b14g 656b14g Capitolul IV 656b14g Dezvoltarea si promovarea turismului 656b14g 656b14gîn Muntiilor Bucegi . Legenda si adevar istoric" . dintre care unele adapostesc expozitii: .În turnul Chindiei: "Dracula."Colectia de icoane". Pe baza programului excursiei agentia de turism trimite o comanda catre prestatorul de servici care participa la realizarea sejurului programului turistic adicã unitatea de cazare Vila Camelia si a firmei de transport Euroline. 656b14g 656b14g 656b14g 656b14g 656b14g Bucuresti VII."Din istoria Curtii domnesti".

preferatã pentru sejururi scurte în weekenduri si in special de turistii tineri dar in aceasi timp are mare atractie si la cei d vârsta a doua dorind sa se relaxeze.Solutii de valorificare a patrimonului turistic în Muntii Bucegi Muntii Bucegi dispune de o sfera diversificatã de resurse naturale si antropice.2.Promovarea turismului în Muntii Bucegi Publicitatea si promovarea vânzãrilor sunt cele mai rãspândite metode de promovare utilizate. organizeaza si desfasoara activitatea de promovare a imaginii Muntilor Bucegi ca tara ce prezinta interes atat pentru turismul intern.odihneasca. Deorece este o zonã forte usor accesibilã. ca unul din domeniile prioritare ale economiei nationale. tot ca forme de promovare apar si relatiile publice si vânzãrile personale. organizeaza activitatea editoriala si de publicitate in domeniul turismului si o supravegheaza asigura executarea prezentei legi si altor acte normative in domeniul turismului.4. Statul sprijina turismul. . creand conditii pentru dezvoltarea turismului durabil. creeaza conditii pentru atragerea investitiilor interne si straine in scopul dezvoltarii turismului. financiare si prin actiuni de amenajare si protectie a patrimoniului turistic in conformitate cu prezenta lege si alte acte normative. majoritatea consumatorilor asociazã ideile de marketing cu publicitatea. Datoritã caracteristicilor acestor forme de promovare. cit si pentru turismul international 4. Castelul Peles constituie o sursã de atractie foarte mare fiind cunoscut international acesta situeaza statiunea Sinaia în sferele de preferinte a turistilor. prin mecanisme economice.1. Astfel ar trebui ca fiecare sa contribuie la protejarea patrimonului si in special de cei care au grija de orasele respective sunt obligatii sa: efectueaza controlul calitatii serviciilor turistice prestate efectueaza clasificarea structurilor de primire turistica.

Deacea s-a ales si revista ca mijloc de promovare printr-un panou publicitar observat mai jos. S-a ca modalitate de promovare internetul observand ca acesta este un mediu foarte folosit desi nu inspirã prea multã incredere. sã asigure primirea favorabilã al acestui circuit în Muntii Bucegi de catre consumator. din partea tinerilor. de a atrage noi clienti dispusi sã achizitioneze acest circuit. . pentru ca acesta sã dezvolte o preferintã pt acest circuit. Aceastã campanie publicitarã are ca obiectiv principal afirmarea pe piatã. Se doreste cresterea numãrului de turisti atrasi spre zona Muntiilor Bucegi sau fidelizarea lor. -de a stimula vânzãrile. astfel s-a creat o marcã si am lansat-o pe piatã facând lent familarizarea c aceasta. Prin publicitatea se propune scopul de a: -informa clientul -de a se face cunoscut acest circuit. Prin pliantul inclus am expus toate beneficile pe care orice consumator le cautã într-un produc intr-un mod cat mai credibil.Cel mai vizat mediu prin care se poate relaiza publicitatea este cel mass media in general televizorul reviste si mai nou internetul. si de se face cunoscut acest produs. Aceasta promovare se face în speranta convingerii clientelei si de a crea o imagine favorabilã asupra produsului turistic oferit. -de a convinge clientela si de a crea o opinie favorabiolã a acestui circtui. Pentru obtinerea celui mai favorabil rãspuns din partea pietei-tintã.

De asemenea. Pe lângã statiunile de munte si de tratament. Cererea lor se orienteazã cãtre cabane.al concediilor si a vacantelor. aceasta face publicitate si cheltuieste din profitul pe care-l obtine din propiile vânzãri. Studentii si elevii solicitã locuri de cazare mai ieftine. Pentru comercializarea acestui circuit s-au folosit brosuri împartite în Bucuresti si prin expozitiile la târgurile dedicate turismului.Promovarea vânzãrilor implicã orice activitate ce poate induce un rezultat scontat din partea potentialilor clienti sau intermediari la schimb. Societatea a incheiat contracte de publicitate cu revista Acasa i cotidianul Libertatea si o serie de cataloage anuare. ghiduri. În domeniul transportului agentia colaborezã cu Euroline.vile sate de vacantã. dar care sã asigure conditiile de petrecere a timpului. în restul timpului cererea manifestatã fiind foarte slabã. De asemenea s-a folosit si publicitatea exterioarã prin afise amplasate în zone aglomerate ale Bucurestiului institutii de învãtãmânt. Agentia de turism "Dodo Travel" are relatii cu detinãtorii de bazã materialã din toate zonele tãrii. camine studentesti. agentia include în oferta sa si statiunile de pe litoral cu o gamã variatã de posibilitãti de cazare si agrement. Cea mai mare parte a ofertei se concentreazã pe doua sezoane. Dodo Travel.de iarnã si varã. si activitatea de promovare este mai intensã în periodele de sezon. societatea trebuind sa-si facã cunoscutã oferta care se schimbã în functie de sezon.hoteluri de una-doua stele .cu care incheie contracte de prestãri servicii pe un anumit contingent de care dispunepe o perioadã de un an pentru statiunile montane.când cererea manifestatã atinge cea mai mare valoare. . Perioada cea mai intensã în activitatea agentiei o reprezintã sezonul estival.dar în zonele atractive din punct de vedere al posibilitãtilor de agrement.ca orice societate care urmãreste sã-si atragã piata.

la maxim. de alimentatie. Acestã zonã a Muntilor Bucegi este preferata de turisti mai ales pentru vacantele scurte sau în weekenduri. Una dintre principalele atracti o reprezintã Sinaia. au o populatie dornicã de a petrece timpul la aer curat (Bucuresti. Ploiesti.agentia a adoptat o strategie de crestere a capacitãtii pietei chiar dacã ponderea veniturilor incasate în raport cu numãrul turistilor va fi mai micã. dintre care cele mai importante sunt: Castelul Peles si Pelisorul (din statiunea Sinaia.Babele si Sfinxul etc. este o zonã foarte populatã si exploatatã în domeniul turismului.Concurenta fiind foarte puternicã pe piata turisticã în care îsi desfasoara activitatea. Targoviste. În acest sens agentia si-a propus îmbogatirea a activitatii turistice prin introducerea unor produse turistice noi si preturi promotionale.I ) în jurul sãu sunt orase foarte mari. Aceastã atractie a turistilor fatã de zona muntilor se explicã prin faptul cã accesul în zonã este foarte usor (este o zonã traversatã de magistralele de comunicatie foarte importante evindetiate in cap.Buzau etc. statiunea cea mai des frecventatã de turisti din tarã si de peste hotare.). 656b14g 656b14gConcluzii: În urma acestei lucrãri de atestare profesionalã se observã cã Muntii Bucegi au mult mai multe resurse turistice de valorificat reprezentând o zona cu accesibilitate foarte ridicatã si deasemnea poate oferi liniste si relaxare sau doar agreement si posibilitatea practicarilor diferitelor sporturi de iarnã iar varã practicând alpinismul si drumetiile. . Aceasta lucrare evidentiazã principalele obiective turistice din zona aceasta (foarte multe la numar).cel mai cunoscut obiectiv antropic din tara). În zona Muntilor Bucegi s-au fãcut investitii foarte importante în ceea ce privste infrastructura unitãtilor de cazare. lucru ce a dus la cresterea numãrului de turisti ce viziteaza zona. Muntii Bucegi reprezintã una dintre cele mai atractive zone turistice din tarã.

."Rezervatia naturala Bucegi" Tehnologia Turismului clasele a XI-a XII -a.ro/sinaia. Editura Niculescu.as Autori : Cristian Dinca. El se afla in Constanta (strada Soveja. pe malul lacului . Stefania Mihai Marketing turistic clasa a XII. Poiana Ţapului orase cu renume national si international.cazari. dar este deschis tuturor amatorilor de sporturi extreme din Romania (si nu numai).scribd. Mihaela Jipa Revista Terra Magazin • Internet : http://www.com/geografie/Zona-Muntilor-Bucegi156146.php http://www.scritube. Constanta. Predeal.com/doc/50352942/1/Definire-poten%C5%A3ial-componente Atractii turistice litoral. Azuga. Gabriela Stanciulescu. Autori : Cristina Iordache. Bibliografie: • • • • Beldie A.Atractii turistice litoral Romania Parcul Gravity Park Gravity Park este un complex destinat practicantilor de sporturi extreme de orice varsta.Un rol important o au si statiunile din Muntii Bucegi : Sinaia. strada Soveja (vizavi de Palatul Copiilor). cu toate utilitatile necesare inglobate in perimetrul parcului.Atractii turistice litoral Marea Neagra. Daniela Neagu. in parcul Tabacariei. vizavi de Palatul Copiilor).htm http://www. Totodatã foarte importante sunt unitãtile de cazare din statiuni si din imprejurimi care sunt foarte numeroase atragând din ce în ce mai multi turisti ce doresc sa se relaxeze si sa beneficieze de servicile oferite de prestatori care au un nivel destul de ridicat. Busteni.

461 Acces: troleibuz: 44. . 1 Telefon: 0241/611. alta destinatie. In Marea Neagra traiesc trei subspecii de delfini. si anume : marsuinul. caderile de apa si bazinele insumeaza o suprafata activa de 4000 mp de apa. Demonstratia dureaza aproximativ 30 minute. a trebuit reamenajata in totalitate. suveniruri. www.1758) si delfinii comuni (Delphinus delphis ponticus L. construita la inceputul sec.Constanta. exista si supraveghetori. piscinele. Spatiul expozitional este destinat prezentarii expozitiei permanente de fauna si flora acvatica in 57 de bazine.481. B-dul Mamaia. se intinde pe o suprafata de 27200 mp teren in dreptul zonei de acces spre Teatrul de Vara. www. 49 (din oras). in special in zonele destinate copiilor. Capacitatea salii este de 300 locuri.230 Farul genovez este situat pe faleza din oraș ul Constanț a. în spatele statuii cu bustul poetului Mihai Eminescu. delfinul comun si afalinul. Cladirea care il adaposteste.delfinariu. Desi gradul de siguranta este maxim din punct de vedere tehnic.Cupola lui este din metal.ro Zilnic: demonstratii la orele 10:00. fast-food-uri). desi ulterior si alte muzee de stiinte ale naturii au infiintat sectii cu acelasi profil. delimitat de hotelurile Aurora si Dunarea.Situat la intrarea in statiunea Mamaia. Farul are o înălț ime de aproximativ 8 metri.ro Parcul Aqua Magic Toboganele. baruri. iar in urma cu aproape 20 de ani au fost adusi si afalinii sau delfinii mari cum mai este numita specia Tursiops truncatus ponticus Mai multe informatii www. In incinta acestui parc sunt amplasate centre de alimentatie (restaurante. 48 (de la gara) Program: 9:00 . 40. 12:00 si 14:00. la acea data. presa. Adresa: Constanta. fast-food cofetarii. Elisabeta nr. Primii au fost marsuinii (Phocoena phocoena relicta L.277. Mai multe informatii www. este si primul acvariu public din Romania si a fost inaugurat la 1 mai 1958. fiind primul Delfinariu public din tara noastra precum si prima forma muzeistica de acest gen si Sud-Est-ul Europei. prima sectie a CMSN amplasat la malul marii pe faleza Cazinoului.delfinariu. A fost construit în jurul anului 1300de către genovezii care făceau comerț în port ș i restaurat între anii 1858-1860 de inginerul francez de origine armeană Artin Aslan. ilustrate.gravitypark. Cu toate acestea acvariul constantean a ramas cea mai mare institutie de acest gen din tara. Din acest motiv constructia nu corespunde exigentelor unui acvariu modern. 0241/481.aqua-magic. Copii. elevi si studenti: 4 lei Adulti: 9 lei Copiii cu varsta pana in 5 ani au acces gratuit. nr.ro Acvariu Constanta Acvariul . 255 Informatii suplimentare la telefon 0241. 9:00 . pana in anii 1950. dar si expozitiilor temporare cu tematici de biologie si ecologie acvatica.ro Adresa: B-dul. Delfinariul Constanta a gazduit in bazinele sale toate cele trei specii de delfin din Marea Neagra. ea avand.20:00 (vara).16:00 (iarna) Delfinariu Constanta Delfinariul din Constanta si-a inceput activitatea la 1 iunie 1972.1758). XX. in imediata vecinatate a acestuia.

