Introducere

Zona Muntilor Bucegi este preferatã în general de majoritatea turistilor având un potential turistic foarte dezvoltat cu activitate turisticã bisezonierã (avand motivatii diferite respectiv vara pentru drumetie, alpinism, odihna iar iarna pentru sporturile de iarnâ).Acesta e motivul pentru care am incercat sa realizez aceasta lucrare de atestat profesional cu locul de desfasurare al sejurului in statiunea Sinaia. Aceasta zonã este foarte atractivã având foarte multe posibilitãtii de agreement si oferind în acelasi timp spatii diversificate de cazare pentru fiecare tip de turist. Muntii Bucegi are statiuni recunoscute si international precum Sinaia, Predeal, Busteni. Sinaia este una din cele mai importante statiuni de odihna din tara, furnizând cele mai bune conditii de petreecere a timpului liber dar si de tratament, in toate anotimpurile anului, pentru oameni de toate vârstele. Turismul urmareste si valorificarea resurselor naturale. Varietatea peisajelor si conditiile favorabile pentru drumetii in timpul verii si sporturi de iarna in sezonul rece, confera Carpatiilor o mare atractie turistica. Am ales prezentare unui produs turistic destinat tustiilor national alegând un sejur de duratã mediu,si in perioada de iarnã. Toate studiile efectuate in zona masivului Bucegi, au reflectat bogatia de specii si familii reprezentate, sustinand necesitatea protejarii si ocrotirii acestui complex de forme, asociatii si peisaje. In 1935, o parte din masiv este inclus in lista ariilor protejate din Romania, cu statut de Parc National. La acesta se adauga inca doua rezervatii din bazinul Ialomitei si cateva puncte fosilifere din sud. Activitatea turistica s-a dezvoltat datorita potentialului de abruptul Bucegilor si stâncile binecunoscute "Babele" si "Sfinxul", carstul de pe Valea Ialomitei, masivul Piatra Craiului cu pestera si cheile Dâmbovicioarei, apoi statiunile climaterice Sinaia, Busteni si Predeal. 656b14gCapitolul I

Prezentarea generalã a zonei
1.1.Asezarea geografica

M-tii Bucegi, situati în cea mai mare parte pe teritoriul judetului Prahova, reprezintã una dintre regiunile de mare atractie turisticã din Romania; altitudinile depasesc frecvent 2000 m: Vf.Omu 2505 m; Vf.Costila 2498 m, Vf.Caraiman 2326 m. Masivul Bucegi a fost declarat parc national, incluzând mai multe rezervatii naturale complexe. Masivul Ciucas (1954 m - Vf.Ciucas) reprezintã una dintre cele mai interesante si complexe regiuni montane din Carpatii Romanesti. Valea Prahovei - ce îsi are punctul de origine sub Piatra Mare, separa M-tii Bucegi de Mtii Garbovei, formând între Predeal (jud.Brasov) si Campina (jud. Prahova), unul dintre cele mai impresionante defilee din Romania, lucru accentuat de abruptul stancos al Bucegilor, cu o diferenta de nivel fata de Valea Prahovei, de peste 1000 m. De-a lungul Vaii Prahovei s-au dezvoltat statiuni pitoresti: Predeal, Azuga, Busteni, Poiana Tapului, Sinaia. M-tii Fagaras, crestele lor semete fiind acoperite de zapada 8-9 luni pe an; în cuprinsul acestor munti se întalneste cea mai mare altitudine din Romania: Vf.Moldoveanu, 2544 m.

1.2.Cãi de acces
Rutier: Bucuresti : Brasov pe DN1 (E 60) sau dinspre Rasnov pe DN 73 A, jonctiune cu DN 1. Feroviar: Gara Busteni, Sinaia, pe linia Bucuresti : Brasov. Localitati de acces Sinaia Statiune balneoclimaterica (800:1000 m alt) de interes national si international: supranumita "Perla Carpatilor" este situatã pe valea superioara a Prahovei, la poalele muntilor Bucegi. Statiune internationala pentru sporturi de iarna este important punct de plecare spre traseele turistice din M. Bucegi. Sinaia se afla la o distanta de 122 km de Bucuresti si la 49 km de Brasov.

Trenurile care opresc in gara orasului, situata intre raul Prahova si DN1 (E 60) vin din directiile Bucuresti, Ploiesti sau Brasov. Principala magistrala rutiera ce traverseaza statiunea de le nord la sud este DN1 (E 60) care face jonctiune cu DN 71 ce vine dinspre Targoviste, prin localitatile Pucioasa, Fieni, Moroieni.. Busteni - asezat pe valea Prahovei, la poalele muntilor Jepi, Caraiman ]i Costila.este statiune balneoclimaterica (882 m alt.) de interes national,important centru de plecare spre traseele alpine din abruptul Bucegilor.

Predeal - Oras, in judetul Brasov, cu cea mai mare altitudine din tara 1006- 1100m. Statiune climaterica de interes national. Fiind consider deasemnea important centru pentru practicarea sporturilor de iarna si a turismului dispunand de obiective de interes cultural.

Punct de plecare spre Trei Brazi, Poiana Secuilor, Paraul Rece, Diham, Poiana Izvoarelor, Vârful. Omu, spre muntii Postavaru si Piatra Mare. Azuga - Situat in judetul Prahova, din acest oras se pot organiza ascensiuni in Masivul Bucegi si in Masivul.. Baiului. Paraul Rece - Statiune climaterica (960 m) aici se practica sporturile de iarna si de aici pot fi organizate drumetii in Masivul Bucegi, cat si in Masivul Postavaru. Bran este centrul unei importante zone etnografice avand obiective de interes turistic. Este punct de plecare spre culmile Ciubotea, Clincea, Tiganesti, Scara, Omu din Masivul Bucegi. Moroeni - de aici poate fi urmarit traseul ce strabate de la sud la nord Masivul Bucegi- spre cabanele Zanoaga, Padina, Pestera etc.
656b14g 1.2Potentialul turistic

Potentialul turistic natural al Muntilor Bucegi este format din masivele acestei zone, pesteri (Ursului,Pestera lui Bogdan), cheii (Cheile Orzei,,Cheile Pesterii) si stâncile cu forme ciudate precum Bebele si Sfinxul.Acestea reprezintã elementele de atractie turisticã preferate de turisti.

1.2.1.Potentialul turistic natural
 1.2.1.1.Relieful

M-tii Bucegi, situati în cea mai mare parte pe teritoriul judetului Prahova, reprezintã una dintre regiunile de mare atractie turisticã din Romania; altitudinile depasesc frecvent 2000 m: Vãrful Omu 2505 m; Vãrful Costila 2498 m, Varful Caraiman 2326 m. Masivul Bucegi a fost declarat parc national, incluzând mai multe rezervatii naturale complexe. Valea Prahovei - ce îsi are punctul de origine sub Piatra Mare, separa M-tii Bucegi de Mtii Garbovei, formand între Predeal (jud.Brasov) si Campina (jud. Prahova), unul dintre

Sfinxul. vai strâmte si pesteri . la altitudinea de 1660 m. constituit la baza de roci pelitice.. de peste 1000 m. Unele stânci. Garbova. lucru accentuat de abruptul stancos al Bucegilor. creandu-si unele din cele mai spectaculoase chei din Carpatii Meridionali. Orzei. de tip flis. Azuga. Horoabei.cele mai impresionante defilee din Romania.cheile Ursilor. sunt conglomerate tillitice. este constituit in principal din "strate de Sinaia". Masa Ciobanului s. prag de roca ce face trecerea de la circul glaciar la valea glaciara. ea se deschide spre valea Ialomitei. Ialomita a sectionat treptat barele de calcar ce i-au stat in cale. Jepii Mari (2071 m. Furnica (2103 m.. Peste ele se afla gresii si calcare grezoase. Sinaia. Piatra Arsa. la intrarea raului in cheile . Tatarului. Relieful reprezintã elementul major in structura potentialului turistic el fiind suportat material al desfasurãrii activitatilor turistice.). Constituit din roci foarte variate. apãrute sub aceastã formã datoritã eroziunii. Varfu cu Dor (2030 m.se remarcã: Vanturisul (1942 m. precum alpinismul drumetiile si practicarea sporturilor de iarnã. Busteni.). Alte stânci au forme ciudate si înaltimi între 5-15 m. . Poiana Tapului. Sfanta Ana. cu o diferenta de nivel fata de Valea Prahovei.). Pestera Ialomitei etc.a. În Muntii Bucegi se întâlnesc urmãtorele zone de atractie turisticã incadrate la relieful acestei zone: • Pestera Ialomitei . reprezentate de un complex grezos-marnos. In drumul ei catre campie. precum Mecetul Turcesc. Jepii Mici (2173 m. Masivul Bucegi prezinta o mare diversitate de forme atragatoare : chei. Celalalt masiv muntos. Zanoagei.care confera peisajului un farmec în plus.). cutate si dispuse alternativ. iar in partea superioara. Unul dintre cele mai atragatoare sectoare este cel de la Cascada Ialomitei. sunt blocuri imense de calcar. intr-o succesiune de formatiuni geologice tipice.). cum sunt: Babele. Alpinismul este o forma a turismului montan practicat de o categorie restransa de persoane cu aptitudini fizice deosebite si special antrenate. Dintre numeroasele varfuri ce domina peisajul..).sculptata de ape in versantul sudic al muntelui Batrana. De-a lungul Vaii Prahovei s-au dezvoltat statiuni pitoresti: Predeal. Piatra Arsa (2044 m.

prin eroziune diferentiala exercitata asupra unei alternante de gresii si conglomerate.Pesterii.din care sectorul accesibil al pesterii este de 400 m.numite si cheile Coteanului.de pe raul Ialomita. Urmand cursul spre amonte.se afla in apropierea cheilor Tatarul Mare. de 15 m. strabatuti de numeroase tuburi de drenaj subteran. apar la traversarea pintenului de calcare care inainteaza din muntele Tataru. Lungimea totala este de 1128 m. . intre confluenta cu paraul Bolboci pe dreapta si Oboarele pe stanga.iar deschiderea. • • Cheile Pesterii Cheile Tatarul Mare .amplasata pe clina sudica a Plaiului Piatra Arsa. are 141 m lungime si o denivelare de 5 m. Cheile Zanoaga Mare . intrerupta doar de cateva valcele.de pe valea Ialomitei. la altitudinea de 1548 m. • Cheile Orzei. avand o lungime de 100 m.apar pe valea Ialomitei. • Pestera lui Bogdan . pe o lungime de circa 2 km. la intrare. • Pestera Ursului . distanta pe care valea este foarte ingusta. in aval de lacul Scropoasa. se afla tot pe Ialomita. pe culmea Babele. la iesirea din chei intalnim barajul lacului de acumulare. • • Cheile Tatarul Mic . modelata de agentii subaerieni. care inclina usor spre vest. • Sfinxul .o imensa suprafata structurala.stanca solitara.apar pe valea Ialomitei. sunt sapate in calcare si prezinta versantii abrupti. • Cheile Zanoaga Mica . • Platoul Bucegilor .

