Introducere

Zona Muntilor Bucegi este preferatã în general de majoritatea turistilor având un potential turistic foarte dezvoltat cu activitate turisticã bisezonierã (avand motivatii diferite respectiv vara pentru drumetie, alpinism, odihna iar iarna pentru sporturile de iarnâ).Acesta e motivul pentru care am incercat sa realizez aceasta lucrare de atestat profesional cu locul de desfasurare al sejurului in statiunea Sinaia. Aceasta zonã este foarte atractivã având foarte multe posibilitãtii de agreement si oferind în acelasi timp spatii diversificate de cazare pentru fiecare tip de turist. Muntii Bucegi are statiuni recunoscute si international precum Sinaia, Predeal, Busteni. Sinaia este una din cele mai importante statiuni de odihna din tara, furnizând cele mai bune conditii de petreecere a timpului liber dar si de tratament, in toate anotimpurile anului, pentru oameni de toate vârstele. Turismul urmareste si valorificarea resurselor naturale. Varietatea peisajelor si conditiile favorabile pentru drumetii in timpul verii si sporturi de iarna in sezonul rece, confera Carpatiilor o mare atractie turistica. Am ales prezentare unui produs turistic destinat tustiilor national alegând un sejur de duratã mediu,si in perioada de iarnã. Toate studiile efectuate in zona masivului Bucegi, au reflectat bogatia de specii si familii reprezentate, sustinand necesitatea protejarii si ocrotirii acestui complex de forme, asociatii si peisaje. In 1935, o parte din masiv este inclus in lista ariilor protejate din Romania, cu statut de Parc National. La acesta se adauga inca doua rezervatii din bazinul Ialomitei si cateva puncte fosilifere din sud. Activitatea turistica s-a dezvoltat datorita potentialului de abruptul Bucegilor si stâncile binecunoscute "Babele" si "Sfinxul", carstul de pe Valea Ialomitei, masivul Piatra Craiului cu pestera si cheile Dâmbovicioarei, apoi statiunile climaterice Sinaia, Busteni si Predeal. 656b14gCapitolul I

Prezentarea generalã a zonei
1.1.Asezarea geografica

M-tii Bucegi, situati în cea mai mare parte pe teritoriul judetului Prahova, reprezintã una dintre regiunile de mare atractie turisticã din Romania; altitudinile depasesc frecvent 2000 m: Vf.Omu 2505 m; Vf.Costila 2498 m, Vf.Caraiman 2326 m. Masivul Bucegi a fost declarat parc national, incluzând mai multe rezervatii naturale complexe. Masivul Ciucas (1954 m - Vf.Ciucas) reprezintã una dintre cele mai interesante si complexe regiuni montane din Carpatii Romanesti. Valea Prahovei - ce îsi are punctul de origine sub Piatra Mare, separa M-tii Bucegi de Mtii Garbovei, formând între Predeal (jud.Brasov) si Campina (jud. Prahova), unul dintre cele mai impresionante defilee din Romania, lucru accentuat de abruptul stancos al Bucegilor, cu o diferenta de nivel fata de Valea Prahovei, de peste 1000 m. De-a lungul Vaii Prahovei s-au dezvoltat statiuni pitoresti: Predeal, Azuga, Busteni, Poiana Tapului, Sinaia. M-tii Fagaras, crestele lor semete fiind acoperite de zapada 8-9 luni pe an; în cuprinsul acestor munti se întalneste cea mai mare altitudine din Romania: Vf.Moldoveanu, 2544 m.

1.2.Cãi de acces
Rutier: Bucuresti : Brasov pe DN1 (E 60) sau dinspre Rasnov pe DN 73 A, jonctiune cu DN 1. Feroviar: Gara Busteni, Sinaia, pe linia Bucuresti : Brasov. Localitati de acces Sinaia Statiune balneoclimaterica (800:1000 m alt) de interes national si international: supranumita "Perla Carpatilor" este situatã pe valea superioara a Prahovei, la poalele muntilor Bucegi. Statiune internationala pentru sporturi de iarna este important punct de plecare spre traseele turistice din M. Bucegi. Sinaia se afla la o distanta de 122 km de Bucuresti si la 49 km de Brasov.

Trenurile care opresc in gara orasului, situata intre raul Prahova si DN1 (E 60) vin din directiile Bucuresti, Ploiesti sau Brasov. Principala magistrala rutiera ce traverseaza statiunea de le nord la sud este DN1 (E 60) care face jonctiune cu DN 71 ce vine dinspre Targoviste, prin localitatile Pucioasa, Fieni, Moroieni.. Busteni - asezat pe valea Prahovei, la poalele muntilor Jepi, Caraiman ]i Costila.este statiune balneoclimaterica (882 m alt.) de interes national,important centru de plecare spre traseele alpine din abruptul Bucegilor.

Predeal - Oras, in judetul Brasov, cu cea mai mare altitudine din tara 1006- 1100m. Statiune climaterica de interes national. Fiind consider deasemnea important centru pentru practicarea sporturilor de iarna si a turismului dispunand de obiective de interes cultural.

Punct de plecare spre Trei Brazi, Poiana Secuilor, Paraul Rece, Diham, Poiana Izvoarelor, Vârful. Omu, spre muntii Postavaru si Piatra Mare. Azuga - Situat in judetul Prahova, din acest oras se pot organiza ascensiuni in Masivul Bucegi si in Masivul.. Baiului. Paraul Rece - Statiune climaterica (960 m) aici se practica sporturile de iarna si de aici pot fi organizate drumetii in Masivul Bucegi, cat si in Masivul Postavaru. Bran este centrul unei importante zone etnografice avand obiective de interes turistic. Este punct de plecare spre culmile Ciubotea, Clincea, Tiganesti, Scara, Omu din Masivul Bucegi. Moroeni - de aici poate fi urmarit traseul ce strabate de la sud la nord Masivul Bucegi- spre cabanele Zanoaga, Padina, Pestera etc.
656b14g 1.2Potentialul turistic

Potentialul turistic natural al Muntilor Bucegi este format din masivele acestei zone, pesteri (Ursului,Pestera lui Bogdan), cheii (Cheile Orzei,,Cheile Pesterii) si stâncile cu forme ciudate precum Bebele si Sfinxul.Acestea reprezintã elementele de atractie turisticã preferate de turisti.

1.2.1.Potentialul turistic natural
 1.2.1.1.Relieful

M-tii Bucegi, situati în cea mai mare parte pe teritoriul judetului Prahova, reprezintã una dintre regiunile de mare atractie turisticã din Romania; altitudinile depasesc frecvent 2000 m: Vãrful Omu 2505 m; Vãrful Costila 2498 m, Varful Caraiman 2326 m. Masivul Bucegi a fost declarat parc national, incluzând mai multe rezervatii naturale complexe. Valea Prahovei - ce îsi are punctul de origine sub Piatra Mare, separa M-tii Bucegi de Mtii Garbovei, formand între Predeal (jud.Brasov) si Campina (jud. Prahova), unul dintre

Jepii Mici (2173 m. apãrute sub aceastã formã datoritã eroziunii. creandu-si unele din cele mai spectaculoase chei din Carpatii Meridionali. Alpinismul este o forma a turismului montan practicat de o categorie restransa de persoane cu aptitudini fizice deosebite si special antrenate. Piatra Arsa (2044 m. la intrarea raului in cheile . precum alpinismul drumetiile si practicarea sporturilor de iarnã.care confera peisajului un farmec în plus. reprezentate de un complex grezos-marnos. Tatarului. .sculptata de ape in versantul sudic al muntelui Batrana.). intr-o succesiune de formatiuni geologice tipice. cu o diferenta de nivel fata de Valea Prahovei. Unul dintre cele mai atragatoare sectoare este cel de la Cascada Ialomitei. Peste ele se afla gresii si calcare grezoase. Busteni.cele mai impresionante defilee din Romania. iar in partea superioara. Orzei.cheile Ursilor. Pestera Ialomitei etc. Sfanta Ana. Furnica (2103 m. Relieful reprezintã elementul major in structura potentialului turistic el fiind suportat material al desfasurãrii activitatilor turistice. sunt blocuri imense de calcar.se remarcã: Vanturisul (1942 m. Alte stânci au forme ciudate si înaltimi între 5-15 m.. de tip flis. Horoabei.a. lucru accentuat de abruptul stancos al Bucegilor.). Garbova. Azuga. Varfu cu Dor (2030 m..). sunt conglomerate tillitice. Unele stânci. ea se deschide spre valea Ialomitei. În Muntii Bucegi se întâlnesc urmãtorele zone de atractie turisticã incadrate la relieful acestei zone: • Pestera Ialomitei . Sinaia. Zanoagei. la altitudinea de 1660 m. vai strâmte si pesteri . Masa Ciobanului s. Poiana Tapului. Sfinxul. este constituit in principal din "strate de Sinaia". prag de roca ce face trecerea de la circul glaciar la valea glaciara. cum sunt: Babele. precum Mecetul Turcesc.). Dintre numeroasele varfuri ce domina peisajul.. constituit la baza de roci pelitice. De-a lungul Vaii Prahovei s-au dezvoltat statiuni pitoresti: Predeal. Constituit din roci foarte variate. cutate si dispuse alternativ. Ialomita a sectionat treptat barele de calcar ce i-au stat in cale. In drumul ei catre campie.). Piatra Arsa. Masivul Bucegi prezinta o mare diversitate de forme atragatoare : chei. de peste 1000 m. Jepii Mari (2071 m. Celalalt masiv muntos.).

la altitudinea de 1548 m. Cheile Zanoaga Mare . de 15 m.numite si cheile Coteanului. la iesirea din chei intalnim barajul lacului de acumulare. sunt sapate in calcare si prezinta versantii abrupti.se afla in apropierea cheilor Tatarul Mare. care inclina usor spre vest. avand o lungime de 100 m.o imensa suprafata structurala. modelata de agentii subaerieni. • Sfinxul . strabatuti de numeroase tuburi de drenaj subteran.de pe raul Ialomita. • • Cheile Pesterii Cheile Tatarul Mare . • Pestera lui Bogdan .iar deschiderea.din care sectorul accesibil al pesterii este de 400 m. • Pestera Ursului . se afla tot pe Ialomita. apar la traversarea pintenului de calcare care inainteaza din muntele Tataru.de pe valea Ialomitei. intre confluenta cu paraul Bolboci pe dreapta si Oboarele pe stanga. .apar pe valea Ialomitei.amplasata pe clina sudica a Plaiului Piatra Arsa. • Cheile Orzei.apar pe valea Ialomitei. Urmand cursul spre amonte. pe o lungime de circa 2 km.stanca solitara. in aval de lacul Scropoasa. distanta pe care valea este foarte ingusta. intrerupta doar de cateva valcele. pe culmea Babele. are 141 m lungime si o denivelare de 5 m. Lungimea totala este de 1128 m. la intrare. • Cheile Zanoaga Mica . • • Cheile Tatarul Mic . • Platoul Bucegilor . prin eroziune diferentiala exercitata asupra unei alternante de gresii si conglomerate.Pesterii.

Caraiman.4oC. iar la Predeal ajunge la :4. intre 6oC si 12oC. In luna februarie temperatura medie este de :11oC. modelandu-le. Costila. mai repede sau mai incet. care face ca aici sa se inregistreze o foarte slaba intensitate a curentilor de aer. toamnele. a actionat necontenit asupra rocilor. la Predeal este de 5 C.4oC.2. de pilda. influentand aparitia unor forme mai putin intalnite in alte masive (Babele. lungi si senine. la Varfu Omu. sub forma unor ciuperci. clima si-a pus puternic amprenta asupra reliefului.Clima Clima Muntiilor Bucegi este influentatã de pozitia localitatii in cadrul culoarului prahovean. In Muntii Bucegi. prin procesele de deflatie si coroziune. Temperatura aerului scade cu altitudinea. relativ blande. Tiganesti. pe platou aceasta este cuprinsa intre :10oC si :8oC. in plina iarna. zile calme. la 1050m temperatura medie lunara este de 14. Iernile sunt lipsite de geruri prea aspre. Bucsoiu. modelate de agentii subaerieni [n alternanta de strate de gresii si conglomerate. Ciupercile). spectaculoasa. in cuprinsul masivului variaza. in timp ce la Predeal. . sau. lunile de vara sunt racoroase. primaverile. in restul masivului :8oC la : 6oC.2. Modificarea conditiilor atmosferice de la o zi la alta este.5C. stancile culmilor Gutan. cand pe platoul Bucegilor temperaturile pot fi cu 10:15 C mai ridicate decat in valea Prahovei sau in cea a Ialomitei. pentru ca la Varfu Omu sa fie de numai 5. Furnica avand numeroasele "fete" slefuite de vint.1. Efectele acestor procese se vad peste tot in Bucegi. Sfinxul.• eroziune Babele. uneori. cu temperaturi ridicate din cauza inversiunilor de temperatura. cand in plina vara: din cauza invaziilor de aer rece: pot aparea zile cu viscol si ninsoare. In luna Iulie. in functie de conditiile locale.5oC. pentru ca pe cele mai inalte culmi. asociat cu apa precipitatiilor. Vantul. cu rezistente diferite la 1. sa scada la :2. astfel incat daca pe valea Prahovei media anuala este de circa 6o . transformandu-le.Stanci solitare. toate acestea contribuind ca Sinaia sa fie preferata de numerosi turisti din tara si de peste hotare.

cu o medie mai mare in lunile iunie si iulie si cele mai mici in ianuarie si februarie. Clima este un factor favorabil practicãrii turismului în aceastã zona . in medie. iar pentru sezonul estival. tPrecipitatiile medii anuale se situeaza in jurul valorii de 800 mm. Temperatura medie anuala este insa cuprinsa intre : :3. la Sinaia. La Varful Omu viteza medie anuala a vantului este de 10 m/s. Numarul mediu de zile de iarna.  1.1 C : in februarie si 15. cu temperaturi mai mici de 0 C. este de 47 zile/an. vremea se poate schimba foarte repede. iar pe fundul vailor adapostite ea poate scadea in valori pana la 2 m/s. fapt care face aproape imposibila circulatia turistilor. ajungand ca pe cele mai inalte culmi sa atinga pana la 30:35 m/s.1. :3. in timpul iernii predomina cerul acoperit. Vantul : element climatic aproape permanent pe cele mai inalte culmi: are intensitati si viteze diferite in timpul anului. cuprinse intr:un interval ce poate atinge 160 de zile (prima ninsoare in zilele de inceput de noiembrie : in anul 1994. Fiind o statiune cautata pentru sporturile de iarna. se inregistreaza 28 de zile de ninsoare anual.9 C : in ianuarie. zapada atragând multi turisti care doresc a practica sporturile de iarnã. cerul senin si doar partial acoperit predomina Trebuie totusi amintit ca in general.2.Legat de precipitatii si de existenta norilor.3 Hidrografie . iar numarul mediu de zile cu temperaturi peste 25 C. asa cum se intampla la munte_bun.7 C : in iulie. chiar la 6 octombrie.Vara precipitatile inregistrate care racoresc atmosfera creând oportunitatea de a scãpa de canicula acestui anotimp.. sunt anual sub 40 zile cu cer senin si peste 140 zile cu cer acoperit. De regula.iarna. existand chiar zile in care cel putin trei anotimpuri sunt prezente in timp relativ scurt . Stratul de zapada poate atinge chiar grosimea de 130 cm. iarultima ninsoare in jurul datei de 15 aprilie). prezenta si calitatea zapezii devine un factor important pentru Sinaia. la fel de bine cum poate exista chiar situatia lipsei totale a stratului de zapada. Vantul creste in intensitate cu altitudinea. este de aproximativ 16 zile/an. Din punct de vedere al nebulozitatii. s:a calculat ca.

formeaza paraie ce erodeaza necontenit stanca muntelui. Un alt exemplu îl constituie cele din zonele carstice care. pe raul Ialomita.lac de baraj.Râurile din aceastã zona confera Bucegilor caracterul de castel de apa. de exemplu. Cursul Ialomitei a fost barat în vederea captarii energiei apelor la Scropoasa si Dobresti unde au fost create si doua lacuri de acumulare care deservesc hidrocentralele de la Moroeni si Dobresti. abruptul branean.zona de intensa umectare si o noua generatie de vai. Alãturi de vegetatie si fauna. izvoarele apar la baza calcarelor. în functie de caderea stivei de conglomerate catre vest în versantul stîng al Ialomitei se ivesc si numeroase izvoare). apele subterane se gasesc cantonate in structuri acvifere. desennînd o. Lacul Scropoasa .este o vale glaciara. În interiorul masivului. acestia.zona cascadelor din abruptul prahovean este puternic alimentata de izvoarele care evidentiaza si mai bine contactul dintre conglomerate. De asemenea. prin intermediul izvoarelor. fie ca genereaza un debit bogat si continuu Izvorul Tatarului. cat si in cea estica.hidrografia constituie un obiectiv natural de atractie turisticã foarte important prin acordarea turistilor peisaje impresionante. dand nastere la izvoare. cu versantii foarte puternic inclinati. construit in 1929. incadrata la nord de coltii Morarului. permeabile (conglomeratele de Bucegi). atat in partea de vest. mai mari sau mai mici. . la sud de muntele Costila. roci poroase.pe valea Ialomitei. uniti. Asa. Un alt bazin hidrografic este Izvorul Dorului. se foloseste si pentru agrement • Valea Cerbului . brecciile calcaroase si stratele de Sinaia. Exemplele sînt multiple . cazul vaii Horoabe. • Lacul Bolboci . ce formeaza torenti tumultuosi. Acestea acumuleaza apa din precipitatii. Datorita conglomeratelor care predomina ca formatiune geologica. cu un volum util de 13 milioane m3. la randul lor. fie ca apar pentru scurt timp la zi. iar la vest de varfurile Omu si Bucura. in scopuri hidroenergetice. izvoarele abunda catre axa de drenaj & Ialomitei. el dreneaza suprafata înalta a Bucegilor In zona Sinaiei se afla si o bogata retea de ape subterane. apele retinute alcatuiesc rezerve importante cedate treptat. pe versantul vestic al Bucegilor. In partea de est.

in Bucegi molidul este cel mai raspandit conifer: molidisuri tipice intalnindu:se pe versantii nordici si vestici ai masivului. domina o culoare verde. acestea din urma numai la stanca Sfanta Ana si in Poiana Caprei. se intalnesc mai frecvent fagul. Dintre plantele ierboase. sunatoarea. feriga. iar vara. Sugarile si Varful cu Dor . Treptat. in valea superioara a Ialomitei.1. cam pana la 1750 m. mesteacanul. • Valea Ialomitei . aflandu-se in concordanta cu conditiile fizico-geografice specifice acestei extremitati a Carpatilor Meridionali. de pe . verde-intens.4. iar la baza morenei frontale apar numeroase izvoare. verdele constant al brazilor se armonizeaza cu coloritul aramiu al foioaselor. plopul tremurator. fragul. paltinul. In etajele montan inferior si montan mijlociu. bradul si molidul. de-a lungul careia poate fi urmarita succesiunea de asezari pana la Campina si Ploiesti. In sectorul glaciar al complexului Ialomitei intra vaile Obarsia. padurile din zona Sinaiei au un aspect deosebit: primavara. Varful Omu si Varful Scara cu panorame unice si altele. In partea superioara a etajului forestier. se intalnesc paduri de molid. pe masura ce altitudinea creste apar padurile de brad si molid. care urca pana la 1200: 1500 m. pelinul. sovarful. din padurea de pe Piatra Arsa. pana in clipa cand acestea isi scutura frunzele. Dealtfel. Tot aici mai apar jneapanul si arinul de munte. la Piatra Arsa si pe versantii nordici ai Jepilor Mici.• Doamnele. frasinul. Larg raspandite sunt si tufarisurile de jneapan si ienupar. podbalul. la care se mai adauga laricea.  1. cele din urma fiind mai putin reprezentate aparand pe versantii vestici ai muntilor Tatarului. ghiocelul. pedicuta. toamna. Deleanu si Lucacila. Vegetatie In muntii Bucegi vegetatia este deosebit de variata. cele mai frecvente sunt: captalanul.2. liliacul salbatic.deschides. trei frati patati.in forma de "U" . de pe la jumatatea lunii septembrie pana aproape de caderea brumei. ulmul de munte.ofera o perspectiva splendida asupra Vaii Prahovei. Pajistile si tufisurile alpine acopera cele mai mari inaltimi ale muntilor. In etajul montan se întâlnesc rar alunul. zburatoarea De la un anotimp la altul.

ciocanitoarea. care produc uscaciune. fiind asociate cu afinul si merisorul. lupul.1. stancile Sf. Acestora li se adauga veverita. vulturul plesuv. culmea Scara si Varful Bucsoiu. este una dintre cele mai cunoscute din tara. ciuful de padure. plantele sunt foarte scunde si formeaza pe sol pernite sau sunt cu frunzele lipite de sol. cotofana. care se afla numai in cuprinsul acestei rezervatii. Covorul vegetal este discontinuu. mistretul. rasul. Fauna Dintre animalele salbatice refugiate in locuri ferite din imprejurimile Bucegilor se pot aminti cateva de interes cinegetic: cerbul. Datorita pozitiei lor adapostite si calcarelor titonice. privighetoarea. ursul. Pentru o mai buna documentare si pentru a facilita accesul specialistilor in mediul de viata . alunul.2. iepurele si diferiti soareci de padure. capra neagra. pastravul isi are un mediu prielnic de viata. cocosul de munte. cu vanturi puternice. pupaza. gaita. cum se observa pe Varful Omu. De asemenea. unul dintre cele mai frumoase arborete pure de brad din Bucegi. pe crestele Coltilor Obarsiei.partea dreapta a Ialomitei. Fauna Bucegiilor. vulpea. caprioara. gaina salbatica sau gainusa. desi mai tanar. in apropiere de stancile Sf. cucul. intemeiat in anul 1922 si care functioneaza pe langa Facultatea de Biologie a Universitatii din Bucuresti. in primul rand datorita studiilor efectuate aici in cadrul Stationarului Zoologic Sinaia. iedera alba prezentata o altitudine exceptionala a unor specii lemnoase proprii regiunilor inferioare: prunul. Ana. atragand prin frumusetea sa. padurea Jepii Mari si pe valea Urlatoarea Mica din Jepii Mici. O alta raritate in cuprinsul masivului este salba moale .  1. Morarului. In apele cristaline din zona. Dintre pasari pot fi mentionate: mierla. drumul spre cascada Urlatoare. lemnul. Ana de deasupra Sinaiei au favorizat mentinerea unor elemente rare ca liliacul. Prin varietatea vegetatiei zona Bucegi devine foarte prielnica pentru trasee montane si excursii prin natura. codobatura. se gaseste deasupra localitatii Poiana Tapului. Crestele si varfurile din etajul alpin superior au o vegetatie adaptata la temperaturi scazute (sub 00). cinteza.5.