. 44. iarna: zilnic 9-17 . Corbu. insula a devenit locul legendar unde poetul Publius Ovidius Naso (43 i.Hr. Linii Trolebuz 48. Insula Ovidiu.32. Locatie : Strada Crangului nr.000 mp. sunt utilizati in scop turistic. Acest covor a apartinut sultanului Abdul Hamid. apoi dreapta către Histria) Este cel mai vechi oras din tara noastra. 53. Moscheea a fost construita pe o veche Geamie datind din anul 1822. este unul dintre cele mai inedite locuri ale litoralului romanesc. din care 10. in 10 casute de trei stele Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie Constanta Piata Ovidiu nr. amplasata pe lacul Siutghiol. Constanta.000 mp.84. Statia Poarta 1 Port Constanta. 51. 49.255. Moscheea din Constanta a reprezentat un cadou facut de regele Carol I catre comunitatea musulmana din Dobrogea si a fost inaugurata chiar in prezenta acestuia. de imparatul Augustus si unde a scris operele “Tristele” si “Ponticele”. Săcele. Constanta Telefon: 0241-614562 Muzeul de Arta Constanta B-dul Tomis nr. Constanta Telefon: 0241-547055 Muzeul de Arta Populara Constanta B-dul Tomis nr. de catre colonistii greci veniti din Milet.) a fost exilat in anul 8 d.12. Descoperita in 1914 de istoricul roman Vasile Parvan.Hr. In interiorul ei se gaseste cel mai mare covor oriental din Romania vechi de 200 de ani avind o suprafata de 144 mp si cantarind 500 de kg. 1-3. fiind singurul obiectiv turistic care functioneaza pe o insula naturala. Aceasta are o suprafata totala de 26. In prezent insula Ovidiu are 20 locuri de cazare pentru turisti.1. Liliacului nr. Constanta Telefon: 0241-674359 Cetatea Histria Se afla la 62 km de Constanta si Statiunea Mamaia(Din staţiunea Mamaia mergi spre nord: Năvodari.Hr. cetatea Histria a fost intemeiata in secolul al VII-lea i. Constanta Telefon: 0241-616133 Muzeul Marinei Romane Str. Program de vizitare cetatea Histria: vara: zilnic 9-20. la 5 km de malul statiunii Mamaia si 500 m de cel al orasului Ovidiu. Stefanescu. Traian nr. Turistii au posibilitatea de a urca in minaretul inalt de 47 m. 82 . 42.Hr – 17 d.bizantin combinat cu elemente arhitecturale romanesti fiind copia fidela a moscheii Konia din Anatolia-Turcia. Acces : Linii Autobuz 2. Constanta Telefon/ Fax: 0241-617012 Complexul Muzeal de Stiinte ale Naturii Constanta B-dul Mamaia nr. Creata cu mii de ani in urma. de unde pot admira o superba panorama asupra zonei vechi a orasului.Moscheea Mahmud al II-lea Constanta. Este un monument de arhitectura construit in stil arabo . Constanta Telefon/ Fax: 0241-619035 Muzeul Militar National Filiala Constanta Str. Monumentul a fost construit in anul 1910 de catre arhitectul V.

Muzeul Callatis Str. Izvor nr. 3,Mangalia Telefon : 0241 753 580 Program : Extrasezon zilnic 08.00 - 17.00 Program : Sezon zilnic 08.00 - 20.00 Herghelia Mangalia Herghelia Mangalia este situată la 3 km nord de Municipiul Mangalia şi la numai 500 m de malul vestic al Mării Negre; nu a fost aşezată aici întâmplător, ci s-a ţinut cont de condiţiile geoclimaterice de formare a rasei arabe Herghelia de la Mangalia este cea mai mare din sud-estul Europei si este populată numai de cai de rasă: pursânge arab, semigrei si câț iva ponei. Herghelia este un loc cu tradiț ie, fiind înființ ată încă din 1926. Atunci, la Mangalia erau crescuț i cai arabi aduș i de la hergheliile din Jegălia, Cislău ș i Rădăuț i. Între 1936 ș i 1941, herghelia a importat din Polonia noi „linii“ de armasari pursânge: El-Sbaa ș i Nedjari. Suprafaț a Hergheliei Mangalia depăș eș te 580 de hectare, din care peste 400 de hectare sunt cultivate cu plante furajere, care asigură necesarul de hrană pentru cei peste 350 de cai. Hipodromul Mangalia, unicul din ț ară special conceput pentru cursele de galop, se intinde pe o suprafaț ă de 19 hectare. Aici se desfăș oara, pe timpul verii, în lunile iulie-septembrie, curse de cai la care participă herghelii ș i crescători particulari din toata ț ara. Sos.Constantei km 3, Mangalia, 905500. Tel: 40(241)751325
Atractii turistice litoral.Atractii turistice litoral Marea Neagra.Atractii turistice litoral Romania

RESURSE TURISTICE

Dupa studierea acestui capitol, cititorul va putea sa: . defineasca 'potentialul turistic' si 'produsul turistic'; . discute importanta si structura resurselor turistice; . explice rolul si semnificatia infrastructurii generale si infrastructurii specifice turismului; . inteleaga mai bine si sa detalieze atat resursele naturale, cat si resursele antropice; . discute realitatile s i perspectivele potentialului turistic romanesc.

6.1. Potentialul turistic - factor determinant al activitatii turistice

Din capitolul alocat discutiei ofertei turistice potentiale, am remarcat existenta unei intime legaturi intre aceasta si zona de destinatie (teritoriul sau spatiul turistic) cu incarcatura ei cantitativ calitativa de elemente ce pot trezi interesul turistic, ceea ce ne sugera sa localizam asa numitul 'bazin al ofertei turistice'. Cu alte cuvinte, oferta turistica se evidentiaza printr-o amplasare teritoriala destul de rigida. De asemenea - cum remarca s i distinsul profesor Ion Mac - '() ea tine mai mult de natura locurilor si de incarcatura cu elemente (generale si speciale) rezultate din munca
creativa a omului'1. Iata de ce, in intelegerea analistului mentionat, fata de care ne exprimam s i noi

acordul, totalitatea componentelor (naturale s i create de om) implicate in dinamica existentei

actului turistic dintr-un spatiu geografic dat, considerat ca loc de destinatie turistica, reprezinta potentialul ofertei turistice.
Produsul turistic (Pt) reprezinta ansamblul bunurilor si serviciilor puse la dispozitia

vizitatorilor la locul de destinatie (de sejur). El nu trebuie confundat cu potentialul turistic (P), care inglobeaza fond 424e41e ul turistic si infrastructura. Asadar, potentialul turistic este o categorie larg cuprinzatoare, frecvent utilizata in limbajul de specialitate, menita sa asigure intelegerea structurii si functionarii sistemului turistic. Intr-o acceptiune generala, el desemneaza ansamblul elementelor naturale, economice si cultural-istorice, care prezinta anumite posibilitati de valorificare turistica, dau o anumita functionalitate pentru
turism s i deci constituie premise pentru dezvoltarea activitatii de turism2. Literatura de profil ofera

cateva incercari de cuantificare a lui, dar dificultatea infaptuirii acestei intentii provine din imposibilitatea aprecierii cantitative riguroase a componentelor sale, mai ales a componentelor naturale ale structurii sale. Multe din ele sunt aspecte calitative ale mediului inconjurator, ceea ce face ca evaluarea sa poarte o incarcatura mare de subiectivism. Diminuarea subiectivitatii in evaluarea potentialului turistic s-ar putea asigura prin introducerea indicilor valorici. La baza obtinerii acestora va sta analiza atractivitatii, subordonata,

mondial). constituie premisa unei evolutii corespunzatoare a cererii. modul s i timpul in care satisface cererea turistica (sezonier. Cresterea cantitativ-calitativa a acestuia largeste corespunzator proportia cererii si asigura satisfacerea unei mase mai mari de solicitanti. dificultatea sau usurinta punerii in valoare. in calitatea sa de componenta a ofertei. modului in care obiectivele supuse interesului turistic raspund unor cerinte1.neuniformitatea si neechivalenta acestora in decursul timpului si in planuri spatiale locale si regionale.). sunt supuse unor situatii aleatoare si pot fi influentate prin politici de piata (preturi si tarife). anual. Dinamica potentialului turistic. . obiectivului). cheltuielile de mentinere a valorii sale turistice. Pentru a realiza o activitate turistica eficienta trebuie cunoscute si mereu ajustate relatiile dintre cerere si potentialul turistic la dispozitie. cota atractiva intrinseca (legata de intimitatea fenomenului.dinamismul acestor relatii. cum ar fi: unicitatea (pe plan local.interdependenta si interactiunea reciproca intre cele doua componente. . avand ca suport faptul ca atat cererea. relatii carora le sunt proprii: . . deschis. inchis etc.la randul sau. efemer. cat si potentialul turistic evolueaza continuu. regional.

importanta determinarii echilibrului intre cele doua componente prin statornicirea unor studii pluri . fata de cea a potentialului turistic.) care au ca sarcina determinarea volumului si structurii ofertei turistice necesare in viitor in conformitate cu optiunile purtatorilor cererii. . ceea ce determina scaderea eficientei. fapt care obliga pe solicitanti sa se adapteze penuriei. sociologice etc. cheltuielile suplimentare pentru vize.a. .periodicitatea aparitiei unui dezechilibru dintre cele doua componente. In aceasta directie se poate actiona prin parghiile economice: preturile la transporturile generale..si interdisciplinare (geografice. sub dubla ipostaza: a) potentialul turistic nu poate satisface componentele cererii. economice. In astfel de situatii trebuie intervenit cu facilitati care sa sporeasca interesul turistic al populatiei s i o etalare mai uniforma a acestuia pe intreaga perioada a unui an calendaristic. dar si de a influenta cererea spre a se adapta la situatia existenta intr-un moment dat. veniturile populatiei s. urmare a gradului ridicat de rigiditate al ofertei turistice.primatul evolutiei cererii sub toate aspectele. b) potentialul turistic depaseste necesitatile cererii. .

semnificatiile termenilor 'oferta' si 'produs' sunt aproape sinonime cu cele ale termenilor de 'resurse' si 'destinatii'. care reprezinta fie infrastructura generala. in ultima instanta. Impartirea inegala a turismului. dinamica fluxului turistic (intensitatea circulatiei turistice. trebuie sa aiba amenajari si facilitati. Componente si criterii de grupare Nu de putine ori. Oamenii nu calatoresc pe distante prea mari si nu-si irosesc timpul sau banii pentru a merge intr-un loc care nu le ofera ceva deosebit. Intre dorinta oamenilor de a calatori si atractia lor pentru o anumita destinatie exista o stransa si complexa interdependenta.1. este o dovada in acest sens. in teoria si practica turistica. Diferenta dintre ei este mai degraba contextuala decat conceptuala. . Deci. durata sejurului etc. lipsa unor astfel de atractii inseamna lipsa turismului. Aceasta o reprezinta atractiile unei destinatii turistice. Un obiectiv turistic trebuie sa aiba insa ceva mai mult decat atractii. 6. in jurul lumii. cele doua cgpuri de forta . volumul si structura prestatiilor turistice din cadrul unei anumite perioade.2. fie infrastructura specifica.).cel al cererii s i cel al potentialului turistic (in calitatea sa de componenta a ofertei) modeleaza. care incurajeaza oamenii pentru a merge acolo.In concluzie.