intre 6oC si 12oC. cu rezistente diferite la 1. de pilda. mai repede sau mai incet. toamnele. in functie de conditiile locale. Tiganesti. la Varfu Omu. astfel incat daca pe valea Prahovei media anuala este de circa 6o . Sfinxul.• eroziune Babele. care face ca aici sa se inregistreze o foarte slaba intensitate a curentilor de aer. zile calme. In luna februarie temperatura medie este de :11oC.1. primaverile. cand in plina vara: din cauza invaziilor de aer rece: pot aparea zile cu viscol si ninsoare. sa scada la :2. Modificarea conditiilor atmosferice de la o zi la alta este. modelandu-le. in plina iarna. relativ blande. prin procesele de deflatie si coroziune. lungi si senine. spectaculoasa.4oC. pe platou aceasta este cuprinsa intre :10oC si :8oC. sau. a actionat necontenit asupra rocilor. cu temperaturi ridicate din cauza inversiunilor de temperatura. . Bucsoiu.4oC. Vantul. pentru ca pe cele mai inalte culmi.Stanci solitare. la Predeal este de 5 C. Caraiman. toate acestea contribuind ca Sinaia sa fie preferata de numerosi turisti din tara si de peste hotare. la 1050m temperatura medie lunara este de 14. Temperatura aerului scade cu altitudinea. In Muntii Bucegi. iar la Predeal ajunge la :4. Iernile sunt lipsite de geruri prea aspre. clima si-a pus puternic amprenta asupra reliefului. influentand aparitia unor forme mai putin intalnite in alte masive (Babele. in cuprinsul masivului variaza. pentru ca la Varfu Omu sa fie de numai 5. In luna Iulie. Furnica avand numeroasele "fete" slefuite de vint. transformandu-le. sub forma unor ciuperci.5C.2. in timp ce la Predeal.2. Ciupercile). Efectele acestor procese se vad peste tot in Bucegi.Clima Clima Muntiilor Bucegi este influentatã de pozitia localitatii in cadrul culoarului prahovean. lunile de vara sunt racoroase. stancile culmilor Gutan. cand pe platoul Bucegilor temperaturile pot fi cu 10:15 C mai ridicate decat in valea Prahovei sau in cea a Ialomitei. asociat cu apa precipitatiilor. in restul masivului :8oC la : 6oC.5oC. modelate de agentii subaerieni [n alternanta de strate de gresii si conglomerate. uneori. Costila.

9 C : in ianuarie. Temperatura medie anuala este insa cuprinsa intre : :3.. Din punct de vedere al nebulozitatii. se inregistreaza 28 de zile de ninsoare anual. Numarul mediu de zile de iarna.  1. ajungand ca pe cele mai inalte culmi sa atinga pana la 30:35 m/s. cu temperaturi mai mici de 0 C. tPrecipitatiile medii anuale se situeaza in jurul valorii de 800 mm. prezenta si calitatea zapezii devine un factor important pentru Sinaia. este de 47 zile/an. zapada atragând multi turisti care doresc a practica sporturile de iarnã. vremea se poate schimba foarte repede.Vara precipitatile inregistrate care racoresc atmosfera creând oportunitatea de a scãpa de canicula acestui anotimp. cuprinse intr:un interval ce poate atinge 160 de zile (prima ninsoare in zilele de inceput de noiembrie : in anul 1994.3 Hidrografie . Vantul creste in intensitate cu altitudinea.Legat de precipitatii si de existenta norilor. iar pentru sezonul estival.1. La Varful Omu viteza medie anuala a vantului este de 10 m/s. este de aproximativ 16 zile/an. in timpul iernii predomina cerul acoperit. existand chiar zile in care cel putin trei anotimpuri sunt prezente in timp relativ scurt . Vantul : element climatic aproape permanent pe cele mai inalte culmi: are intensitati si viteze diferite in timpul anului. fapt care face aproape imposibila circulatia turistilor. :3. Stratul de zapada poate atinge chiar grosimea de 130 cm. asa cum se intampla la munte_bun. la fel de bine cum poate exista chiar situatia lipsei totale a stratului de zapada. Fiind o statiune cautata pentru sporturile de iarna. in medie. la Sinaia.iarna.1 C : in februarie si 15. De regula.2.7 C : in iulie. iarultima ninsoare in jurul datei de 15 aprilie). Clima este un factor favorabil practicãrii turismului în aceastã zona . iar numarul mediu de zile cu temperaturi peste 25 C. sunt anual sub 40 zile cu cer senin si peste 140 zile cu cer acoperit. cu o medie mai mare in lunile iunie si iulie si cele mai mici in ianuarie si februarie. s:a calculat ca. cerul senin si doar partial acoperit predomina Trebuie totusi amintit ca in general. chiar la 6 octombrie. iar pe fundul vailor adapostite ea poate scadea in valori pana la 2 m/s.

este o vale glaciara. Alãturi de vegetatie si fauna. cazul vaii Horoabe. pe raul Ialomita. Datorita conglomeratelor care predomina ca formatiune geologica. Asa. apele subterane se gasesc cantonate in structuri acvifere. uniti.hidrografia constituie un obiectiv natural de atractie turisticã foarte important prin acordarea turistilor peisaje impresionante. apele retinute alcatuiesc rezerve importante cedate treptat. cat si in cea estica. la sud de muntele Costila.lac de baraj.zona de intensa umectare si o noua generatie de vai. de exemplu. Cursul Ialomitei a fost barat în vederea captarii energiei apelor la Scropoasa si Dobresti unde au fost create si doua lacuri de acumulare care deservesc hidrocentralele de la Moroeni si Dobresti. construit in 1929. roci poroase. fie ca apar pentru scurt timp la zi. cu un volum util de 13 milioane m3. ce formeaza torenti tumultuosi. formeaza paraie ce erodeaza necontenit stanca muntelui.zona cascadelor din abruptul prahovean este puternic alimentata de izvoarele care evidentiaza si mai bine contactul dintre conglomerate. fie ca genereaza un debit bogat si continuu Izvorul Tatarului. permeabile (conglomeratele de Bucegi). Acestea acumuleaza apa din precipitatii. în functie de caderea stivei de conglomerate catre vest în versantul stîng al Ialomitei se ivesc si numeroase izvoare). acestia. mai mari sau mai mici.Râurile din aceastã zona confera Bucegilor caracterul de castel de apa. Un alt exemplu îl constituie cele din zonele carstice care. abruptul branean. • Lacul Bolboci . el dreneaza suprafata înalta a Bucegilor In zona Sinaiei se afla si o bogata retea de ape subterane. In partea de est. cu versantii foarte puternic inclinati. brecciile calcaroase si stratele de Sinaia. Un alt bazin hidrografic este Izvorul Dorului. atat in partea de vest.pe valea Ialomitei. pe versantul vestic al Bucegilor. Lacul Scropoasa . la randul lor. izvoarele apar la baza calcarelor. De asemenea. Exemplele sînt multiple . iar la vest de varfurile Omu si Bucura. in scopuri hidroenergetice. desennînd o. izvoarele abunda catre axa de drenaj & Ialomitei. incadrata la nord de coltii Morarului. se foloseste si pentru agrement • Valea Cerbului . În interiorul masivului. prin intermediul izvoarelor. . dand nastere la izvoare.

2.1. trei frati patati. In etajul montan se întâlnesc rar alunul. in Bucegi molidul este cel mai raspandit conifer: molidisuri tipice intalnindu:se pe versantii nordici si vestici ai masivului. In sectorul glaciar al complexului Ialomitei intra vaile Obarsia. verdele constant al brazilor se armonizeaza cu coloritul aramiu al foioaselor. cele mai frecvente sunt: captalanul. de-a lungul careia poate fi urmarita succesiunea de asezari pana la Campina si Ploiesti.4.• Doamnele.ofera o perspectiva splendida asupra Vaii Prahovei. aflandu-se in concordanta cu conditiile fizico-geografice specifice acestei extremitati a Carpatilor Meridionali. de pe la jumatatea lunii septembrie pana aproape de caderea brumei. mesteacanul. ghiocelul. frasinul. Deleanu si Lucacila. sunatoarea. liliacul salbatic. pedicuta. cele din urma fiind mai putin reprezentate aparand pe versantii vestici ai muntilor Tatarului. pe masura ce altitudinea creste apar padurile de brad si molid. bradul si molidul. Dealtfel. paltinul. care urca pana la 1200: 1500 m. cam pana la 1750 m. pana in clipa cand acestea isi scutura frunzele. de pe . fragul. • Valea Ialomitei . podbalul. in valea superioara a Ialomitei.  1.in forma de "U" . ulmul de munte. padurile din zona Sinaiei au un aspect deosebit: primavara. verde-intens. feriga. sovarful. Pajistile si tufisurile alpine acopera cele mai mari inaltimi ale muntilor. Tot aici mai apar jneapanul si arinul de munte. zburatoarea De la un anotimp la altul. la care se mai adauga laricea. Varful Omu si Varful Scara cu panorame unice si altele. acestea din urma numai la stanca Sfanta Ana si in Poiana Caprei.deschides. Vegetatie In muntii Bucegi vegetatia este deosebit de variata. din padurea de pe Piatra Arsa. plopul tremurator. domina o culoare verde. la Piatra Arsa si pe versantii nordici ai Jepilor Mici. Larg raspandite sunt si tufarisurile de jneapan si ienupar. se intalnesc mai frecvent fagul. se intalnesc paduri de molid. iar vara. In partea superioara a etajului forestier. Sugarile si Varful cu Dor . iar la baza morenei frontale apar numeroase izvoare. In etajele montan inferior si montan mijlociu. Dintre plantele ierboase. Treptat. pelinul. toamna.