sustinand necesitatea protejarii si ocrotirii acestui complex de forme. rasul. Daca odinioara prin muntii si pãdurile din zona se intâlneau: ursul.2. Cea mai mare zona declaratã rezervatie din Bucegi ocupa o suprafata de 4400 ha si se intinde pe abruptul exterior al masivului. asociatii si peisaje. Sfinxul: si o serie de asociatii alpine cu argintica. ochiul gainii. capra neagra. se dezvolta o vegetatie termofila.al animalelor din Bucegi. cerbul.1. Mai sunt. iarba rosie. pe langa formele de eroziune diferentiala: ca Ciupercile. Rezervatia Zanoaga (150 ha) cuprinde versantii sudic si estic ai munte bunlui Zanoaga si versantul drept al cheilor Zanoaga Mare. de asemenea. Babele. acestea au cam disparut. unde se pot intalni. ocrotite arboretul de molid din munte Zanoaga. Pe brane si pe grohotisurile calcaroase. cu un totpoclimat specific. au reflectat bogatia de specii si familii reprezentate. . de la Sinaia pana in Strunga. lupul si altele.  1. Rezervatia Babele are. specii rare. fiind un element favorabil pentru drumetii. cu unele elemente rare pentru tara noastra. exemplarele de Pinus cembra si buruienisurile din cheile Zanoagei.6. fondata de Societatea Naturalistilor din Romania. Se observã deasemenea varietatea faunei care constituie si ea un punct de atractie foarte mare in rândul turistilor. mistretul. Rezervatiile naturale Toate studiile efectuate in zona masivului Bucegi. anul 1927 apare Cabana Naturalistilor de pe Jepi. de asemenea. astazi datorita vanatului intensiv. turismului necontrolat si prin patrunderea in masiv a mijloacelor de transport.

specii de clopotei si garofite munte_bun etc. se afla faneata alpina Poiana Crucii. Limita inferioara a Rezervatiei (pe versantul prahovean al Bucegilor) se situeaza la 1000 . situata la 2500 m altitudine. Dintre animale sunt ocrotite de lege capra neagra. cat si molidisuri. Valea Horoabei.Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului-rezervatie floristica în Depresiunea Fagarasului (langa comuna sercaia). Jepilor si Costilei. cuprinde o serie de asociatii de tundra alpina. care înfloresc la sfarsitul lui mai. reprezinta una din splendorile Romaniei. floarea de colt.Potential turistic antropic . la 1590 m altitudine. In afara de acestea mai sunt si alte plante ocrotite de lege printre care remarcam: tisa. Cheile Pesterii si Ursilor. iar cea superioara la 2505 m in Varful Omul. mierluta. specifice acestei parti a Bucegilor. Parcul National Bucegi este cea mai extinsa si cea mai importanta rezervatie se gaseste in spatiul Muntilor Bucegi si dateaza din anul 1935 si are o suprafata de aproximativ 6680 ha. vulturul plesuv sur. tufarisuri de jneapan.2.2. cocosul de  1. palcuri de larice si zambru. Rezervatia Botanica Varful Omu . unde se intalnesc specii ca Paisul rosu si Ghintura galbena. iubitori ai frumusetilor naturii. nordici si vestici ai masivului muntos. acoperite de un imens covor de narcise (400 ha). rasul. iedera alba. rosii si pitice etc. ce atrage numerosi turisti.1100 m altitudine. Pestera Ialomitei. cuprinzand cunoscutele abrupturi ale Caraimanului. de la Sinaia si Saua Strunga. Rezervatia Pestera are o suprafata de 225 ha si include zona forestiera de pe muntii Cocora si Batrana. papucul doamnei. sangele voinicului de pe pantele muntilor Blana si Laptici. si specii de paius de munte_bun. Chiar langa Cabana Pestera. Poa contracta. se infatiseaza ca o potcoava uriasa si se intinde de-a lungul versantilor estici. firuta. ghintura galbena de pe valea Horoabei. cu o specie endemica pentru Carpatii Meridionali. Aici sunt ocrotite atat formele caracteristice.

1942.35 de metri. fiind refacut intre anii 1940 . Nifon Arhimandritul. dar in anul 1961. Acesta este brodat în matase si fir de aur pe o tesatura de bumbac.1900). Unul dintre cele doua tronuri poarta blazonul regal si emblema "Nihil sine Deo" ("Nimic fara Dumnezeu"). In anul 1818. • Manastirea Pestera lalomitei este situatã în valea Ialomitei .75 de metri. la gura pesterii. se intalneste grota cunoscuta sub numele de "Grota lui Mihnea Voda cel Rau". este situata în statiunea Sinaia.1883 in stil german renascentist. de 115 metri. Initial. Castelul Peles. Executia lucrarilor a fost finalizata in anul 1996. grota . iar schitul arde din nou. avand o lungime totala a grotei principale. mobilele naosului si tronurile sunt aurite. ca un schit de lemn. unde se pot vedea si acum scheletele de Ursus Spaeleus. Realizarea acestuia a durat trei ani (1897 . poarta initialele E.1927). Cele doua icoane rusesti "Sfântul Serghei" si "Sfântul Nicolae" reprezinta darul tarului Nicolae al II-lea al Rusiei oferit în 1903 staretului din vremea aceea. In anul 1940. cand cu sprijinul Fabricii de Ciment Fieni-Dambovita. la circa 10 kilometri de izvoarele raului lalomita. luna iunie. apartinând reginei Elisabeta.60 de metri. fiul lui Ferdinand întregitorul (1914 . schitul arde din nou. . la o inaltime de 15 metri. sculptate în lemn. biserica a fost deservita de calugarii de la schitul Predeal. aflata intr-o ramificatie a pesterii. urmata de "Grota Sfanta Maria". si altarul unde este instalata o cruce. Mobilierul bisericii a fost sculptat din lemn de paltin si stejar de Constantin Babic si elevii sai de la Scoala de Arte si Meserii din Bucuresti. schitul a ars complet. in Muntele Batrana. Una dintre piesele remarcabile ale mânastirii este epitaful executat de Ana Roth.se spune ca a fost intemeiata de Mihnea Voda cel Rau. Iconostasul. Este situata in centrul orasului Azuga. cu elemente gotice. Pestera lalomitei este localizata la 1660 de metri altitudine. iar diferenta de nivel intre altar si pestera. Prin grija lui Carol I. Se ofera cazare in arhondaricul manastirii. cu ocazia botezului printului Nicolae. "Grota Ursilor"-76 de metri. este de 60 de metri. pana la altar. nerefacandu-se pana in anul 1993. construit intre 1875 . de 400 de metri. mai aproape de gura pesterii cu 10 metri. Chiar in fata bisericii se afla Monumentul Eroilor Romani din Razboiul de Independenta 1877-1878. La intrare. de data asta definitiv. grota "La Lacuri"-12 metri. iar un an mai tarziu s-a ridicat un schit nou. pe 20 aprilie izbucneste un incendiu la gura pesterii. ridicata in anii 1902- 1903 a fost sfintita de Episcopul Nifon Ploiesteanul. adapostind cativa calugari batrani. "Galeria Apelor" . grota "Fundul Pesterii" . biserica mare a mânastirii Sinaia a devenit primul lacas de cult electrificat din România. cladirile au fost refacute integral.D. • Biserica Sfanta Treime aflatã în statiunea Azuga. si masa la solicitarea doritorilor. apoi "Grota lui Decebal" de 40 de metri unde se presupune ca s-ar fi ascuns Decebal."La raspantie". Amintirea construirii schitului se pastreaza pe o pisanie scrisa pe peretele sudic al grotei. iar celalalt. • Mânãstiri Manastirea Sinaia. in prima jumatate a secolului al XVI-lea. Întemeiatã intre 1690 - 1695 de Spatarul Mihail Cantacuzino.

turcesc etc. Palatul este bogat ornamentat atat in interior cat si in exterior cu complicate sculpturi in lemn si picturi reprezentand scene din operele lui Wagner. toate situate in parcul al carui proprietar a fost printul Gheorghe Cantacuzino ziz " Nababu . • Palatul Peles. În anul 1911 a fost cladit Castelul. situata in poiana Palanca. . este amenajat de Karel Liman in anul 1911. intr-un spatiu decorat in stilul neorenasterii germane. cladirea este incercarea regelui de a imita stilul din tara lui natala. Peretii sunt decorati la partea inferioara cu lambriuri din lemn de stejar. din secolele XIV-XVII. creind un ansamblu bavarian in muntii din Romania. rococo-ului. decoratia salii fiind inspirata de una dintre cele mai reprezentative incaperi de locuit ale Renasterii germane si anume camera "Fredenhagen". aflata in actualul Palat de Comert din Lubeck. engleze. si in interior se intalnesc elemente ale neorenasterii germane. dar exista si incaperi in diverse alte stiluri. El a servit ca resedinta de vara pentru primul rege Hohenzollern al Romaniei. acesta este unul din cele mai bine conservate palate regale din Europa.• deosebit. Peretii salii sunt lambrisati in lemn de nuc intarsiat cu esente nobile si exotice pana la nivelul balcoanelor etajului 1. Ca si la exterior. Carol I. El se inalta pe trei niveluri in centrul corpului principal al Castelului. si o serie de grote. La bogatia sculpturala a lambriurilor se adauga basoreliefuri si statuete din alabastru reprezentand subiecte mitologice. cea mai somptuoasa sala de receptie a castelului. reluari ale renasterii italiene. Salile cuprind o bogata colectie de arme. stilului hispano-maur. biblice si istorice. Salile de arme au fost amenajate intre anii 1903-1906. pe locul unei foste curti interioare. Holul de onoare. accesibila de pe drumul care duce la hotelul Silva intr-un cadru peisagistic Castele si palate: • Castelul Cantacuzino este situat în statiunea Busteni. barocului german. Manastirea Caraiman din Busteni . Amplasat în statiunea Sinaia. peste 4000 de piese europene si orientale. iar plafonul cu casetoane purtand steme si devize in limba latina. cascade si fantani arteziene. Un ghid in engleza este disponibil la cerere. Construit in a doua jumatate a secolului al XIX-lea.

intarsia si marchetaria sunt de o bogatie impresionanta. amenajata in 1914. Sala maura a fost proiectata de arhitectul francez Charles Lecompte du Nouy. Dupã cum se observã Castelul Peles reprezintã un element de atractie turisticã foarte mare atragând prin marimea sa si cu câtã elegantã este construit. decorate cu personaje feminine si motivele florale au fost realizate in atelierele Luigi Magni din Roma. Sculptura. plafonul si peretii fiind impodobiti cu arabescuri din stuc policromat si aurit. Apartamentul imperial se impune prin fast si solemnitate. Sufrageria. . reprezinta steme ale cantoanelor.Sala de consilii. se numeste si "Marele Salon". costume si obiceiuri ale acestora. urma sa o faca in Romania cu prilejul jubileului de 40 de ani de domnie a regelui Carol 1. a fost finalizat in anul 1883. Sala florentina. Cabinetul de lucru. piese elvetiene din secolul al XVIIlea. pe dulapul-dressoir si pe masa sunt expuse piese de argint. decorat cu piese ale atelierelor Heynmann din Hamburg in stilul neorenasterii germane. in stilul neorenasterii germane. Usile din bronz turnat. Piesele sunt decorate cu basoreliefuri reprezentand scene din viata taranilor bretoni. Se remarca un impunator birou si un pupitru destinate audientelor oficiale. in vederea unei vizite pe care imparatul Austro-Ungariei. prima sala de receptie a castelului. Spatiul este amenajat in anul 1906. Dormitorul pentru oaspetii princiari este mobilat cu o garnitura in stil rococo realizata la Viena de ebenistul Bernhard Ludwig. Candelabrul din cristal de Boemia si statuetele din portelan de Meissen dau stralucire spatiului. Spatiul este decorat in stilul neorenasterii italiene cu numeroase elemente de renastere florentina. completandu-l. Vitraliile. aminteste una din salile Primariei din Lucerna-Elvetia. Ea imprumuta in decoratie elemente de stil hispano-maur. Franz Josef. Sufrageria de la etajul 1 cuprinde un mobilier rustic breton din secolul al XVIIIlea.

sat Bran. dar este interesant sal privesti si sa urci apoi pe o carare de munte ce pleaca chiar de aici (a fost creata ca un drum particular pentru Ceausescu). Este construit in stil spaniol si a fost ridicat din dorinta dictatorului de a se plasa deasupra familiei regale. Noaptea cand este senin si becurile sunt aprinse. prin grija Majestatii Sale Regina Maria si amplasata pe Saua Muntelui Caraiman. Un ghid in engleza este de asemenea disponibil. la cota 2291 m. iar in interiorul acestuia se afla o incapere care a adapostit initial dinamul generator de energie electrica care alimenta cele 300 de becuri a 500 W fiecare.Schi partii de ski Busteni Cel mai mare si valoros monument al statiunii. Ferdinand. Nu este posibil sa se efectueze o vizita in acest palat. Dimensiunile monumentului sunt impresionante avand inaltimea de 48 m si latimea de 14 m. construit intre anii 1926-1927. Crucea este executata din profile de otel.Cazare Busteni . Nu la fel de mare ca Palatul Peles. . Bustul generalului Traian Mosoiu (1862 . • Monumente de arta Crucea Eroilor Neamului . Dincolo de Pelisor se afla un alt palat construit mai tarziu de dictatorul Ceausescu.• Pelisor este situat chiar langa Palatul Peles. asezata pe un soclu din beton armat. Pelisor ofera mai mult comfort.1932). prin aparitia unei cruci imense inconjurata de numeroase stele de pe bolta cereasca. privitorului i se ofera o imagine feerica si Dumnezeiasca. este Crucea Eroilor Neamului cazuti pe campurile de lupta pentru reantregirea neamului. unic in tara. In Masivul Piatra Craiului se gasesc si numeroase monumente: -Monumentul Natural Coltii Chiliilor -Monumentul Natural Acul Crapaturii -Monumentul Natural Padina Inchisa .Orga Mare . Acesta a fost resedinta de vara a celui de-al doilea rege din dinastia Hohenzollern. autor Oscar Han (1935) .

a refuzat sa plece in spatele frontului. continuand sa participe la batalii si sa arunce grenade cu bratul sanatos.-Monumentul Natural Turnurile Dianei -Monumentul Natural Zaplazul -Monumentul Natural Cerdacul Stanciului -Monumentul Natural Cerdacul de sub Varful Grindu -Monumentul Natural Vladusca -Monumentul Natural Pestera Mare -Monumentul Natural Zidul lui Dumnezeu Acces: Soseaua DN 73A Predeal . Caporalul Musat s-a nascut in anul 1890 in comuna Domnesti . A murit eroic in luptele de la Oituz. A fost ranit in lupte de mai multe ori. cazut in primul razboi mondial. 1928. a refuzat sa fie reformat. Statuia a fost dedicata eroului "Caporal Vasile Musat". Cu toate acestea. dar. a fost ridicat in anul 1928 prin grija patronului fabricii de hartie Otto Schiel. A luptat in jurul Brasovului si in defileul Oltului la Caineni. Este opera sculptorului Dumitru Barlad si reprezinta pe caporal aruncand grenada in tabara dusmana cu mana dreapta ce-i mai ramasese teafara. Internat la spitalul militar din Iasi. A facut parte din batalionul 1 al regimentului 2 graniceri.Zarnesti si din DN73 Bran. a luat parte. insasi M. La inaugurarea monumentului in 9 sept. Din Predeal 35 km. care avea sarcina pazirii granitei in sectorul muntelui Susai de la Predeal si Valea Prahovei. i s-a amputat bratul. stapanit de un nobil sentiment patriotic. a fost ranit la bratul stang.S. Regina Maria insotita de intreaga suita regala.  Monumentul "Ultima Grenada" situat intre Biserica Domneasca si statia CFR.  Institutiile si evenimentele cultural-artistice • Casa memoriala Cezar Petrescu .Campulung.Arges. Transferat la o unitate in Muntii Vrancei.

. construita in 1889 la initiativa Familiei Regale. acesta stabilindu-se aici in anul 1937. si are trei nivele. Cladirea asezamantului de referinta pentru orasul Busteni este construita in stil romanesc. acest lacas de cultura infiintandu-se la 17 decembrie 1967. adapostind biblioteca oraseneasca si un centru UNESCO. "Intunecare". pentru tot restul vietii. 656b14g Capitolul II Echipamentul turistic al Muntiilor Bucegi Echipamentul turistic este foarte dezvoltat în aceastã zona datorita potentialului turistic foarte ridicat. Situata in orasul Busteni. Aici se intâlnesc multe unitãti de cazare in care sunt incluse în cele mai multe si cele de alimentatie. eternizata intr-o ampla fresca a epocii. iar in anul 1928. dupa publicarea in anul 1922 a primului sau volum "Scrisorile unui razes". cat si de Societatea Scriitorilor Romani. din care se viziteaza numai parterul si etajul I. o opera cu circa 80 de personaje. Casa de Cultura din Busteni In trecut aici a existat Scoala Germana. Cezar Petrescu.premiat atat de Academia Romana. si a primului roman. La ora actuala. oras indragit de scriitor. a scris aici o mare parte a lucrarilor sale. consacrat scriitor.Casa este o sectie a muzeului judetean de istorie si arheologie. prin aparitia a doua volume de nuvele. reprezinta locul unor diverse manifestari culturale.

apoi Piatra Arsa si se termina cu Furnica si Cota 1400. La est localitatea este strajuita de muntele Zamora ( 1826 ) caracterizat printr-o panta lina. la 200 m de la DN1. privirea cuprinde mai intii creasta Bucsoiului ce duce la Virful Omul. astenii nervoase si surmenaj psihic si intelectual.2. 2507 m . Tratamentele de recuperare sunt aferente pentru: anemii. Din virful cel mai inalt . centrul statiunii. catre cota 2200m. este considerat de catre multi un " Sestogradcity " unde isi dau intilnire marea masa a celor indragostiti de vaile si brinele pline de farmec ale muntil Incepind dinspre miazanoapte. Busteni. Bucegii ofera turistilor si alpinistilor cele mai multe si mai variate trasee de stinca . Reteaua unitãtilor de cazare Reteaua unitãtilor de cazare în Muntii Bucegi este foarte mare. Platoul Bucegi si Monumentul Eroilor-Crucea. culmile nordice si culmea Strunga. Excursiile montane se pot efectua pe trasee marcate (cascada Urlatoarea.Omul. intr-un deosebit decor montan. urmeaza Jepii Mari. indesat si impunator ce domina Bustenii.1. Spre sud lanitul Bucegilor se continua mai intii cu Jepii Mici cu Claia Mare. fiind asezat chiar la poalele muntilor Bucegi.aflat in nordul masivului. de la cele mai usoare pana la cele de extrema dificultate. • • HOTEL SILVA** este situat la doi pasi de la punctul de plecare al telecabinei Busteni-Busteni. cladit in cea mai mare parte la poalele lui.Dotarile sunt noi . Urmeaza semeta Costila si apoi Caraimanul. Hotelul dispune de incalzire centrala si apa calda permanent. avand o pozitie privelegiata in centrul statiunii Busteni. • HOTEL MAXIMILIAN**Situat la intrarea dinspre Sinaia in Poiana Tapului pe DN1. ce are o inaltime de 49 m). . oferind o priveliste reconfortanta asupra Masivului Bucegi in cartierul Poiana Tapului. HOTEL MARGARITAR ** Asezat pe cursul raului Prahova. • HOTEL MARY *** situat in apropiere de Hotel Alexandros. Piciorul Morarului se termina prin Muchia Lunga tocmai la DN1 (tunel).diversificatã pe categori de confort si sunt împartite pe statiuni. Busteni Din punct de vedere turistic orasul Busteni are o pozitie dintre cele mai incintatoare. |naintea tuturor masivelor muntoase din Rominia . apoi urmeaza spre sud Morarul. din care se vede hotelul de pe aceasta inaltime. se desprind radiar culmile ce alcatuiesc Bucegii: culmea principala. cu virfuri dintre cele mai impresionante. • HOTEL ALEXANDROS *** Amplasat intr-un cadru natural deosebit. • CASA LUCHIANCU ** este situata la intrarea in cartierul Zamora.La parter se afla restaurantul . cu acele ciudate stinci cunoscute sub numele de " Coltii Morarului ".Capacitate cazare este de 42 persoane in 21 camere duble Hotelul este construit in anul 2004 si ofera conditii bune de cazare in camere cu grup sanitar propriu si tv color.or.

sau pina in drumul care merge la hotel Silva si telecabina Busteni. Libertatii . linistea si aerul proaspat al padurii cu calitatea confortului oferit. pe soseaua nationala. Privelistea este cu adevarat minunata. • PENSIUNEA CRISTINA **Pensiunea se afla la poalele muntilor Caraiman si Costila inconjurata de padure . CETATEA CARAIMAN **Situata in Busteni pe strada Prundului • linistita. de vile. imbinand peisajul pitoresc.in apropiere de benzinaria Lukoil. . branza).linistita. pe partea dreapta a soselei. VILA CATALINA ** Vila este situata in Busteni pe o straduta micurta si linistita in apropiere de biserica din centrul localitatii. • PENSIUNEA MONOVER* din Busteni este situata intr-o zona foarte pitoreasca. dupa intersectia cu drumul ce trece pe sub calea ferata catre Zamora si inainte de fabrica de hirtie (inaintea pasarelei care traverseaza soseaua). mergind de la Bucuresti spre Brasov.intr-o zona linistita. Camerele sunt in lambriuri de lemn stil cabana de munte si sunt mobilate in stil rustic cu note romantice.• lapte. • • • PENSIUNEA TOMA ** este situata in cartierul de langa gara pe o strada PENSIUNEA LIZIERA ** situata la 200 m de partia de schi Kalinderu si 500 m de gara. la iesirea din Poiana Tapului spre Sinaia (2 KM ) . langa Castelul Cantacuzino. • PENSIUNEA PARANG***situata in Busteni in zona Zamora intr-o zona PENSIUNEA TRANZIT ***Este situata pe DN 1 . puteti admira Crucea de pe Caraiman din pat. pe malul raului Prahova. • • CASA LILIANA ** • foarte linistita. VILA CAMELIA*** Situata in Busteni in cartierul Zamora . Atmosfera prietenoasa si primitoare intampina oaspetii acestei pensiuni . Vila va ofera un minunat cadru natural. orientale. in apropierea unei ferme. • PENSIUNEA MONTEROSE ** Localizata in Busteni langa Hotel Alexandros. • locuri. in apropierea Cabanei Caminul Alpin. in Strada Prundului. PENSIUNEA CAPRA NEAGRA**Situata in Busteni pe Strada Valea Alba in apropiere de Caminul Alpin.Total locuri: 14-19 • VILA SERBAN Este situata in Busteni. de unde se pot procura produse proaspete (oua.