infrastructura specifica este dirijata si administrata mai ales de intreprinzatorii particulari. flora. 2) infrastructura si facilitati (incluzand facilitatile turistice). dirijata de autoritatile publice centrale (guvernele). combinate cu punctele de atractie. folosindu-se pentru aceasta veniturile din impozite. clima. Infrastructura generala este. topografie. Aceste componente globale si generale pot fi subInpartite in mai multe subdiviziuni detaliate: I. Infrastructurile generale si specifice. puncte de recreere. prestari de servicii. taxe. cursuri de apa (inclusiv apele termale s i minerale). Spre deosebire. gari. distractie s. ajutati fiind.a. magazine. de regula. sunt cele create de natura. spre exemplu. diferentiaza destinatiile turistice cu succes de cele cu mai putin succes. Infrastructura specifica cuprinde amenajari s i facilitati precum: locuri de cazare. in mica masura si numai in anumite perioade. de subventii provenite de la guvern. Altcineva ar putea grupa resursele in urmatoarele categorii: 1) atractii. fauna. cuprinzand: pamant. Resursele (atractiile) naturale. . fara interventia omului. accize etc.Infrastructura generala cuprinde sosele. aeroporturi si porturi navale. servicii de alimentatie publica. comunicatii si alte facilitati asemanatoare care inlesnesc turistilor gasirea si folosirea unui obiectiv.

arta etc. obiceiurile. insemnand cam acelasi lucru cu facilitatile. sunt complementare. nu exista o delimitare neta intre elementele umane si cele naturale ale ofertei (de exemplu.. si se sustin reciproc. chiar daca. faptul ca resursele difera una de alta. 2) atractiile culturale. Aceasta clasificare a resurselor turistice va constitui structura discutiilor noastre din acest capitol. cum ar fi: 1) oamenii si cultura lor. isi conserva individualitatea. pe de alta parte. arhitecturale (muzee.). teatre. Turismul este unic in aceea ca el singur poate transforma intr-un folos productiv multe din aceste aparent . monumente. religia etc. folclorul. Dupa relatiile (legaturile) lor cu turismul/recreerea distingem urmatoarele categorii de resurse: 1) primare sau inerente . cazul unui parc urban). Retinem insa ca. 3) infrastructura. Putem retine cateva din ele: A. Dar. Resursele concepute si dezvoltate de oameni (elementele umane ale ofertei). catedrale. istorice. care folosesc criterii diferite. festivaluri.cele ce n-au in esenta lor relatii directe cu turismul s i recreerea.II. trasarea unei linii de demarcatie la nivel operational poate fi imposibila. explica validitatea conceptuala a acestei clasificari. in contrast cu alte tipologii. Exista si alte grupari ale resurselor. pe de o parte.

Alte resurse. cum ar fi unele masive muntoase.datorita turismului sa devina surse de venituri considerabile. ca arhitectura excesiva din trecut (cu costuri foarte mari si fara posibilitate economica de recuperare la vremea respectiva) pot numai acum .'fara folos' resurse naturale si create de om. . Unele din aceste resurse pot constitui chiar obstacole pentru alte activitati economice.

: festivaluri. Artificial create de oameni pentru nevoile de odihna si recreere ale acestora. eruptii vulcanice. B. etc. Sistemul atractiilor PRIMARE SECUNDARE NATURALE UMANE NATURALE UMANE 2) evenimentul atractiilor . ele se evidentiaza prin parcurile urbane sau cele de distractii ('Disney World'. aniversari. religioase ceremonii religioase. Eveni mentul atractiilor PRIMARE NATURALE UMANE ex.: eclipse solare. Din punctul de vedere al caracterului atractiilor ce compun resursele turistice. distingem urmatoarele structuri: 1) sistemul atractiilor .2) secundare sau derivate .: festivaluri ex. de pilda). aurore boreale SECUNDARE UMANE . ex.cele ce de la originile lor sunt conectate cu turismul si recreerea.

Zimmerman. s-a exprimat succint: 'Resurse nu sunt: ele devin'.S. nu constituie o resursa. Resursele turistice naturale Dupa unii specialisti. 3) nationale.2.2. D. nu toate mediile naturale pot fi privite ca resurse. consideram noi. Dupa nivelul de evaluare al lor. referindu-se la calitatile de 'a fi' sau 'a nu fi' resurse ale unor lucruri. . Ceea ce in prezent nu poate fi folosit pentru orice motiv. nu prezinta un interes deosebit din perspectiva economica. Zimmerman vedea resursele ca 'extinzandu-se s i contractandu-se in raport cu efortul si comportamentul uman'2. Literatura din domeniu retine si alte tablouri structurale ale resurselor turistice1. In legatura cu aceasta. Potrivit intinderii spatiale a pietei.C. Numai ceea ce este obiect al existentei cererii este resursa. Acelasi rationament vizeaza si resursele turistice. dar care. 2) regionale. de exemplu. 4) internationale. Numai acea parte a mediului natural care este folositoare din plin devine o resursa. distingem urmatoarele resurse: 1) locale. 6. int 稷 nim resurse: 1) 2 relative (prin comparatiile dintre resurse situate in arii diferite si cu destinatii diferite). E.

rareori acest aspect vizeaza recreerea s i turismul. De asemenea. . Dar.Urmand aceasta linie de gandire. Resursa este astazi un termen important in lucrarile si studiile economice si geografice. am putea Inparti resursele in existente si potentiale. daca in cadrul acestora constatam o abundenta de discutii in ceea ce prives te resursele naturale pentru industrie si agricultura.

aplicarea practica a contributiilor geografiei fizice in problema evaluarii resurselor naturale pentru turism si recreere este foarte modesta. care intr-un anumit sens sunt 'libere' sau aproape libere (de . iar pe de alta parte. Aceasta omisiune ar putea fi atribuita. in special din cauza rivalitatii pentru spatiu (pamant) intre turism si cateva industrii de baza. Problema este complicata din cauza faptului ca cele din urma sunt produse ale unor parti particulare ale mediului natural (de exemplu. noutatii problemei. Turismul foloseste in primul rand resurse ce pot fi reinnoite. industria de cherestea s i unele componente ale activitatii apicole. iar concurenta pentru resurse intre turism si alte industrii a crescut in ultimii ani tot mai mult. cum ar fi: mineritul. Un alt motiv pentru care s-a acordat putina atentie resurselor naturale pentru turism/recreere este faptul ca respectivele destinatii sunt de o importanta marginala pentru alte industrii. Recunoasterea acestei situatii explica de ce relativ mai putina cercetare a fost intreprinsa in ceea ce priveste resursele naturale pentru turism/recreere. pe de o parte. atitudinilor traditionale privind ratiunile intrebuintarii naturii pentru existenta umana. acest sistem al resurselor naturale formeaza fondul turistic natural. cu componente singulare mai putin remarcabile si mult mai dificil de analizat decat resursele pentru industria traditionala. comparativ cu cercetarile resurselor pentru alte ramuri ale economiei.

prin intrebuintarea lor. este cazul turismului dezvoltat in Alpi. fara turism. unde economia traditionala s-a prabusit in concurenta cu noua tehnologie (sugestiv. favorabila. frumusetea peisajelor.exemplu. care au beneficiat de noi posibilitati economice ca rezultat al dezvoltarii turistice. valoarea lor economica ar fi mica sau de neglijat. recife de corali. culturala si ofera. De exemplu. in cadrul carora orice resursa conventionala (energetica. vulcani impresionanti etc. deosebit de sugestive sunt si cazurile unor insule. deci nu sunt cuantificate din punct de vedere economic. satisfactii consumatorilor plaseaza turismul intr-o pozitie favorabila comparativ cu alte activitati. Faptul ca resursele turistice sunt reinnoibile si au o permanenta valoare economico-sociala. unde agricultura traditionala nu poate concura cu agricultura moderna). Frecvent. Sau. ape oceanice calde si nepoluate. este cel al zonelor cu sate pescaresti 'moarte' ori al oraselor manufacturiere din nordul 'Noii Anglii' (SUA) si din provinciile Canadei maritime. mai ales cele mici si suprapopulate. El poate prospera in aria de actiune a legilor economice ale productiei de bunuri substantiale si servicii. aerul nepoluat) si pentru care industria turistica nu plateste in vederea achizitionarii lor. alternativa oferita de turism in zonele muntoase. clima. in acest sens. De asemenea. minerala) este absenta.) care . dar exista resurse turistice 'libere' (plaje exotice deosebite. un alt exemplu.

nu sunt revendicate de alte industrii. Iata de ce, turismul pare sa fie singura alternativa, alaturi de o agricultura specifica, in cele mai multe din Insulele Caraibe, de exemplu. Desigur, turismul nu intrebuinteaza numai resurse refolosibile / regenerabile, ci s i din cele neregenerabile (petrol, carbune, gaze s.a.). Totus i, turismul nu este un domeniu energo-intensiv, fata de alte sectoare economice. Cu toate acestea insa, astazi mai mult ca oricand, modul de gandire dupa care resursele pentru alte industrii, in special resursele nerefolosibile si neregenerabile, sunt limitate, si, opus acestora, resursele turismului/recreerii sunt daruri nesfarsite ale naturii, se dovedeste a fi incorect. Cu un timp relativ scurt in urma am invatat lectia amara a diminuarii calitatii existentei noastre. Am invatat ca abundenta resurselor (incluzand chiar s i pe cele refolosibile) este iluzorie, ca toate resursele sunt limitate si cer o atenta planificare a intrebuintarii lor, buna organizare si protectie. Am observat faptul ca actiunea umana poate avea nu numai efecte pozitive, ci si tot mai des un impact negativ asupra calitatii resurselor, sanatatii si calitatii vietii. Lipsa de discernamant in amenajarea si dezvoltarea unor zone turistice, excesul in dimensionarea afacerilor agricole si industriale, care agreseaza mai mult sau mai putin sistemul resurselor oferite de natura, au dus la neglijarea unui alt fapt important, cel al relatiei dintre om si

mediul natural de care este strans legat. Mediul fizic din natura inconjuratoare nu poate fi privit exclusiv ca sursa a prosperitatii prin diminuarea sa continua, ca o arie de expansiune economica exponentiala. Se impune o schimbare in atitudinile noastre fata de acest mediu, fata de rolul acestuia in petrecerea pretiosului timp liber ce-l avem la dispozitie. Deci, natural sau fizic, mediul trebuie privit nu numai ca o sursa de materie prima, ci si ca o sursa de bucurie, destindere si revigorare psihica.