desi mai tanar. atragand prin frumusetea sa. lemnul. culmea Scara si Varful Bucsoiu. caprioara. intemeiat in anul 1922 si care functioneaza pe langa Facultatea de Biologie a Universitatii din Bucuresti. cucul. O alta raritate in cuprinsul masivului este salba moale . este una dintre cele mai cunoscute din tara. Acestora li se adauga veverita. cocosul de munte. Ana de deasupra Sinaiei au favorizat mentinerea unor elemente rare ca liliacul. drumul spre cascada Urlatoare. cu vanturi puternice. Ana. cinteza. capra neagra. In apele cristaline din zona. pastravul isi are un mediu prielnic de viata. in apropiere de stancile Sf.  1. rasul. Crestele si varfurile din etajul alpin superior au o vegetatie adaptata la temperaturi scazute (sub 00). gaina salbatica sau gainusa. care se afla numai in cuprinsul acestei rezervatii. Prin varietatea vegetatiei zona Bucegi devine foarte prielnica pentru trasee montane si excursii prin natura.partea dreapta a Ialomitei. cotofana. vulpea. Fauna Bucegiilor.5. ursul. privighetoarea. unul dintre cele mai frumoase arborete pure de brad din Bucegi. pupaza. De asemenea.2. codobatura. iedera alba prezentata o altitudine exceptionala a unor specii lemnoase proprii regiunilor inferioare: prunul. pe crestele Coltilor Obarsiei. care produc uscaciune. cum se observa pe Varful Omu. vulturul plesuv. Fauna Dintre animalele salbatice refugiate in locuri ferite din imprejurimile Bucegilor se pot aminti cateva de interes cinegetic: cerbul. iepurele si diferiti soareci de padure.1. in primul rand datorita studiilor efectuate aici in cadrul Stationarului Zoologic Sinaia. alunul. Morarului. mistretul. gaita. ciuful de padure. Pentru o mai buna documentare si pentru a facilita accesul specialistilor in mediul de viata . stancile Sf. Covorul vegetal este discontinuu. Datorita pozitiei lor adapostite si calcarelor titonice. padurea Jepii Mari si pe valea Urlatoarea Mica din Jepii Mici. fiind asociate cu afinul si merisorul. se gaseste deasupra localitatii Poiana Tapului. Dintre pasari pot fi mentionate: mierla. plantele sunt foarte scunde si formeaza pe sol pernite sau sunt cu frunzele lipite de sol. ciocanitoarea. lupul.

Rezervatia Zanoaga (150 ha) cuprinde versantii sudic si estic ai munte bunlui Zanoaga si versantul drept al cheilor Zanoaga Mare. mistretul. Se observã deasemenea varietatea faunei care constituie si ea un punct de atractie foarte mare in rândul turistilor. ocrotite arboretul de molid din munte Zanoaga. Rezervatia Babele are. astazi datorita vanatului intensiv. cerbul. sustinand necesitatea protejarii si ocrotirii acestui complex de forme. exemplarele de Pinus cembra si buruienisurile din cheile Zanoagei. de asemenea. lupul si altele. Babele. .1. rasul. anul 1927 apare Cabana Naturalistilor de pe Jepi. fondata de Societatea Naturalistilor din Romania. se dezvolta o vegetatie termofila. fiind un element favorabil pentru drumetii.6. Pe brane si pe grohotisurile calcaroase. Mai sunt. turismului necontrolat si prin patrunderea in masiv a mijloacelor de transport. cu unele elemente rare pentru tara noastra. unde se pot intalni. Daca odinioara prin muntii si pãdurile din zona se intâlneau: ursul. de la Sinaia pana in Strunga. asociatii si peisaje. pe langa formele de eroziune diferentiala: ca Ciupercile. acestea au cam disparut. Cea mai mare zona declaratã rezervatie din Bucegi ocupa o suprafata de 4400 ha si se intinde pe abruptul exterior al masivului.  1. Sfinxul: si o serie de asociatii alpine cu argintica. specii rare. au reflectat bogatia de specii si familii reprezentate. iarba rosie. cu un totpoclimat specific. capra neagra. de asemenea. ochiul gainii. Rezervatiile naturale Toate studiile efectuate in zona masivului Bucegi.al animalelor din Bucegi.2.

Limita inferioara a Rezervatiei (pe versantul prahovean al Bucegilor) se situeaza la 1000 . firuta. situata la 2500 m altitudine.2. specii de clopotei si garofite munte_bun etc. reprezinta una din splendorile Romaniei. tufarisuri de jneapan. iubitori ai frumusetilor naturii. se afla faneata alpina Poiana Crucii. Rezervatia Pestera are o suprafata de 225 ha si include zona forestiera de pe muntii Cocora si Batrana. iedera alba. acoperite de un imens covor de narcise (400 ha). Rezervatia Botanica Varful Omu . papucul doamnei. In afara de acestea mai sunt si alte plante ocrotite de lege printre care remarcam: tisa. Dintre animale sunt ocrotite de lege capra neagra. Poa contracta. cuprinzand cunoscutele abrupturi ale Caraimanului. ce atrage numerosi turisti. vulturul plesuv sur. Pestera Ialomitei.Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului-rezervatie floristica în Depresiunea Fagarasului (langa comuna sercaia).Potential turistic antropic . si specii de paius de munte_bun. cat si molidisuri.2. specifice acestei parti a Bucegilor. palcuri de larice si zambru. cu o specie endemica pentru Carpatii Meridionali. Parcul National Bucegi este cea mai extinsa si cea mai importanta rezervatie se gaseste in spatiul Muntilor Bucegi si dateaza din anul 1935 si are o suprafata de aproximativ 6680 ha. floarea de colt. la 1590 m altitudine. care înfloresc la sfarsitul lui mai. nordici si vestici ai masivului muntos. de la Sinaia si Saua Strunga. sangele voinicului de pe pantele muntilor Blana si Laptici. unde se intalnesc specii ca Paisul rosu si Ghintura galbena. Valea Horoabei. Chiar langa Cabana Pestera. cuprinde o serie de asociatii de tundra alpina.1100 m altitudine. rosii si pitice etc. cocosul de  1. se infatiseaza ca o potcoava uriasa si se intinde de-a lungul versantilor estici. Cheile Pesterii si Ursilor. ghintura galbena de pe valea Horoabei. iar cea superioara la 2505 m in Varful Omul. Jepilor si Costilei. rasul. Aici sunt ocrotite atat formele caracteristice. mierluta.

dar in anul 1961. cand cu sprijinul Fabricii de Ciment Fieni-Dambovita. grota "La Lacuri"-12 metri. Se ofera cazare in arhondaricul manastirii. Este situata in centrul orasului Azuga. aflata intr-o ramificatie a pesterii. • Manastirea Pestera lalomitei este situatã în valea Ialomitei . schitul arde din nou. urmata de "Grota Sfanta Maria". cladirile au fost refacute integral. si altarul unde este instalata o cruce. la circa 10 kilometri de izvoarele raului lalomita. In anul 1940. si masa la solicitarea doritorilor. Unul dintre cele doua tronuri poarta blazonul regal si emblema "Nihil sine Deo" ("Nimic fara Dumnezeu"). Amintirea construirii schitului se pastreaza pe o pisanie scrisa pe peretele sudic al grotei. schitul a ars complet. Realizarea acestuia a durat trei ani (1897 . Executia lucrarilor a fost finalizata in anul 1996. Iconostasul. nerefacandu-se pana in anul 1993. Chiar in fata bisericii se afla Monumentul Eroilor Romani din Razboiul de Independenta 1877-1878. la o inaltime de 15 metri.1883 in stil german renascentist. unde se pot vedea si acum scheletele de Ursus Spaeleus. Pestera lalomitei este localizata la 1660 de metri altitudine. cu elemente gotice. In anul 1818. apartinând reginei Elisabeta.1927). • Mânãstiri Manastirea Sinaia. "Grota Ursilor"-76 de metri. iar schitul arde din nou. de 115 metri. adapostind cativa calugari batrani. se intalneste grota cunoscuta sub numele de "Grota lui Mihnea Voda cel Rau". iar diferenta de nivel intre altar si pestera. Nifon Arhimandritul.se spune ca a fost intemeiata de Mihnea Voda cel Rau.75 de metri. • Biserica Sfanta Treime aflatã în statiunea Azuga.D. grota "Fundul Pesterii" . . pana la altar. construit intre 1875 . apoi "Grota lui Decebal" de 40 de metri unde se presupune ca s-ar fi ascuns Decebal. Acesta este brodat în matase si fir de aur pe o tesatura de bumbac. Prin grija lui Carol I. poarta initialele E. este de 60 de metri. grota .1900). in prima jumatate a secolului al XVI-lea. La intrare. mai aproape de gura pesterii cu 10 metri. in Muntele Batrana. "Galeria Apelor" . iar un an mai tarziu s-a ridicat un schit nou.60 de metri. de data asta definitiv. ridicata in anii 1902- 1903 a fost sfintita de Episcopul Nifon Ploiesteanul. Mobilierul bisericii a fost sculptat din lemn de paltin si stejar de Constantin Babic si elevii sai de la Scoala de Arte si Meserii din Bucuresti. sculptate în lemn. pe 20 aprilie izbucneste un incendiu la gura pesterii. de 400 de metri. Castelul Peles. iar celalalt. mobilele naosului si tronurile sunt aurite. fiind refacut intre anii 1940 .35 de metri. Cele doua icoane rusesti "Sfântul Serghei" si "Sfântul Nicolae" reprezinta darul tarului Nicolae al II-lea al Rusiei oferit în 1903 staretului din vremea aceea. biserica mare a mânastirii Sinaia a devenit primul lacas de cult electrificat din România. la gura pesterii. fiul lui Ferdinand întregitorul (1914 . biserica a fost deservita de calugarii de la schitul Predeal. cu ocazia botezului printului Nicolae. Întemeiatã intre 1690 - 1695 de Spatarul Mihail Cantacuzino. ca un schit de lemn. este situata în statiunea Sinaia. luna iunie. Initial. avand o lungime totala a grotei principale.1942. Una dintre piesele remarcabile ale mânastirii este epitaful executat de Ana Roth."La raspantie".