• PENSIUNEA BELVEDERE*** Este situata in Busteni. pana altitudinea la 1.coborare.si partia de schi-fond ) dotate cu telescaun. Noua partie se numeste Cazacu si are instalatie pe cablu si masini de intretinere a zapezii. Valea Prahovei.Brasov (km 136).Azuga Sunt 38 este la km piciorul pana muntilor la Bucegi (Carpati si Transylavanian 147 km Alps). respectiv pe DN1/E60 si magistrala feroviara dubla electrificata Bucuresti Brasov la circa 135 km de aeroportul Otopeni si 36 km de Brasov. Azuga nu dispune de o retea a unitãtilor de cazare asa dezvoltatã dar are foarte mult posibilitãti de practicare a turismului.Azuga se poate mandri cu alta partie cu teleferic pe langa partia olimpica de la Sorica. • VILA SERANA : se afla in Azuga la 300 m de la partia Sorica. 300 m de la gara la bulevardul principal. Pensiunea ofera un confort mediu clasificat l a1 stea . la o altitudine ce variaaza intre 798 si 971 m. Acest hotele oferã camere cu baie propie si comunã. teritoriul sau grefandu-se in nord si vest pe muntii scunzi ai Clabucetului Predealului ( alt.110 m. Stevia 1901m). Busteni 4 km. Poiana-Brasov Bucuresti. Gara . la 62 de km spre NV de Ploiesti (resedinta judetului Prahova) si la 121 de km de Bucuresti. • PENSIUNEA CASA AZUGEANA**Se afla in Azuga in apropiere de partia de schi. Prahova) intre statiunea internationalã Sinaia (la 12 km) si statiunea de ski Predeal (aflatã la 6km). a fost amenajat si dat in exploatare un perimetru schiabil. Vf. Cazacu 1753 m. si posibilitatea luarii mesei la restaurantul hotelului.max. Vila ofera un confort de 3 stele in cele 6 dormitoare si un apartament. • PENSIUNEA TURIST* In Busteni pe drumul ce duce la Cabana Gura Diham. teleschi si masini pentru amenajarea partiilor de schi. populatie 15730 locuitori (la 1 iulie 1991). Azuga Orasul-statiune Azuga este situat pe Valea Prahovei (jud. Aici va puteti bucura de cele doua partii de schi ( partia de schi alpin . situat pe raul Prahova. localitatea fiind situata pe cea mai circulata vale transcarpatica a Romaniei. oras in centrul Romaniei (in judetul Prahova). Cel mai important hotel este: • Hotel Azuga 2 ** : este situat pe DN1(E60)Bucuresti . Este o asezare tipic de munte. Sinaia 12 km.In partea de sud-est a orasului Azuga pe pantele nordice ale plaiului Sorica. Predeal Predeal.• PENSIUNEA CONFORT *** situata BUSTENI. Fata de localitatile invecinate distantele sunt reduse : Predeal 6 km. la poalele Muntilor Bucegi (Carpatii Meridionali). Clabucetul Azugii 1586 m ) iar in sud si est pe muntii Baiului sau Gabrovei care in Azuga ating altitudini de peste 1700 m ( Vf. Pozitia si accesibilitatea sunt avantaje pentru Azuga.(400m).

Monumentul Eroilor (1916). Paraul Rece-statiune climaterica (la 960 m altitudine. teleschi. Este si un important punct de plecare în excursii pe muntii din jur care sunt usor accesibili. Postavaru. la 5 km de Predeal si la 19 km de Brasov). Aici se organizeaza serbari. la 9 km de Predeal). cascada Tamina). • Hotel Hera 3*** se afla in Predeal pe drumul spre Cabana Trei Brazi • Hotel Rozmarin 3*** . (la 1. DN 71 de la Targoviste sau de la Sinaia. Garbova. Timisul de Sus-statiune climaterica (la 820 m altitudine. Timis. Diham. 1820). spre peisajul muntilor împaduriti din jurul sau (Bucegi. Hotelurile din aceastã zonã sunt reinoite. Confortul modern. babyskilift) fiind un centru de practicare a sporturilor de iarna deosebit de apreciat (grosimea medie a stratului de zapada depaseste 40 cm în februarie). Obiectivele turistice aflate in oras: Manastirea Predeal (1774. Caile de acces sunt: feroviare-gara Predeal pe linia BucurestiBrasov. oferind chiar apartamente si garsoniere dotate cu TV cablu telefon si bucãtãrie utilatã complet. Excursiile montane se pot realiza pe trasee marcate (Cabana Trei Brazi. Piatra Mare). rutiere-DN 1 / E 15 de la Bucuresti sau de la Brasov. Are avantajul de a dispune de excelente partii de schi (cu diferite grade de dificultate) precum si de transport pe cablu (telescaune. Drumuri de acces : DN 1 Bucuresti-Oradea km 147 km. diverse alte manifestari de amploare. DN 73A Rasnov-Predeal 24 km. beneficiaza de o pozitie exceptionala ce deschide privirilor o splendida panorama spre Vaile Timisului si Prahovei. mijloacele optime de cazare. Monumentul poetului Mihai Saulescu (1930). Susai. calea ferata Bucuresti-Oradea 141 km.Predeal-statiune de odihna de mare atractie. la 25 km sud de Brasov). statiunea Paraul Rece.100 m altitudine asezare urbana la cea mai mare înaltime din Romania. atmosfera deconectanta. carnavaluri. numeroasele posibilitati de agrement îi confera valentele unei statiuni ce se ridica la standardele internationale.

amplasata in centrul orasului Predeal.free shuttle pentru partia de schi . • Hotel Carmen Ana 3 stele Amplasat in centrul statiunii Predeal. la 10 minute de centrul orasului • Vila Dalin: Vila aflata in zona centrala (in spatele pieteti din Predeal). foarte apropae de partie (300m). amplasata la 3 minute fata de partiile de schi Clabucet. Aceste hoteluri pun la dispozitia turistilor urmãtoarele servici: -sala de jocuri pentru copii cu supraveghetoare .acces gratuit la fitness (fara banda) . În zona sunt prezente si unitãti de cazare mai mici situate în zone mai retrase si linistite având o capacitate de cazare foarte redusã. • Pensiunea Florilor este situata la cateva minute de partiile de ski (aproximativ 1 km) si foarte aproape. statiunea cu cea mai mare altitudine din Romania. telefon. iar cealalta pensiune de 2 stele.• Hotelul Belvedere 3** este amplasat in Predeal. frigobar. caldura si apa caldã .proiectie de filme . in vecinatatea garii. telefon si bucatarie utilatã complet. pe DN1. balcon.copiii sub 12 ani. Hotelul este dotat cu piscine cu aparat de contracurent si 2 saune. in doua locatii. TV color + cablu. in aceeasi camera cu parintii (fara pat suplimentar) -unele hoteluri oferã apartamente si garsoniere : sunt dotate cu TV cablu. • Vila Maria Vilele si Pensiunile sunt situate în zone pitoresti ele oferã turistilor cam aceasi servici printre care : baie proprie cu cabina de dus. :Vile si pensiuni: • Pensiunile Casa Ana 2** sunt situate in Predeal. una asigurand un confort de 3 stele. • Vila Select • Vile Sunset Situate in Predeal. la 1110 m pe varful Cioplea.

respiratorii (nevroze respiratorii) si alte tulburari. bicarbonate. calea Babele ferata Bucuresti-Oradea Pestera 121 km. calcice. recreere. cu oligominerale. furnizand cele mai bune conditii de petreecere a timpului liber dar si de tratament. colecistita cronica. Monumentul Eroilor (1979). sechele dupa operatii pe ficat). cabana Hotelurile din zona Sinaia sunt clasificate pe stele. complexul muzeal Peles .Foisor (1830 . Hotelul Palace asigura tot confortul necesar pentru odihna. renale). cu veri racoroase (media lunii iulie este de 14-16°C) si cu ierni nu foarte friguroase pentru o statiune montana (media lunii ianuarie este de -3. cu o atmosfera puternic iionizata. Tratamente balneare se pot face in tot cursul anului la hotel Paltinis (dotat cu echpamante terapeutice moderne utilizand izvoare naturale indicate pentru tratamentul afectiunilor Obiective turistice: manastirea Sinaia (1695) . cu numeroase izvoare cu ape minerale sufuroase. dar si pentru odihna si recuperare a potentialului de munca Cai Excursii gastrice Cumpatul. a tulburarilor hepatobiliare (dischinezie biliara.67 mm coloana de mercur. numita si "Perla Carpatilor". de acces: se DN 1 Bucuresti-Oradea pe km 123.Sinaia Sinaia este una din cele mai importante statiuni de odihna din tara. fara praf si alti agenti alergici. endocrine (hipertiroidism benign si boala lui Basedow. pentru oameni de toate varstele. in toate anotimpurile anului.Expozitie de portelanuri. statiunea Sinaia. furnizeaza conditii excelente de tratament a neuroasteniei. Bucurandu-se de excelenti factori de cura (tonic-stimulanti). montane efectueaza trasee marcate Arsa Padina). dupa tratament endocrinologic).5°C iar media precipitatiilor 800-1000 mm anual. refacere si afaceri  Restaurant Palace • Hotel Anda 4****-localizata la aproximativ 120 Km Nord Vest spre Bucuresti. amintim cele mai renumite : • Hotel Palace 4****-cu o amplasare privilegiata in Parcul orasului Sinaia.Pelisor . bogat in ozon si radiatii ultraviolete. Stratul de zapada cazut iarna persista de la sfasitul lui septembrie pana la sfarsitul lui martie. .1980). cu magneziu. cu un aer curat. DN 74 Bucuresti-Targoviste-Sinaia (cabana si Piatra 145 km.5°C). a tulburarilor aparatului digestiv (in gastritele cronice hipoacide). Temperatura medie anuala este in jur de 6. clima caracterizata de o presiune atmosferica scazuta . Are un climat subalpin.

fiind amplasat pe DN 1. • HOTEL ECONOMAT *** Situat langa Castelul Peles. legaturi telefonice internationale directe. parcare. situat chiar in parcul central din Sinaia Facilitati si servici Complexul Caraiman. conectare la Internet prin dial-up. bar de zi. uscator de par. rent-a-car.Are o frumoasa panorama asupra statiunii si muntilor inconjuratori •  • HOTEL FURNICA** Situat langa Castelul Peles. sali de conferinte.  Restaurant INTERNATIONAL Hotelurile cu 4 stele ofera utilitatile si facilitatile precum: minibar. la 120 km de Bucuresti si la 45 km de Brasov. spalatorie.curatatorie. Restaurant Furnica HOTEL TANTI ** Situat in centrul Statiunii Sinaia vis a vis de Hotel Palace. frizerie. orasul Sinaia a fost vizitat inca de la inceputul secolului al nouasprezecelea de catre iubitorii de turism din Romania si din alte tari.coafura. • HOTEL PALTINIS** se gaseste in statiunea Sinaia. telefon si frigider. Era si este cautat in primul rand pentru ca se afla asezat intr-o zona deosebit de pitoreasca strajuita de culmile muntilor Carpati. baie cu cada. • HOTEL CARAIMAN** este al treilea hotel construit in Sinaia. room-service. pastrarea obiectelor de valoare. . terase de vara.  Restaurant Economat • Hotel Marami (3***) • Hotel Roberto 3 *** este situate într-o zona linistitã pe traseul telecabinei.• Hotel International (4****)Datorita pozitiei sale geografice. birou de informatii. dus flexibil. acces internet. minibar. discoteaca. cunoscuta si sub numele de "Perla Carpatilor". instalatie de aer conditionat. Hotelurile de 3 stele oferã turistilor cam aceasi facilitãti desi la o calitate mai redusã decât a celor de 4 stele toate camerele sunt dotate cu grup sanitar propriu. chiar in centrul orasului Sinaia. TV color. schimb valutar. televiziune prin cablu.

circa 1200 m de centrul statiunii..printer. Toate aceste hoteluri ofera facilitãtii clientiilor sãi precum grup sanitar in camera in special in hotelurile de 3 si 4 stele de asemenea televizor in camerã avãnd disponibil propiu serviciu de alimentatie.Targoviste. acestea oferã în general ofera grupurile sanitare comune. alcatuit numai din vile de vacanta cochete. Este una din pensiunile cu un confort foarte ridicat care asigura conditii deosebite pentru un sejur sau un week-end placut chiar si pentru cei mai pretentiosi oaspeti. (Calea Moroeni) in dreapta de pe DN 1.Desi vilele si pensiunile nu au capacitate de cazare foarte mare reprezintã un interes din ce în ce mai mare .turisti preferând a se relaxa mai mult in liniste mai ales de cei de varsta a doua cu service. VILA SPLENDID II afla In Sinaia aproape de iesirea din statiune spre Poiana Tapului • VILA ONIX*** se afla Sos. • Vila Paltinul Complexul este situat in Sinaia. unde se afla si Receptia hotelului. inconjurata in liniste de o gradina cu copaci seculari. spalatorie . tv-cablu. • Vila Camelia se gaseste in zona rezidentiala din Sinaia. retrasã oferind astfel liniste si posibilitatea de relaxare. • • • VILA MARALD*** se afla In Statiunea Sinaia pe drumul spre cota 1400. Aceste hoteluri dispun si de sãli de conferinte dotate cu echipamentul necesar(videoproiector. centrala termica proprie.Pentru clientii vilei se pune la dispozitie o bucatarie moderna dotata cu aragaz. se traverseaza riul. Vilele din Sinaia au ambiantã primitoare pentru turitisti ele find dotate cu facilitãti sadisfacatoare având în vedere raportul dintre calitate si pret. linistit. frigider si tot ce este nevoie pentru prepararea si servirea mesei in conditii excelente. Cartierul Cumpatu este un cartier rezidential. .flipchart. tv. grup sanitar propriu. centrala telefonica automata. Accesul cu autoturismul se face prin Calea Prahovei (varianta).calcatorie. Hotelul dispune de parcare proprie pentru circa 100 autoturisme. Accesul se face din soseaua de centura a localitatii Sinaia (soseaua care trece pe la gara). la aproximativ 5 minute de mers pe jos de la telecabina si la aproximativ 10 minute de Gara Sinaia.Hotelurile cu 2 stele sunt unitati de cazare cu o calitate mai redusã si preferat de turisti cu venituri medi. Cele de 4 stele prezintã mai multe service de calitate si speciala de exemplu hotelul Anda ofera baby sitter la cerere. este imbracat in lambriuri de mahon lacuit in negru brun. Ele în in general oferã incalzire centrala..Unele din ele având o amplasare mai intimã. cu fotolii si canapele elegante si covoare persane mari. iar peretii sunt in faianta. salon de coafura si cosmetica. Vila Sipot: Este situata in Sinaia. Holul de la intrare. Sinaia . in inediata apropiere a Castelului Pelisor. care este vis-a-vis de Hotel International. scoalã de schi. apa calda. Cele doua vile sunt situate in spatele Hotelului Paltinis. transport la aeroport la cerere pastrarea obiectelor de valoare. • Vila Tudor este situata in cartierul Cumpatu din Sinaia.Constructie noua cu dotari de mare confort si cu o frumosa gradina . Vila Sorina: Vila este situata in apropierea hotelului Holiday Inn.internet) Pe lângã unitãtile de cazare hoteliere existã si vile. precum si cele proprii au pardoseala din gresie. pensiuni cu o atmosfera mai pitoreascã unele fiind specifice zonei serviind preparate de rigoare.

Pârâul Rece Una din cele mai vizitate statiuni din tara. debilitate.oras situat la poalele masivului Caraiman din Muntii Bucegi si la poalele Muntilor Baiu. Este situata la o altitudine de 880 m.Reteaua unitatilor de cazare a zonei Muntilor Bucegi este foarte extinsã în special în localitãtile de importantã turisticã foarte mare. stari de suprasolicitare psihomotorie. Statiune montana si climatica de interes general. la o altitudine de 1000 km. cu functionare permanenta. Paraul Rece. climat montan puternic ozonat. Aici se intalnesc: • • • Restaurant MONTANA Restaurant SELECT Restaurant SINAIA . soare si lumina in tot timpul anului. Reteaua unitãtilor de cazare a acestei zone nu este dezvoltatã intãlnind pesiuni urbane precum: MONA PARMA PANORAMIC MINDREANU DUMITRU 2. Poiana Ţapului Localitate componenta a orasului Busteni. la 880-940m alt. in anotimpul rece. este numita "statiunea elevilor si a studentilor". la cativa kilometri de Predeal. Beneficiind de un cadru natural pitoresc. depresii. Statiune balneoclimaterica si de odihna. stari de astenie. dispunand de aer curat.Reteaua unitãtilor de alimentatie Majoritatea unitãtiilor de alimentatie sunt incluse în cele de cazare în hotelurile cele mai importante(vezi mai sus) Sinaia Sinaia detine cea mai extinsã retea a unitãtilor de alimentatie din Munti Bucegi. pe cursul superior al Vaii Prahova. Cadru natural reconfortant. cu activitate permanenta. statiunea este excelenta. Cascada Urlatoarea. Indicatii terapeutice: nevroze astenice. pentru schi.2. Punct de plecare spre Cabana Poiana Stânii.

 Partide de vânãtoare.  Alpinism. parade de modã. mountain-bike. saunã.  Festivalul Sinaia. sãli de fitness. piscinã. snow-boarding. barbacue.Deseamnea intalnim si pizzerii precum Pizzeria BUCEGI . sarbãtorile de Paste. Raliul automobilelor de epocã.evenimente moderne. seri de cabanã. Craciun si Revelion.  Refacerea sanãtãtii: curã balnearã. Mijloace de agrement Zona Muntilor Bucegi dispune de foarte multe mijloace de agrement precum:  Sporturile de iarnã: schi. conferinte.bob. carnavaluri. reuni de afaceri expozitii. Pizzeria MAFLOR si alte mijloace de divertisment incluse în categoria unitãtilor de alimentatie precum baruri si discoteci: • • • • ] Bar BUCEGI Bar MONTANA Discoteca BLACK HORSE Discoteca BLUE ANGEL 2. drumetii. concursuri sportive si alte evenimente culturale.  Se pot organiza congrese.3. Capitolul III 656b14g .

Studierea cererii se face si în functie de preferintele diferitelor segmente de clientela fata de forme de mifloacele de transport. Verificarea pe teren a informatilor culese IV.pshihologice si comportamentale.Studierea pietei II.fata de destinatii preferate forme de turism(t organizat neorganizat.demografice.Studierea pietei Studierea cererii pe categorii sau pe segmente de consumatori se face dupa criteriile:economice.Comercializarea unui circuit turistic în zona Muntilor Bucegi Pentru a putea comercializa într-un mod favorabil produsul turistic se parcurg urmatoarele etape: I. Rezervarea servicilor I.geografice. Inchierea de contracte cu prestatori de servici VI. Documentarea prealabila III. pe cont propiu. Elaborarea propiu-zisa a programului turistic si întocmirea analizei de pret VII. .mixt) . Selectia obiectivelelor turistice si a prestatorilor de servici V. fata de forme de cazare.

rãmân relativ putine oferte în zona Muntilor Bucegi pe timpul veri.din auzite. Deaceea Dodo Travel a decis a promova acest circuit în perioada verii deoarece multe firme se bazezã pe litoral. deoarece aceastâ zona oferã multe posibilitãti de agrement si în timpul verii cererea nu devine zero se mentine la un nivel moderat. cazare) astfel scazând concurenta. masa. cu venituri medii având ca motivatie a calãtoriei vacanta.Studierea ofertei concurentei agentiei "DODO TRAVEL" presupune cunoasterea categorilor carora li se adreseaza concurenta si anume turismului intern . La acestea se adaugã informatiile culese în urma efectuarii unor cercetãri de marketing asupra clientiilor. Culegerea informatiilor despre concurentii este dificilã si presupune de regula utilizarea unor informatii secundare. . furnizorilor. din mass-media. a ofertei concurentei cât si a continutului si tarifelor prestatiilor directe de servici turistice o reprezintã târgurile de turism. Analizând si ofertele puse la dispozitie de concurenta se ajunge la concluzia ca preturile oferite pentru astfel de sejur sunt asemanatoare dar fiind diferite calitatea oferita si alegând un mijloc de transport mai putin confortabil. experienta personalã a unor salariati atrasi de firmele concurente. Din aceastã cauzã s-au ale tintã clientii de varsta medie.de munte. Identificarea principalelor segmente de clientelã dupã criterii variate s-a facãut în urma nalizei de piatã observând numãrul ridicat al cereri în special a tinerilor de a-si petrece vacantã în Muntii Bucegi. respectiv a cererii. Rezultatele aceste cercetari vor fi folosite în vederea adaptãrii permanente a ofertelor la mutatiile intervenite în structura cererii. distibuitorilor. O foarte bunã ocazie pentru studierea pietei sub toate aspectele. Ca mijloc de promovare agentia "Dodo travel" se bazeaza pe sistemul media în special prin intermediul internetului si cel al revistelor dedicate tineretului si oamenilor de afaceri selectându-si astfel clientii. Unele agentii nu mai dau o importanta turismului intern si nici oferirea unui sejur complet (transport. Datoritã sezonalitãtii se poate bserva un nivel foarte ridicat al vacantelor petrecute în Muntii Bucegi pe timpul iernii dar.