Pentru a sti mai concret despre ce este vorba, se impune o abordare sistemica a resurselor turistice naturale. Sub acest aspect, in anul 1950, Marion Claswon a propus o clasificare a
resurselor naturale pentru recreere1 , care mai tarziu a fost dezvoltata intr-o lucrare, in colaborare cu

Jack Knetsch. Dupa aprecierea specialistilor mentionati, atractiile naturale pot fi subInpartite in trei categorii: climat, peisaj (decor) si fauna. Climatul. Soarele s i apa au constituit din totdeauna atractii naturale de mare interes. Odata ce transportul feroviar a devenit realizabil, caile ferate au fost construite rapid, legand mediile urbane mai mari sau mai mici din interiorul tarilor si continentelor spre regiuni litorale cu plaje accesibile, asa incat oamenii s-au putut indrepta spre acestea din urma in grupuri tot mai numeroase. Planeta noastra dispune de o multime de plaje celebre, cum sunt: Blackpool si Brighton in Anglia, Scheveningen in Olanda, Deauville in Franta, Atlantic City in SUA, precum si multe altele. Aceste plaje sunt relativ apropiate centrelor populate majore s i de aceea sunt ieftine si usor de gasit. Plajele sud-europene au fost din totdeauna populare scandinavilor, ale caror tari de origine se caracterizeaza printr-un climat cu ierni lungi, reci si intunecate s i ale caror plaje, chiar si vara, nu sunt prea atractive. As a se si explica de ce, in cadrul bazinului turistic traditional al Europei

Hawaii. elemente de distractie si de amuzament.Occidentale. Unele organizatii au folosit in scop propriu dorinta publica pentru soare si plaje.Costa de Azur. zona mediteraneana reprezinta cea mai mare localizare turistica mondiala (1/3 din incarcatura turistica mondiala si aproximativ 1/2 din cea regional-europeana). principalul flux turistic este cel ce porneste din nord spre bazinul mediteranean2. alaturi de Corfu. insulele: Cipru. Astfel. Coasta Brava (Catalania Spaniola) si Coasta del Solo (Malaga) . ci si pentru restul populatiei atrasa de soare si apa. Se adauga acestor regiuni de coasta. Plajele din Florida. . Mexic si Caraibe au ajuns sa atraga vizitatori tot timpul anului pentru vacante sau vizite pe vasele de croaziera. Teritoriile sudice care integreaza zonele cu plaje au devenit tot mai populare. nu numai pentru oamenii bogati ce si-au stabilit resedinte secundare in perimetrul acestora. Marii poli turistici ai bazinului mediteranean . conturandu-se ca un segment distinct si sigur al pietei turistice. Taberele Butlin sunt inca operative si astazi. Coasta Lidi (de la Marea Adriatica).absorb si pot asigura conditii pentru 10-15 milioane turis ti anual. in Anglia au fost organizate 'taberele de vacanta Butlin'. Creta si Cycladele (care apartin Greciei). prima fiind deschisa la Skegness in 1936. De fapt. inca din anii '30. tot in bazinul mediteranean. complet echipata cu jocuri.

cum sunt: navigatia si skiul nautic. Waikiki (Hawaii) sau Surfers Paradise pe Coasta de Aur a Australiei. Pentru plaje mai putin . precum s i a pierderilor de hidrocarburi din vasele de transport maritim. in acord cu una din brosurile sale publicitare. Din perspectiva acestei motivatii. un Club Med nu dispune de un sistem organizatoric absolut al distractiei oferite. plajele de pe Riviera Italiana au devenit adevarate suprafete de aglomerari publice). deviza Clubului Med este de 'a inapoia vizitatorilor din mediul urban. de exemplu: Copacabana in Rio de Janeiro (Brazilia). ci si din motive sportive.O componenta importanta a pietei internationale a plajelor o reprezinta Clubul Mediteranean (prescurtat Club Med). Din informatiile pe care le detinem. unele plaje au fost puternic poluate. Altele au devenit excesiv de aglomerate. Primul Club Med deschis in 1949 la Majorca a inaugurat seria de peste 80 de cluburi existente in prezent in jurul lumii. dar fara ipocrizia lor'. aflati in vacanta. dar fiecare caz ofera o larga varietate de activitati sportive libere. satele trecutului cu toate libertatile lor. Montego Bay (Jamaica). Multi indivizi viziteaza plajele nu numai pentru soare. Din pacate. datorita reziduurilor s i scurgerilor poluante din conducte s i canale. incat vizitatorii trebuie sa plateasca pentru a le folosi (de exemplu. exista astazi o multime de plaje recreative renumite in lume. De aceea.

iar daca cineva dores te rezervare de acces .aglomerate o persoana poate plati pentru accesul zilnic.

in calitatea sa de componenta structurala a bazinului traditional al Europei Occidentale. constituie cel mai important spatiu turistic montan din intreaga lume (cu cca. Cu siguranta. tot asa se pot polua si muntii. austriece (Innsbruck). Sub acest aspect. ca elemente . Aici. in Dolomitii italieni) etc. Schiorii cauta zapada si inaltimi in perioada de iarna. Intr-adevar. in cadrul carora interventia omului se face tot mai simtita. skiul a reprezentat cea mai dinamica atractie din ultimii 25 de ani (de exemplu. italiene (Cortina d'Ampezzo. clima si plajele nu reprezinta singura combinatie care atrage turis tii. Totusi. Decorul (peisajul). poate aranja acest lucru prin apartenenta la un club care detine o parte a plajei. la loc de frunte se situeaza renumitele statiuni franceze (Chamonix. Aix le Bains).13 milioane de primiri anuale). Termenii 'decor' si 'peisaj' sunt sinonimi. cu partii si telescaune. elvetiene (Davos. ceea ce sporeste optimismul multora.pe plaja. industria austriaca a skiului s-a triplat in acest interval s i dispune de peste 1500 de instalatii pe cablu pentru skiori). ei desemnand combinatii ale variatelor resurse naturale. asa cum s-au poluat plajele. zona arcului alpin din Centrul Europei. Megcve. de exemplu. Crans-Montana). Calitatea de membru in club permite accesul la o anume parte a plajei pentru un sezon. in prezent cererea pentru acest minunat sport de iarna pare sa fi atins un nivel al saturarii sale. deoarece.

recifele de corali (Marea Bariera de Corali . sa-i escaladeze si doreau sa-i admire asa cum erau.Africa).ale unui intreg. fara a avea nevoie de sporturi inventive. vulcanii (Vezuviu in Italia). Si astazi muntii inca atrag oameni pentru frumusetea lor naturala. ceea ce este un motiv pentru care turistii graviteaza spre destinatii cum sunt: Cascada Niagara (SUA si Canada). privita separat de cea marina.Australia) etc. iar nordamericanii de M-tii Rocky. poate fi de asemenea o atractie decorativa. cum este skiul. europenii au fost atrasi de Alpi.SUA). cum ar fi: canioanele (Marele Canion din Arizona . Dupa ce trenurile au usurat calatoriile la distanta. formatiunile stancoase (Stanca Ayer din Australia). Cascada Victoria pe r 穹 l Zambezi (Zimbabwe . asa cum se intgpla si cu alte localizari naturale. cum sunt muntii. gheizerele si ghetarii Islandei sau gheizerul Old Faithful (batranul credincios) din parcul national Yellowstone (SUA). Districtul Lake (Anglia). dar in masura mult mai mica decat cei care au nevoie de soare pentru plaja sau de zapada pentru skiat. Turistii care se deplaseaza in zone de decor natural. de exemplu. . Apa. sunt preocupati de climat. Vizitatorii din munti doreau sa le parcurga traseele. Si in acest caz dezvoltarea societatii si-a pus amprenta.

Kruger (Africa de Sud). Alti turisti apreciaza fauna prin ceva prins la capatul unditei sau Inpuscat cu o arma de vanatoare. ori diferitele forme de fauna int 稷 nite intr-o excursie de-a lungul Amazonului si. iar altii prefera des ertul. de asemenea. cum ar fi: Serengeti (Tanzania). de peisajele multicolore ale toamnei din Noua Anglie (SUA). Fauna. padurile tropicale trezesc interesul altora. de ce nu. Fauna constituie o alta atractie naturala. Resursele turistice antropice Alternativa atractiilor naturale este cea a atractiilor artificiale. precum si pentru a vedea ciresii infloriti din Japonia. create si organizate de . Acesti turisti. obtinute din taxele platite pentru permisele de vanatoare s i pescuit. sau Ardeni (Belgia). pot fi o sursa importanta de venituri guvernamentale.2. Dunarii si Deltei acesteia. Si in acest caz constatam o diversitate de manifestare a relatiei dintre om si natura. sau in timpul unei deplasari pentru a vedea pinguinii din Antarctica. 6. ursii polari arctici. Mlastinile Angliei atrag alte tipuri de oameni.Turistii mai sunt atrasi.3. sau lalelele din Olanda. nu de putine ori. Murchison Falls (Uganda). Unii percep fauna ca ceva de observat s i admit in timpul unei vizite printr-un parc african.

oameni. Acest tip de turism este numit uneori 'turism urban'. Multe oras e atrag turistii pentru ca sunt locuri cu o activitate diversificata si constanta ce poate incanta vizitatorii. Este insa greu de .

SUA). Altii se perinda prin sate-restaurant. de destinatii. ori pentru a admira Turnul Eiffel sau Palatul Versailles? Marile orase ale lumii. Mai mult. Turis tii viziteaza Parisul pentru atmosfera sa. Cele cu renume mondial includ: Muzeul Britanic din Londra. si castelele. Chiar si bisericile sau catedralele pot castiga bani suplimentari. cum ar fi: Turnul inclinat din Pisa (Italia).SUA) ori Waterloo (Belgia). atrag alti turisti. Sunt insa si cazuri cand obiectivele turistice au suferit din cauza turistilor. ruinele romane din Bath (Anglia) sau turnurile Eiffel din Paris ori cel al Londrei. amenintat cu prabusirea sa cauzata de supratasarea terenului de la baza ruinelor cel reprezinta. cu rezonanta turistica deosebita. intretinerea si conservarea unor cladiri istorice sunt sprijinite adesea de turistii vizitatori.aflat daca vizitatorii aleg orasele pentru activitatea lor sau pentru bunurile lor fizice. precum Arcul de Triumf din Paris. permitand turistilor sa strecoare monezi in asa-numitele 'cutii ale milei'. . a fost Inprejmuit cu un gard de protectie. precum Williamsburg (Virginia . Palatele. prin intensitatea atractiei. sau pe fostele cgpuri de batalii ca Gettysburg (Pennsylvania . ca Versailles in Franta. Alti turisti prefera muzeele. De exemplu. Unii prefera sa viziteze monumente. precum Castelul Windsor din Anglia. obiectivul istoric Stonehenge din Anglia. dispun de o lista impresionanta.

de obicei.Muzeul German din M・chen. cum sunt: Festivalul de la Edinburgh. de 10 ani.de la Oberammergan in Germania . Unele festivaluri sunt de esenta religioasa. turistii. Mardi Gras in New Orleans. Aici pot fi incluse: Kremlinul din Moscova. Muzeul National de Antropologie din Mexico City. de asemenea. precum: piramidele din Egipt. precum s i Muzeul Stiintei si Industriei din Chicago. Sarbatoarea din octombrie din M・chen sau Festivalul apelor din Stokholm. Carnavalul de la Rio. Constructiile guvernamentale sau politice atrag. Casa Alba din Washington sau Palatul Parlamentului din Bucures ti. templele maiase din Mexic sau Maciu Piciu din Peru. Jocurile pasiunii . Altii prefera contactul cu culturile inca existente.este apreciat ca unul din cele mai celebre. Locuri sau constructii religioase atrag. cum sunt cele ale bascilor din Pirineii spaniolofrancezi. Stonehenge din Anglia. o multime . Dintre acestea. marocanilor din Marrakesh sau ale olandezilor din Pennsylvania. Numeroase festivaluri se inscriu in ansamblul atractiilor pentru nenumarati turisti ai globului. Muzeul Louvru din Paris. cu o vechime organizatorica de peste 350 ani si o periodicitate. de asemenea. Parlamentul din Londra. Unii turisti includ ca prioritate vizitarea bibliotecilor sau universitatilor istorice. Multi turisti sunt atrasi de locurile civilizatiilor disparute sau de locuri arheologice.

pentru sculpturile lor in roca. 6. dansurile populare din multe tari europene si teatrele marilor oras e. ca cel de la Fatima (Portugalia) si Lourdes (Franta). productia unor obiecte de arta si artizanat. In sfars it. dupa aprecierile multor analisti. Baletul marelui teatru din Moscova. spre Vatican (Roma). statul Utah). la randul lor. Corul barbatilor vienezi. fapt cei confera o mare . poate constitui un important stimulator de turism. foarte multi turisti. Romania este considerata ca tara inzestrata cu cele mai bogate si variate resurse turistice naturale si create de om.pentru panza. Madrigalul bucurestean.pentru cristalul de Bhoemia.pentru ceramica lor. Irlanda .3. putem nominaliza: Italia . Muzica. indienii Cherokee si Navajo .de turisti. Cehia . artele.renumita prin obiectele de pielarie. Realitati si perspective ale potentialului turistic romanesc Intre tarile din centrul s i estul Europei. iar eschimosii canadieni . nu ar putea supravietui fara turisti. Cu titlu de exemplu. incluzand Parisul. cu o pondere importanta a muncii manuale deosebit de creativa. Westminster Abbey (Londra) si Templul Mormon (Salt Lake City SUA. Londra si New York. dansul si teatrul atrag. In aceasta categorie putem include si mormintele sfinte religioase.