. dar exista si incaperi in diverse alte stiluri. situata in poiana Palanca. intr-un spatiu decorat in stilul neorenasterii germane. accesibila de pe drumul care duce la hotelul Silva intr-un cadru peisagistic Castele si palate: • Castelul Cantacuzino este situat în statiunea Busteni. aflata in actualul Palat de Comert din Lubeck. La bogatia sculpturala a lambriurilor se adauga basoreliefuri si statuete din alabastru reprezentand subiecte mitologice. din secolele XIV-XVII. Salile de arme au fost amenajate intre anii 1903-1906. rococo-ului. cea mai somptuoasa sala de receptie a castelului. Amplasat în statiunea Sinaia. Construit in a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Salile cuprind o bogata colectie de arme. Un ghid in engleza este disponibil la cerere. cascade si fantani arteziene. stilului hispano-maur. Holul de onoare. engleze. acesta este unul din cele mai bine conservate palate regale din Europa. Peretii sunt decorati la partea inferioara cu lambriuri din lemn de stejar. creind un ansamblu bavarian in muntii din Romania.• deosebit. toate situate in parcul al carui proprietar a fost printul Gheorghe Cantacuzino ziz " Nababu . si o serie de grote. Carol I. iar plafonul cu casetoane purtand steme si devize in limba latina. decoratia salii fiind inspirata de una dintre cele mai reprezentative incaperi de locuit ale Renasterii germane si anume camera "Fredenhagen". Ca si la exterior. turcesc etc. pe locul unei foste curti interioare. Manastirea Caraiman din Busteni . barocului german. si in interior se intalnesc elemente ale neorenasterii germane. peste 4000 de piese europene si orientale. reluari ale renasterii italiene. este amenajat de Karel Liman in anul 1911. biblice si istorice. Palatul este bogat ornamentat atat in interior cat si in exterior cu complicate sculpturi in lemn si picturi reprezentand scene din operele lui Wagner. • Palatul Peles. În anul 1911 a fost cladit Castelul. Peretii salii sunt lambrisati in lemn de nuc intarsiat cu esente nobile si exotice pana la nivelul balcoanelor etajului 1. El a servit ca resedinta de vara pentru primul rege Hohenzollern al Romaniei. cladirea este incercarea regelui de a imita stilul din tara lui natala. El se inalta pe trei niveluri in centrul corpului principal al Castelului.

se numeste si "Marele Salon". Sala maura a fost proiectata de arhitectul francez Charles Lecompte du Nouy. intarsia si marchetaria sunt de o bogatie impresionanta. Piesele sunt decorate cu basoreliefuri reprezentand scene din viata taranilor bretoni. completandu-l. Usile din bronz turnat.Sala de consilii. Ea imprumuta in decoratie elemente de stil hispano-maur. Sculptura. decorate cu personaje feminine si motivele florale au fost realizate in atelierele Luigi Magni din Roma. Sufrageria de la etajul 1 cuprinde un mobilier rustic breton din secolul al XVIIIlea. decorat cu piese ale atelierelor Heynmann din Hamburg in stilul neorenasterii germane. Apartamentul imperial se impune prin fast si solemnitate. in vederea unei vizite pe care imparatul Austro-Ungariei. costume si obiceiuri ale acestora. Sala florentina. reprezinta steme ale cantoanelor. . piese elvetiene din secolul al XVIIlea. Spatiul este amenajat in anul 1906. Cabinetul de lucru. Franz Josef. Spatiul este decorat in stilul neorenasterii italiene cu numeroase elemente de renastere florentina. Se remarca un impunator birou si un pupitru destinate audientelor oficiale. pe dulapul-dressoir si pe masa sunt expuse piese de argint. a fost finalizat in anul 1883. prima sala de receptie a castelului. Dormitorul pentru oaspetii princiari este mobilat cu o garnitura in stil rococo realizata la Viena de ebenistul Bernhard Ludwig. amenajata in 1914. urma sa o faca in Romania cu prilejul jubileului de 40 de ani de domnie a regelui Carol 1. Candelabrul din cristal de Boemia si statuetele din portelan de Meissen dau stralucire spatiului. Dupã cum se observã Castelul Peles reprezintã un element de atractie turisticã foarte mare atragând prin marimea sa si cu câtã elegantã este construit. Vitraliile. Sufrageria. in stilul neorenasterii germane. aminteste una din salile Primariei din Lucerna-Elvetia. plafonul si peretii fiind impodobiti cu arabescuri din stuc policromat si aurit.

Ferdinand. Nu la fel de mare ca Palatul Peles.1932).Cazare Busteni .Orga Mare . . privitorului i se ofera o imagine feerica si Dumnezeiasca. construit intre anii 1926-1927. autor Oscar Han (1935) . Noaptea cand este senin si becurile sunt aprinse.Schi partii de ski Busteni Cel mai mare si valoros monument al statiunii. este Crucea Eroilor Neamului cazuti pe campurile de lupta pentru reantregirea neamului. Bustul generalului Traian Mosoiu (1862 . Este construit in stil spaniol si a fost ridicat din dorinta dictatorului de a se plasa deasupra familiei regale. Un ghid in engleza este de asemenea disponibil. dar este interesant sal privesti si sa urci apoi pe o carare de munte ce pleaca chiar de aici (a fost creata ca un drum particular pentru Ceausescu). prin grija Majestatii Sale Regina Maria si amplasata pe Saua Muntelui Caraiman. unic in tara. prin aparitia unei cruci imense inconjurata de numeroase stele de pe bolta cereasca.• Pelisor este situat chiar langa Palatul Peles. asezata pe un soclu din beton armat. • Monumente de arta Crucea Eroilor Neamului . la cota 2291 m. Pelisor ofera mai mult comfort. Dincolo de Pelisor se afla un alt palat construit mai tarziu de dictatorul Ceausescu. In Masivul Piatra Craiului se gasesc si numeroase monumente: -Monumentul Natural Coltii Chiliilor -Monumentul Natural Acul Crapaturii -Monumentul Natural Padina Inchisa . iar in interiorul acestuia se afla o incapere care a adapostit initial dinamul generator de energie electrica care alimenta cele 300 de becuri a 500 W fiecare. Crucea este executata din profile de otel. Nu este posibil sa se efectueze o vizita in acest palat. Dimensiunile monumentului sunt impresionante avand inaltimea de 48 m si latimea de 14 m.sat Bran. Acesta a fost resedinta de vara a celui de-al doilea rege din dinastia Hohenzollern.

a luat parte. i s-a amputat bratul. continuand sa participe la batalii si sa arunce grenade cu bratul sanatos.Zarnesti si din DN73 Bran. A luptat in jurul Brasovului si in defileul Oltului la Caineni. insasi M. Din Predeal 35 km.-Monumentul Natural Turnurile Dianei -Monumentul Natural Zaplazul -Monumentul Natural Cerdacul Stanciului -Monumentul Natural Cerdacul de sub Varful Grindu -Monumentul Natural Vladusca -Monumentul Natural Pestera Mare -Monumentul Natural Zidul lui Dumnezeu Acces: Soseaua DN 73A Predeal . a refuzat sa fie reformat. A fost ranit in lupte de mai multe ori. Internat la spitalul militar din Iasi. Transferat la o unitate in Muntii Vrancei. stapanit de un nobil sentiment patriotic.  Monumentul "Ultima Grenada" situat intre Biserica Domneasca si statia CFR. a fost ranit la bratul stang. cazut in primul razboi mondial. Statuia a fost dedicata eroului "Caporal Vasile Musat".Campulung. Caporalul Musat s-a nascut in anul 1890 in comuna Domnesti . A facut parte din batalionul 1 al regimentului 2 graniceri. Este opera sculptorului Dumitru Barlad si reprezinta pe caporal aruncand grenada in tabara dusmana cu mana dreapta ce-i mai ramasese teafara.  Institutiile si evenimentele cultural-artistice • Casa memoriala Cezar Petrescu . Regina Maria insotita de intreaga suita regala. La inaugurarea monumentului in 9 sept.Arges. a fost ridicat in anul 1928 prin grija patronului fabricii de hartie Otto Schiel. Cu toate acestea. a refuzat sa plece in spatele frontului. A murit eroic in luptele de la Oituz.S. dar. 1928. care avea sarcina pazirii granitei in sectorul muntelui Susai de la Predeal si Valea Prahovei.

. Casa de Cultura din Busteni In trecut aici a existat Scoala Germana. La ora actuala. si a primului roman. Cezar Petrescu. Situata in orasul Busteni. Aici se intâlnesc multe unitãti de cazare in care sunt incluse în cele mai multe si cele de alimentatie. Cladirea asezamantului de referinta pentru orasul Busteni este construita in stil romanesc.Casa este o sectie a muzeului judetean de istorie si arheologie. "Intunecare". si are trei nivele. cat si de Societatea Scriitorilor Romani. oras indragit de scriitor. a scris aici o mare parte a lucrarilor sale. dupa publicarea in anul 1922 a primului sau volum "Scrisorile unui razes". pentru tot restul vietii. eternizata intr-o ampla fresca a epocii. acest lacas de cultura infiintandu-se la 17 decembrie 1967. prin aparitia a doua volume de nuvele. consacrat scriitor. acesta stabilindu-se aici in anul 1937. 656b14g Capitolul II Echipamentul turistic al Muntiilor Bucegi Echipamentul turistic este foarte dezvoltat în aceastã zona datorita potentialului turistic foarte ridicat. iar in anul 1928.premiat atat de Academia Romana. o opera cu circa 80 de personaje. din care se viziteaza numai parterul si etajul I. adapostind biblioteca oraseneasca si un centru UNESCO. construita in 1889 la initiativa Familiei Regale. reprezinta locul unor diverse manifestari culturale.