Hotel Palace. vile ( Vila Floarea de Colt.Rezultatele acestei analize sunt folosite pentru evaluarea obiectivã concurentei. Piatra Arsa. Cabana Schiorii) si pensiuni turistice în satele turistice(Posada).Hotel Sinaia.Taverna .Valea cu Brazi. a propiilor posibilitãti si pentru conceperea unor produse turistice care sa se dufentieze de cele ale II. Vila Onix) si cabane si hanuri(Miorita.Vanâtoresc. 656b14g Reteaua unitatilor de alimentatie Restaurantele din aceastã zona sunt diversificate precum  Restaurante Sârbului Sinaia: Ferdinanad. Valea Dorului.Documentarea prealabila Se refera la culegerea de informatii cu privire la oferta turistica a zonei: Obiective turistice ê naturale • • • • Babele Sfinxul Pestera Ialomitei Cheile Ialomitei ê antropice  Castelul Peles(Pelisor)  Manastirea Sinaia (cu acces din statiunea Sinaia) Posibilitati de cazare Aceastã zonã oferã foarte multe posibilitãti de cazare precum hoteluti(din Sinaia Hotel International.

electrica si termica sunt foarte bine dezvoltate deoarece este un oras important si recunoscut ca statiune turistica si in strainatate organizat cât mai bine. aici fiind o piata cât mai extinsa de producatori astfel aparand concurenta ajungând la un rezultat benefic pentru aceasta zona. Confortul oferit de unitatiile de cazare în concordanta cu preturile oferite sunt destul de bune având in vedere localizarea si facilitatile de agrement oferite de statiunea Sinaia care ridica acest nivel.656b14g Mijloace de agrement În statiunea Sinaia se pot intâlni diverse mijloace de agrement îndragite de turisti tineri si nu numai:  Telecabina  Cazinoul din statiunea Sinaia  Pârtia de Bob  Schii Infrastructura generala si turistica În zona Sinaia exista posibilitatii de aprovizionare cu hrana si telecomucatia. III.dezvoltat economic. În Sinaia se poate ajunge foarte usor deorece exista aceste cai rutiere si feroviare directe. Verificarea pe teren a informatilor culese Posibilitatile de acces la obiectivele turistice sunt soseaua E60 si calea ferata BrasovBucuresti (magistrala 300). Posibilitatile de vizitare a unor obiective cultural-istorice: .

elevi/studenti 30.Pestera Ialomitei.17 . joi-duminica 9 17 .000 lei Pelisorul: Orar vizitare: luni si marti inchis .data. Sinaia-Castelul Bran -Babele.Ploiesti.Sinaia. miercuri 11-17.000 lei . miercuri 11-17.2006 ora 22.000 lei IV.Castelul Peles: Orar vizitare: luni si marti inchis .07. elevi/studenti 50..ora):.000 lei .2006 ora08:00 Sosirea(localitatea.Vila Camelia) 35 RON lei/noapte/persoana • Servici de masa-50 RON lei /zi/persoana • Transport: Autocar 5 lei RON/km Plecarea(localitatea.2006-23. Tarif: adulti 80.07.00 ITINERARIUL: Bucuresti.07.Campina.2006 durata 4 zile 3 nopti cazare.Bucuresti 656b14g 656b14g Pentru acest circuit am ales urmatoarele obiective turistice ce vor fi vizitate pe parcurs: .Bucuresti Piata Victoriei 23. Tarif: adulti 100.07.Sinaia Sinaia -Ploiesti. Selectia obiectivelor turistice si a prestatorilor de servici Perioada 20.Comarnic.data.ora):Bucuresti Piata Victoriei 20. joi-duminica 9 . Numar turisti: 20 Servici asigurate: • Servici de cazare(Sinaia.

specializata) .montana. alegerea localitati ce vor cuprinde intinerariul • Dus:Bucuresti-Ploiesti-Comarnic-Sinaia(122km) • Intors:Sinaia -Ploiesti -Bucuresti(122 km) • o Alte drumuri suplimentare: Sinaia -Castelul Bran-Babele-Pestera Ialamitei(150 km)  alegerea mijlocului de transport Autocarul de 20 de personae 5 lei RON/km AGENŢIA DE TURISM DODO TRAVEL PROGAM DE EXCURSIE 656b14g 656b14g 656b14g 656b14g Simbol Tipul cicuitului montan 656b14g 656b14g 656b14g (tematica.nautica.

km parcursi în timpul vizitarii obiectivelor: 120 km Sinaia-Castelul Bran-Babele si Sfinxul -Pestera Ialomitei Nr.2006 durata 4 zile 3 nopti cazare.Ploiesti.Vila Camelia) 35 RON lei/noapte/persoana Servici de masa-45 RON lei /zi/persoana IV.2006 ora 22.data.Sinaia. Sinaia-Castelul Bran -Babele.Perioada 20.ora):Bucuresti Piata Victoriei 20.nr.Bucuresti Piata Victoriei 23.Campina.2006-23. Autocar 5 lei RON/km Plecarea(localitatea.Bucuresti Mijloc de transport.ora):. km parcursi la întoarcere în Bucuresti: 122 km .Comarnic. km: 364 Nr km parcursi pânã la Sinaia: 122 Km Sinaia-Bucuresti Nr.turisti 20 ITINERARIUL: Bucuresti.Pestera Ialomitei.00 Lungimea traseului:.data.07.07.Sinaia Sinaia. 364 km Servici asigurate: cazare(Sinaia. Întocmirea analizei de pret Analiza de pret a)Cheltuieli cu transportul Persoane: 20 Nr.07.Ploiesti..07.2006 ora08:00 Sosirea(localitatea.

Deaceea nivelul preturilor practicate pentru produsul turistic trebuie sa reflecte cel mai fidel calitatea produselor oferite.Pret/km: 5 lei RON 364 x 5 = 1820 b).Totalizarea cheltuielilor: 1820+ 2100+2400+75+75= 6470 3. Calculul TVA: 6470 X 19 % =1229.Totalizarea cheltuielilor: 6470 + 647 + 1229.3 = 8346.Aplicarea comisionului 6470 X 10% = 647 4.3 8346.315 Rotunjit: 418 RON Intagibilitatea produsului turistic face ca in multe cazuri pretul practicat sa fie considerat un « indicator » al calitatii servicilor oferite. Masa: 40 RON 40x 20 x 3= 2400 d) Cheltuieli de vizitare nu avem e) Cheltuieli cu ghidul: 75 RON f) Cheltuieli cu soferul: 75 RON 2.3 5.3/ 20= 417. . Cazare: 35 RON 35 x 20 x 3 =2100 c).

Spatiile de cazare vor fi puse la dispozitia Beneficiarului de catre Prestator pentru grupurile de turisti in limita disponibilitatilor. VACARESTI strada: 274 . denumita in continuare PRESTATOR.Pretul al acestui produs turistic include transportul din Buceresti pana in Sinaia plus traseu catre obiectivele turistice de vizitat propuse in acest sejur . CAPITOLUL 1. deschis la Banca:Comerciala Romana.ro. sala de conferinta (40 locuri). Oficul Registrului Comertului al Judetului PRAHOVA. nr. inregistrata la . email: contact@dodotravel. 1. 1287. cu sediul in BUCURESTI str. DODO TRAVEL . OBIECTUL CONTRACTULUI Art. reprezentata legal prin articolul 29/1996. sub nr. VILA CAMELIA cu sediul in:SINAIA strada: Spatar Mihai Cantacuzino. deschis la Banca Comerciala Romana. sub nr. cod fiscal:562. 6152. inregistrata la Oficiul Registrului Comertului al orasului Bucuresti. . judetul/sectorul PRAHOVA 4.2. avand numarul 6203748527. Obiectul contractului consta in primirea de catre prestator a clientilor si achitarea de catre agentia de turism a contravalorii serviciilor prestate. gratar . avand cont nr.5. inchirieri de materiale sportive si pentru pescuit. cod fiscal: 678. judetul BUCURESTI telefon: 021/3308582 . 656b14g V. reprezentata legal prin articolul 76/2000. 2.1. cazarea la Vila Camelia*** precum si alte facilitati : camping in curtea pensiuni (la cerere). telefon: 021/330 49 45.Încheierea de contracte cu prestatori de servici Contract de hotelarie si restauratie PARTI CONTRACTANTE: 1. 1. denumita in continuare BENEFICIAR. Art. 7271216131.

3 Tarifele sunt exprimate in euro/zi (TVA inclus) Art. Tarifele nu include micul dejun.5 Termenul de plata este de 5 zile lucratoare de la momentul primirii facturii de catre Beneficiar. in original sau copie. TARIFE SI MODALITATI DE PLATA Art. CAPITOLUL 2. la aceasi data. res. Art. .4.1. DURATA CONTRACTULUI Art.pectiv Prestator. CAPITOLUL 3. cu obligatia ca Prestatorul sa notifice Beneficiarului hotararea sa in timp util. 3. 3.2 Tarifele deja confirmate de catre Prestator pentru o anumita rezervare sau serviciu turistic Beneficiarului raman neschimbate indifferent de fluctuatia pietei sau de cursurile de referinta ale valutelor Euro si USD communicate la Banca Nationala a Romaniei. Art. 3. Prestatorul de servicii are dreptul sa majoreze unilateral tarifele in raport cu piata si cursurile de 656b14g 656b14g 656b14g -3- referinta ale valorilor Euro su USD communicate la Banca Nationala a Romaniei. pentru aceeasi perioada de sejur. 3.1 Contractul este valabil din data de 20 iulie . rezervate in baza aceleiasi comenzi. Art. pana in data de 23 august 2006. 2. 3.Prin grup de turisti se intelege respectarea cumulative a urmatoarelor conditii: minim 30 de locuri.

rezervarea spatiilor de cazare se face cu minimum 14 zile inainte de inceperea sejurului mantionat in comanda confirmata de catre Prestator. semnatura reprezentantului legal. modalitatea de plata. emisa de Beneficiar si confirmata tot de catre Prestator. Pentru depasirea termenului de achitare a facturilor. PENALITATI Art.2. REZERVAREA SPATIILOR DE CAZARE Art. banca si numarul de cont al platitorului. in termen de 48 de ore de la momentul confirmarii comenzii de catre Prestator. In cazul depasirii acestei ore Beneficiarului va mentiona in comanda " sosire tarzie" precizand ora. Beneficiarul va plati un avans de 25% din valoarea serviciilor comandate. Rezervatiile sunt garantate pana la orele 20. 3. Confirmarea comenzilor se face de catre Prestator in termen de maximum 24 de ore de la primire. Art. Art.00. 3. Beneficiarul va achita Prestatorului 0.6. . 4. stampila emitentului. perioada de sejur.5 % din valoarea totala a serviciilor comandate.Art. urmand ca restul de 75% sa fie platit apoi. 5. felul si categoria serviciilor solicitate. CAPITOLUL 5. Pentru grupurile de turisti. data si ora sosirii. CAPITOLUL 4.7 Serviciile suplimentare (altele decat cele comandate de Beneficiar ) vor fi achitate de catre turist direct la Receptia hotelului.1 Rezervarea spatiilor de cazare se face pe baza unei comenzi scrise. 4. Comenzile vor cuprinde: numele si prenumele turistilor. Art.3 Ziua hoteliera incepe si se termina la ora 12:00.1. pentru fiecare zi de intarziere. 4.

Beneficia.656b14g 656b14g 656b14g -4- Art. 6.rul va plati Prestatorului contravaloarea a 50% din tariful de cazare pentru spatiile astfel ocupate. 7. CAPITOLUL 6. fara a mai fi necesara punerea in intarziere si fara orice alta formalitate prealabila. dupa care comanda va fi anulata implicit. Art.1. Daunele provocate de turistii cauzati conform prezentului contract se vor consemna intr-o nota de constatare si vor fi recuperate direct de la acestia. RECLAMATII Art. Nu vor fi luate in considerate eventualele reclamatiile formulate dupa parasirea hotelului. RASPUNDEREA CONTRACTUALA Art. Dupa ora 19:00 camerele se vor achita integral. Eventualele reclamatii vor fi formulate in scris de client sau de conducatorul de grup si vor fi depuse la sediul Prestatorului in timpul sejurului. In cazul nerespectarii uneia sau mai multor clause din prezentul contract de catre Beneficiar. 7.2. .1. Art. Rezilierea prezentului contract nu va mai avea nici un effect asupra obligatiilor deja scadente intre partile contractante. in ultima zi de sejur. In cazul neprezentarilor care nu au fost anuntate in termen.2 In cazul in care. CAPITOLUL 7. Beneficiarul se oblige sa aduca la cunostinta clientiilor aceasta clauza. inainte de plecare. Art. 6. sumele incasate in avans de catre Prestator nu se vor mai restitui Beneficiarului. 5.2 Prezentul contract poate inceta prin acordul ambelor parti sau prin denunate de catre una din parti.3. cu preaviz scris in termen de 30 de zile. 5. acesta se considera desfiintat de drept. Prestatorul se oblige sa solutioneze operativ reclamatiile. spatiile de cazare vor ramane ocupate dupa ora 14:00.

7.Ploiestiul adaposteste numeroase muzee in care sunt pastrate dovezile unei traditii inaintate. prin act additional. Art.3. Prestatorul si Beneficiarul au obligatia de a pastra confidentialitatea clauzelor si a tarifelor prezentului contract . . muzeul ceasului. Art. partile se vor putea adresa instantei judecatoresti. muzeul de arta.4 Contractul se completeaza cu prevederile Legii 31/1990 si cu dispozitiile Codului Civil si Comercial precum si cu dispozitiile legilor speciale in vigoare. CAPITOLUL 8. In caz contrar.5. 8. cate 1 pentru fiecare parte. Elaborarea propiu-zisa a programului turistic Ziua I Bucuresti 60 km Ploiestiul are numeroase monumente ridicate (Statuia Libertatii.muzeul petrolului. Art.3. Catedrala Sf.Art. muzeul de istorie si arheologie. Prezentul contract poate fi modificat cu acordul ambelor parti. Ion). 8. VI. acre devine parte integranta a sa.1. CAUZELE FINALE Art. istorice si economice:. Beneficiarul isi asuma obligatia ca turistii sa respecte regulamentele hoteliere sis a nu desfasoare activitati care contravin legilor romanesti in vigoare. 8. Litigiile intervenite intre partile contractante se vor solution ape cale amiabila. culturale. Art. Prezentul contract a fost intocmit si semnat in 2 exemplare. 7.2. Statuia Soldatului de la 1877. 7.

la poalele muntilor Varful cu Dor. Orasul. sporturi de iarna. Creatie a gustului regelui Carol I al României (1866 . Amatorii de excursii se pot delecta cu trasee montane usoare. dar si a stiintei arhiectilor Johannes Schultz si Karel Liman. pana dincolo de valea Izvorul Dorului. noul cartier "Platoul Izvor". unde s-a ridicat. având caracter de unicat. Heymann din Hamburg. in ultimii ani. Sinaia dispune de numeroase trasee turistice montane. si la 49 km de Brasov. unde este plasat hanul "Vadul Cerbului". precum si a maiestriei unor decoratori prestigiosi ca J. Totodata. el este. are un profil bine determinat. Ea se afla la o distanta de 122 km de capitala tarii. trasee pentru velo tout terrain în timpul verii). Castelul Peles din Sinaia. in plina zona carpatica. prin valoarea sa istorica si artistica. Furnica si Piatra Arsa. se intinde in partea de nord la locul numit Gura Padurii. activitatile de agrement sunt orientate în primul rând pe excursii montane usoare. ski randonee. castelul Peles poate fi considerat cel mai important edificiu de tip istorist din România. De asemenea. resedinta de vara a regilor României.D. cu un parcurs de 2-3 ore. trasee de alpinism. care asigura o plimbare agreabila prin padurile de brad. dispus sub forma unui larg amfiteatru la poalele Bucegilor.1914).62 km Sinaia Statiunea Sinaia este asezata pe valea superioara a Prahovei. Ziua II . Sinaia ofera turistilor si numeroase posibilitati de practicare a sporturilor favorite. unul din cele mai importante monumente de acest fel din Europa celei de a doua jumatati a secolului al XIX-lea. Ca statiune montana. trasee turistice montane în Muntii Bucegi si Muntii Baiului. iar spre sus. August Bembé din Mainz si Berhard Ludwig din Viena. trasee de alpinism.

Zanoaga Mare. Coteanu. Orzei. . Dobresti. militar. cultural si religios cu mare insemnatate la acea vreme. succesiunea celor 10 chei este urmatoarea: cheile Ursilor. formate de-a lungul timpului datorita ploilor si eroziunii vantului. ca aici exista multe alte forme si figuri care pot bucura ochiul. Galma. Castelul Bran este un important monument national si punct de reper al turismului din Romania. incorporate in formatiuni de roci mai recente .conglomeratele de Bucegi. Tatarului. cheile de pe valea superioara a Ialomitei s-au format datorita adancirii raului in blocurile de calcare triasice si jurasice.Babele si Sfinxul sunt cele mai vizitate monumente ale naturii. In numar de zece. 67 km Sinaia Ziua III În aceastã zi turisti se pot relaxa li se pun la dispozitie gratarul din patrimoniul vilei si de asemenea se organizeazã un program de agrement proiectarea unui film la cerintã intr-un salon special amenajat. Pestera Ialomitei si Cheile Ialomitei alaturi de Varful Omu. Ziua IV Sinaia Târgoviste.Sinaia 60 km Castelul Bran .cretacice . a peisajului. datorita atat frumusetii lui.. al carui spirit bantuie inca aceste locuri stravechi. politic. centru economic. Varariei. de babe si Sfinx. De la nord la sud.si mai putin dure . cat si a legendei contelui Dracula. Zanoaga Mica.Foarte putini dintre miile de turisti care urca in fiecare an pe platoul Bucegi stiu. insa. intre Muntii Bucegi si Piatra Craiului. Cheile Ialomitei reprezinta unul dintre reperele peisajului geomorfologic al Muntilor Bucegi.Acest oras este vechea cetate de scaun a Valahiei. Ele apar in relief sub forma unor sectoare de vale ingusta. generate de prezenta rocilor dure calcarele. Principala atractie turisticã este Curtea Domneascã. Babele si Sfinxul. Pesterii.situat la 30 km de Brasov. 7 km-Aceastã distantã se efectuazã cu ajutorul mijlocului de transport pe cablu.

Vineri" . Pe baza programului excursiei agentia de turism trimite o comanda catre prestatorul de servici care participa la realizarea sejurului programului turistic adicã unitatea de cazare Vila Camelia si a firmei de transport Euroline. 656b14g 656b14g Capitolul IV 656b14g Dezvoltarea si promovarea turismului 656b14g 656b14gîn Muntiilor Bucegi . 656b14g 656b14g 656b14g 656b14g 656b14g Bucuresti VII. dintre care unele adapostesc expozitii: . "Lapidarul" .În beciurile casei domnesti din sec al-XVI-lea . corespunzatoare celor doua epoci de constructie: din timpul lui Mircea cel Batran si din timpul lui Petru Cercel."Din istoria Curtii domnesti". Legenda si adevar istoric" .În biserica domneasca: "Colectia de arta brâncoveneascâ" .În biserica "Sf."Colectia de icoane".În turnul Chindiei: "Dracula. Rezervarea servicilor turistice Dupa calculul pretului a actiuni turistice agentia de turism Dodo Travel solicita prestatorului de servici turisticeVila Camelia rezervarea servicilor turistice.CURTEA DOMNEASCA Casa domneasca (ruinata acum) era formata din doua corpuri de cladire. Complexul Muzeal "Curtea Domneasca" cuprinde monumente de arhitectura medievala ce formeaza ansamblul Curtii domnesti.

Castelul Peles constituie o sursã de atractie foarte mare fiind cunoscut international acesta situeaza statiunea Sinaia în sferele de preferinte a turistilor. preferatã pentru sejururi scurte în weekenduri si in special de turistii tineri dar in aceasi timp are mare atractie si la cei d vârsta a doua dorind sa se relaxeze. majoritatea consumatorilor asociazã ideile de marketing cu publicitatea.4. cit si pentru turismul international 4. Deorece este o zonã forte usor accesibilã. creand conditii pentru dezvoltarea turismului durabil. ca unul din domeniile prioritare ale economiei nationale. organizeaza si desfasoara activitatea de promovare a imaginii Muntilor Bucegi ca tara ce prezinta interes atat pentru turismul intern. Statul sprijina turismul. financiare si prin actiuni de amenajare si protectie a patrimoniului turistic in conformitate cu prezenta lege si alte acte normative.1. organizeaza activitatea editoriala si de publicitate in domeniul turismului si o supravegheaza asigura executarea prezentei legi si altor acte normative in domeniul turismului.Solutii de valorificare a patrimonului turistic în Muntii Bucegi Muntii Bucegi dispune de o sfera diversificatã de resurse naturale si antropice.2. prin mecanisme economice.odihneasca.Promovarea turismului în Muntii Bucegi Publicitatea si promovarea vânzãrilor sunt cele mai rãspândite metode de promovare utilizate. creeaza conditii pentru atragerea investitiilor interne si straine in scopul dezvoltarii turismului. tot ca forme de promovare apar si relatiile publice si vânzãrile personale. . Datoritã caracteristicilor acestor forme de promovare. Astfel ar trebui ca fiecare sa contribuie la protejarea patrimonului si in special de cei care au grija de orasele respective sunt obligatii sa: efectueaza controlul calitatii serviciilor turistice prestate efectueaza clasificarea structurilor de primire turistica.

Se doreste cresterea numãrului de turisti atrasi spre zona Muntiilor Bucegi sau fidelizarea lor. -de a stimula vânzãrile. Pentru obtinerea celui mai favorabil rãspuns din partea pietei-tintã. de a atrage noi clienti dispusi sã achizitioneze acest circuit.Cel mai vizat mediu prin care se poate relaiza publicitatea este cel mass media in general televizorul reviste si mai nou internetul. din partea tinerilor. sã asigure primirea favorabilã al acestui circuit în Muntii Bucegi de catre consumator. astfel s-a creat o marcã si am lansat-o pe piatã facând lent familarizarea c aceasta. pentru ca acesta sã dezvolte o preferintã pt acest circuit. Aceastã campanie publicitarã are ca obiectiv principal afirmarea pe piatã. Aceasta promovare se face în speranta convingerii clientelei si de a crea o imagine favorabilã asupra produsului turistic oferit. S-a ca modalitate de promovare internetul observand ca acesta este un mediu foarte folosit desi nu inspirã prea multã incredere. si de se face cunoscut acest produs. -de a convinge clientela si de a crea o opinie favorabiolã a acestui circtui. Prin pliantul inclus am expus toate beneficile pe care orice consumator le cautã într-un produc intr-un mod cat mai credibil. Deacea s-a ales si revista ca mijloc de promovare printr-un panou publicitar observat mai jos. . Prin publicitatea se propune scopul de a: -informa clientul -de a se face cunoscut acest circuit.

Cea mai mare parte a ofertei se concentreazã pe doua sezoane.hoteluri de una-doua stele . în restul timpului cererea manifestatã fiind foarte slabã.Promovarea vânzãrilor implicã orice activitate ce poate induce un rezultat scontat din partea potentialilor clienti sau intermediari la schimb. Societatea a incheiat contracte de publicitate cu revista Acasa i cotidianul Libertatea si o serie de cataloage anuare. Pentru comercializarea acestui circuit s-au folosit brosuri împartite în Bucuresti si prin expozitiile la târgurile dedicate turismului. Studentii si elevii solicitã locuri de cazare mai ieftine.dar în zonele atractive din punct de vedere al posibilitãtilor de agrement. societatea trebuind sa-si facã cunoscutã oferta care se schimbã în functie de sezon. Perioada cea mai intensã în activitatea agentiei o reprezintã sezonul estival. ghiduri. dar care sã asigure conditiile de petrecere a timpului. agentia include în oferta sa si statiunile de pe litoral cu o gamã variatã de posibilitãti de cazare si agrement. Dodo Travel. Agentia de turism "Dodo Travel" are relatii cu detinãtorii de bazã materialã din toate zonele tãrii. aceasta face publicitate si cheltuieste din profitul pe care-l obtine din propiile vânzãri. si activitatea de promovare este mai intensã în periodele de sezon.vile sate de vacantã. De asemenea.al concediilor si a vacantelor. . camine studentesti.ca orice societate care urmãreste sã-si atragã piata.cu care incheie contracte de prestãri servicii pe un anumit contingent de care dispunepe o perioadã de un an pentru statiunile montane. Cererea lor se orienteazã cãtre cabane.când cererea manifestatã atinge cea mai mare valoare.de iarnã si varã. Pe lângã statiunile de munte si de tratament. De asemenea s-a folosit si publicitatea exterioarã prin afise amplasate în zone aglomerate ale Bucurestiului institutii de învãtãmânt. În domeniul transportului agentia colaborezã cu Euroline.