Acest adevar are si mai mare greutate cand este recunoscut de personalitati care au evaluat perspectiva turismului romanesc la fata locului. 'Cred ca Romania are un potential nelimitat in ce priveste industria turismului .disponibilitate pentru turism.Lamm.remarca Richard B. guvernator al .

Dispuneti de o tara care are atat coasta Marii Negre. De-o parte si de alta a muntilor. ca o cetate. o clima favorabila practicarii turismului in tot cursul anului.). un adevarat br 穹 de livezi si vii pe rod. Depresiunea Transilvaniei . unde se poate schia timp de 3-4 luni pe an in statiunile renumite si peste hotare (Sinaia.statului Colorado din SUA. o tara care are diversitatea montana a Elvetiei si a Rivierei franceze in acelasi spatiu'.cea mai mare depresiune intramontana din Europa . constituie baza dezvoltarii a numeroase statiuni s i localitati balneare. de cununa Muntilor Carpati. printr-o multitudine de forme de turism. Acest potential turistic valoros se concretizeaza in diverse si spectaculoase forme de relief. armonios Inbinate pe teritoriul tarii. In centrul tarii. el poate satisface. flora si fauna bogate. Poiana Brasov s . inclinandu-se usor spre doua . dealuri s i coline. iar din adancurile lor tasnesc izvoare de apa minerale si termominerale care.este inconjurata. si cele mai sofisticate preferinte ale diverselor segmente ale cererii turistice interne si internationale1. inegalabile monumente istorice de arta si arhitectura etc. coboara ca niste contraforturi spre imensitatea lanurilor din cgpiile si luncile tarii.. care ne-a vizitat tara. Inpreuna cu alti factori naturali de cura. cat si zonele montane si care sunt la mai putin de 200 km unele de altele.a. cu numeroase specii de interes stiintific. Predeal.

Fagaras . Rodna s. Stana de Vale. cu altitudini relativ reduse (doar 8.a. de exemplu. Sinaia. pescuit sportiv s. La poalele sau pe culmile unor masive (Bucegi. Toate masivele montane din Carpatii romanes ti sunt atractive din punct de vedere turistic. Paltinis . ca. Poiana Marului si .5% din muntii Romaniei depasesc 1500 m altitudine). Durau. Parang. Ceahlau. biserici si manastiri. Poiana Brasov. s-au construit cabane. de pasuri si trecatori care au favorizat construirea unor drumuri modernizate sau forestiere. Muntii ocupa 36% din suprafata tarii si concentreaza un potential turistic de exceptie. Borsa. iar Semenic.atractii turistice de exceptie: Delta Dunarii si Litoralul Marii Negre. situri si cetati dacice si romane. speoturism. drumetii pe poteci marcate. Postavarul si Piatra Mare. amatori de sporturi de iarna.a. palate si castele medievale. alpinism. prin urmatoarele particularitati: sunt usor accesibile. Semenic. Predeal sunt cele trei statiuni montane si de sporturi de iarna lansate deja in turismul international. Romania este bogata in locuri si monumente istorice. numeroase orase si sate pastratoare de vechi traditii. Carpatii Romaniei prezinta unele particularitati care le confera multa originalitate s i atrag cele mai variate categorii de turisti.) s-au dezvoltat statiuni montane. dispun de o densa retea de vai longitudinale si transversale. vanatoare. Retezat.

In statiunile balneare din Romania.Muntele Mic bat la poarta consacrarii internationale ca statiuni din generatia a doua. De aproape 2000 de ani se fac tratamente balneare la Baile Herculane. Statiunile balneare si-au castigat un firesc si binemeritat renume pe plan intern si international. stanci cu forme bizare din Muntii Bucegi (judetul Prahova). Babele si Sfinxul. Tusnad. raspandite pe intreg teritoriul tarii. Un interes aparte in peisajul natural al tarii il reprezinta monumentele naturii. Pietrele Doamnei din Muntii Rarau (judetul Suceava) s . Vatra Dornei. cei 12 Apostoli din Muntii Calimani (judetul Suceava). pentru efecte curative deosebite. adevarate unicate nationale s i europene. la Baile Felix. iar mai recent. pes tera si ghetarul de la Scarisoara (judetul Alba). din secolul trecut. Germisara. Principalii factori naturali de cura din Romania sunt apele minerale si termominerale. Potentialul balnear reprezinta o adevarata 'uzina de sanatate' a Romaniei. Eforie Nord si Mangalia. climatul si topoclimatul. Litoralul romanesc al Marii Negre se inscrie cu un potential turistic deosebit in peisajul . Covasna.a. namolurile s i gazele terapeutice (mofete). lacurile cu proprietati terapeutice si apele minerale pentru Inbuteliere raspandite pe intreg cuprinsul tarii. la care se mai adauga. precum vulcanii noroiosi din zona Berca-Arbanasi (judetul Buzau). se trateaza mai toate afectiunile corpului omenesc. Slanic Moldova.

Expunerea la soare este asigurata pe toata durata . cu plaje intinse si nisip fin.natural al Romaniei.

unde. plaja este umbrita in mai multe zone. sau dinspre aeroport spre Constanta ori Bucuresti. foarte multe zile insorite s i temperatura moderat de calda. datorita lacurilor cu namoluri sapropelice si apelor mezotermale. iar valurile sunt frecvente in statiunile romanesti (Mamaia. Costines ti. Marea Neagra nu este atat de poluata ca Marea Mediterana. ofera plaja sa de exceptie. istoric. o buna infrastructura. de exemplu. in ultima parte a zilei. cu numeroase rezervatii naturale. acces usor pe s oselele de coasta spre aeroportul international Mihail Kogalniceanu. Techirghiol.zilei. unde acest fenomen este inexistent. Venus. iar valurile inseamna talazoterapie. de pilda. Jupiter. Ca peisaj. pe podul Giurgeni-Vadu Oii. Saturn si Mangalia). locuri de interes arheologic. Eforie Nord. Cap Aurora. favorabila inotatorilor. Olimp. litoralul romanesc. Callatis . cu ruinele celor mai vechi orase din Romania (sec. marea fara maree. intre Navodari si granita cu Bulgaria. Din mai pana spre sfarsitul lunii septembrie. Neptun. Apoi. Inprejurimile sunt remarcabile. Tomis. deosebindu-se sub acest aspect de litoralul bulgar. Eforie Sud.VII-VI inainte de Hristos): Histria. spre deosebire de statiunile de pe tarmul Adriaticii. De asemenea. litoralul romanesc asigura si posibilitatea efectuarii tratamentului balnear. sau pe noul pod rutier si feroviar de la Fetesti-Cernavoda peste Dunare.

oaspetii Romaniei se vor int 稷 ni cu mirifica Delta a Dunarii. din care se detaseaza Cazanele Mari si Mici. se constituie ca o valoroasa pastratoare de potential turistic prin cursul sau. martor al multor framantari si evenimente din viata poporului roman. prin lumea pestrita a mamiferelor si pasarilor ce populeaza zavoaiele din lunca. dar s i din alte zone ale tarii. Delta Dunarii starneste interesul atat prin Inbinarea apei cu uscatul. situata la circa 120 km de Constanta. fara egal in Europa si cu elemente distincte fata de toate deltele din lume. presarat cu coturi s i meandre. Aceasta . In esenta. Nascuta prin rasfirarea apelor Dunarii inainte ca fluviul sa se verse in Marea Neagra. rare. Pentru conservarea ecosistemului deltaic. La gurile Dunarii. de linis te si soare.Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. Delta Dunarii invita la excursii la care participa amatorii de pescuit. fluviul incarcat de istorie si legende. iubitori de plante si animale. a fost instituita . Ea este un original si interesant colt din tara. care conserva un potential turistic aparte. dar mai ales lumea pestilor de apa dulce si a sturionilor ce urca pe Dunare pentru a-si depune icrele. chei si defilee. cat si prin intreaga flora si fauna ce o populeaza. prin locuitorii si asezarile ei omenes ti. Batranul Danubiu sau Istros. insule s i ostroave. aici se organizeaza frecvent excursii cu turistii sositi pe litoral.Dunarea.

dar se poate practica. recunoscuta pe plan universal. Coerenta picturilor si succesiunea personajelor confera tablourilor de pe peretii acestor comori de arta si arhitectura titulatura de biblie ilustrata.presupune ca turismul se desfasoara numai pe principii ecologice. precum si in zonele de tranzitie (economice). turismul se exclude din cele 16 zone strict protejate. in aceste zone sunt permise toate activitatile economice care nu afecteaza in mod direct sau indirect echilibrul ecologic natural al ecosistemului deltaic. zona Bucovina sau Moldova de Nord a primit premiul Pomme d'Or. Alaturi de manastirile pictate. Humor. acordate de FIJET. Atractiile cultural-istorice ale Romaniei sunt bogate si raspandite pe intreg cuprinsul tarii: in orase. Arbore . atat in interior cat si in exterior. in sate si pe anumite trasee turistice. Pentru felul cum au fost pastrate si conservate aceste comori ale artei universale. De o valoare incontestabila. sub un control strict. din nordul Moldovei sau din Bucovina. in zonele tampon. Moldovita. Sucevita. istoric s i arhitectonic il suscita toate celelalte lacasuri de cult . un deosebit interes turistic. Voronet. sunt bisericile si manastirile cu picturi murale.sunt pagini ale unui album de arta si arhitectura ce se destainuie vizitatorului intr-o forma si un registru nemaiint 稷 nit in alta parte a Terrei. trofeu ce se pastreaza in muzeul manastirii Moldovita.

la Balti si in Ucraina subcarpatica. arta de cioplire a lemnului si de prelucrare a textilelor. varietatea folclorului literal si coregrafic. sau a altor domnitori de seama. Sihastria. Constructii insolite. in teritoriul Republicii Moldova.monahale. vremelnic. Ecoul acestor amintiri razbate si de cealalta parte a Prutului. Iza si Viseu. Varatec. perpetuat peste veacuri s i ajuns nealterat pana in zilele noastre. pe meleagurile romanesti. inconjurate astazi. Neamt. Oas si nordul tarii. sunt numai cateva din elementele unui fond cultural stravechi. sunt asezate intr-un cadru natural pitoresc si pastreaza comori de arta s i amintiri neasemuite. situate in judetul Neamt. precum Stefan cel Mare s i Petru Rares (sec. in numeroase sate in majoritatea lor locuite de urmasii urmasilor lui Stefan cel Mare. portul popular. Secu. pictura murala veche. Petru Rares. cu origini dacice. aceste porti si biserici sunt adevarate capodopere in satele Surdesti (cea mai inalta constructie din lemn din tara si una dintre cele mai . reprezentand o inestimabila valoare artistica s i turistica in zona Maramures. la Cernauti. dintre ele la loc de cinste situandu-se manastirile nemtene: Agapia. Portile frumos mestes ugite s i bisericile de lemn au dus faima Maramuresului peste hotare.al XVI-lea). olaritul. Arhitectura populara. int 稷 nite pe vaile Mara. cojocaritul. Ele dateaza din vremea unor domnitori gloriosi. si se conserva la Orhei sau Soroca. iconografia pe lemn si sticla.

in |ara Hategului.a. Siturile si cetatile dacice si romane pentru trecutul istoric al tarii. durate din perioada daco-romana (ruinele cetatii Sarmizegetusa Regia. Transilvania este cea mai bogata in vestigii si monumente istorice romanesti. Sunt monumente de arhitectura de un specific aparte. Cetatile taranesti din Transilvania. in Dobrogea. Agnita.). Sibiu. Sugatag. Ele conserva vechi elemente din arhitectura medievala a Transilvaniei. Numeroase alte monumente istorice de arta s i arhitectura sunt raspandite la poalele .unicat national.). Medias s. traditii.inalte din Europa). Dintre ele sunt renumite cele de la Biertan. Intre celelalte provincii istorice ale Romaniei. capitala provinciei Dacia romana). medievala (Bras ov. Oradea. capitala primului stat dac centralizat si independent. Timisoara. moderna si contemporana.a. Apulum-Alba Iulia s. mestesuguri.a. romana (ruinele oraselor romane Napoca-Cluj. Berbes ti. ca si obiceiuri. construite.a. Dumbraveni. Targu Mures. O atractie deosebita prezinta cetatea Sighisoarei . Potaissa-Turda. in Banat. Alba Iulia. Baia Mare s. ale Ulpiei Traiana Sarmizegetusa. Ieud s. si la fel de valoroase turistic sunt raspandite in toate zonele tarii. cu precadere in Muntii Orastiei. Bogdan Voda. de regula in jurul unei biserici. Vadu Izei.