• • HOTEL SILVA** este situat la doi pasi de la punctul de plecare al telecabinei Busteni-Busteni. cu virfuri dintre cele mai impresionante. Din virful cel mai inalt .aflat in nordul masivului.2.Omul. indesat si impunator ce domina Bustenii. apoi urmeaza spre sud Morarul. |naintea tuturor masivelor muntoase din Rominia . Urmeaza semeta Costila si apoi Caraimanul. cladit in cea mai mare parte la poalele lui. . Hotelul dispune de incalzire centrala si apa calda permanent. La est localitatea este strajuita de muntele Zamora ( 1826 ) caracterizat printr-o panta lina. Piciorul Morarului se termina prin Muchia Lunga tocmai la DN1 (tunel). cu acele ciudate stinci cunoscute sub numele de " Coltii Morarului ". catre cota 2200m. privirea cuprinde mai intii creasta Bucsoiului ce duce la Virful Omul. de la cele mai usoare pana la cele de extrema dificultate. 2507 m . Reteaua unitãtilor de cazare Reteaua unitãtilor de cazare în Muntii Bucegi este foarte mare.diversificatã pe categori de confort si sunt împartite pe statiuni. • HOTEL MAXIMILIAN**Situat la intrarea dinspre Sinaia in Poiana Tapului pe DN1. Busteni Din punct de vedere turistic orasul Busteni are o pozitie dintre cele mai incintatoare. se desprind radiar culmile ce alcatuiesc Bucegii: culmea principala. • CASA LUCHIANCU ** este situata la intrarea in cartierul Zamora. Platoul Bucegi si Monumentul Eroilor-Crucea. fiind asezat chiar la poalele muntilor Bucegi. ce are o inaltime de 49 m). centrul statiunii. oferind o priveliste reconfortanta asupra Masivului Bucegi in cartierul Poiana Tapului.La parter se afla restaurantul . Bucegii ofera turistilor si alpinistilor cele mai multe si mai variate trasee de stinca . la 200 m de la DN1.Dotarile sunt noi . din care se vede hotelul de pe aceasta inaltime. • HOTEL ALEXANDROS *** Amplasat intr-un cadru natural deosebit. este considerat de catre multi un " Sestogradcity " unde isi dau intilnire marea masa a celor indragostiti de vaile si brinele pline de farmec ale muntil Incepind dinspre miazanoapte. Excursiile montane se pot efectua pe trasee marcate (cascada Urlatoarea. Busteni. culmile nordice si culmea Strunga. Tratamentele de recuperare sunt aferente pentru: anemii.Capacitate cazare este de 42 persoane in 21 camere duble Hotelul este construit in anul 2004 si ofera conditii bune de cazare in camere cu grup sanitar propriu si tv color.or. astenii nervoase si surmenaj psihic si intelectual. HOTEL MARGARITAR ** Asezat pe cursul raului Prahova. intr-un deosebit decor montan. apoi Piatra Arsa si se termina cu Furnica si Cota 1400. Spre sud lanitul Bucegilor se continua mai intii cu Jepii Mici cu Claia Mare.1. urmeaza Jepii Mari. avand o pozitie privelegiata in centrul statiunii Busteni. • HOTEL MARY *** situat in apropiere de Hotel Alexandros.

. Atmosfera prietenoasa si primitoare intampina oaspetii acestei pensiuni . pe soseaua nationala. Camerele sunt in lambriuri de lemn stil cabana de munte si sunt mobilate in stil rustic cu note romantice. dupa intersectia cu drumul ce trece pe sub calea ferata catre Zamora si inainte de fabrica de hirtie (inaintea pasarelei care traverseaza soseaua).linistita. PENSIUNEA CAPRA NEAGRA**Situata in Busteni pe Strada Valea Alba in apropiere de Caminul Alpin. • PENSIUNEA MONOVER* din Busteni este situata intr-o zona foarte pitoreasca. sau pina in drumul care merge la hotel Silva si telecabina Busteni. orientale. pe partea dreapta a soselei. • PENSIUNEA MONTEROSE ** Localizata in Busteni langa Hotel Alexandros.in apropiere de benzinaria Lukoil. langa Castelul Cantacuzino. in Strada Prundului. • locuri. linistea si aerul proaspat al padurii cu calitatea confortului oferit. de vile. in apropierea Cabanei Caminul Alpin. • PENSIUNEA CRISTINA **Pensiunea se afla la poalele muntilor Caraiman si Costila inconjurata de padure . VILA CATALINA ** Vila este situata in Busteni pe o straduta micurta si linistita in apropiere de biserica din centrul localitatii. pe malul raului Prahova. CETATEA CARAIMAN **Situata in Busteni pe strada Prundului • linistita. imbinand peisajul pitoresc. puteti admira Crucea de pe Caraiman din pat. in apropierea unei ferme.Total locuri: 14-19 • VILA SERBAN Este situata in Busteni. branza). Privelistea este cu adevarat minunata. • • • PENSIUNEA TOMA ** este situata in cartierul de langa gara pe o strada PENSIUNEA LIZIERA ** situata la 200 m de partia de schi Kalinderu si 500 m de gara. Libertatii . Vila va ofera un minunat cadru natural. de unde se pot procura produse proaspete (oua. la iesirea din Poiana Tapului spre Sinaia (2 KM ) . • • CASA LILIANA ** • foarte linistita. mergind de la Bucuresti spre Brasov.intr-o zona linistita. VILA CAMELIA*** Situata in Busteni in cartierul Zamora .• lapte. • PENSIUNEA PARANG***situata in Busteni in zona Zamora intr-o zona PENSIUNEA TRANZIT ***Este situata pe DN 1 .

Brasov (km 136). Prahova) intre statiunea internationalã Sinaia (la 12 km) si statiunea de ski Predeal (aflatã la 6km).• PENSIUNEA CONFORT *** situata BUSTENI. oras in centrul Romaniei (in judetul Prahova). localitatea fiind situata pe cea mai circulata vale transcarpatica a Romaniei.110 m. Gara . Pensiunea ofera un confort mediu clasificat l a1 stea . 300 m de la gara la bulevardul principal.Azuga Sunt 38 este la km piciorul pana muntilor la Bucegi (Carpati si Transylavanian 147 km Alps). teleschi si masini pentru amenajarea partiilor de schi.coborare.(400m). la poalele Muntilor Bucegi (Carpatii Meridionali). • PENSIUNEA BELVEDERE*** Este situata in Busteni. pana altitudinea la 1. situat pe raul Prahova. Noua partie se numeste Cazacu si are instalatie pe cablu si masini de intretinere a zapezii. Predeal Predeal. Cazacu 1753 m. Poiana-Brasov Bucuresti. Sinaia 12 km. Vila ofera un confort de 3 stele in cele 6 dormitoare si un apartament. populatie 15730 locuitori (la 1 iulie 1991). Clabucetul Azugii 1586 m ) iar in sud si est pe muntii Baiului sau Gabrovei care in Azuga ating altitudini de peste 1700 m ( Vf. • PENSIUNEA CASA AZUGEANA**Se afla in Azuga in apropiere de partia de schi. respectiv pe DN1/E60 si magistrala feroviara dubla electrificata Bucuresti Brasov la circa 135 km de aeroportul Otopeni si 36 km de Brasov. teritoriul sau grefandu-se in nord si vest pe muntii scunzi ai Clabucetului Predealului ( alt. Valea Prahovei. Busteni 4 km.max. la 62 de km spre NV de Ploiesti (resedinta judetului Prahova) si la 121 de km de Bucuresti.si partia de schi-fond ) dotate cu telescaun. Acest hotele oferã camere cu baie propie si comunã. Azuga Orasul-statiune Azuga este situat pe Valea Prahovei (jud. Pozitia si accesibilitatea sunt avantaje pentru Azuga. Este o asezare tipic de munte. Aici va puteti bucura de cele doua partii de schi ( partia de schi alpin .Azuga se poate mandri cu alta partie cu teleferic pe langa partia olimpica de la Sorica. Vf. a fost amenajat si dat in exploatare un perimetru schiabil. • PENSIUNEA TURIST* In Busteni pe drumul ce duce la Cabana Gura Diham. Stevia 1901m).In partea de sud-est a orasului Azuga pe pantele nordice ale plaiului Sorica. si posibilitatea luarii mesei la restaurantul hotelului. Azuga nu dispune de o retea a unitãtilor de cazare asa dezvoltatã dar are foarte mult posibilitãti de practicare a turismului. • VILA SERANA : se afla in Azuga la 300 m de la partia Sorica. Fata de localitatile invecinate distantele sunt reduse : Predeal 6 km. Cel mai important hotel este: • Hotel Azuga 2 ** : este situat pe DN1(E60)Bucuresti . la o altitudine ce variaaza intre 798 si 971 m.

oferind chiar apartamente si garsoniere dotate cu TV cablu telefon si bucãtãrie utilatã complet. Monumentul Eroilor (1916). Aici se organizeaza serbari. Hotelurile din aceastã zonã sunt reinoite. Monumentul poetului Mihai Saulescu (1930). 1820). atmosfera deconectanta. teleschi. Susai. babyskilift) fiind un centru de practicare a sporturilor de iarna deosebit de apreciat (grosimea medie a stratului de zapada depaseste 40 cm în februarie). Postavaru. beneficiaza de o pozitie exceptionala ce deschide privirilor o splendida panorama spre Vaile Timisului si Prahovei. la 9 km de Predeal). Obiectivele turistice aflate in oras: Manastirea Predeal (1774. Confortul modern. Paraul Rece-statiune climaterica (la 960 m altitudine. Caile de acces sunt: feroviare-gara Predeal pe linia BucurestiBrasov.100 m altitudine asezare urbana la cea mai mare înaltime din Romania. DN 73A Rasnov-Predeal 24 km. carnavaluri. Garbova. Excursiile montane se pot realiza pe trasee marcate (Cabana Trei Brazi. la 25 km sud de Brasov). diverse alte manifestari de amploare. (la 1. numeroasele posibilitati de agrement îi confera valentele unei statiuni ce se ridica la standardele internationale. Are avantajul de a dispune de excelente partii de schi (cu diferite grade de dificultate) precum si de transport pe cablu (telescaune. cascada Tamina). Timisul de Sus-statiune climaterica (la 820 m altitudine. DN 71 de la Targoviste sau de la Sinaia. spre peisajul muntilor împaduriti din jurul sau (Bucegi. la 5 km de Predeal si la 19 km de Brasov). Diham. Piatra Mare).Predeal-statiune de odihna de mare atractie. Timis. rutiere-DN 1 / E 15 de la Bucuresti sau de la Brasov. Este si un important punct de plecare în excursii pe muntii din jur care sunt usor accesibili. calea ferata Bucuresti-Oradea 141 km. mijloacele optime de cazare. statiunea Paraul Rece. Drumuri de acces : DN 1 Bucuresti-Oradea km 147 km. • Hotel Hera 3*** se afla in Predeal pe drumul spre Cabana Trei Brazi • Hotel Rozmarin 3*** .