). Acestã zonã a Muntilor Bucegi este preferata de turisti mai ales pentru vacantele scurte sau în weekenduri. statiunea cea mai des frecventatã de turisti din tarã si de peste hotare. În zona Muntilor Bucegi s-au fãcut investitii foarte importante în ceea ce privste infrastructura unitãtilor de cazare. de alimentatie. 656b14g 656b14gConcluzii: În urma acestei lucrãri de atestare profesionalã se observã cã Muntii Bucegi au mult mai multe resurse turistice de valorificat reprezentând o zona cu accesibilitate foarte ridicatã si deasemnea poate oferi liniste si relaxare sau doar agreement si posibilitatea practicarilor diferitelor sporturi de iarnã iar varã practicând alpinismul si drumetiile.Babele si Sfinxul etc. la maxim. lucru ce a dus la cresterea numãrului de turisti ce viziteaza zona.I ) în jurul sãu sunt orase foarte mari. Aceasta lucrare evidentiazã principalele obiective turistice din zona aceasta (foarte multe la numar).cel mai cunoscut obiectiv antropic din tara). dintre care cele mai importante sunt: Castelul Peles si Pelisorul (din statiunea Sinaia. . Ploiesti. În acest sens agentia si-a propus îmbogatirea a activitatii turistice prin introducerea unor produse turistice noi si preturi promotionale. Targoviste. Muntii Bucegi reprezintã una dintre cele mai atractive zone turistice din tarã. este o zonã foarte populatã si exploatatã în domeniul turismului. au o populatie dornicã de a petrece timpul la aer curat (Bucuresti. Aceastã atractie a turistilor fatã de zona muntilor se explicã prin faptul cã accesul în zonã este foarte usor (este o zonã traversatã de magistralele de comunicatie foarte importante evindetiate in cap.agentia a adoptat o strategie de crestere a capacitãtii pietei chiar dacã ponderea veniturilor incasate în raport cu numãrul turistilor va fi mai micã.Concurenta fiind foarte puternicã pe piata turisticã în care îsi desfasoara activitatea. Una dintre principalele atracti o reprezintã Sinaia.Buzau etc.

php http://www. Poiana Ţapului orase cu renume national si international. Autori : Cristina Iordache.com/doc/50352942/1/Definire-poten%C5%A3ial-componente Atractii turistice litoral. Bibliografie: • • • • Beldie A. Daniela Neagu.as Autori : Cristian Dinca.ro/sinaia.scribd. El se afla in Constanta (strada Soveja. Gabriela Stanciulescu. Azuga. Predeal.scritube. Stefania Mihai Marketing turistic clasa a XII.Atractii turistice litoral Romania Parcul Gravity Park Gravity Park este un complex destinat practicantilor de sporturi extreme de orice varsta. Totodatã foarte importante sunt unitãtile de cazare din statiuni si din imprejurimi care sunt foarte numeroase atragând din ce în ce mai multi turisti ce doresc sa se relaxeze si sa beneficieze de servicile oferite de prestatori care au un nivel destul de ridicat. .Atractii turistice litoral Marea Neagra.Un rol important o au si statiunile din Muntii Bucegi : Sinaia.cazari. pe malul lacului . Editura Niculescu. Mihaela Jipa Revista Terra Magazin • Internet : http://www.htm http://www. Constanta."Rezervatia naturala Bucegi" Tehnologia Turismului clasele a XI-a XII -a. Busteni. strada Soveja (vizavi de Palatul Copiilor). cu toate utilitatile necesare inglobate in perimetrul parcului.com/geografie/Zona-Muntilor-Bucegi156146. vizavi de Palatul Copiilor). dar este deschis tuturor amatorilor de sporturi extreme din Romania (si nu numai). in parcul Tabacariei.

0241/481. ilustrate. Mai multe informatii www. în spatele statuii cu bustul poetului Mihai Eminescu. in imediata vecinatate a acestuia. elevi si studenti: 4 lei Adulti: 9 lei Copiii cu varsta pana in 5 ani au acces gratuit. 9:00 . Primii au fost marsuinii (Phocoena phocoena relicta L. www. fiind primul Delfinariu public din tara noastra precum si prima forma muzeistica de acest gen si Sud-Est-ul Europei. Cu toate acestea acvariul constantean a ramas cea mai mare institutie de acest gen din tara. 12:00 si 14:00. Capacitatea salii este de 300 locuri. caderile de apa si bazinele insumeaza o suprafata activa de 4000 mp de apa. In Marea Neagra traiesc trei subspecii de delfini.1758).ro Acvariu Constanta Acvariul . Copii. a trebuit reamenajata in totalitate. 1 Telefon: 0241/611. 48 (de la gara) Program: 9:00 .Cupola lui este din metal.481. fast-food-uri).16:00 (iarna) Delfinariu Constanta Delfinariul din Constanta si-a inceput activitatea la 1 iunie 1972. Spatiul expozitional este destinat prezentarii expozitiei permanente de fauna si flora acvatica in 57 de bazine. Farul are o înălț ime de aproximativ 8 metri. 40. A fost construit în jurul anului 1300de către genovezii care făceau comerț în port ș i restaurat între anii 1858-1860 de inginerul francez de origine armeană Artin Aslan. este si primul acvariu public din Romania si a fost inaugurat la 1 mai 1958. 49 (din oras). piscinele. Demonstratia dureaza aproximativ 30 minute. nr. XX. dar si expozitiilor temporare cu tematici de biologie si ecologie acvatica. Adresa: Constanta.aqua-magic. pana in anii 1950. Delfinariul Constanta a gazduit in bazinele sale toate cele trei specii de delfin din Marea Neagra. ea avand. fast-food cofetarii. presa.Situat la intrarea in statiunea Mamaia.delfinariu. .gravitypark. baruri. delimitat de hotelurile Aurora si Dunarea.ro Adresa: B-dul.20:00 (vara). prima sectie a CMSN amplasat la malul marii pe faleza Cazinoului. se intinde pe o suprafata de 27200 mp teren in dreptul zonei de acces spre Teatrul de Vara. delfinul comun si afalinul. si anume : marsuinul. desi ulterior si alte muzee de stiinte ale naturii au infiintat sectii cu acelasi profil.ro Zilnic: demonstratii la orele 10:00. alta destinatie.1758) si delfinii comuni (Delphinus delphis ponticus L. B-dul Mamaia. Cladirea care il adaposteste. Elisabeta nr.ro Parcul Aqua Magic Toboganele. construita la inceputul sec. in special in zonele destinate copiilor.461 Acces: troleibuz: 44. In incinta acestui parc sunt amplasate centre de alimentatie (restaurante.delfinariu. Din acest motiv constructia nu corespunde exigentelor unui acvariu modern. suveniruri.277. www. Desi gradul de siguranta este maxim din punct de vedere tehnic. exista si supraveghetori. la acea data.230 Farul genovez este situat pe faleza din oraș ul Constanț a. iar in urma cu aproape 20 de ani au fost adusi si afalinii sau delfinii mari cum mai este numita specia Tursiops truncatus ponticus Mai multe informatii www. 255 Informatii suplimentare la telefon 0241.Constanta.

Creata cu mii de ani in urma. 53. 49. 51. Liliacului nr.1. In prezent insula Ovidiu are 20 locuri de cazare pentru turisti.Moscheea Mahmud al II-lea Constanta. Monumentul a fost construit in anul 1910 de catre arhitectul V.Hr.32. Constanta Telefon: 0241-674359 Cetatea Histria Se afla la 62 km de Constanta si Statiunea Mamaia(Din staţiunea Mamaia mergi spre nord: Năvodari. de imparatul Augustus si unde a scris operele “Tristele” si “Ponticele”.bizantin combinat cu elemente arhitecturale romanesti fiind copia fidela a moscheii Konia din Anatolia-Turcia. Corbu. amplasata pe lacul Siutghiol. 1-3. Insula Ovidiu. Program de vizitare cetatea Histria: vara: zilnic 9-20.Hr. 82 . Moscheea din Constanta a reprezentat un cadou facut de regele Carol I catre comunitatea musulmana din Dobrogea si a fost inaugurata chiar in prezenta acestuia. Traian nr.000 mp. Descoperita in 1914 de istoricul roman Vasile Parvan. Constanta Telefon: 0241-616133 Muzeul Marinei Romane Str. Constanta Telefon: 0241-614562 Muzeul de Arta Constanta B-dul Tomis nr. este unul dintre cele mai inedite locuri ale litoralului romanesc. Săcele. Acces : Linii Autobuz 2. Statia Poarta 1 Port Constanta. Stefanescu. Acest covor a apartinut sultanului Abdul Hamid. in 10 casute de trei stele Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie Constanta Piata Ovidiu nr. In interiorul ei se gaseste cel mai mare covor oriental din Romania vechi de 200 de ani avind o suprafata de 144 mp si cantarind 500 de kg.255. Este un monument de arhitectura construit in stil arabo .84. Constanta. 44.Hr – 17 d. Linii Trolebuz 48. apoi dreapta către Histria) Este cel mai vechi oras din tara noastra. cetatea Histria a fost intemeiata in secolul al VII-lea i. insula a devenit locul legendar unde poetul Publius Ovidius Naso (43 i. de unde pot admira o superba panorama asupra zonei vechi a orasului.000 mp.. Constanta Telefon/ Fax: 0241-619035 Muzeul Militar National Filiala Constanta Str. Constanta Telefon/ Fax: 0241-617012 Complexul Muzeal de Stiinte ale Naturii Constanta B-dul Mamaia nr. din care 10. Moscheea a fost construita pe o veche Geamie datind din anul 1822. iarna: zilnic 9-17 . sunt utilizati in scop turistic.Hr. fiind singurul obiectiv turistic care functioneaza pe o insula naturala.12. la 5 km de malul statiunii Mamaia si 500 m de cel al orasului Ovidiu. Turistii au posibilitatea de a urca in minaretul inalt de 47 m. Aceasta are o suprafata totala de 26.) a fost exilat in anul 8 d. de catre colonistii greci veniti din Milet. Constanta Telefon: 0241-547055 Muzeul de Arta Populara Constanta B-dul Tomis nr. Locatie : Strada Crangului nr. 42.

Muzeul Callatis Str. Izvor nr. 3,Mangalia Telefon : 0241 753 580 Program : Extrasezon zilnic 08.00 - 17.00 Program : Sezon zilnic 08.00 - 20.00 Herghelia Mangalia Herghelia Mangalia este situată la 3 km nord de Municipiul Mangalia şi la numai 500 m de malul vestic al Mării Negre; nu a fost aşezată aici întâmplător, ci s-a ţinut cont de condiţiile geoclimaterice de formare a rasei arabe Herghelia de la Mangalia este cea mai mare din sud-estul Europei si este populată numai de cai de rasă: pursânge arab, semigrei si câț iva ponei. Herghelia este un loc cu tradiț ie, fiind înființ ată încă din 1926. Atunci, la Mangalia erau crescuț i cai arabi aduș i de la hergheliile din Jegălia, Cislău ș i Rădăuț i. Între 1936 ș i 1941, herghelia a importat din Polonia noi „linii“ de armasari pursânge: El-Sbaa ș i Nedjari. Suprafaț a Hergheliei Mangalia depăș eș te 580 de hectare, din care peste 400 de hectare sunt cultivate cu plante furajere, care asigură necesarul de hrană pentru cei peste 350 de cai. Hipodromul Mangalia, unicul din ț ară special conceput pentru cursele de galop, se intinde pe o suprafaț ă de 19 hectare. Aici se desfăș oara, pe timpul verii, în lunile iulie-septembrie, curse de cai la care participă herghelii ș i crescători particulari din toata ț ara. Sos.Constantei km 3, Mangalia, 905500. Tel: 40(241)751325
Atractii turistice litoral.Atractii turistice litoral Marea Neagra.Atractii turistice litoral Romania

RESURSE TURISTICE

Dupa studierea acestui capitol, cititorul va putea sa: . defineasca 'potentialul turistic' si 'produsul turistic'; . discute importanta si structura resurselor turistice; . explice rolul si semnificatia infrastructurii generale si infrastructurii specifice turismului; . inteleaga mai bine si sa detalieze atat resursele naturale, cat si resursele antropice; . discute realitatile s i perspectivele potentialului turistic romanesc.

6.1. Potentialul turistic - factor determinant al activitatii turistice

Din capitolul alocat discutiei ofertei turistice potentiale, am remarcat existenta unei intime legaturi intre aceasta si zona de destinatie (teritoriul sau spatiul turistic) cu incarcatura ei cantitativ calitativa de elemente ce pot trezi interesul turistic, ceea ce ne sugera sa localizam asa numitul 'bazin al ofertei turistice'. Cu alte cuvinte, oferta turistica se evidentiaza printr-o amplasare teritoriala destul de rigida. De asemenea - cum remarca s i distinsul profesor Ion Mac - '() ea tine mai mult de natura locurilor si de incarcatura cu elemente (generale si speciale) rezultate din munca
creativa a omului'1. Iata de ce, in intelegerea analistului mentionat, fata de care ne exprimam s i noi

acordul, totalitatea componentelor (naturale s i create de om) implicate in dinamica existentei

actului turistic dintr-un spatiu geografic dat, considerat ca loc de destinatie turistica, reprezinta potentialul ofertei turistice.
Produsul turistic (Pt) reprezinta ansamblul bunurilor si serviciilor puse la dispozitia

vizitatorilor la locul de destinatie (de sejur). El nu trebuie confundat cu potentialul turistic (P), care inglobeaza fond 424e41e ul turistic si infrastructura. Asadar, potentialul turistic este o categorie larg cuprinzatoare, frecvent utilizata in limbajul de specialitate, menita sa asigure intelegerea structurii si functionarii sistemului turistic. Intr-o acceptiune generala, el desemneaza ansamblul elementelor naturale, economice si cultural-istorice, care prezinta anumite posibilitati de valorificare turistica, dau o anumita functionalitate pentru
turism s i deci constituie premise pentru dezvoltarea activitatii de turism2. Literatura de profil ofera

cateva incercari de cuantificare a lui, dar dificultatea infaptuirii acestei intentii provine din imposibilitatea aprecierii cantitative riguroase a componentelor sale, mai ales a componentelor naturale ale structurii sale. Multe din ele sunt aspecte calitative ale mediului inconjurator, ceea ce face ca evaluarea sa poarte o incarcatura mare de subiectivism. Diminuarea subiectivitatii in evaluarea potentialului turistic s-ar putea asigura prin introducerea indicilor valorici. La baza obtinerii acestora va sta analiza atractivitatii, subordonata,

. modului in care obiectivele supuse interesului turistic raspund unor cerinte1. Dinamica potentialului turistic. regional. relatii carora le sunt proprii: .interdependenta si interactiunea reciproca intre cele doua componente. cat si potentialul turistic evolueaza continuu. anual. cum ar fi: unicitatea (pe plan local. cheltuielile de mentinere a valorii sale turistice. deschis.). modul s i timpul in care satisface cererea turistica (sezonier. inchis etc. Cresterea cantitativ-calitativa a acestuia largeste corespunzator proportia cererii si asigura satisfacerea unei mase mai mari de solicitanti.dinamismul acestor relatii. mondial). . .neuniformitatea si neechivalenta acestora in decursul timpului si in planuri spatiale locale si regionale.la randul sau. efemer. constituie premisa unei evolutii corespunzatoare a cererii. cota atractiva intrinseca (legata de intimitatea fenomenului. sunt supuse unor situatii aleatoare si pot fi influentate prin politici de piata (preturi si tarife). avand ca suport faptul ca atat cererea. in calitatea sa de componenta a ofertei. Pentru a realiza o activitate turistica eficienta trebuie cunoscute si mereu ajustate relatiile dintre cerere si potentialul turistic la dispozitie. obiectivului). dificultatea sau usurinta punerii in valoare.

importanta determinarii echilibrului intre cele doua componente prin statornicirea unor studii pluri . sub dubla ipostaza: a) potentialul turistic nu poate satisface componentele cererii. . fata de cea a potentialului turistic. economice.a.primatul evolutiei cererii sub toate aspectele. veniturile populatiei s. fapt care obliga pe solicitanti sa se adapteze penuriei.) care au ca sarcina determinarea volumului si structurii ofertei turistice necesare in viitor in conformitate cu optiunile purtatorilor cererii. sociologice etc. In aceasta directie se poate actiona prin parghiile economice: preturile la transporturile generale. dar si de a influenta cererea spre a se adapta la situatia existenta intr-un moment dat. urmare a gradului ridicat de rigiditate al ofertei turistice. .si interdisciplinare (geografice. cheltuielile suplimentare pentru vize. b) potentialul turistic depaseste necesitatile cererii. ceea ce determina scaderea eficientei.periodicitatea aparitiei unui dezechilibru dintre cele doua componente. In astfel de situatii trebuie intervenit cu facilitati care sa sporeasca interesul turistic al populatiei s i o etalare mai uniforma a acestuia pe intreaga perioada a unui an calendaristic. ..

este o dovada in acest sens.2. semnificatiile termenilor 'oferta' si 'produs' sunt aproape sinonime cu cele ale termenilor de 'resurse' si 'destinatii'. Deci. Intre dorinta oamenilor de a calatori si atractia lor pentru o anumita destinatie exista o stransa si complexa interdependenta.cel al cererii s i cel al potentialului turistic (in calitatea sa de componenta a ofertei) modeleaza. trebuie sa aiba amenajari si facilitati. durata sejurului etc. Un obiectiv turistic trebuie sa aiba insa ceva mai mult decat atractii. in teoria si practica turistica. care reprezinta fie infrastructura generala. in ultima instanta.). .In concluzie. care incurajeaza oamenii pentru a merge acolo.1. in jurul lumii. fie infrastructura specifica. cele doua cgpuri de forta . 6. Impartirea inegala a turismului. Oamenii nu calatoresc pe distante prea mari si nu-si irosesc timpul sau banii pentru a merge intr-un loc care nu le ofera ceva deosebit. dinamica fluxului turistic (intensitatea circulatiei turistice. Aceasta o reprezinta atractiile unei destinatii turistice. volumul si structura prestatiilor turistice din cadrul unei anumite perioade. Componente si criterii de grupare Nu de putine ori. lipsa unor astfel de atractii inseamna lipsa turismului. Diferenta dintre ei este mai degraba contextuala decat conceptuala.

cursuri de apa (inclusiv apele termale s i minerale). distractie s. . de regula. topografie. prestari de servicii. cuprinzand: pamant. gari. fauna. Resursele (atractiile) naturale. dirijata de autoritatile publice centrale (guvernele). taxe. Infrastructura generala este.a. folosindu-se pentru aceasta veniturile din impozite. Spre deosebire. diferentiaza destinatiile turistice cu succes de cele cu mai putin succes. ajutati fiind. Infrastructurile generale si specifice. fara interventia omului.Infrastructura generala cuprinde sosele. 2) infrastructura si facilitati (incluzand facilitatile turistice). puncte de recreere. infrastructura specifica este dirijata si administrata mai ales de intreprinzatorii particulari. de subventii provenite de la guvern. Aceste componente globale si generale pot fi subInpartite in mai multe subdiviziuni detaliate: I. clima. Infrastructura specifica cuprinde amenajari s i facilitati precum: locuri de cazare. sunt cele create de natura. in mica masura si numai in anumite perioade. flora. Altcineva ar putea grupa resursele in urmatoarele categorii: 1) atractii. magazine. aeroporturi si porturi navale. combinate cu punctele de atractie. servicii de alimentatie publica. spre exemplu. comunicatii si alte facilitati asemanatoare care inlesnesc turistilor gasirea si folosirea unui obiectiv. accize etc.

. sunt complementare. insemnand cam acelasi lucru cu facilitatile. pe de o parte. explica validitatea conceptuala a acestei clasificari. nu exista o delimitare neta intre elementele umane si cele naturale ale ofertei (de exemplu. si se sustin reciproc. Aceasta clasificare a resurselor turistice va constitui structura discutiilor noastre din acest capitol. cazul unui parc urban). Dar. Turismul este unic in aceea ca el singur poate transforma intr-un folos productiv multe din aceste aparent . monumente. teatre. catedrale. arhitecturale (muzee. trasarea unei linii de demarcatie la nivel operational poate fi imposibila. festivaluri. Exista si alte grupari ale resurselor. isi conserva individualitatea. care folosesc criterii diferite. Dupa relatiile (legaturile) lor cu turismul/recreerea distingem urmatoarele categorii de resurse: 1) primare sau inerente . 2) atractiile culturale. Resursele concepute si dezvoltate de oameni (elementele umane ale ofertei). chiar daca. Retinem insa ca. arta etc.II. in contrast cu alte tipologii. faptul ca resursele difera una de alta.). Putem retine cateva din ele: A. pe de alta parte. religia etc.cele ce n-au in esenta lor relatii directe cu turismul s i recreerea. folclorul. obiceiurile. cum ar fi: 1) oamenii si cultura lor. istorice. 3) infrastructura.