Muzeul Marii Negre din Constanta. de la poalele 'Alpilor' Transilvaniei. sau castelul Huniazilor din orasul Hunedoara. loc sacru unde sunt pastrate ramasitele pamantesti ale regelui Carol I de Hohenzolern s i ale familiei regale. Curtea de Arges. vechi capitale ale Tarii Romanesti. Adapostesc descoperirile arheologice si alte marturii istorice. la Cozia. colectii: lemn si produse din lemn . Bran ('castelul lui Dracula') ca si cele din alte orase: Ias i.Cgpulung Moldovenesc. Targu-Mures. Unicat european si chiar mondial pot fi considerate si biserica Densus (judetul Hunedoara). Iasi. . opera arhitectului francez Leconte de Nouy. Brasov. Ploiesti etc. ClujNapoca. Bucuresti. Dar asemenea monumente se int 稷 nesc si in marile orase ale Romaniei: Bucures ti. Timisoara . Unele dintre ele (din totalul de circa 500) conserva raritatile floristice si faunistice din tara (ex. Muzeul de Istorie naturala 'Grigore Antipa' din Bucures ti. Muzeul 'Delta Dunarii' din Tulcea s. Intre acestea. Radauti) sunt specializate pe anumite profile (arta. Targovis te. Cgpulung. Brasov etc. Oradea. Muzeele si casele memoriale. Constanta. Sinaia.a. iar altele (Sibiu.). Pitesti. de un farmec aparte si invaluita in misterul legendei este biserica manastirii Curtea de Arges. arta populara. O atractie deosebita pentru vizitatorii Romaniei o reprezinta palatele si castelele din Bucuresti. in Oltenia de sub Munte. Targu Mures.Carpatilor. Timisoara.

Mihai Eminescu (Ipotesti. multimea muzeelor cu un profil complex aflate in mai toate orasele Romaniei. jud. de asemenea. Arta populara romaneasca este o vie reflectare a frumusetilor naturale ale tarii. arta populara . istorie.). istoricul Nicolae Iorga (Botosani. Craiova.Bistrita-Nasaud). jud. Cluj-Napoca (Muzeul Transilvaniei).Murfatlar etc. petrol . fost Hordou. prozatorii: Liviu Rebreanu (satul cu nume omonim. poetii: Vasile Alexandri (Mircesti. Mentionam.Prahova). pictori si sculptori: Nicolae Grigorescu (Cgpina. jud.cu piese de rezistenta adunate de pe teritoriul judetului. jud. ceasuri. Cele mai multe case si muzee memoriale din Romania evoca viata si activitatea unor personalitati ale civilizatiei nationale. jud. muzicienii: George Enescu (Liveni. de altfel. George Cosbuc (satul cu nume omonim. costume populare. Constantin Brancusi (Hobita. vinuri . Iasi. Cantece s i jocuri. Nichita Stanescu (Ploiesti). Beius. in fiecare oras -res edinta de judet este amenajat un muzeu cu profil complex .Ploiesti.Prahova). George Calinescu (Bucuresti).arheologie. stiinte ale naturii.Iasi).Bacau). Botosani).Gorj). obiceiuri. Ploiesti. a istoriei zbuciumate si a spiritualitatii poporului roman. jud. jud.Sighetu Marmatiei.Botosani) etc. Cele mai renumite se gasesc in Bucuresti.BistritaNasaud). jud. Oradea. Eugen Ionescu (Bucuresti). . Ionel Pavlea (Alexandria). dramaturgii: Ion Luca Caragiale (Haimanale. jud.

Sfarsitul de an si inceputul Anului Nou este 'salutat' cu traditionalul Revelion. Un vechi obicei de primavara dedicat harniciei plugarilor (Tanjaua . In luna ianuarie. Braila). Sibiu.) sau cu ocazia unor manifestari populare traditionale.numit Calus arul transilvanean. la care tineri si varstnici petrec. zeci de mii de turisti participa la Sgbra oilor. in Maramures. la Prundul Bargaului (jud. Deosebit de agreabila este calatoria in Romania cand coincide cu desfasurarea unor serbari sau manifestari folclorice.a. la Huta . la Deva (jud.Botos ani. in timp ce in februarie. Maramures. cu care prilej in marile restaurante din Bucuresti sau din orase. la Hoteni. Suceava. tot in aprilie. din Delta Dunarii. in satele pastratoare de traditii (din Bucovina. pot fi admirate in muzeele de profil (Bucuresti. la Bucecea. Oltenia de Nord s. In martie. se poate participa la festivalul-concurs al cantecului popular moldovenesc Satule. canta si danseaza toata noaptea.Hunedoara) are loc un festival al formatiilor de dansatori populari .sarbatoarea primului taran care iese la arat) se desfasoara. In mai.traditii etc. prin partile jud. marcand in acest fel realizarile de peste an. in statiunile pentru sporturi de iarna s i chiar pe litoralul Marii Negre se organizeaza masa de revelion. prilejuit de Alaiul nuntilor de pe Bargau. Oas. mandra gradina.Bistrita-Nasaud) oaspetii pot admira o parada a obiceiurilor traditionale legate de nunta la romani.

la traditionalul Targ de fete de pe Muntele Gaina. Foarte multi turis ti (celibatari) se indreapta in iulie. Tot in septembrie are loc la Tebea (jud. Jiule. desigur. creatorii de arta isi dau int 稷 nire cu admiratorii lor la targul de ceramica populara Cocosul de Horezu (jud.Alba. jocuri si port popular din mai multe judete ale tarii se desfasoara la mijlocul lunii august. figura haiducului Pintea. localitatile in care se pastreaza datini si obiceiuri cu prilejul Craciunului s i Anului Nou la Sighetul Marmatiei. la Targu Jiu (jud. in octombrie suntem invitati la festivalul cantecului popular din Gorj.Certeze (jud. Pe meleagurile natale ale marelui sculptor Constantin Brancusi. supranumit 'Craiul muntilor'.Cluj). poezii si dansuri. In septembrie. Dar cei mai multi turisti aleg. O frumoasa sarbatoare populara . luptator pentru dreptate sociala. la MagoajaChiuesti (jud.Gorj). spre jud. Botos ani.cu cantece. Avram Iancu.Hunedoara) o mare sarbatoare populara nationala consacrata conducatorului revolutiei romane din Transilvania (1848-1849). Multe casnicii se infiripa in urma acestei sarbatori. cu cantece si dansuri.Satu Mare). totodata. in luna decembrie. in inima Carpatilor. Suceava si in alte zone din . In iunie. si din judetele vecine. are loc manifestarea populara Pintea Viteazu. care evoca. prin vechi cantece.Maramures) . cu produse de artizanat si. de Sfanta Maria. pe malul tau.Hora de la Prislop (jud. stravechea manifestare pastorala prilejuita de plecarea oilor la munte.V 稷 cea).

face legatura intre principalele centre emitatoare de turisti si zonele. Somes . viaducte si serpentine spectaculoase. in mare parte dubla si electrificata. construit de catre Apollodor din Damasc. Multe dintre ele (E 60. legaturile facandu-se prin .a. cum ar fi drumul transfagaras an (2040 m altitudine maxima). de la Drobeta Turnu Severin. Giurgeni-Vadu Oii. se constituie in tot atatea atractii turistice ce impresioneaza vizitatorii. Mentionam: marile baraje hidroenergetice de pe Dunare (Portile de Fier) de pe Olt. cu cea sudica sau cu Orientul Mijlociu si Apropiat. Siret. Lotru (Ciunget). podurile peste Dunare de la Fetes tiCernavoda. se desfasoara ca un sistem concentric in interiorul si exteriorul arcului Carpatilor romanes ti. E 79 etc. pe Olt. Numeroase realizari de arta inginereasca durate in Romania. drumurile transmontane. Prut s. Reteaua nationala de cai ferate. ca si ruinele podului Inparatului Traian. de la Turnu Ros u la Cozia. obiectivele si statiunile turistice. Giurgiu. cu poduri..tara. in defileu. Bistrita (Izvorul Muntelui). facand legatura intre Europa centrala si vestica. pe valea Buzaului. Buzau. Reteaua nationala de sosele si drumuri.) sunt tronsoane ale unor drumuri europene. Arges (Vidraru). pe Valea Prahovei. cel roman de la Novaci la Sebes (2100 m altitudine maxima) sau cele de vale: pe Jiu. E 85.

asa cum se prezinta cele situate pe vaile Oltului. 'Flora'. a 288. De mare atractie si cu iz medieval. repartizate pe diferite tipuri de unitati.a.). 'Europa'. Valorificare s i conservare. Cris ului Repede s.liniile transcarpatice. din statiunile de pe litoral: Mamaia. motelurile amenajate in vechi castele sau cetati ori in preajma unor locuri monumente istorice. pe intreg cuprinsul tarii.a. Muresului. Hanul lui Manuc din Bucures ti.Suceava). 'Neptun' s.a. adevarate opere de arta inginereasca. Foarte solicitata este cazarea in pensiuni. Punerea in valoare a acestui imens potential turistic poate fi apreciata prin prisma existentei (la 31 iulie 1996). sunt hotelurile. hanul 'Tihuta' presupusa resedinta a lui Dracula (jud. 'Bucuresti'. din lantul mondial omonim. Mihail Kogalniceanu-Constanta s i Timisoara) s i de 14 aeroporturi deschise traficului intern. Eforie Nord sau Neptun (toate de 4 stele). Hanul 'Casa Arcasului' (jud. Intre acestea. 'Rex'. Jiului. Moldovei. (in Bucuresti). hanurile. in ferme agroturistice.656 locuri de cazare. 'Dorobanti'. in sate turistice sau la particulari. Romania dispune de patru aeroporturi de interes international (Bucures ti-Otopeni si Bucuresti-Baneasa.Bistrita-Nasaud). Hanul Sucevita (jud.Neamt). Bistritei. Hanul Ancutei. s . . atractii naturale de exceptie (complexul turistic 'Lebada'. hotelul 'Casa cu lei' din Constanta s.a. traditional romanesc. se remarca hoteluri precum 'InterContinental'.