Aceste hoteluri pun la dispozitia turistilor urmãtoarele servici: -sala de jocuri pentru copii cu supraveghetoare . • Vila Maria Vilele si Pensiunile sunt situate în zone pitoresti ele oferã turistilor cam aceasi servici printre care : baie proprie cu cabina de dus. • Hotel Carmen Ana 3 stele Amplasat in centrul statiunii Predeal. • Pensiunea Florilor este situata la cateva minute de partiile de ski (aproximativ 1 km) si foarte aproape. :Vile si pensiuni: • Pensiunile Casa Ana 2** sunt situate in Predeal. amplasata la 3 minute fata de partiile de schi Clabucet. la 10 minute de centrul orasului • Vila Dalin: Vila aflata in zona centrala (in spatele pieteti din Predeal). balcon. Hotelul este dotat cu piscine cu aparat de contracurent si 2 saune. • Vila Select • Vile Sunset Situate in Predeal. caldura si apa caldã . frigobar. pe DN1.• Hotelul Belvedere 3** este amplasat in Predeal. foarte apropae de partie (300m). una asigurand un confort de 3 stele. amplasata in centrul orasului Predeal. in aceeasi camera cu parintii (fara pat suplimentar) -unele hoteluri oferã apartamente si garsoniere : sunt dotate cu TV cablu. statiunea cu cea mai mare altitudine din Romania. În zona sunt prezente si unitãti de cazare mai mici situate în zone mai retrase si linistite având o capacitate de cazare foarte redusã. in doua locatii.free shuttle pentru partia de schi . telefon. telefon si bucatarie utilatã complet. in vecinatatea garii.copiii sub 12 ani. la 1110 m pe varful Cioplea. iar cealalta pensiune de 2 stele. TV color + cablu.proiectie de filme .acces gratuit la fitness (fara banda) .

cu numeroase izvoare cu ape minerale sufuroase. colecistita cronica.Foisor (1830 . in toate anotimpurile anului. bicarbonate. cu magneziu. sechele dupa operatii pe ficat). cu un aer curat. fara praf si alti agenti alergici. cu oligominerale. de acces: se DN 1 Bucuresti-Oradea pe km 123. renale).67 mm coloana de mercur. calcice.Expozitie de portelanuri. a tulburarilor hepatobiliare (dischinezie biliara. Monumentul Eroilor (1979). calea Babele ferata Bucuresti-Oradea Pestera 121 km. Tratamente balneare se pot face in tot cursul anului la hotel Paltinis (dotat cu echpamante terapeutice moderne utilizand izvoare naturale indicate pentru tratamentul afectiunilor Obiective turistice: manastirea Sinaia (1695) . furnizeaza conditii excelente de tratament a neuroasteniei. . cu veri racoroase (media lunii iulie este de 14-16°C) si cu ierni nu foarte friguroase pentru o statiune montana (media lunii ianuarie este de -3. cabana Hotelurile din zona Sinaia sunt clasificate pe stele. cu o atmosfera puternic iionizata.Pelisor . complexul muzeal Peles .1980). respiratorii (nevroze respiratorii) si alte tulburari. a tulburarilor aparatului digestiv (in gastritele cronice hipoacide). Hotelul Palace asigura tot confortul necesar pentru odihna. Temperatura medie anuala este in jur de 6. bogat in ozon si radiatii ultraviolete. statiunea Sinaia. dupa tratament endocrinologic). DN 74 Bucuresti-Targoviste-Sinaia (cabana si Piatra 145 km.5°C iar media precipitatiilor 800-1000 mm anual. Bucurandu-se de excelenti factori de cura (tonic-stimulanti). Stratul de zapada cazut iarna persista de la sfasitul lui septembrie pana la sfarsitul lui martie. numita si "Perla Carpatilor".5°C). endocrine (hipertiroidism benign si boala lui Basedow. amintim cele mai renumite : • Hotel Palace 4****-cu o amplasare privilegiata in Parcul orasului Sinaia. pentru oameni de toate varstele. Are un climat subalpin.Sinaia Sinaia este una din cele mai importante statiuni de odihna din tara. recreere. dar si pentru odihna si recuperare a potentialului de munca Cai Excursii gastrice Cumpatul. clima caracterizata de o presiune atmosferica scazuta . montane efectueaza trasee marcate Arsa Padina). refacere si afaceri  Restaurant Palace • Hotel Anda 4****-localizata la aproximativ 120 Km Nord Vest spre Bucuresti. furnizand cele mai bune conditii de petreecere a timpului liber dar si de tratament.

parcare. rent-a-car. fiind amplasat pe DN 1.coafura. Era si este cautat in primul rand pentru ca se afla asezat intr-o zona deosebit de pitoreasca strajuita de culmile muntilor Carpati.Are o frumoasa panorama asupra statiunii si muntilor inconjuratori •  • HOTEL FURNICA** Situat langa Castelul Peles.  Restaurant INTERNATIONAL Hotelurile cu 4 stele ofera utilitatile si facilitatile precum: minibar. chiar in centrul orasului Sinaia. telefon si frigider. . • HOTEL ECONOMAT *** Situat langa Castelul Peles. dus flexibil.• Hotel International (4****)Datorita pozitiei sale geografice. Restaurant Furnica HOTEL TANTI ** Situat in centrul Statiunii Sinaia vis a vis de Hotel Palace. • HOTEL CARAIMAN** este al treilea hotel construit in Sinaia. bar de zi. uscator de par. la 120 km de Bucuresti si la 45 km de Brasov. legaturi telefonice internationale directe. conectare la Internet prin dial-up. baie cu cada. pastrarea obiectelor de valoare. cunoscuta si sub numele de "Perla Carpatilor". sali de conferinte. instalatie de aer conditionat. acces internet. room-service. discoteaca. TV color. schimb valutar. frizerie.curatatorie. terase de vara. • HOTEL PALTINIS** se gaseste in statiunea Sinaia. Hotelurile de 3 stele oferã turistilor cam aceasi facilitãti desi la o calitate mai redusã decât a celor de 4 stele toate camerele sunt dotate cu grup sanitar propriu. televiziune prin cablu. situat chiar in parcul central din Sinaia Facilitati si servici Complexul Caraiman. orasul Sinaia a fost vizitat inca de la inceputul secolului al nouasprezecelea de catre iubitorii de turism din Romania si din alte tari. spalatorie.  Restaurant Economat • Hotel Marami (3***) • Hotel Roberto 3 *** este situate într-o zona linistitã pe traseul telecabinei. minibar. birou de informatii.

internet) Pe lângã unitãtile de cazare hoteliere existã si vile.Hotelurile cu 2 stele sunt unitati de cazare cu o calitate mai redusã si preferat de turisti cu venituri medi.calcatorie. se traverseaza riul. (Calea Moroeni) in dreapta de pe DN 1. Hotelul dispune de parcare proprie pentru circa 100 autoturisme. Cele de 4 stele prezintã mai multe service de calitate si speciala de exemplu hotelul Anda ofera baby sitter la cerere. Vilele din Sinaia au ambiantã primitoare pentru turitisti ele find dotate cu facilitãti sadisfacatoare având în vedere raportul dintre calitate si pret. salon de coafura si cosmetica. grup sanitar propriu. spalatorie . tv. la aproximativ 5 minute de mers pe jos de la telecabina si la aproximativ 10 minute de Gara Sinaia.. precum si cele proprii au pardoseala din gresie. • Vila Paltinul Complexul este situat in Sinaia. Holul de la intrare. pensiuni cu o atmosfera mai pitoreascã unele fiind specifice zonei serviind preparate de rigoare. Cele doua vile sunt situate in spatele Hotelului Paltinis.turisti preferând a se relaxa mai mult in liniste mai ales de cei de varsta a doua cu service. centrala termica proprie. cu fotolii si canapele elegante si covoare persane mari.Desi vilele si pensiunile nu au capacitate de cazare foarte mare reprezintã un interes din ce în ce mai mare . Este una din pensiunile cu un confort foarte ridicat care asigura conditii deosebite pentru un sejur sau un week-end placut chiar si pentru cei mai pretentiosi oaspeti. retrasã oferind astfel liniste si posibilitatea de relaxare. Toate aceste hoteluri ofera facilitãtii clientiilor sãi precum grup sanitar in camera in special in hotelurile de 3 si 4 stele de asemenea televizor in camerã avãnd disponibil propiu serviciu de alimentatie.Unele din ele având o amplasare mai intimã. circa 1200 m de centrul statiunii. linistit. inconjurata in liniste de o gradina cu copaci seculari.flipchart. . • • • VILA MARALD*** se afla In Statiunea Sinaia pe drumul spre cota 1400. • Vila Tudor este situata in cartierul Cumpatu din Sinaia. apa calda. Ele în in general oferã incalzire centrala. scoalã de schi. Accesul se face din soseaua de centura a localitatii Sinaia (soseaua care trece pe la gara). alcatuit numai din vile de vacanta cochete. Sinaia .Targoviste. Aceste hoteluri dispun si de sãli de conferinte dotate cu echipamentul necesar(videoproiector. Vila Sipot: Este situata in Sinaia. Vila Sorina: Vila este situata in apropierea hotelului Holiday Inn. centrala telefonica automata. frigider si tot ce este nevoie pentru prepararea si servirea mesei in conditii excelente. unde se afla si Receptia hotelului.. iar peretii sunt in faianta. in inediata apropiere a Castelului Pelisor. care este vis-a-vis de Hotel International. • Vila Camelia se gaseste in zona rezidentiala din Sinaia.Pentru clientii vilei se pune la dispozitie o bucatarie moderna dotata cu aragaz. VILA SPLENDID II afla In Sinaia aproape de iesirea din statiune spre Poiana Tapului • VILA ONIX*** se afla Sos. Accesul cu autoturismul se face prin Calea Prahovei (varianta).printer. acestea oferã în general ofera grupurile sanitare comune. transport la aeroport la cerere pastrarea obiectelor de valoare. Cartierul Cumpatu este un cartier rezidential.Constructie noua cu dotari de mare confort si cu o frumosa gradina . tv-cablu. este imbracat in lambriuri de mahon lacuit in negru brun.

la 880-940m alt. cu functionare permanenta. Reteaua unitãtilor de cazare a acestei zone nu este dezvoltatã intãlnind pesiuni urbane precum: MONA PARMA PANORAMIC MINDREANU DUMITRU 2. dispunand de aer curat. depresii. la cativa kilometri de Predeal. pentru schi. Beneficiind de un cadru natural pitoresc. debilitate.oras situat la poalele masivului Caraiman din Muntii Bucegi si la poalele Muntilor Baiu. este numita "statiunea elevilor si a studentilor". in anotimpul rece. climat montan puternic ozonat. Poiana Ţapului Localitate componenta a orasului Busteni. Este situata la o altitudine de 880 m. Paraul Rece.Reteaua unitatilor de cazare a zonei Muntilor Bucegi este foarte extinsã în special în localitãtile de importantã turisticã foarte mare. statiunea este excelenta. soare si lumina in tot timpul anului.Reteaua unitãtilor de alimentatie Majoritatea unitãtiilor de alimentatie sunt incluse în cele de cazare în hotelurile cele mai importante(vezi mai sus) Sinaia Sinaia detine cea mai extinsã retea a unitãtilor de alimentatie din Munti Bucegi. Pârâul Rece Una din cele mai vizitate statiuni din tara. pe cursul superior al Vaii Prahova. Statiune balneoclimaterica si de odihna. Aici se intalnesc: • • • Restaurant MONTANA Restaurant SELECT Restaurant SINAIA . Punct de plecare spre Cabana Poiana Stânii.2. Indicatii terapeutice: nevroze astenice. Cascada Urlatoarea. Cadru natural reconfortant. stari de astenie. cu activitate permanenta. la o altitudine de 1000 km. Statiune montana si climatica de interes general. stari de suprasolicitare psihomotorie.