Unele din aceste resurse pot constitui chiar obstacole pentru alte activitati economice.'fara folos' resurse naturale si create de om. Alte resurse. ca arhitectura excesiva din trecut (cu costuri foarte mari si fara posibilitate economica de recuperare la vremea respectiva) pot numai acum .datorita turismului sa devina surse de venituri considerabile. . cum ar fi unele masive muntoase.

etc.: festivaluri.: eclipse solare. distingem urmatoarele structuri: 1) sistemul atractiilor . B. ex. Din punctul de vedere al caracterului atractiilor ce compun resursele turistice. religioase ceremonii religioase. de pilda). Sistemul atractiilor PRIMARE SECUNDARE NATURALE UMANE NATURALE UMANE 2) evenimentul atractiilor .cele ce de la originile lor sunt conectate cu turismul si recreerea. eruptii vulcanice. Artificial create de oameni pentru nevoile de odihna si recreere ale acestora.2) secundare sau derivate . aniversari. aurore boreale SECUNDARE UMANE . ele se evidentiaza prin parcurile urbane sau cele de distractii ('Disney World'.: festivaluri ex. Eveni mentul atractiilor PRIMARE NATURALE UMANE ex.

s-a exprimat succint: 'Resurse nu sunt: ele devin'. 6.S. E. Zimmerman vedea resursele ca 'extinzandu-se s i contractandu-se in raport cu efortul si comportamentul uman'2. nu prezinta un interes deosebit din perspectiva economica. dar care. Numai acea parte a mediului natural care este folositoare din plin devine o resursa.2. Acelasi rationament vizeaza si resursele turistice. In legatura cu aceasta. Literatura din domeniu retine si alte tablouri structurale ale resurselor turistice1. Potrivit intinderii spatiale a pietei.C. int 稷 nim resurse: 1) 2 relative (prin comparatiile dintre resurse situate in arii diferite si cu destinatii diferite). 4) internationale. referindu-se la calitatile de 'a fi' sau 'a nu fi' resurse ale unor lucruri. nu toate mediile naturale pot fi privite ca resurse. distingem urmatoarele resurse: 1) locale. Resursele turistice naturale Dupa unii specialisti.2. 3) nationale. Dupa nivelul de evaluare al lor. de exemplu. consideram noi. Numai ceea ce este obiect al existentei cererii este resursa. Ceea ce in prezent nu poate fi folosit pentru orice motiv.Zimmerman. 2) regionale. . nu constituie o resursa. D.

Resursa este astazi un termen important in lucrarile si studiile economice si geografice. . De asemenea.Urmand aceasta linie de gandire. Dar. daca in cadrul acestora constatam o abundenta de discutii in ceea ce prives te resursele naturale pentru industrie si agricultura. am putea Inparti resursele in existente si potentiale. rareori acest aspect vizeaza recreerea s i turismul.

Turismul foloseste in primul rand resurse ce pot fi reinnoite. comparativ cu cercetarile resurselor pentru alte ramuri ale economiei. industria de cherestea s i unele componente ale activitatii apicole. Recunoasterea acestei situatii explica de ce relativ mai putina cercetare a fost intreprinsa in ceea ce priveste resursele naturale pentru turism/recreere. Un alt motiv pentru care s-a acordat putina atentie resurselor naturale pentru turism/recreere este faptul ca respectivele destinatii sunt de o importanta marginala pentru alte industrii. care intr-un anumit sens sunt 'libere' sau aproape libere (de . pe de o parte. iar concurenta pentru resurse intre turism si alte industrii a crescut in ultimii ani tot mai mult. cum ar fi: mineritul. Aceasta omisiune ar putea fi atribuita. in special din cauza rivalitatii pentru spatiu (pamant) intre turism si cateva industrii de baza. Problema este complicata din cauza faptului ca cele din urma sunt produse ale unor parti particulare ale mediului natural (de exemplu. atitudinilor traditionale privind ratiunile intrebuintarii naturii pentru existenta umana. iar pe de alta parte.aplicarea practica a contributiilor geografiei fizice in problema evaluarii resurselor naturale pentru turism si recreere este foarte modesta. cu componente singulare mai putin remarcabile si mult mai dificil de analizat decat resursele pentru industria traditionala. acest sistem al resurselor naturale formeaza fondul turistic natural. noutatii problemei.

ape oceanice calde si nepoluate. este cel al zonelor cu sate pescaresti 'moarte' ori al oraselor manufacturiere din nordul 'Noii Anglii' (SUA) si din provinciile Canadei maritime. frumusetea peisajelor. satisfactii consumatorilor plaseaza turismul intr-o pozitie favorabila comparativ cu alte activitati. valoarea lor economica ar fi mica sau de neglijat. culturala si ofera. in cadrul carora orice resursa conventionala (energetica. fara turism. clima.exemplu. care au beneficiat de noi posibilitati economice ca rezultat al dezvoltarii turistice. prin intrebuintarea lor. este cazul turismului dezvoltat in Alpi. unde economia traditionala s-a prabusit in concurenta cu noua tehnologie (sugestiv. De asemenea. deosebit de sugestive sunt si cazurile unor insule. Sau. vulcani impresionanti etc. minerala) este absenta. El poate prospera in aria de actiune a legilor economice ale productiei de bunuri substantiale si servicii. mai ales cele mici si suprapopulate. dar exista resurse turistice 'libere' (plaje exotice deosebite. aerul nepoluat) si pentru care industria turistica nu plateste in vederea achizitionarii lor. De exemplu. alternativa oferita de turism in zonele muntoase. Frecvent. Faptul ca resursele turistice sunt reinnoibile si au o permanenta valoare economico-sociala. recife de corali. unde agricultura traditionala nu poate concura cu agricultura moderna). in acest sens. un alt exemplu.) care . favorabila. deci nu sunt cuantificate din punct de vedere economic.

nu sunt revendicate de alte industrii. Iata de ce, turismul pare sa fie singura alternativa, alaturi de o agricultura specifica, in cele mai multe din Insulele Caraibe, de exemplu. Desigur, turismul nu intrebuinteaza numai resurse refolosibile / regenerabile, ci s i din cele neregenerabile (petrol, carbune, gaze s.a.). Totus i, turismul nu este un domeniu energo-intensiv, fata de alte sectoare economice. Cu toate acestea insa, astazi mai mult ca oricand, modul de gandire dupa care resursele pentru alte industrii, in special resursele nerefolosibile si neregenerabile, sunt limitate, si, opus acestora, resursele turismului/recreerii sunt daruri nesfarsite ale naturii, se dovedeste a fi incorect. Cu un timp relativ scurt in urma am invatat lectia amara a diminuarii calitatii existentei noastre. Am invatat ca abundenta resurselor (incluzand chiar s i pe cele refolosibile) este iluzorie, ca toate resursele sunt limitate si cer o atenta planificare a intrebuintarii lor, buna organizare si protectie. Am observat faptul ca actiunea umana poate avea nu numai efecte pozitive, ci si tot mai des un impact negativ asupra calitatii resurselor, sanatatii si calitatii vietii. Lipsa de discernamant in amenajarea si dezvoltarea unor zone turistice, excesul in dimensionarea afacerilor agricole si industriale, care agreseaza mai mult sau mai putin sistemul resurselor oferite de natura, au dus la neglijarea unui alt fapt important, cel al relatiei dintre om si

mediul natural de care este strans legat. Mediul fizic din natura inconjuratoare nu poate fi privit exclusiv ca sursa a prosperitatii prin diminuarea sa continua, ca o arie de expansiune economica exponentiala. Se impune o schimbare in atitudinile noastre fata de acest mediu, fata de rolul acestuia in petrecerea pretiosului timp liber ce-l avem la dispozitie. Deci, natural sau fizic, mediul trebuie privit nu numai ca o sursa de materie prima, ci si ca o sursa de bucurie, destindere si revigorare psihica.

Pentru a sti mai concret despre ce este vorba, se impune o abordare sistemica a resurselor turistice naturale. Sub acest aspect, in anul 1950, Marion Claswon a propus o clasificare a
resurselor naturale pentru recreere1 , care mai tarziu a fost dezvoltata intr-o lucrare, in colaborare cu

Jack Knetsch. Dupa aprecierea specialistilor mentionati, atractiile naturale pot fi subInpartite in trei categorii: climat, peisaj (decor) si fauna. Climatul. Soarele s i apa au constituit din totdeauna atractii naturale de mare interes. Odata ce transportul feroviar a devenit realizabil, caile ferate au fost construite rapid, legand mediile urbane mai mari sau mai mici din interiorul tarilor si continentelor spre regiuni litorale cu plaje accesibile, asa incat oamenii s-au putut indrepta spre acestea din urma in grupuri tot mai numeroase. Planeta noastra dispune de o multime de plaje celebre, cum sunt: Blackpool si Brighton in Anglia, Scheveningen in Olanda, Deauville in Franta, Atlantic City in SUA, precum si multe altele. Aceste plaje sunt relativ apropiate centrelor populate majore s i de aceea sunt ieftine si usor de gasit. Plajele sud-europene au fost din totdeauna populare scandinavilor, ale caror tari de origine se caracterizeaza printr-un climat cu ierni lungi, reci si intunecate s i ale caror plaje, chiar si vara, nu sunt prea atractive. As a se si explica de ce, in cadrul bazinului turistic traditional al Europei

ci si pentru restul populatiei atrasa de soare si apa. De fapt. Creta si Cycladele (care apartin Greciei). insulele: Cipru. inca din anii '30. conturandu-se ca un segment distinct si sigur al pietei turistice. tot in bazinul mediteranean. zona mediteraneana reprezinta cea mai mare localizare turistica mondiala (1/3 din incarcatura turistica mondiala si aproximativ 1/2 din cea regional-europeana). complet echipata cu jocuri. Mexic si Caraibe au ajuns sa atraga vizitatori tot timpul anului pentru vacante sau vizite pe vasele de croaziera. Taberele Butlin sunt inca operative si astazi. Coasta Lidi (de la Marea Adriatica). in Anglia au fost organizate 'taberele de vacanta Butlin'.absorb si pot asigura conditii pentru 10-15 milioane turis ti anual. principalul flux turistic este cel ce porneste din nord spre bazinul mediteranean2. Astfel.Costa de Azur. alaturi de Corfu. nu numai pentru oamenii bogati ce si-au stabilit resedinte secundare in perimetrul acestora. Hawaii. Coasta Brava (Catalania Spaniola) si Coasta del Solo (Malaga) . Unele organizatii au folosit in scop propriu dorinta publica pentru soare si plaje. prima fiind deschisa la Skegness in 1936. Se adauga acestor regiuni de coasta.Occidentale. . elemente de distractie si de amuzament. Plajele din Florida. Marii poli turistici ai bazinului mediteranean . Teritoriile sudice care integreaza zonele cu plaje au devenit tot mai populare.

O componenta importanta a pietei internationale a plajelor o reprezinta Clubul Mediteranean (prescurtat Club Med). Multi indivizi viziteaza plajele nu numai pentru soare. deviza Clubului Med este de 'a inapoia vizitatorilor din mediul urban. unele plaje au fost puternic poluate. precum s i a pierderilor de hidrocarburi din vasele de transport maritim. Primul Club Med deschis in 1949 la Majorca a inaugurat seria de peste 80 de cluburi existente in prezent in jurul lumii. Din informatiile pe care le detinem. incat vizitatorii trebuie sa plateasca pentru a le folosi (de exemplu. Montego Bay (Jamaica). aflati in vacanta. satele trecutului cu toate libertatile lor. Waikiki (Hawaii) sau Surfers Paradise pe Coasta de Aur a Australiei. exista astazi o multime de plaje recreative renumite in lume. cum sunt: navigatia si skiul nautic. Pentru plaje mai putin . dar fara ipocrizia lor'. ci si din motive sportive. plajele de pe Riviera Italiana au devenit adevarate suprafete de aglomerari publice). De aceea. dar fiecare caz ofera o larga varietate de activitati sportive libere. de exemplu: Copacabana in Rio de Janeiro (Brazilia). Din pacate. datorita reziduurilor s i scurgerilor poluante din conducte s i canale. Din perspectiva acestei motivatii. un Club Med nu dispune de un sistem organizatoric absolut al distractiei oferite. in acord cu una din brosurile sale publicitare. Altele au devenit excesiv de aglomerate.

aglomerate o persoana poate plati pentru accesul zilnic. iar daca cineva dores te rezervare de acces .

skiul a reprezentat cea mai dinamica atractie din ultimii 25 de ani (de exemplu. ca elemente . in Dolomitii italieni) etc. italiene (Cortina d'Ampezzo. ei desemnand combinatii ale variatelor resurse naturale. poate aranja acest lucru prin apartenenta la un club care detine o parte a plajei. ceea ce sporeste optimismul multora. clima si plajele nu reprezinta singura combinatie care atrage turis tii. de exemplu. cu partii si telescaune. zona arcului alpin din Centrul Europei. Totusi. Schiorii cauta zapada si inaltimi in perioada de iarna. Aici. Cu siguranta. Sub acest aspect. Termenii 'decor' si 'peisaj' sunt sinonimi. industria austriaca a skiului s-a triplat in acest interval s i dispune de peste 1500 de instalatii pe cablu pentru skiori). Aix le Bains). Decorul (peisajul). tot asa se pot polua si muntii. austriece (Innsbruck). deoarece. Intr-adevar. asa cum s-au poluat plajele. Crans-Montana). la loc de frunte se situeaza renumitele statiuni franceze (Chamonix. Megcve.pe plaja. in cadrul carora interventia omului se face tot mai simtita. in prezent cererea pentru acest minunat sport de iarna pare sa fi atins un nivel al saturarii sale. constituie cel mai important spatiu turistic montan din intreaga lume (cu cca.13 milioane de primiri anuale). elvetiene (Davos. Calitatea de membru in club permite accesul la o anume parte a plajei pentru un sezon. in calitatea sa de componenta structurala a bazinului traditional al Europei Occidentale.

Vizitatorii din munti doreau sa le parcurga traseele. poate fi de asemenea o atractie decorativa. de exemplu. recifele de corali (Marea Bariera de Corali .Australia) etc. Si in acest caz dezvoltarea societatii si-a pus amprenta. sa-i escaladeze si doreau sa-i admire asa cum erau. Si astazi muntii inca atrag oameni pentru frumusetea lor naturala. dar in masura mult mai mica decat cei care au nevoie de soare pentru plaja sau de zapada pentru skiat. . Dupa ce trenurile au usurat calatoriile la distanta. formatiunile stancoase (Stanca Ayer din Australia). fara a avea nevoie de sporturi inventive. ceea ce este un motiv pentru care turistii graviteaza spre destinatii cum sunt: Cascada Niagara (SUA si Canada). iar nordamericanii de M-tii Rocky. privita separat de cea marina.SUA). Apa. cum ar fi: canioanele (Marele Canion din Arizona . Districtul Lake (Anglia). europenii au fost atrasi de Alpi. vulcanii (Vezuviu in Italia). asa cum se intgpla si cu alte localizari naturale. cum este skiul. sunt preocupati de climat. Cascada Victoria pe r 穹 l Zambezi (Zimbabwe . Turistii care se deplaseaza in zone de decor natural.Africa). gheizerele si ghetarii Islandei sau gheizerul Old Faithful (batranul credincios) din parcul national Yellowstone (SUA). cum sunt muntii.ale unui intreg.

Turistii mai sunt atrasi. Kruger (Africa de Sud). de peisajele multicolore ale toamnei din Noua Anglie (SUA). Si in acest caz constatam o diversitate de manifestare a relatiei dintre om si natura.3. sau Ardeni (Belgia). 6. Unii percep fauna ca ceva de observat s i admit in timpul unei vizite printr-un parc african. obtinute din taxele platite pentru permisele de vanatoare s i pescuit. Mlastinile Angliei atrag alte tipuri de oameni. Acesti turisti. precum si pentru a vedea ciresii infloriti din Japonia. de ce nu. create si organizate de .2. iar altii prefera des ertul. ursii polari arctici. cum ar fi: Serengeti (Tanzania). sau lalelele din Olanda. ori diferitele forme de fauna int 稷 nite intr-o excursie de-a lungul Amazonului si. Murchison Falls (Uganda). Resursele turistice antropice Alternativa atractiilor naturale este cea a atractiilor artificiale. de asemenea. Alti turisti apreciaza fauna prin ceva prins la capatul unditei sau Inpuscat cu o arma de vanatoare. Dunarii si Deltei acesteia. sau in timpul unei deplasari pentru a vedea pinguinii din Antarctica. nu de putine ori. Fauna constituie o alta atractie naturala. padurile tropicale trezesc interesul altora. pot fi o sursa importanta de venituri guvernamentale. Fauna.

Multe oras e atrag turistii pentru ca sunt locuri cu o activitate diversificata si constanta ce poate incanta vizitatorii. Este insa greu de . Acest tip de turism este numit uneori 'turism urban'.oameni.

Altii se perinda prin sate-restaurant. de destinatii. a fost Inprejmuit cu un gard de protectie. ruinele romane din Bath (Anglia) sau turnurile Eiffel din Paris ori cel al Londrei. ori pentru a admira Turnul Eiffel sau Palatul Versailles? Marile orase ale lumii. atrag alti turisti.aflat daca vizitatorii aleg orasele pentru activitatea lor sau pentru bunurile lor fizice. Chiar si bisericile sau catedralele pot castiga bani suplimentari. precum Arcul de Triumf din Paris. obiectivul istoric Stonehenge din Anglia. prin intensitatea atractiei. precum Castelul Windsor din Anglia. .SUA). Cele cu renume mondial includ: Muzeul Britanic din Londra. Alti turisti prefera muzeele. Palatele.SUA) ori Waterloo (Belgia). sau pe fostele cgpuri de batalii ca Gettysburg (Pennsylvania . cu rezonanta turistica deosebita. Mai mult. dispun de o lista impresionanta. precum Williamsburg (Virginia . si castelele. ca Versailles in Franta. cum ar fi: Turnul inclinat din Pisa (Italia). permitand turistilor sa strecoare monezi in asa-numitele 'cutii ale milei'. Unii prefera sa viziteze monumente. intretinerea si conservarea unor cladiri istorice sunt sprijinite adesea de turistii vizitatori. De exemplu. amenintat cu prabusirea sa cauzata de supratasarea terenului de la baza ruinelor cel reprezinta. Turis tii viziteaza Parisul pentru atmosfera sa. Sunt insa si cazuri cand obiectivele turistice au suferit din cauza turistilor.

precum: piramidele din Egipt. Locuri sau constructii religioase atrag. Numeroase festivaluri se inscriu in ansamblul atractiilor pentru nenumarati turisti ai globului. Multi turisti sunt atrasi de locurile civilizatiilor disparute sau de locuri arheologice. turistii. Carnavalul de la Rio. templele maiase din Mexic sau Maciu Piciu din Peru.Muzeul German din M・chen.este apreciat ca unul din cele mai celebre. de 10 ani. Unele festivaluri sunt de esenta religioasa. Constructiile guvernamentale sau politice atrag. Dintre acestea. Muzeul National de Antropologie din Mexico City.de la Oberammergan in Germania . Casa Alba din Washington sau Palatul Parlamentului din Bucures ti. de asemenea. cu o vechime organizatorica de peste 350 ani si o periodicitate. Unii turisti includ ca prioritate vizitarea bibliotecilor sau universitatilor istorice. Muzeul Louvru din Paris. cum sunt: Festivalul de la Edinburgh. de asemenea. o multime . Parlamentul din Londra. Aici pot fi incluse: Kremlinul din Moscova. Sarbatoarea din octombrie din M・chen sau Festivalul apelor din Stokholm. Mardi Gras in New Orleans. de obicei. marocanilor din Marrakesh sau ale olandezilor din Pennsylvania. Stonehenge din Anglia. Jocurile pasiunii . Altii prefera contactul cu culturile inca existente. cum sunt cele ale bascilor din Pirineii spaniolofrancezi. precum s i Muzeul Stiintei si Industriei din Chicago.

3.pentru ceramica lor. 6.pentru cristalul de Bhoemia. incluzand Parisul. indienii Cherokee si Navajo .pentru panza. Cehia . Londra si New York. fapt cei confera o mare . Madrigalul bucurestean. putem nominaliza: Italia . artele. nu ar putea supravietui fara turisti. ca cel de la Fatima (Portugalia) si Lourdes (Franta). poate constitui un important stimulator de turism. Irlanda . foarte multi turisti. In aceasta categorie putem include si mormintele sfinte religioase. productia unor obiecte de arta si artizanat.de turisti. Corul barbatilor vienezi. Romania este considerata ca tara inzestrata cu cele mai bogate si variate resurse turistice naturale si create de om. la randul lor. statul Utah). spre Vatican (Roma). dupa aprecierile multor analisti. In sfars it. cu o pondere importanta a muncii manuale deosebit de creativa. dansul si teatrul atrag. Baletul marelui teatru din Moscova. Realitati si perspective ale potentialului turistic romanesc Intre tarile din centrul s i estul Europei.pentru sculpturile lor in roca.renumita prin obiectele de pielarie. Cu titlu de exemplu. Muzica. iar eschimosii canadieni . dansurile populare din multe tari europene si teatrele marilor oras e. Westminster Abbey (Londra) si Templul Mormon (Salt Lake City SUA.