Bulgaria. Ungaria). Rusia. Crisan si Sfantu Gheorghe (in Delta Dunarii.) sau extraeuropene (SUA. constrans i mai bine de 45 de ani sa calatoreasca mai putin. Romania. Bogdan Voda (jud. Spania. au pornit sa recunoasca lumea. jud. In marea lor majoritate. Austria. Ucraina. R. in perioada 1990-1997 circa 5-6 mil. Japonia. din tarile europene vecine. anual. anual. din Israel sau din marile tari occidentale.Sunt binecunoscute peste hotare satele turistice Sibiel (jud. Anglia.Maramures ). Franta. turisti straini au vizitat. 8-10 mil. Turcia. tarile nordice. Grecia s. Italia. Din 1990. Potentialul turistic al Romaniei permite insa o dezvoltare mult mai cuprinzatoare a acestui sector al economiei nationale.Tulcea) s. Valoarea turistica a potentialului natural s i cultural-istoric al Romaniei este probata si de circulatia turistica interna s i internationala. servicii pentru peste 300 mii de persoane.a.Sibiu). Israel).Moldova. Canada.Arges). Foarte multi si-au cautat rudele din Republica Moldova. Leresti (jud. . ei provenind din tarile vecine (republicile fostei Iugoslavii. din Singapore pana in Australia sau din China in Statele Unite al Americii in perioada 19901997. Astfel. zilnic. tarile arabe. din tarile europene (Germania.a. romanii. Resursele si structurile de cazare de care dispune turismul romanesc pot asigura in prezent. de turis ti romani au cutreierat meridianele s i paralelele lumii.

deschiderea de noi itinerare turistice care sa puna in valoare potentialul natural si cultural-istoric al tarii. dezvoltarea accentuata a turismului religios si automobilistic.a. nu sunt la nivelul cerut de standardele de competitivitate. in nici un caz. eforturile se cer orientate. in statiunile de odihna si sporturi de iarna existente. organizarea stiintifica si controlul turismului in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. Pentru aceasta. in perioada urmatoare.. prin ridicarea gradului de confort. Capatanii. desfasurarea unui turism pe . Lotrului. Realizarile in domeniul valorificarii potentialului turistic al Romaniei sunt inca modeste si. dezvoltarea agrementului de incinta in complexele hoteliere. a agrementului nautic la mare si asigurarea dotarilor necesare agrementului din statiuni. pe cateva directii principale: revigorarea turismului balnear prin actiuni complexe de modernizare a statiunilor lansate in turismul international. Parang s. de dezvoltare a spatiilor de cazare s i a bazelor de tratament din statiunile de interes national si crearea unor noi statiuni de interes local care sa valorifice factorii naturali de cura si tratament traditional. orientarea investitorilor romani si straini pentru realizarea de noi obiective turistice in zona montana (valorificata doar in proportie de 15-20%). Maramuresului. modernizarea infrastructurii statiunilor de pe litoralul romanesc al Marii Negre. in zone noi din Muntii Apuseni.Perspectiva integrarii europene.

cat si in alte zone cu parcuri nationale si rezervatii naturale.. Ce elemente structurale reprezentative cuprinde potentialul turistic romanesc? . Explicati criteriile de grupare si. 4. cresterea fluxurilor turistice spre si dinspre tarile U. Finalizarea actiunilor de valorificare a potentialului turistic al tarii o reprezinta integrarea Romaniei in Europa prin turism. Ce semnificatie au conceptele: 'potential turistic' si 'produs turistic'? 2. a resurselor turistice si cresterea calitatii serviciilor. componentele resurselor turistice. In ce consta relatiile de interdependenta dintre cerere si potentialul turistic? 3. Intrebari recapitulative 1. Care sunt si prin ce se caracterizeaza componentele resurselor turistice antropice? 6. adevarat unicat european.E.baze ecologice. Care sunt si prin ce se caracterizeaza componentele resurselor turistice naturale? 5. potrivit acestora. proces in curs de realizare. atat in aceasta zona turistica. concomitent cu protectia mediului.

. Localizare: Delta Dunarii / Macin . Poate fi vizitat in perioada mai-septembrie intre orele 10-20.Lacuri si rezervatii naturale. Farul din Sulina Cu o inaltime de 17 metri.Lacul Dranov . delimitata la nord-vest de Lacul Zmeica. Muntii Macin sunt..Refugiul Saraturile . pe strada 14 noiembrie nr. Localizare: Delta Dunarii / Sulina 5. Biserica Sfintii Voievozi din Chilia Veche Biserica din satul Chilia Veche a fost construita in 1854.Ruinele Fortificatiei Romane Rezervatie arheologica.Refugiul Uzlina .. Rezervatia Naturala Grindul Lupilor Rezervatia Grindul Lupilor este o rezervatia mixta stiintifica din cadrul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Localizare: Delta Dunarii / Chilia Veche 4. Localizare: Delta Dunarii / Sinoe 3.Rezervatie naturala .. la vest de C..... cu excep.. Centrul Muzeal Ecoturistic Delta Dunarii Centrul Muzeal Ecoturistic Delta Dunarii este situat in Tulcea. 1. Farul din Sulina este simbolul orasului. care se remarca prin divers. Farul. cunoscut sub ps..Lacurile Saratura I. II.. Localizare: Delta Dunarii / Tulcea 2.. Muntii Macin Situati in partea de nord-vest a Dobrogei. Sulina mai are cateva atractii turistice inedite. Infrastructura turistica este aproape inexistenta. . gazduieste cabinetul de lucru al lui Eugeniu Botez. Principalele obiective turistice din zona Sfantu Gheorghe . cu voia Imperiului Otoman care stapanea la acea vreme gurile Dunarii si care a acceptat cererea locuitorilor care nu puteau merge in localita. iar in perioada octombrie-aprilie intre ore. considerati lipsiti de importanta si foarte putin pusi in valoare.Obiective turistice din Delta Dunarii 1. III . Unul dintre acestea este Cimitirul Maritim.. monument unic in Europa. Construit intre anii 1869 – 1870. Localizare: Delta Dunarii / Sfantu Gheorghe (TL) 6. Localizare: Delta Dunarii / Sulina 7. la est si sud-vest de Lacul Sinoe .. Cimitirul Maritim Pe langa peisajele de vis si plaja unica in Europa.. transformat in muzeu. nedrept.

la sud de Braţul Sf. • începe la Ceatalul Chilia unde fluviul se desface în braţele Chilia şi Tulcea • cuprinde suprafeţele dintre: o Ceatalul Chilia (V) o Marea Neagră (E) o Platforma Buceagului (N) o Dealurile Tulcei (S) • câmpie deltaică • creşte în lărgime de la vest la est între partea de nord a Deltei secundare şi gura braţului Sf. Letea Dealurile Tulcei • sunt situate în nordul Dobrogei.. cu mai bine de 10 000 de ani in urma. suprafaţă ce creşte anual cu 40m. Gheorghe Grinduri: o o o continentale fluvio-maritime asociate Regiune turistică cu bogat potenţial natural: o pescuit sportiv o vânătoare o agrement Rezervaţie a biosferei cu cele mai multe rezervaţii: o Roşca-Buhaiova-Hrecisca o Sf. Sf. Gheorghe-Zătoane-Perişor o Periteasa-Leahova-Portiţa o Pădurea Caraorman o Pădurea Letea o refugii de pasaj Centre turistice: Sulina. datorită celor 67 milioane tone de aluviuni depuse de către fluviu.. Delta Dunarii La capatul celor 2800 km pe care si strabate de la izvoarele din Muntii Padurea Neagra pana la Marea Neagra. Localizare: Delta Dunarii / Sulina Delta Dunarii Fluviul Dunarea traverseaza 10 ţări şi 4 capitale pe parcursul a 2480 km. una din cele mai frumoase delte d.8. Gheorghe. unitatea morfohidrografică având o suprafaţă de 2540 km² . Gheorghe • altitudinea maximă este în Dealul Denistepe. Crişan. si formează la vărsarea in Marea Neagră .Delta Dunarii. 270 m • obiective turistice naturale: o rezervaţia naturală Murighiol o Dealurile Beştepe o bălţi . Dunarea a format.

II-VI d. lung de 69 km • grind în sud-estul localităţii Letea Munţii Măcin • munţi vechi. sec. • o basilică paleocreştină şi una bizantină Capul Dolaşman • pinten stâncos situat în sud-vestul lacului Razim • cetate greco-romană. Iacobdeal. Gheorghe • este format din nisip cochilifer-dune de 6-7 m înălţime • pădure ocrotită de stejar şi plop • sat de pescari Casimcea • podiş situat în partea centrală a Dobrogei • relief carstic: chei.Babadac • rezervaţie naturală în cadrul Pădurii Babadac o specii de plante balcano-pontice-taurice o căprioare • lac situat pe latura de est a Dobrogei. (Arganum) • rezervaţie ornitologică-loc de cuibărire pentru lăstunul mare. în apropierea braţului Sf. Cerna. Mircea Vodă • altitudinea maximă este de 467 m în Vf. A. sfinx Cocuţa • plajă situată pe malul Dunării. sec. cu o culme de 64 km direcţia NV-SE. Hr.IV-V d. Gheorghe • la 242 m altitudine-belvedere Bisericuţa • insulă stâncoasă în cadrul lacului Razim • ruine-fortificaţii romane cu ziduri de piatră. Greci. Rosetti . Hr. Pricopan. vis-a-vis de Galaţi • parţial împădurită • agrement Dealul Pietros • rezervaţie fosiliferă în centrul Dealului Tulcea Hasmacul Mare • pădure situată în Delta Dunării. 24 km lăţime • culmi: Bugeac. pietrarul negru Caraorman • grind fluvio-maritim situat între braţele Sulina şi Sf. peşteri. ce închid golfurile depresionare Jijila. în prelungirea complexului lagunar Razimpescuit sportiv Sulina • bară de nisip situată la gura de vărsare a Braţului Sulina • braţ ramificat din Braţul Tulcea. Priopcea. Greci sau Ţuţuiatu Beştepe • culme situată în estul Dealurilor Tulcei. la nord de localitatea C.

o parte a Padurii Letea a fost pusa sub ocrotire.• vegetaţie luxuriantă • rezervaţie naturală Letea • grind fluvio-maritim în Delta Dunării cu dune de nisip şi vegetaţie ierboasă de stepă • pădure de stejari. Padurea Letea a fost declarata Rezervatie a Biosferei. hrănire a păsărilor de apă Poiana Kiorum Taria • rezervaţie naturală cu păduri de foioase de tip submediteranean Popina • insulă stâncoasă în lacul Razim. Lumina • grind fluvio-maritim. la est şi Puiuleţ. el luand nastere din suprapunerea si alaturarea cordoanelor litorale formate ca urmare a actiunii indelungate a valurilor marii. la vest Niculiţel • podiş situat în nord-vestul Dobrogei • roci magnatice şi sedimentare • sate cu obiective turistice • împădurit cu stejar Periteasca-Bisericuţa-Portiţa • rezervaţie ornitologică în cadrul complexului lagunar Razim • zonă de popas. dintre care 2000 sunt insecte. iar zece ani mai tarziu a fost inclusa ca zona strict protejata in RBDD. ramificaţie a grindului Ivancea în Delta Dunării • desparte lacul Puiu. tei. frasin. adica peste 70% din speciile de animale din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii (RBDD) • grindul Letea este considerat de specialisti drept unul din cele mai interesante medii naturale din Romania. iar in 1938 a devenit rezervatie naturala. • in 1930. mistreţi. 1938 o bază de interes vânătoresc: iepuri. cuibărire. ulmi. lemn câinesc. viţă de vie sălbatică o este cea mai veche rezervaţie naturală din Dobrogea. sitari • In Padurea Letea se gasesc 500 de specii de plante si peste 3000 de animale. • In 1980. plop. 47 m altitudine • rezervaţie complexă: o cuibăreşte califarul alb o trăieşte miaripodul gigant-17 cm o paianjenul Văduva Neagră o şarpele de apă Portiţa • punct turistic în estul complexului lagunar Razim • amenajări agrement • plajă cu nisip fin • lac pescuit Roşca-Buhaiova . păducel.