concursuri sportive si alte evenimente culturale. reuni de afaceri expozitii. seri de cabanã. piscinã.evenimente moderne.  Alpinism. parade de modã. snow-boarding.Deseamnea intalnim si pizzerii precum Pizzeria BUCEGI . Pizzeria MAFLOR si alte mijloace de divertisment incluse în categoria unitãtilor de alimentatie precum baruri si discoteci: • • • • ] Bar BUCEGI Bar MONTANA Discoteca BLACK HORSE Discoteca BLUE ANGEL 2. conferinte. sãli de fitness. Raliul automobilelor de epocã. saunã. Mijloace de agrement Zona Muntilor Bucegi dispune de foarte multe mijloace de agrement precum:  Sporturile de iarnã: schi.3.  Refacerea sanãtãtii: curã balnearã. carnavaluri.  Partide de vânãtoare. sarbãtorile de Paste.  Festivalul Sinaia. Craciun si Revelion. Capitolul III 656b14g . barbacue. drumetii. mountain-bike.  Se pot organiza congrese.bob.

Selectia obiectivelelor turistice si a prestatorilor de servici V. Rezervarea servicilor I.pshihologice si comportamentale.fata de destinatii preferate forme de turism(t organizat neorganizat.geografice.Studierea pietei II.demografice. Verificarea pe teren a informatilor culese IV. fata de forme de cazare.Comercializarea unui circuit turistic în zona Muntilor Bucegi Pentru a putea comercializa într-un mod favorabil produsul turistic se parcurg urmatoarele etape: I. Studierea cererii se face si în functie de preferintele diferitelor segmente de clientela fata de forme de mifloacele de transport. Inchierea de contracte cu prestatori de servici VI. . pe cont propiu. Elaborarea propiu-zisa a programului turistic si întocmirea analizei de pret VII. Documentarea prealabila III.Studierea pietei Studierea cererii pe categorii sau pe segmente de consumatori se face dupa criteriile:economice.mixt) .

Culegerea informatiilor despre concurentii este dificilã si presupune de regula utilizarea unor informatii secundare. a ofertei concurentei cât si a continutului si tarifelor prestatiilor directe de servici turistice o reprezintã târgurile de turism. La acestea se adaugã informatiile culese în urma efectuarii unor cercetãri de marketing asupra clientiilor. Ca mijloc de promovare agentia "Dodo travel" se bazeaza pe sistemul media în special prin intermediul internetului si cel al revistelor dedicate tineretului si oamenilor de afaceri selectându-si astfel clientii. rãmân relativ putine oferte în zona Muntilor Bucegi pe timpul veri. Din aceastã cauzã s-au ale tintã clientii de varsta medie. deoarece aceastâ zona oferã multe posibilitãti de agrement si în timpul verii cererea nu devine zero se mentine la un nivel moderat. respectiv a cererii. Rezultatele aceste cercetari vor fi folosite în vederea adaptãrii permanente a ofertelor la mutatiile intervenite în structura cererii. din mass-media. cu venituri medii având ca motivatie a calãtoriei vacanta. .de munte. O foarte bunã ocazie pentru studierea pietei sub toate aspectele. cazare) astfel scazând concurenta. Deaceea Dodo Travel a decis a promova acest circuit în perioada verii deoarece multe firme se bazezã pe litoral. furnizorilor. Analizând si ofertele puse la dispozitie de concurenta se ajunge la concluzia ca preturile oferite pentru astfel de sejur sunt asemanatoare dar fiind diferite calitatea oferita si alegând un mijloc de transport mai putin confortabil. experienta personalã a unor salariati atrasi de firmele concurente.din auzite. Unele agentii nu mai dau o importanta turismului intern si nici oferirea unui sejur complet (transport. masa.Studierea ofertei concurentei agentiei "DODO TRAVEL" presupune cunoasterea categorilor carora li se adreseaza concurenta si anume turismului intern . distibuitorilor. Datoritã sezonalitãtii se poate bserva un nivel foarte ridicat al vacantelor petrecute în Muntii Bucegi pe timpul iernii dar. Identificarea principalelor segmente de clientelã dupã criterii variate s-a facãut în urma nalizei de piatã observând numãrul ridicat al cereri în special a tinerilor de a-si petrece vacantã în Muntii Bucegi.

Valea cu Brazi. Cabana Schiorii) si pensiuni turistice în satele turistice(Posada). Hotel Palace.Hotel Sinaia. Valea Dorului. a propiilor posibilitãti si pentru conceperea unor produse turistice care sa se dufentieze de cele ale II. vile ( Vila Floarea de Colt.Documentarea prealabila Se refera la culegerea de informatii cu privire la oferta turistica a zonei: Obiective turistice ê naturale • • • • Babele Sfinxul Pestera Ialomitei Cheile Ialomitei ê antropice  Castelul Peles(Pelisor)  Manastirea Sinaia (cu acces din statiunea Sinaia) Posibilitati de cazare Aceastã zonã oferã foarte multe posibilitãti de cazare precum hoteluti(din Sinaia Hotel International.Vanâtoresc.Rezultatele acestei analize sunt folosite pentru evaluarea obiectivã concurentei. 656b14g Reteaua unitatilor de alimentatie Restaurantele din aceastã zona sunt diversificate precum  Restaurante Sârbului Sinaia: Ferdinanad. Vila Onix) si cabane si hanuri(Miorita.Taverna . Piatra Arsa.

aici fiind o piata cât mai extinsa de producatori astfel aparand concurenta ajungând la un rezultat benefic pentru aceasta zona.electrica si termica sunt foarte bine dezvoltate deoarece este un oras important si recunoscut ca statiune turistica si in strainatate organizat cât mai bine. În Sinaia se poate ajunge foarte usor deorece exista aceste cai rutiere si feroviare directe. Confortul oferit de unitatiile de cazare în concordanta cu preturile oferite sunt destul de bune având in vedere localizarea si facilitatile de agrement oferite de statiunea Sinaia care ridica acest nivel.dezvoltat economic. Posibilitatile de vizitare a unor obiective cultural-istorice: .656b14g Mijloace de agrement În statiunea Sinaia se pot intâlni diverse mijloace de agrement îndragite de turisti tineri si nu numai:  Telecabina  Cazinoul din statiunea Sinaia  Pârtia de Bob  Schii Infrastructura generala si turistica În zona Sinaia exista posibilitatii de aprovizionare cu hrana si telecomucatia. Verificarea pe teren a informatilor culese Posibilitatile de acces la obiectivele turistice sunt soseaua E60 si calea ferata BrasovBucuresti (magistrala 300). III.

000 lei IV.07.07. joi-duminica 9 . joi-duminica 9 17 .07. Selectia obiectivelor turistice si a prestatorilor de servici Perioada 20.ora):. elevi/studenti 30.Bucuresti 656b14g 656b14g Pentru acest circuit am ales urmatoarele obiective turistice ce vor fi vizitate pe parcurs: .00 ITINERARIUL: Bucuresti.Vila Camelia) 35 RON lei/noapte/persoana • Servici de masa-50 RON lei /zi/persoana • Transport: Autocar 5 lei RON/km Plecarea(localitatea. Sinaia-Castelul Bran -Babele.000 lei . Tarif: adulti 100.Sinaia Sinaia -Ploiesti.Comarnic..Bucuresti Piata Victoriei 23.2006 durata 4 zile 3 nopti cazare.ora):Bucuresti Piata Victoriei 20. Numar turisti: 20 Servici asigurate: • Servici de cazare(Sinaia.Ploiesti.Sinaia.07. elevi/studenti 50.000 lei Pelisorul: Orar vizitare: luni si marti inchis . miercuri 11-17.Castelul Peles: Orar vizitare: luni si marti inchis .Pestera Ialomitei. miercuri 11-17.000 lei .2006 ora 22.data.17 .2006 ora08:00 Sosirea(localitatea.data.2006-23.Campina. Tarif: adulti 80.

nautica.specializata) .montana. alegerea localitati ce vor cuprinde intinerariul • Dus:Bucuresti-Ploiesti-Comarnic-Sinaia(122km) • Intors:Sinaia -Ploiesti -Bucuresti(122 km) • o Alte drumuri suplimentare: Sinaia -Castelul Bran-Babele-Pestera Ialamitei(150 km)  alegerea mijlocului de transport Autocarul de 20 de personae 5 lei RON/km AGENŢIA DE TURISM DODO TRAVEL PROGAM DE EXCURSIE 656b14g 656b14g 656b14g 656b14g Simbol Tipul cicuitului montan 656b14g 656b14g 656b14g (tematica.

turisti 20 ITINERARIUL: Bucuresti. Autocar 5 lei RON/km Plecarea(localitatea.data. km parcursi la întoarcere în Bucuresti: 122 km . 364 km Servici asigurate: cazare(Sinaia.ora):.07.Bucuresti Mijloc de transport.ora):Bucuresti Piata Victoriei 20.Sinaia Sinaia.Bucuresti Piata Victoriei 23. Sinaia-Castelul Bran -Babele..Sinaia.Comarnic.Campina.2006-23.00 Lungimea traseului:.07. km parcursi în timpul vizitarii obiectivelor: 120 km Sinaia-Castelul Bran-Babele si Sfinxul -Pestera Ialomitei Nr.Ploiesti.2006 ora 22.07.Vila Camelia) 35 RON lei/noapte/persoana Servici de masa-45 RON lei /zi/persoana IV.nr. Întocmirea analizei de pret Analiza de pret a)Cheltuieli cu transportul Persoane: 20 Nr.07.2006 durata 4 zile 3 nopti cazare.Perioada 20. km: 364 Nr km parcursi pânã la Sinaia: 122 Km Sinaia-Bucuresti Nr.Pestera Ialomitei.data.Ploiesti.2006 ora08:00 Sosirea(localitatea.