Lamm. guvernator al . 'Cred ca Romania are un potential nelimitat in ce priveste industria turismului .remarca Richard B.disponibilitate pentru turism. Acest adevar are si mai mare greutate cand este recunoscut de personalitati care au evaluat perspectiva turismului romanesc la fata locului.

o clima favorabila practicarii turismului in tot cursul anului.este inconjurata.cea mai mare depresiune intramontana din Europa . ca o cetate. coboara ca niste contraforturi spre imensitatea lanurilor din cgpiile si luncile tarii.). inegalabile monumente istorice de arta si arhitectura etc. si cele mai sofisticate preferinte ale diverselor segmente ale cererii turistice interne si internationale1. care ne-a vizitat tara. armonios Inbinate pe teritoriul tarii. Inpreuna cu alti factori naturali de cura. iar din adancurile lor tasnesc izvoare de apa minerale si termominerale care. cu numeroase specii de interes stiintific. Poiana Brasov s . de cununa Muntilor Carpati. Predeal. constituie baza dezvoltarii a numeroase statiuni s i localitati balneare.statului Colorado din SUA. printr-o multitudine de forme de turism. el poate satisface. In centrul tarii.. cat si zonele montane si care sunt la mai putin de 200 km unele de altele. dealuri s i coline. inclinandu-se usor spre doua . o tara care are diversitatea montana a Elvetiei si a Rivierei franceze in acelasi spatiu'. unde se poate schia timp de 3-4 luni pe an in statiunile renumite si peste hotare (Sinaia. Depresiunea Transilvaniei . De-o parte si de alta a muntilor.a. Acest potential turistic valoros se concretizeaza in diverse si spectaculoase forme de relief. Dispuneti de o tara care are atat coasta Marii Negre. un adevarat br 穹 de livezi si vii pe rod. flora si fauna bogate.

de exemplu. Borsa. de pasuri si trecatori care au favorizat construirea unor drumuri modernizate sau forestiere. pescuit sportiv s. numeroase orase si sate pastratoare de vechi traditii. cu altitudini relativ reduse (doar 8. iar Semenic.atractii turistice de exceptie: Delta Dunarii si Litoralul Marii Negre. Fagaras . La poalele sau pe culmile unor masive (Bucegi.a. Carpatii Romaniei prezinta unele particularitati care le confera multa originalitate s i atrag cele mai variate categorii de turisti.) s-au dezvoltat statiuni montane. drumetii pe poteci marcate. amatori de sporturi de iarna. ca. Ceahlau. Paltinis . Sinaia.a. Durau. Romania este bogata in locuri si monumente istorice.5% din muntii Romaniei depasesc 1500 m altitudine). alpinism. dispun de o densa retea de vai longitudinale si transversale. Toate masivele montane din Carpatii romanes ti sunt atractive din punct de vedere turistic. Semenic. Postavarul si Piatra Mare. Muntii ocupa 36% din suprafata tarii si concentreaza un potential turistic de exceptie. biserici si manastiri. Parang. Poiana Marului si . prin urmatoarele particularitati: sunt usor accesibile. Retezat. Poiana Brasov. vanatoare. Rodna s. palate si castele medievale. s-au construit cabane. speoturism. Stana de Vale. Predeal sunt cele trei statiuni montane si de sporturi de iarna lansate deja in turismul international. situri si cetati dacice si romane.

a. se trateaza mai toate afectiunile corpului omenesc. Principalii factori naturali de cura din Romania sunt apele minerale si termominerale. adevarate unicate nationale s i europene. Vatra Dornei. climatul si topoclimatul. Slanic Moldova. Covasna. iar mai recent. Tusnad. In statiunile balneare din Romania. pentru efecte curative deosebite. Eforie Nord si Mangalia. Statiunile balneare si-au castigat un firesc si binemeritat renume pe plan intern si international. pes tera si ghetarul de la Scarisoara (judetul Alba). lacurile cu proprietati terapeutice si apele minerale pentru Inbuteliere raspandite pe intreg cuprinsul tarii. Pietrele Doamnei din Muntii Rarau (judetul Suceava) s . namolurile s i gazele terapeutice (mofete). la care se mai adauga.Muntele Mic bat la poarta consacrarii internationale ca statiuni din generatia a doua. raspandite pe intreg teritoriul tarii. De aproape 2000 de ani se fac tratamente balneare la Baile Herculane. Un interes aparte in peisajul natural al tarii il reprezinta monumentele naturii. Litoralul romanesc al Marii Negre se inscrie cu un potential turistic deosebit in peisajul . Germisara. Babele si Sfinxul. la Baile Felix. precum vulcanii noroiosi din zona Berca-Arbanasi (judetul Buzau). stanci cu forme bizare din Muntii Bucegi (judetul Prahova). din secolul trecut. cei 12 Apostoli din Muntii Calimani (judetul Suceava). Potentialul balnear reprezinta o adevarata 'uzina de sanatate' a Romaniei.

natural al Romaniei. cu plaje intinse si nisip fin. Expunerea la soare este asigurata pe toata durata .

pe podul Giurgeni-Vadu Oii. Eforie Sud. favorabila inotatorilor. cu ruinele celor mai vechi orase din Romania (sec. Apoi. o buna infrastructura. Cap Aurora. Din mai pana spre sfarsitul lunii septembrie. deosebindu-se sub acest aspect de litoralul bulgar. Ca peisaj. litoralul romanesc asigura si posibilitatea efectuarii tratamentului balnear. unde. Inprejurimile sunt remarcabile. intre Navodari si granita cu Bulgaria. sau dinspre aeroport spre Constanta ori Bucuresti. cu numeroase rezervatii naturale. Techirghiol. litoralul romanesc. marea fara maree. iar valurile inseamna talazoterapie. datorita lacurilor cu namoluri sapropelice si apelor mezotermale. locuri de interes arheologic. Callatis . ofera plaja sa de exceptie. Jupiter. foarte multe zile insorite s i temperatura moderat de calda. plaja este umbrita in mai multe zone. istoric. de exemplu. Olimp. Venus. in ultima parte a zilei.zilei. acces usor pe s oselele de coasta spre aeroportul international Mihail Kogalniceanu. de pilda. Costines ti.VII-VI inainte de Hristos): Histria. Marea Neagra nu este atat de poluata ca Marea Mediterana. spre deosebire de statiunile de pe tarmul Adriaticii. Saturn si Mangalia). unde acest fenomen este inexistent. sau pe noul pod rutier si feroviar de la Fetesti-Cernavoda peste Dunare. De asemenea. Eforie Nord. Neptun. iar valurile sunt frecvente in statiunile romanesti (Mamaia. Tomis.

Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. iubitori de plante si animale. insule s i ostroave. dar mai ales lumea pestilor de apa dulce si a sturionilor ce urca pe Dunare pentru a-si depune icrele. se constituie ca o valoroasa pastratoare de potential turistic prin cursul sau. martor al multor framantari si evenimente din viata poporului roman. chei si defilee. presarat cu coturi s i meandre. La gurile Dunarii. Ea este un original si interesant colt din tara. Aceasta . dar s i din alte zone ale tarii. Delta Dunarii invita la excursii la care participa amatorii de pescuit. aici se organizeaza frecvent excursii cu turistii sositi pe litoral. Batranul Danubiu sau Istros. prin lumea pestrita a mamiferelor si pasarilor ce populeaza zavoaiele din lunca. In esenta. Delta Dunarii starneste interesul atat prin Inbinarea apei cu uscatul. oaspetii Romaniei se vor int 稷 ni cu mirifica Delta a Dunarii. fluviul incarcat de istorie si legende. rare. prin locuitorii si asezarile ei omenes ti. Nascuta prin rasfirarea apelor Dunarii inainte ca fluviul sa se verse in Marea Neagra. Pentru conservarea ecosistemului deltaic. situata la circa 120 km de Constanta. din care se detaseaza Cazanele Mari si Mici. a fost instituita . fara egal in Europa si cu elemente distincte fata de toate deltele din lume.Dunarea. care conserva un potential turistic aparte. cat si prin intreaga flora si fauna ce o populeaza. de linis te si soare.

presupune ca turismul se desfasoara numai pe principii ecologice. in sate si pe anumite trasee turistice. Humor. turismul se exclude din cele 16 zone strict protejate. un deosebit interes turistic. in aceste zone sunt permise toate activitatile economice care nu afecteaza in mod direct sau indirect echilibrul ecologic natural al ecosistemului deltaic. dar se poate practica.sunt pagini ale unui album de arta si arhitectura ce se destainuie vizitatorului intr-o forma si un registru nemaiint 稷 nit in alta parte a Terrei. Coerenta picturilor si succesiunea personajelor confera tablourilor de pe peretii acestor comori de arta si arhitectura titulatura de biblie ilustrata. sub un control strict. Arbore . in zonele tampon. istoric s i arhitectonic il suscita toate celelalte lacasuri de cult . Atractiile cultural-istorice ale Romaniei sunt bogate si raspandite pe intreg cuprinsul tarii: in orase. sunt bisericile si manastirile cu picturi murale. atat in interior cat si in exterior. De o valoare incontestabila. zona Bucovina sau Moldova de Nord a primit premiul Pomme d'Or. din nordul Moldovei sau din Bucovina. precum si in zonele de tranzitie (economice). Pentru felul cum au fost pastrate si conservate aceste comori ale artei universale. acordate de FIJET. trofeu ce se pastreaza in muzeul manastirii Moldovita. Sucevita. Voronet. recunoscuta pe plan universal. Moldovita. Alaturi de manastirile pictate.

Neamt. cojocaritul. arta de cioplire a lemnului si de prelucrare a textilelor. cu origini dacice. perpetuat peste veacuri s i ajuns nealterat pana in zilele noastre. reprezentand o inestimabila valoare artistica s i turistica in zona Maramures. iconografia pe lemn si sticla. sunt numai cateva din elementele unui fond cultural stravechi. vremelnic. dintre ele la loc de cinste situandu-se manastirile nemtene: Agapia. int 稷 nite pe vaile Mara. sau a altor domnitori de seama. in numeroase sate in majoritatea lor locuite de urmasii urmasilor lui Stefan cel Mare.al XVI-lea). olaritul. Ele dateaza din vremea unor domnitori gloriosi. Petru Rares. Sihastria. varietatea folclorului literal si coregrafic. la Cernauti. sunt asezate intr-un cadru natural pitoresc si pastreaza comori de arta s i amintiri neasemuite. aceste porti si biserici sunt adevarate capodopere in satele Surdesti (cea mai inalta constructie din lemn din tara si una dintre cele mai . Portile frumos mestes ugite s i bisericile de lemn au dus faima Maramuresului peste hotare. Arhitectura populara. Secu.monahale. Ecoul acestor amintiri razbate si de cealalta parte a Prutului. pictura murala veche. Varatec. pe meleagurile romanesti. portul popular. Oas si nordul tarii. inconjurate astazi. in teritoriul Republicii Moldova. situate in judetul Neamt. precum Stefan cel Mare s i Petru Rares (sec. si se conserva la Orhei sau Soroca. Constructii insolite. la Balti si in Ucraina subcarpatica. Iza si Viseu.

mestesuguri. Targu Mures. Sugatag. traditii. Intre celelalte provincii istorice ale Romaniei.a. Timisoara. Vadu Izei.a.a. durate din perioada daco-romana (ruinele cetatii Sarmizegetusa Regia. capitala primului stat dac centralizat si independent. Dumbraveni. moderna si contemporana. Ele conserva vechi elemente din arhitectura medievala a Transilvaniei. Transilvania este cea mai bogata in vestigii si monumente istorice romanesti. Berbes ti. Bogdan Voda. ale Ulpiei Traiana Sarmizegetusa.inalte din Europa). in Dobrogea.). Ieud s. de regula in jurul unei biserici. O atractie deosebita prezinta cetatea Sighisoarei . Sibiu. Agnita. Alba Iulia. Oradea. medievala (Bras ov. Siturile si cetatile dacice si romane pentru trecutul istoric al tarii. romana (ruinele oraselor romane Napoca-Cluj.a. si la fel de valoroase turistic sunt raspandite in toate zonele tarii. Potaissa-Turda. Medias s.unicat national. Apulum-Alba Iulia s. capitala provinciei Dacia romana). Dintre ele sunt renumite cele de la Biertan. cu precadere in Muntii Orastiei.). in |ara Hategului. ca si obiceiuri. in Banat. construite. Sunt monumente de arhitectura de un specific aparte. Cetatile taranesti din Transilvania. Baia Mare s. Numeroase alte monumente istorice de arta s i arhitectura sunt raspandite la poalele .

Oradea. Radauti) sunt specializate pe anumite profile (arta. Constanta. Iasi. de la poalele 'Alpilor' Transilvaniei. de un farmec aparte si invaluita in misterul legendei este biserica manastirii Curtea de Arges. Ploiesti etc. Curtea de Arges. Muzeul 'Delta Dunarii' din Tulcea s. Unele dintre ele (din totalul de circa 500) conserva raritatile floristice si faunistice din tara (ex.Cgpulung Moldovenesc. Brasov. . Intre acestea. Adapostesc descoperirile arheologice si alte marturii istorice. Unicat european si chiar mondial pot fi considerate si biserica Densus (judetul Hunedoara). iar altele (Sibiu. Targu-Mures. Muzeele si casele memoriale. Bran ('castelul lui Dracula') ca si cele din alte orase: Ias i. ClujNapoca.). Dar asemenea monumente se int 稷 nesc si in marile orase ale Romaniei: Bucures ti. O atractie deosebita pentru vizitatorii Romaniei o reprezinta palatele si castelele din Bucuresti. Timisoara . loc sacru unde sunt pastrate ramasitele pamantesti ale regelui Carol I de Hohenzolern s i ale familiei regale. Cgpulung. Brasov etc.Carpatilor.a. la Cozia. vechi capitale ale Tarii Romanesti. Muzeul Marii Negre din Constanta. sau castelul Huniazilor din orasul Hunedoara. arta populara. Muzeul de Istorie naturala 'Grigore Antipa' din Bucures ti. in Oltenia de sub Munte. Sinaia. Targu Mures. Timisoara. opera arhitectului francez Leconte de Nouy. Pitesti. colectii: lemn si produse din lemn . Targovis te. Bucuresti.

poetii: Vasile Alexandri (Mircesti. petrol . in fiecare oras -res edinta de judet este amenajat un muzeu cu profil complex . jud. . Cluj-Napoca (Muzeul Transilvaniei). jud.arheologie. George Cosbuc (satul cu nume omonim.Bacau). jud. Cele mai multe case si muzee memoriale din Romania evoca viata si activitatea unor personalitati ale civilizatiei nationale.Bistrita-Nasaud). Oradea. Arta populara romaneasca este o vie reflectare a frumusetilor naturale ale tarii. Cele mai renumite se gasesc in Bucuresti. Ionel Pavlea (Alexandria). vinuri . Cantece s i jocuri.Sighetu Marmatiei.Botosani) etc.Prahova).Prahova). de altfel. jud. Botosani). multimea muzeelor cu un profil complex aflate in mai toate orasele Romaniei. muzicienii: George Enescu (Liveni.Iasi). istoricul Nicolae Iorga (Botosani. jud. Beius. Ploiesti. jud. Iasi. jud. fost Hordou.cu piese de rezistenta adunate de pe teritoriul judetului. pictori si sculptori: Nicolae Grigorescu (Cgpina. Eugen Ionescu (Bucuresti). jud. prozatorii: Liviu Rebreanu (satul cu nume omonim.Murfatlar etc. dramaturgii: Ion Luca Caragiale (Haimanale. istorie.Ploiesti. obiceiuri.).Gorj). Craiova. costume populare. George Calinescu (Bucuresti). a istoriei zbuciumate si a spiritualitatii poporului roman. Constantin Brancusi (Hobita. de asemenea. ceasuri. Nichita Stanescu (Ploiesti). Mihai Eminescu (Ipotesti. Mentionam.BistritaNasaud). stiinte ale naturii. arta populara . jud.

la Bucecea.numit Calus arul transilvanean. la Prundul Bargaului (jud. se poate participa la festivalul-concurs al cantecului popular moldovenesc Satule. prin partile jud. Deosebit de agreabila este calatoria in Romania cand coincide cu desfasurarea unor serbari sau manifestari folclorice. in Maramures. mandra gradina. Suceava. tot in aprilie. la care tineri si varstnici petrec. marcand in acest fel realizarile de peste an.sarbatoarea primului taran care iese la arat) se desfasoara. In luna ianuarie. In martie. Un vechi obicei de primavara dedicat harniciei plugarilor (Tanjaua . zeci de mii de turisti participa la Sgbra oilor. Maramures.Bistrita-Nasaud) oaspetii pot admira o parada a obiceiurilor traditionale legate de nunta la romani. la Hoteni. la Deva (jud. in statiunile pentru sporturi de iarna s i chiar pe litoralul Marii Negre se organizeaza masa de revelion. Sibiu.a. Oltenia de Nord s. la Huta . pot fi admirate in muzeele de profil (Bucuresti. in timp ce in februarie. Sfarsitul de an si inceputul Anului Nou este 'salutat' cu traditionalul Revelion. Braila).Botos ani.traditii etc. din Delta Dunarii. Oas. prilejuit de Alaiul nuntilor de pe Bargau. cu care prilej in marile restaurante din Bucuresti sau din orase. In mai. canta si danseaza toata noaptea. in satele pastratoare de traditii (din Bucovina.) sau cu ocazia unor manifestari populare traditionale.Hunedoara) are loc un festival al formatiilor de dansatori populari .

la traditionalul Targ de fete de pe Muntele Gaina. Foarte multi turis ti (celibatari) se indreapta in iulie. in inima Carpatilor. Botos ani. la Targu Jiu (jud.Certeze (jud. totodata. desigur. de Sfanta Maria. care evoca.V 稷 cea). creatorii de arta isi dau int 稷 nire cu admiratorii lor la targul de ceramica populara Cocosul de Horezu (jud. supranumit 'Craiul muntilor'. O frumoasa sarbatoare populara . poezii si dansuri.Cluj). spre jud.Hora de la Prislop (jud.Hunedoara) o mare sarbatoare populara nationala consacrata conducatorului revolutiei romane din Transilvania (1848-1849). cu produse de artizanat si. figura haiducului Pintea. localitatile in care se pastreaza datini si obiceiuri cu prilejul Craciunului s i Anului Nou la Sighetul Marmatiei. prin vechi cantece. Avram Iancu. in octombrie suntem invitati la festivalul cantecului popular din Gorj.Maramures) . in luna decembrie. In iunie. la MagoajaChiuesti (jud. stravechea manifestare pastorala prilejuita de plecarea oilor la munte. Jiule. Multe casnicii se infiripa in urma acestei sarbatori. jocuri si port popular din mai multe judete ale tarii se desfasoara la mijlocul lunii august.Gorj).Satu Mare). si din judetele vecine. Suceava si in alte zone din . Pe meleagurile natale ale marelui sculptor Constantin Brancusi. In septembrie. are loc manifestarea populara Pintea Viteazu.cu cantece. cu cantece si dansuri.Alba. Dar cei mai multi turisti aleg. luptator pentru dreptate sociala. Tot in septembrie are loc la Tebea (jud. pe malul tau.

Buzau. Lotru (Ciunget). in mare parte dubla si electrificata. pe Olt.) sunt tronsoane ale unor drumuri europene. se constituie in tot atatea atractii turistice ce impresioneaza vizitatorii. facand legatura intre Europa centrala si vestica. E 79 etc. ca si ruinele podului Inparatului Traian. cum ar fi drumul transfagaras an (2040 m altitudine maxima). face legatura intre principalele centre emitatoare de turisti si zonele. viaducte si serpentine spectaculoase. Somes . cel roman de la Novaci la Sebes (2100 m altitudine maxima) sau cele de vale: pe Jiu. Prut s. pe valea Buzaului. Bistrita (Izvorul Muntelui). Giurgiu. se desfasoara ca un sistem concentric in interiorul si exteriorul arcului Carpatilor romanes ti. cu cea sudica sau cu Orientul Mijlociu si Apropiat. Giurgeni-Vadu Oii. Numeroase realizari de arta inginereasca durate in Romania. Reteaua nationala de cai ferate. legaturile facandu-se prin . de la Turnu Ros u la Cozia. Siret.a. Arges (Vidraru). pe Valea Prahovei. drumurile transmontane. construit de catre Apollodor din Damasc. Multe dintre ele (E 60. de la Drobeta Turnu Severin. cu poduri. Reteaua nationala de sosele si drumuri. Mentionam: marile baraje hidroenergetice de pe Dunare (Portile de Fier) de pe Olt. in defileu. obiectivele si statiunile turistice. podurile peste Dunare de la Fetes tiCernavoda.tara.. E 85.

Cris ului Repede s.656 locuri de cazare. traditional romanesc. Moldovei. hanul 'Tihuta' presupusa resedinta a lui Dracula (jud. hanurile. Valorificare s i conservare. atractii naturale de exceptie (complexul turistic 'Lebada'. Muresului. De mare atractie si cu iz medieval. Mihail Kogalniceanu-Constanta s i Timisoara) s i de 14 aeroporturi deschise traficului intern. adevarate opere de arta inginereasca.a.liniile transcarpatice. (in Bucuresti). Bistritei. Punerea in valoare a acestui imens potential turistic poate fi apreciata prin prisma existentei (la 31 iulie 1996). 'Bucuresti'. 'Europa'. hotelul 'Casa cu lei' din Constanta s. Hanul lui Manuc din Bucures ti. Jiului. Hanul 'Casa Arcasului' (jud. Intre acestea.Neamt). din statiunile de pe litoral: Mamaia. repartizate pe diferite tipuri de unitati. in ferme agroturistice. sunt hotelurile.Suceava). 'Flora'. 'Rex'. Foarte solicitata este cazarea in pensiuni.a. Eforie Nord sau Neptun (toate de 4 stele).).a. 'Neptun' s. in sate turistice sau la particulari. Hanul Sucevita (jud. motelurile amenajate in vechi castele sau cetati ori in preajma unor locuri monumente istorice. . Romania dispune de patru aeroporturi de interes international (Bucures ti-Otopeni si Bucuresti-Baneasa. 'Dorobanti'. se remarca hoteluri precum 'InterContinental'.a.Bistrita-Nasaud). asa cum se prezinta cele situate pe vaile Oltului. din lantul mondial omonim. s . Hanul Ancutei. a 288. pe intreg cuprinsul tarii.

constrans i mai bine de 45 de ani sa calatoreasca mai putin. Valoarea turistica a potentialului natural s i cultural-istoric al Romaniei este probata si de circulatia turistica interna s i internationala. din tarile europene (Germania. jud.) sau extraeuropene (SUA. au pornit sa recunoasca lumea. Grecia s. servicii pentru peste 300 mii de persoane. Austria.Sunt binecunoscute peste hotare satele turistice Sibiel (jud. turisti straini au vizitat. Leresti (jud. Ungaria). Resursele si structurile de cazare de care dispune turismul romanesc pot asigura in prezent. Crisan si Sfantu Gheorghe (in Delta Dunarii.Arges).Moldova. Ucraina.Sibiu). din Singapore pana in Australia sau din China in Statele Unite al Americii in perioada 19901997. Turcia. . zilnic.Tulcea) s. romanii. Israel). Italia. Din 1990.Maramures ). 8-10 mil. tarile nordice. anual. Foarte multi si-au cautat rudele din Republica Moldova. din Israel sau din marile tari occidentale. de turis ti romani au cutreierat meridianele s i paralelele lumii. Japonia. Potentialul turistic al Romaniei permite insa o dezvoltare mult mai cuprinzatoare a acestui sector al economiei nationale. Romania. Astfel. Anglia. Bogdan Voda (jud. Canada.a. Franta. din tarile europene vecine. R. tarile arabe. Rusia. In marea lor majoritate. in perioada 1990-1997 circa 5-6 mil.a. Spania. Bulgaria. ei provenind din tarile vecine (republicile fostei Iugoslavii. anual.

prin ridicarea gradului de confort. in perioada urmatoare. organizarea stiintifica si controlul turismului in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. Lotrului.Perspectiva integrarii europene. Capatanii.a. de dezvoltare a spatiilor de cazare s i a bazelor de tratament din statiunile de interes national si crearea unor noi statiuni de interes local care sa valorifice factorii naturali de cura si tratament traditional. dezvoltarea accentuata a turismului religios si automobilistic. in nici un caz. pe cateva directii principale: revigorarea turismului balnear prin actiuni complexe de modernizare a statiunilor lansate in turismul international. in zone noi din Muntii Apuseni. Maramuresului. Realizarile in domeniul valorificarii potentialului turistic al Romaniei sunt inca modeste si. deschiderea de noi itinerare turistice care sa puna in valoare potentialul natural si cultural-istoric al tarii. desfasurarea unui turism pe . Pentru aceasta. modernizarea infrastructurii statiunilor de pe litoralul romanesc al Marii Negre. dezvoltarea agrementului de incinta in complexele hoteliere.. a agrementului nautic la mare si asigurarea dotarilor necesare agrementului din statiuni. orientarea investitorilor romani si straini pentru realizarea de noi obiective turistice in zona montana (valorificata doar in proportie de 15-20%). eforturile se cer orientate. in statiunile de odihna si sporturi de iarna existente. Parang s. nu sunt la nivelul cerut de standardele de competitivitate.