majoritatea escapadelor in Delta Dunarii.• rezervaţie naturală situată în nordul lacului Matiţa • cuibăresc: pelicani. la gura braţului Sf. cel mai adesea.Secole de-a randul. pelicani. Delta Dunarii este inclusa in Rezervatia Biosferei monument al naturii protejat de UNESCO. Principalele specii stuful. rogozul. cormorani. O mare influenta asupra ecosistemelor o are variatia sezoniera a apelor care ridica si coboara nivelul in lacuri si balti stimuland migratia si reproducere animalelor acvatice si cuibaritul pasarilor. Gheorghe-Palade-Perişor Sărături • rezervaţie ornitologică. 78% din suprafata totala. Comuna Crisan a fost un sat pescaresc cunoscand o dezvoltare rapida. suprafata Deltei s-a extins datorita malului adus de fluviu. egreta mică. de insule acoperite cu stuf. Aici exista cea mai bogata si mai variata fauna ornitologica din Europa si anume peste 300 de specii de pasari. ramificaţie a grindului Ivancea • lac situat în sudul braţului Sulina legat de lacul Puiu şi braţul Sulina prin gârla Impuţita • obiectiv principal în itinerariile excursiilor în Deltă cu punct de plecare Sulina Sacalin • insule în Marea Neagră. lebăda Roşu • grind maritim în Delta Dunării. Comuna Crisan este localitatea in care se bifurca. papura. raţe sălbatice • face parte din rezervaţia naturală Sf. cu putine precipitatii. din care 3446 kmp se gasesc pe teritoriul Romaniei Clima in Delta Dunarii este specifica. unele dintre ele declarate monumente ale naturii si ocrotite de lege. Aceasta reprezinta un obiectiv de mare atractie prin prezenta in cadrul ei a unei variate vegatatii si faune . dar cu umezeala provenita din evaporatii.piscicole si ornitologice. corcodelul cu gât negru • loc de iernare pentru păsări nordice Delta Dunarii este cea mai reprezentativa delta din Europa si una dintre cele mai complexe din lume. Gheorghe • sunt populate de păsări: lebăda cântătoare. care ocupa cca. In Delta Dunarii predomina vegetatia de mlastina stuficola. formandu-se astfel o retea de canale.Sulina. de paduri tropicale. de lacuri. tocmai datorita pozitiei sale privilegiate pe cel mai circulat canal . Un paradis natural se intinde la varsarea Dunarii in Marea Neagra. acolo unde fluviul isi incheie calatoria de 2 860 km. cu veri racoroase si cu ierni fara temperaturi foarte scazute. in amestec cu salcia pitica si numeroase alte specii. . situată în sudul satului Murighiol • complex de lacuri sărate • specii de păsări protejate: raţa cu perucă. de pasuni si de dune de nisip care acum acopera o suprafata de aproape 5 640 km2.

frecventat de navele comerciale. Padurea Letea Padurea Letea. care ulterior s-a colmatat si a dat nastere Deltei Dunarii. acestia din urma fiind o raritate botanica.unica in Europa) care atinge aici liminat nordica de raspandire. din Delta Dunarii. Cimitirul maritim este o marturie evidenta a trecutului acestui oras. Cimitirul Maritim Sulina Unic in tara si chiar pe continent. iedera. Incepe din zona de nord a satului Lebada si se intinde pe circa 3200 de hectare. plopi albi si negrii. cu ramuri impunatoare si vegetatia bogata fac o umbra atat de deasa incat exista locuri foarte intunecoase. insa caracteristica principala a peisajului este data trunchiurile aplecate si contorsionate. transformandu-l intr-o laguna. al carei nume Caraorman inseamna in etimologia turca Padurea Neagra. este cea mai veche rezervatie naturala din tara doastra fiind declarata in 1938. arini. Padurea Caraorman Pe un teren nisipos de origine marina s-a dezvoltat o padure de stejari. Cimitirul maritim se prezinta ca un ansamblu de trei cimitire: Cimitirul crestin. hameiul si curpenul confera acestei paduri un aspect subtropical. De asemenea Padurea Letea este singurul loc din Europa in care se intalnesc liane. salci. Aceste dune de nisip din Caraorman sunt asezate transvesal pe directia de curgere a Dunarii si impreuna cu cele din Letea reprezinta portiuni din cordonul initial ce a blocat golful Tulcea. Dintre arborii din Padurea Caraorman putem enumera: stejari seculari de peste 25 de m inaltime. pe cat de tumultuos. care pot fi intalnite doar in trei locuri in Europa. . reprezentand circa o treime din totalul speciilor cunoscute in flora Romaniei. dar include frasini. Cimitirul musulman si Cimitirul evreiesc. Aceasta este cea mai nordica padure tropicala din lume. se afla dune de nisip foarte fin. tei si plopi. . Stejarii vechi. Aceste liane impreuna si cu alte plante agatatoare cum ar fi: vita-de-vie salbatica. Grindul Caraorman In partea de vest a satului Caraorman. In Delta Dunarii au fost observate un numar de peste 1615 specii de plante. nepoata Voievodului moldovean Ioan Sturza. cat si de cele de turism si agrement. nascuta la Istanbul dar sfarsitul a gasit-o la Sulina si mormantul lui William Simpson. pe atat de special. O mare curiozitate sunt lianele (Periploca greaca de origine mediteraneana cu o lungime de 25 de m . In ceea ce turismul in aceasta zona. Herodot si Polybiu amintesc in scrieriile lor de mari acumulari de nisip la gurile Dunarii ( un banc de nisip de aproape 1000 de stadii (167 Km) la o departare de uscat cale de o zi. care au dat numele padurii. frasini pufosi. Padurea Letea este o padure de stejari brumarii. ulmi. Printre morminte de ofiteri si comandanti din Marina Regala Romana poate fi gasit mormantul Printesei Ecaterina Moruzi. la aproximativ 500 de m de acesta.Polybiu). Plantele exotice de aici au aparut datorita semintelor aduse din Africa de pasarile migratoare. asteapta sa fie valorificat la adevarata sa valoare.

Hr. Cetate traco-getica mentionata in sec.Hr. de un trib huno-bulgar. XVIII) .Hr. cu ocazia conflictului militar dintre Lysimach .sec.Hr. III i.. # Cetatea Dinogetia.Hr.Dromichete.omul de incredere al inginerului sef al Comisiei Europene a Dunarii. # Fortificatia Troesmis Fortificatia este situata la 3 km de comuna Turcoaia. A fost un important punct la granita imperiului in timpul stapanirii romano-bizantine. getice din sec. # Cetatea antica # Chilia Veche # Cetatea bizantina Salsovia. Mahmudia (sec. cetatea Dinogetia. # Fortareata Noviodunum. IV-III i.Hr. cetatea a fost reconsolidata si amplificata in sec.Hr. cea mai mare necropola geto-dacica din Dobrogea din sec. # Fortareata Arrubium.Hr.Hr. Isaccea Cetate romano-bizantina cu nume celtic. construita in 369 d. a fost unul dintre cele mai mari orase in Dobrogea. Vestigii Istorice din Delta Dunarii # Enisala La Enisala s-au gasit urmele unor asezari traco-getice din sec IX-VII i. ROMÂNIA Obiective turistice. III d. Distrusa in 559 d. de la debarcadere si farurile de pe dig.) Potenţialul turistic al zonei BRAN Judeţul Braşov. IV i. a fost ridicata in timpul imparatului Diocletian (284-305 d.. (in doua diplome militare). Garvan Initial asezare geto-daca si apoi romana.Hr.). X-XII. atracţii turistice: • • • • Castelul Bran Muzeul de artă medievală Muzeul satului Bran Clădirea vechii vămi (sec.VII d. Macin Asezare cu nume celtic. si un cadru roman. Simpson a condus 13 ani lucrarile de constructii pe canal. Aceasta intre sec I . In perioada romana a devenit un puternic centru militar. atestata documentar in anul 100 d.

turnul cu ceas. Castelul Peleş • PREDEAL – vizitarea Staţiunii. drumeţie la Cascada Urlătoare. • BRASOV – vizitarea oraşului vechi. Biertan. • Vizitarea Cetăţilor Medievale din TRANSILVANIA: Viscri. Pârtia Poiana Zănoaga are lungimea de 1000 m. Saschiz. cu maşina: • SIBIU – în anul 2007 a fost CAPITALA CULTURALĂ a EUROPEI– vizitarea oraşului medieval. • Pârtia Poiana Braşov Excursii de o zi. vizitarea Muzeului Brukenthal • SIGHIŞOARA – vizitarea cetăţii medievală.5 Km de Pensiunea MUNTELE RECE. Muntele Furnica. la aproximatix 3. plimbare cu telecabina spre Clăbucet • BUSTENI – vizitarea Staţiunii. diferenţă de nivel 150m. oraşul vechi. Biserica Neagră. plimbare cu telecabina spre Babele. Prejmer. teleski 700 m. tunuri de zapadă artificială şi instalaţie nocturnă.• • • • • • • Cetatea Râşnov Cheile Râşnoavei Parcul Natural Bucegi Rezervaţia Naturală Piatra Craiului Cheile Dâmbovicioarei Peştera Dâmbovicioarei Poiana Braşov Trasee montane de vară – drumeţie 7 ore: • Bran (760 m) – Poarta – Culmea Clincea – Muchia Ţigăneşti – Hornul Scării – Vârful Scara – Şaua Hornurilor – Vârful Omu (2505 m) • Bran – Valea Ciubotea – Vârful Scara – Vârful Omu • Bran – Valea Gaura – Cabana Omu • Bran – Poarta – Culmea Ţigăneşti – Valea Ţigăneşti – Cabana Mălăieşti • Bran – Şimon – Plaiul lui Lom – Poiana Guţanului – Şaua Strunga – Cabana Padina Agrement sportiv în zona Bran • • • • Plimbări cu ATV – închiriere în Bran Călărie Plimbări cu bicicleta Plimbări cu caruţa / sau sania cu cai Sezonul de iarnă – Ski • Pârtia Poiana Zănoaga – aflată pe Valea Porţii. . Poiana Braşov • SINAIA – vizitarea Staţiunii.

Târgul de vară de la Moeciu . iar primul .IUNIE: Olimpiada de vară de la Şirnea .MARTIE: Plecarea oilor . Pietrele lui Solomon. cu grad de clasifi care de 2.Agrement.OCTOMBRIE: Sărbătoarea de Halloween . Templul Idolilor (Bisericuţa Păgânilor). prima cabană a fost construită în anul 1883.MAI: Măsurarea laptelui . manifestări etno-folclorice şi sărbători tradiţionale: . Accesul cu automobilul se face din oraşul Braşov sau cu autobuzul 20 din Livada Poştei pe o distanță de 12 km. Traseul Poiana Braşov – Vf.IULIE: Sântilie. Staţiunea beneficiază de o bază complexă pentru practicarea sporturilor de iarnă: pârtii. instalaţii de transport pe cablu (teleschiuri.DECEMBRIE: Colinde de Crăciun şi obiceiuri tradiţionale de colindat POIANA BRAŞOV Poiana Braşov se află la o altitudine de 1. Muchia Cheii (abruptul Itvig).SEPTEMBRIE .020 m la baza Masivului Postăvarul. telecabine şi telegondolă). tradiţionale . 3 şi 4 stele. În staţiune.APRILIE: Alegerea celui mai bun crescător de animale . În staţiune există centre de închiriat echipamente pentru sporturile de iarnă. locurile de cazare sunt distribuite în hoteluri şi pensiuni. Locuri care pot fi vizitate în masivul Postăvarul: Peştera de Lapte.AUGUST: Târgul de Pantelimon. rezervaţia Tâmpa. Târg de toamnă cu produse ecologice. Pe masivul Postăvarul. Cristianul Mare este deservit de două telecabine care îl parcurg în 5-6 minute. scutere şi alte mijloace de transport folosite pentru agrement. Nedeea Munţilor de la Fundata .OCTOMBRIE: Răvăşitul oilor (întoarcerea oilor de la munte). biciclete.

În anul 1951 dotările existente la acea vreme permit organizarea Jocurilor Mondiale Universitare de Iarnă. Pârtii de schi: Bradul. Dezvoltarea cea mai mare a staţiunii se petrece în ultimii 30-40 de ani când se construiesc noi hoteluri şi apar pârtii şi instalaţii de transport pe cablu. Ruia.Grad de dificultate: Dificil Lungime: 495 m Lupului.Grad de dificultate: Dificil/Mediu Lungime:315 m Sulinar. Telegondolă: Postăvarul Teleschi: Bradul.Grad de dificultate: Mediu Lungime: 2500 m Drumul Roşu.concurs de schi din România a avut loc aici în anul 1906.Grad de dificultate: Foarte Uşor Lungime: 300 m Instalaţii de transport pe cablu: Telecabine: Capra Neagră.Grad de dificultate: Dificil/Mediu Lungime:2220 m Ruia. Stadion . Astăzi există 9 pârtii şi 7 instalaţii de transport pe cablu.Grad de dificultate: Uşor Lungime:465 m Kanzel.Grad de dificultate: Dificil Lungime: 540 m Subteleferic 2.Grad de dificultate: Dificil Lungime: 2860 m Stadion. primii schiori urcând pe Postăvarul în anul 1895. Subteleferic.Grad de dificultate: Uşor Lungime: 4600 m Subteleferic. Kanzel.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->