4.. Care sunt si prin ce se caracterizeaza componentele resurselor turistice naturale? 5. adevarat unicat european. cresterea fluxurilor turistice spre si dinspre tarile U.E. concomitent cu protectia mediului.baze ecologice. Explicati criteriile de grupare si. a resurselor turistice si cresterea calitatii serviciilor. Ce elemente structurale reprezentative cuprinde potentialul turistic romanesc? . Care sunt si prin ce se caracterizeaza componentele resurselor turistice antropice? 6. atat in aceasta zona turistica. potrivit acestora. Intrebari recapitulative 1. componentele resurselor turistice. cat si in alte zone cu parcuri nationale si rezervatii naturale. Finalizarea actiunilor de valorificare a potentialului turistic al tarii o reprezinta integrarea Romaniei in Europa prin turism. proces in curs de realizare. In ce consta relatiile de interdependenta dintre cerere si potentialul turistic? 3. Ce semnificatie au conceptele: 'potential turistic' si 'produs turistic'? 2.

care se remarca prin divers..Lacul Dranov . Farul din Sulina este simbolul orasului.. Localizare: Delta Dunarii / Sulina 7. cu voia Imperiului Otoman care stapanea la acea vreme gurile Dunarii si care a acceptat cererea locuitorilor care nu puteau merge in localita. Localizare: Delta Dunarii / Sinoe 3. II. Localizare: Delta Dunarii / Sfantu Gheorghe (TL) 6.. Localizare: Delta Dunarii / Chilia Veche 4.. Localizare: Delta Dunarii / Sulina 5. Cimitirul Maritim Pe langa peisajele de vis si plaja unica in Europa.Lacuri si rezervatii naturale.Refugiul Uzlina . Farul. la vest de C.Lacurile Saratura I..Obiective turistice din Delta Dunarii 1.. . nedrept. Muntii Macin sunt. iar in perioada octombrie-aprilie intre ore. Rezervatia Naturala Grindul Lupilor Rezervatia Grindul Lupilor este o rezervatia mixta stiintifica din cadrul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Localizare: Delta Dunarii / Tulcea 2. Muntii Macin Situati in partea de nord-vest a Dobrogei..Ruinele Fortificatiei Romane Rezervatie arheologica. monument unic in Europa. la est si sud-vest de Lacul Sinoe .Refugiul Saraturile . Poate fi vizitat in perioada mai-septembrie intre orele 10-20. considerati lipsiti de importanta si foarte putin pusi in valoare. cunoscut sub ps.Rezervatie naturala . Biserica Sfintii Voievozi din Chilia Veche Biserica din satul Chilia Veche a fost construita in 1854.. Infrastructura turistica este aproape inexistenta... Localizare: Delta Dunarii / Macin . . III .. Sulina mai are cateva atractii turistice inedite. gazduieste cabinetul de lucru al lui Eugeniu Botez. Centrul Muzeal Ecoturistic Delta Dunarii Centrul Muzeal Ecoturistic Delta Dunarii este situat in Tulcea. Farul din Sulina Cu o inaltime de 17 metri. Unul dintre acestea este Cimitirul Maritim. Construit intre anii 1869 – 1870.... 1. cu excep. Principalele obiective turistice din zona Sfantu Gheorghe . pe strada 14 noiembrie nr. delimitata la nord-vest de Lacul Zmeica. transformat in muzeu.

unitatea morfohidrografică având o suprafaţă de 2540 km² .. Gheorghe • altitudinea maximă este în Dealul Denistepe. datorită celor 67 milioane tone de aluviuni depuse de către fluviu. Gheorghe Grinduri: o o o continentale fluvio-maritime asociate Regiune turistică cu bogat potenţial natural: o pescuit sportiv o vânătoare o agrement Rezervaţie a biosferei cu cele mai multe rezervaţii: o Roşca-Buhaiova-Hrecisca o Sf. una din cele mai frumoase delte d. si formează la vărsarea in Marea Neagră . Gheorghe-Zătoane-Perişor o Periteasa-Leahova-Portiţa o Pădurea Caraorman o Pădurea Letea o refugii de pasaj Centre turistice: Sulina. Delta Dunarii La capatul celor 2800 km pe care si strabate de la izvoarele din Muntii Padurea Neagra pana la Marea Neagra.8.Delta Dunarii. Gheorghe. • începe la Ceatalul Chilia unde fluviul se desface în braţele Chilia şi Tulcea • cuprinde suprafeţele dintre: o Ceatalul Chilia (V) o Marea Neagră (E) o Platforma Buceagului (N) o Dealurile Tulcei (S) • câmpie deltaică • creşte în lărgime de la vest la est între partea de nord a Deltei secundare şi gura braţului Sf. Localizare: Delta Dunarii / Sulina Delta Dunarii Fluviul Dunarea traverseaza 10 ţări şi 4 capitale pe parcursul a 2480 km. Letea Dealurile Tulcei • sunt situate în nordul Dobrogei. la sud de Braţul Sf. Dunarea a format. suprafaţă ce creşte anual cu 40m.. 270 m • obiective turistice naturale: o rezervaţia naturală Murighiol o Dealurile Beştepe o bălţi . cu mai bine de 10 000 de ani in urma. Sf. Crişan.

la nord de localitatea C. Iacobdeal. Hr. pietrarul negru Caraorman • grind fluvio-maritim situat între braţele Sulina şi Sf. Gheorghe • la 242 m altitudine-belvedere Bisericuţa • insulă stâncoasă în cadrul lacului Razim • ruine-fortificaţii romane cu ziduri de piatră. sec. Priopcea. vis-a-vis de Galaţi • parţial împădurită • agrement Dealul Pietros • rezervaţie fosiliferă în centrul Dealului Tulcea Hasmacul Mare • pădure situată în Delta Dunării. sec. Hr. Gheorghe • este format din nisip cochilifer-dune de 6-7 m înălţime • pădure ocrotită de stejar şi plop • sat de pescari Casimcea • podiş situat în partea centrală a Dobrogei • relief carstic: chei. sfinx Cocuţa • plajă situată pe malul Dunării. peşteri. Cerna. Mircea Vodă • altitudinea maximă este de 467 m în Vf. lung de 69 km • grind în sud-estul localităţii Letea Munţii Măcin • munţi vechi. cu o culme de 64 km direcţia NV-SE. Greci sau Ţuţuiatu Beştepe • culme situată în estul Dealurilor Tulcei. A. 24 km lăţime • culmi: Bugeac. Greci.IV-V d. (Arganum) • rezervaţie ornitologică-loc de cuibărire pentru lăstunul mare. Rosetti . • o basilică paleocreştină şi una bizantină Capul Dolaşman • pinten stâncos situat în sud-vestul lacului Razim • cetate greco-romană. Pricopan.Babadac • rezervaţie naturală în cadrul Pădurii Babadac o specii de plante balcano-pontice-taurice o căprioare • lac situat pe latura de est a Dobrogei.II-VI d. în prelungirea complexului lagunar Razimpescuit sportiv Sulina • bară de nisip situată la gura de vărsare a Braţului Sulina • braţ ramificat din Braţul Tulcea. în apropierea braţului Sf. ce închid golfurile depresionare Jijila.

o parte a Padurii Letea a fost pusa sub ocrotire. mistreţi. plop. iar zece ani mai tarziu a fost inclusa ca zona strict protejata in RBDD. 47 m altitudine • rezervaţie complexă: o cuibăreşte califarul alb o trăieşte miaripodul gigant-17 cm o paianjenul Văduva Neagră o şarpele de apă Portiţa • punct turistic în estul complexului lagunar Razim • amenajări agrement • plajă cu nisip fin • lac pescuit Roşca-Buhaiova . tei. • In 1980. ulmi. dintre care 2000 sunt insecte. Lumina • grind fluvio-maritim. la vest Niculiţel • podiş situat în nord-vestul Dobrogei • roci magnatice şi sedimentare • sate cu obiective turistice • împădurit cu stejar Periteasca-Bisericuţa-Portiţa • rezervaţie ornitologică în cadrul complexului lagunar Razim • zonă de popas. cuibărire. hrănire a păsărilor de apă Poiana Kiorum Taria • rezervaţie naturală cu păduri de foioase de tip submediteranean Popina • insulă stâncoasă în lacul Razim.• vegetaţie luxuriantă • rezervaţie naturală Letea • grind fluvio-maritim în Delta Dunării cu dune de nisip şi vegetaţie ierboasă de stepă • pădure de stejari. adica peste 70% din speciile de animale din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii (RBDD) • grindul Letea este considerat de specialisti drept unul din cele mai interesante medii naturale din Romania. viţă de vie sălbatică o este cea mai veche rezervaţie naturală din Dobrogea. sitari • In Padurea Letea se gasesc 500 de specii de plante si peste 3000 de animale. ramificaţie a grindului Ivancea în Delta Dunării • desparte lacul Puiu. Padurea Letea a fost declarata Rezervatie a Biosferei. • in 1930. 1938 o bază de interes vânătoresc: iepuri. iar in 1938 a devenit rezervatie naturala. lemn câinesc. păducel. la est şi Puiuleţ. frasin. el luand nastere din suprapunerea si alaturarea cordoanelor litorale formate ca urmare a actiunii indelungate a valurilor marii.

Comuna Crisan a fost un sat pescaresc cunoscand o dezvoltare rapida. In Delta Dunarii predomina vegetatia de mlastina stuficola. majoritatea escapadelor in Delta Dunarii.piscicole si ornitologice. Gheorghe • sunt populate de păsări: lebăda cântătoare. Gheorghe-Palade-Perişor Sărături • rezervaţie ornitologică. de pasuni si de dune de nisip care acum acopera o suprafata de aproape 5 640 km2. dar cu umezeala provenita din evaporatii. acolo unde fluviul isi incheie calatoria de 2 860 km. cormorani. unele dintre ele declarate monumente ale naturii si ocrotite de lege. ramificaţie a grindului Ivancea • lac situat în sudul braţului Sulina legat de lacul Puiu şi braţul Sulina prin gârla Impuţita • obiectiv principal în itinerariile excursiilor în Deltă cu punct de plecare Sulina Sacalin • insule în Marea Neagră. in amestec cu salcia pitica si numeroase alte specii. de paduri tropicale. Aceasta reprezinta un obiectiv de mare atractie prin prezenta in cadrul ei a unei variate vegatatii si faune . raţe sălbatice • face parte din rezervaţia naturală Sf. Delta Dunarii este inclusa in Rezervatia Biosferei monument al naturii protejat de UNESCO. egreta mică. suprafata Deltei s-a extins datorita malului adus de fluviu. din care 3446 kmp se gasesc pe teritoriul Romaniei Clima in Delta Dunarii este specifica. rogozul. papura. la gura braţului Sf. cu putine precipitatii. Un paradis natural se intinde la varsarea Dunarii in Marea Neagra. tocmai datorita pozitiei sale privilegiate pe cel mai circulat canal . cu veri racoroase si cu ierni fara temperaturi foarte scazute. pelicani. Comuna Crisan este localitatea in care se bifurca. Principalele specii stuful. Aici exista cea mai bogata si mai variata fauna ornitologica din Europa si anume peste 300 de specii de pasari. cel mai adesea. formandu-se astfel o retea de canale. lebăda Roşu • grind maritim în Delta Dunării. 78% din suprafata totala. . de lacuri.Sulina. de insule acoperite cu stuf. care ocupa cca. corcodelul cu gât negru • loc de iernare pentru păsări nordice Delta Dunarii este cea mai reprezentativa delta din Europa si una dintre cele mai complexe din lume. situată în sudul satului Murighiol • complex de lacuri sărate • specii de păsări protejate: raţa cu perucă. O mare influenta asupra ecosistemelor o are variatia sezoniera a apelor care ridica si coboara nivelul in lacuri si balti stimuland migratia si reproducere animalelor acvatice si cuibaritul pasarilor.Secole de-a randul.• rezervaţie naturală situată în nordul lacului Matiţa • cuibăresc: pelicani.

Aceste dune de nisip din Caraorman sunt asezate transvesal pe directia de curgere a Dunarii si impreuna cu cele din Letea reprezinta portiuni din cordonul initial ce a blocat golful Tulcea. nepoata Voievodului moldovean Ioan Sturza. Herodot si Polybiu amintesc in scrieriile lor de mari acumulari de nisip la gurile Dunarii ( un banc de nisip de aproape 1000 de stadii (167 Km) la o departare de uscat cale de o zi. din Delta Dunarii. insa caracteristica principala a peisajului este data trunchiurile aplecate si contorsionate. este cea mai veche rezervatie naturala din tara doastra fiind declarata in 1938. acestia din urma fiind o raritate botanica. se afla dune de nisip foarte fin. care au dat numele padurii. In ceea ce turismul in aceasta zona. Padurea Caraorman Pe un teren nisipos de origine marina s-a dezvoltat o padure de stejari.Polybiu). Cimitirul maritim este o marturie evidenta a trecutului acestui oras. al carei nume Caraorman inseamna in etimologia turca Padurea Neagra. nascuta la Istanbul dar sfarsitul a gasit-o la Sulina si mormantul lui William Simpson. Cimitirul musulman si Cimitirul evreiesc. Printre morminte de ofiteri si comandanti din Marina Regala Romana poate fi gasit mormantul Printesei Ecaterina Moruzi. Cimitirul Maritim Sulina Unic in tara si chiar pe continent. Incepe din zona de nord a satului Lebada si se intinde pe circa 3200 de hectare. hameiul si curpenul confera acestei paduri un aspect subtropical. . Aceste liane impreuna si cu alte plante agatatoare cum ar fi: vita-de-vie salbatica. Grindul Caraorman In partea de vest a satului Caraorman. iedera. transformandu-l intr-o laguna. pe atat de special. Dintre arborii din Padurea Caraorman putem enumera: stejari seculari de peste 25 de m inaltime. cu ramuri impunatoare si vegetatia bogata fac o umbra atat de deasa incat exista locuri foarte intunecoase. Plantele exotice de aici au aparut datorita semintelor aduse din Africa de pasarile migratoare. Padurea Letea este o padure de stejari brumarii. asteapta sa fie valorificat la adevarata sa valoare. . plopi albi si negrii. Cimitirul maritim se prezinta ca un ansamblu de trei cimitire: Cimitirul crestin. cat si de cele de turism si agrement. la aproximativ 500 de m de acesta. Aceasta este cea mai nordica padure tropicala din lume.unica in Europa) care atinge aici liminat nordica de raspandire. In Delta Dunarii au fost observate un numar de peste 1615 specii de plante.frecventat de navele comerciale. care ulterior s-a colmatat si a dat nastere Deltei Dunarii. pe cat de tumultuos. O mare curiozitate sunt lianele (Periploca greaca de origine mediteraneana cu o lungime de 25 de m . Stejarii vechi. reprezentand circa o treime din totalul speciilor cunoscute in flora Romaniei. care pot fi intalnite doar in trei locuri in Europa. tei si plopi. De asemenea Padurea Letea este singurul loc din Europa in care se intalnesc liane. arini. salci. Padurea Letea Padurea Letea. frasini pufosi. ulmi. dar include frasini.

Hr. construita in 369 d.Hr. Garvan Initial asezare geto-daca si apoi romana. X-XII. Isaccea Cetate romano-bizantina cu nume celtic. # Cetatea Dinogetia. de un trib huno-bulgar.Hr. Simpson a condus 13 ani lucrarile de constructii pe canal.VII d. Aceasta intre sec I . III d.Hr. IV-III i. # Cetatea antica # Chilia Veche # Cetatea bizantina Salsovia. (in doua diplome militare).Hr. cetatea Dinogetia. Vestigii Istorice din Delta Dunarii # Enisala La Enisala s-au gasit urmele unor asezari traco-getice din sec IX-VII i.Hr.Hr.) Potenţialul turistic al zonei BRAN Judeţul Braşov.Dromichete..omul de incredere al inginerului sef al Comisiei Europene a Dunarii. de la debarcadere si farurile de pe dig. # Fortareata Arrubium. IV i. cu ocazia conflictului militar dintre Lysimach . XVIII) . Mahmudia (sec. # Fortareata Noviodunum.Hr. # Fortificatia Troesmis Fortificatia este situata la 3 km de comuna Turcoaia.). getice din sec. Cetate traco-getica mentionata in sec. III i. cetatea a fost reconsolidata si amplificata in sec. Macin Asezare cu nume celtic.sec. atracţii turistice: • • • • Castelul Bran Muzeul de artă medievală Muzeul satului Bran Clădirea vechii vămi (sec. A fost un important punct la granita imperiului in timpul stapanirii romano-bizantine.. si un cadru roman. In perioada romana a devenit un puternic centru militar. cea mai mare necropola geto-dacica din Dobrogea din sec. atestata documentar in anul 100 d.Hr. ROMÂNIA Obiective turistice. Distrusa in 559 d. a fost unul dintre cele mai mari orase in Dobrogea. a fost ridicata in timpul imparatului Diocletian (284-305 d.Hr.

tunuri de zapadă artificială şi instalaţie nocturnă. Castelul Peleş • PREDEAL – vizitarea Staţiunii. Muntele Furnica. • Vizitarea Cetăţilor Medievale din TRANSILVANIA: Viscri. Saschiz. .• • • • • • • Cetatea Râşnov Cheile Râşnoavei Parcul Natural Bucegi Rezervaţia Naturală Piatra Craiului Cheile Dâmbovicioarei Peştera Dâmbovicioarei Poiana Braşov Trasee montane de vară – drumeţie 7 ore: • Bran (760 m) – Poarta – Culmea Clincea – Muchia Ţigăneşti – Hornul Scării – Vârful Scara – Şaua Hornurilor – Vârful Omu (2505 m) • Bran – Valea Ciubotea – Vârful Scara – Vârful Omu • Bran – Valea Gaura – Cabana Omu • Bran – Poarta – Culmea Ţigăneşti – Valea Ţigăneşti – Cabana Mălăieşti • Bran – Şimon – Plaiul lui Lom – Poiana Guţanului – Şaua Strunga – Cabana Padina Agrement sportiv în zona Bran • • • • Plimbări cu ATV – închiriere în Bran Călărie Plimbări cu bicicleta Plimbări cu caruţa / sau sania cu cai Sezonul de iarnă – Ski • Pârtia Poiana Zănoaga – aflată pe Valea Porţii. oraşul vechi. Poiana Braşov • SINAIA – vizitarea Staţiunii. la aproximatix 3. Prejmer. drumeţie la Cascada Urlătoare. teleski 700 m. cu maşina: • SIBIU – în anul 2007 a fost CAPITALA CULTURALĂ a EUROPEI– vizitarea oraşului medieval. plimbare cu telecabina spre Clăbucet • BUSTENI – vizitarea Staţiunii. vizitarea Muzeului Brukenthal • SIGHIŞOARA – vizitarea cetăţii medievală. • Pârtia Poiana Braşov Excursii de o zi. Pârtia Poiana Zănoaga are lungimea de 1000 m. turnul cu ceas. Biertan. diferenţă de nivel 150m. Biserica Neagră.5 Km de Pensiunea MUNTELE RECE. plimbare cu telecabina spre Babele. • BRASOV – vizitarea oraşului vechi.

3 şi 4 stele. prima cabană a fost construită în anul 1883. Cristianul Mare este deservit de două telecabine care îl parcurg în 5-6 minute. Locuri care pot fi vizitate în masivul Postăvarul: Peştera de Lapte. Târg de toamnă cu produse ecologice.MAI: Măsurarea laptelui . Muchia Cheii (abruptul Itvig). locurile de cazare sunt distribuite în hoteluri şi pensiuni. Târgul de vară de la Moeciu . Staţiunea beneficiază de o bază complexă pentru practicarea sporturilor de iarnă: pârtii.APRILIE: Alegerea celui mai bun crescător de animale .IULIE: Sântilie.IUNIE: Olimpiada de vară de la Şirnea .MARTIE: Plecarea oilor . instalaţii de transport pe cablu (teleschiuri.AUGUST: Târgul de Pantelimon.DECEMBRIE: Colinde de Crăciun şi obiceiuri tradiţionale de colindat POIANA BRAŞOV Poiana Braşov se află la o altitudine de 1. manifestări etno-folclorice şi sărbători tradiţionale: .SEPTEMBRIE . În staţiune există centre de închiriat echipamente pentru sporturile de iarnă. Templul Idolilor (Bisericuţa Păgânilor). În staţiune.020 m la baza Masivului Postăvarul. telecabine şi telegondolă).OCTOMBRIE: Sărbătoarea de Halloween . rezervaţia Tâmpa. Accesul cu automobilul se face din oraşul Braşov sau cu autobuzul 20 din Livada Poştei pe o distanță de 12 km. cu grad de clasifi care de 2. scutere şi alte mijloace de transport folosite pentru agrement. Pietrele lui Solomon. Traseul Poiana Braşov – Vf.Agrement.OCTOMBRIE: Răvăşitul oilor (întoarcerea oilor de la munte). iar primul . tradiţionale . biciclete. Pe masivul Postăvarul. Nedeea Munţilor de la Fundata .

Subteleferic.Grad de dificultate: Uşor Lungime:465 m Kanzel. Ruia.concurs de schi din România a avut loc aici în anul 1906.Grad de dificultate: Mediu Lungime: 2500 m Drumul Roşu.Grad de dificultate: Uşor Lungime: 4600 m Subteleferic.Grad de dificultate: Dificil/Mediu Lungime:2220 m Ruia. În anul 1951 dotările existente la acea vreme permit organizarea Jocurilor Mondiale Universitare de Iarnă. Astăzi există 9 pârtii şi 7 instalaţii de transport pe cablu.Grad de dificultate: Dificil Lungime: 495 m Lupului. Dezvoltarea cea mai mare a staţiunii se petrece în ultimii 30-40 de ani când se construiesc noi hoteluri şi apar pârtii şi instalaţii de transport pe cablu. Kanzel.Grad de dificultate: Dificil Lungime: 2860 m Stadion. Telegondolă: Postăvarul Teleschi: Bradul. Pârtii de schi: Bradul.Grad de dificultate: Dificil/Mediu Lungime:315 m Sulinar.Grad de dificultate: Dificil Lungime: 540 m Subteleferic 2. primii schiori urcând pe Postăvarul în anul 1895.Grad de dificultate: Foarte Uşor Lungime: 300 m Instalaţii de transport pe cablu: Telecabine: Capra Neagră. Stadion .