3/ 20= 417. Masa: 40 RON 40x 20 x 3= 2400 d) Cheltuieli de vizitare nu avem e) Cheltuieli cu ghidul: 75 RON f) Cheltuieli cu soferul: 75 RON 2. .Totalizarea cheltuielilor: 6470 + 647 + 1229.3 8346.Aplicarea comisionului 6470 X 10% = 647 4.Totalizarea cheltuielilor: 1820+ 2100+2400+75+75= 6470 3. Cazare: 35 RON 35 x 20 x 3 =2100 c).3 = 8346.3 5. Calculul TVA: 6470 X 19 % =1229.Pret/km: 5 lei RON 364 x 5 = 1820 b).315 Rotunjit: 418 RON Intagibilitatea produsului turistic face ca in multe cazuri pretul practicat sa fie considerat un « indicator » al calitatii servicilor oferite. Deaceea nivelul preturilor practicate pentru produsul turistic trebuie sa reflecte cel mai fidel calitatea produselor oferite.

1.5. 656b14g V. reprezentata legal prin articolul 76/2000. 6152. 1287. Oficul Registrului Comertului al Judetului PRAHOVA. sala de conferinta (40 locuri). judetul BUCURESTI telefon: 021/3308582 . sub nr. . reprezentata legal prin articolul 29/1996. avand numarul 6203748527. gratar . 2. telefon: 021/330 49 45. inregistrata la . Spatiile de cazare vor fi puse la dispozitia Beneficiarului de catre Prestator pentru grupurile de turisti in limita disponibilitatilor. cazarea la Vila Camelia*** precum si alte facilitati : camping in curtea pensiuni (la cerere).Pretul al acestui produs turistic include transportul din Buceresti pana in Sinaia plus traseu catre obiectivele turistice de vizitat propuse in acest sejur . cod fiscal: 678. deschis la Banca Comerciala Romana. inregistrata la Oficiul Registrului Comertului al orasului Bucuresti. 7271216131. inchirieri de materiale sportive si pentru pescuit. avand cont nr. Art. OBIECTUL CONTRACTULUI Art. cod fiscal:562. VACARESTI strada: 274 . cu sediul in BUCURESTI str. 1. sub nr. CAPITOLUL 1.ro. VILA CAMELIA cu sediul in:SINAIA strada: Spatar Mihai Cantacuzino. email: contact@dodotravel.1. denumita in continuare PRESTATOR. denumita in continuare BENEFICIAR. Obiectul contractului consta in primirea de catre prestator a clientilor si achitarea de catre agentia de turism a contravalorii serviciilor prestate. deschis la Banca:Comerciala Romana. judetul/sectorul PRAHOVA 4.Încheierea de contracte cu prestatori de servici Contract de hotelarie si restauratie PARTI CONTRACTANTE: 1. DODO TRAVEL . nr.2.

1.2 Tarifele deja confirmate de catre Prestator pentru o anumita rezervare sau serviciu turistic Beneficiarului raman neschimbate indifferent de fluctuatia pietei sau de cursurile de referinta ale valutelor Euro si USD communicate la Banca Nationala a Romaniei. 3.pectiv Prestator. 2. DURATA CONTRACTULUI Art.4. pentru aceeasi perioada de sejur. pana in data de 23 august 2006. in original sau copie. 3.Prin grup de turisti se intelege respectarea cumulative a urmatoarelor conditii: minim 30 de locuri. CAPITOLUL 2. Tarifele nu include micul dejun. TARIFE SI MODALITATI DE PLATA Art.5 Termenul de plata este de 5 zile lucratoare de la momentul primirii facturii de catre Beneficiar. 3. rezervate in baza aceleiasi comenzi. la aceasi data. 3. cu obligatia ca Prestatorul sa notifice Beneficiarului hotararea sa in timp util. res. Art. 3. . CAPITOLUL 3. Art. Art.3 Tarifele sunt exprimate in euro/zi (TVA inclus) Art. Prestatorul de servicii are dreptul sa majoreze unilateral tarifele in raport cu piata si cursurile de 656b14g 656b14g 656b14g -3- referinta ale valorilor Euro su USD communicate la Banca Nationala a Romaniei.1 Contractul este valabil din data de 20 iulie .

Confirmarea comenzilor se face de catre Prestator in termen de maximum 24 de ore de la primire. in termen de 48 de ore de la momentul confirmarii comenzii de catre Prestator. stampila emitentului. REZERVAREA SPATIILOR DE CAZARE Art. 3. .7 Serviciile suplimentare (altele decat cele comandate de Beneficiar ) vor fi achitate de catre turist direct la Receptia hotelului. rezervarea spatiilor de cazare se face cu minimum 14 zile inainte de inceperea sejurului mantionat in comanda confirmata de catre Prestator. Pentru depasirea termenului de achitare a facturilor. PENALITATI Art. felul si categoria serviciilor solicitate. pentru fiecare zi de intarziere.5 % din valoarea totala a serviciilor comandate. In cazul depasirii acestei ore Beneficiarului va mentiona in comanda " sosire tarzie" precizand ora. Pentru grupurile de turisti. Rezervatiile sunt garantate pana la orele 20. Art.3 Ziua hoteliera incepe si se termina la ora 12:00. Art. modalitatea de plata. Art. emisa de Beneficiar si confirmata tot de catre Prestator. perioada de sejur. urmand ca restul de 75% sa fie platit apoi. 4. Beneficiarul va plati un avans de 25% din valoarea serviciilor comandate. banca si numarul de cont al platitorului.6.2. Beneficiarul va achita Prestatorului 0. semnatura reprezentantului legal. 4.1. 4. data si ora sosirii.1 Rezervarea spatiilor de cazare se face pe baza unei comenzi scrise. Comenzile vor cuprinde: numele si prenumele turistilor. 3.Art.00. CAPITOLUL 4. 5. CAPITOLUL 5.

. In cazul neprezentarilor care nu au fost anuntate in termen. Prestatorul se oblige sa solutioneze operativ reclamatiile. inainte de plecare. Beneficia. Beneficiarul se oblige sa aduca la cunostinta clientiilor aceasta clauza. acesta se considera desfiintat de drept. spatiile de cazare vor ramane ocupate dupa ora 14:00. Eventualele reclamatii vor fi formulate in scris de client sau de conducatorul de grup si vor fi depuse la sediul Prestatorului in timpul sejurului. CAPITOLUL 6.2 Prezentul contract poate inceta prin acordul ambelor parti sau prin denunate de catre una din parti. 6. RASPUNDEREA CONTRACTUALA Art. 6. Art. Nu vor fi luate in considerate eventualele reclamatiile formulate dupa parasirea hotelului. CAPITOLUL 7. 7.1. Daunele provocate de turistii cauzati conform prezentului contract se vor consemna intr-o nota de constatare si vor fi recuperate direct de la acestia. Art. dupa care comanda va fi anulata implicit.rul va plati Prestatorului contravaloarea a 50% din tariful de cazare pentru spatiile astfel ocupate. 5. RECLAMATII Art. sumele incasate in avans de catre Prestator nu se vor mai restitui Beneficiarului. Dupa ora 19:00 camerele se vor achita integral. fara a mai fi necesara punerea in intarziere si fara orice alta formalitate prealabila. In cazul nerespectarii uneia sau mai multor clause din prezentul contract de catre Beneficiar.656b14g 656b14g 656b14g -4- Art.3. 5. 7. cu preaviz scris in termen de 30 de zile.2 In cazul in care. in ultima zi de sejur. Art.1. Rezilierea prezentului contract nu va mai avea nici un effect asupra obligatiilor deja scadente intre partile contractante.2.

In caz contrar. muzeul ceasului. prin act additional. 8. 7. Beneficiarul isi asuma obligatia ca turistii sa respecte regulamentele hoteliere sis a nu desfasoare activitati care contravin legilor romanesti in vigoare. 8. muzeul de arta. cate 1 pentru fiecare parte. istorice si economice:. Art. 7. Prezentul contract a fost intocmit si semnat in 2 exemplare.5. . Statuia Soldatului de la 1877. 7. Catedrala Sf. Prestatorul si Beneficiarul au obligatia de a pastra confidentialitatea clauzelor si a tarifelor prezentului contract .Art.4 Contractul se completeaza cu prevederile Legii 31/1990 si cu dispozitiile Codului Civil si Comercial precum si cu dispozitiile legilor speciale in vigoare.2. Elaborarea propiu-zisa a programului turistic Ziua I Bucuresti 60 km Ploiestiul are numeroase monumente ridicate (Statuia Libertatii. CAPITOLUL 8. VI. Prezentul contract poate fi modificat cu acordul ambelor parti. Art.Ploiestiul adaposteste numeroase muzee in care sunt pastrate dovezile unei traditii inaintate. Art. partile se vor putea adresa instantei judecatoresti.3. Litigiile intervenite intre partile contractante se vor solution ape cale amiabila. Ion). culturale. muzeul de istorie si arheologie.muzeul petrolului.3. Art. acre devine parte integranta a sa. 8. CAUZELE FINALE Art.1.

Ziua II .62 km Sinaia Statiunea Sinaia este asezata pe valea superioara a Prahovei. iar spre sus. trasee pentru velo tout terrain în timpul verii). unde s-a ridicat. in ultimii ani. cu un parcurs de 2-3 ore. sporturi de iarna. dar si a stiintei arhiectilor Johannes Schultz si Karel Liman. care asigura o plimbare agreabila prin padurile de brad. Ca statiune montana. resedinta de vara a regilor României. Amatorii de excursii se pot delecta cu trasee montane usoare. la poalele muntilor Varful cu Dor. trasee turistice montane în Muntii Bucegi si Muntii Baiului. pana dincolo de valea Izvorul Dorului. activitatile de agrement sunt orientate în primul rând pe excursii montane usoare. având caracter de unicat. Castelul Peles din Sinaia. Totodata. August Bembé din Mainz si Berhard Ludwig din Viena. Ea se afla la o distanta de 122 km de capitala tarii. De asemenea. dispus sub forma unui larg amfiteatru la poalele Bucegilor. Creatie a gustului regelui Carol I al României (1866 . prin valoarea sa istorica si artistica.D. precum si a maiestriei unor decoratori prestigiosi ca J. Furnica si Piatra Arsa. Sinaia dispune de numeroase trasee turistice montane. Sinaia ofera turistilor si numeroase posibilitati de practicare a sporturilor favorite. trasee de alpinism. si la 49 km de Brasov.1914). are un profil bine determinat. se intinde in partea de nord la locul numit Gura Padurii. Orasul. unul din cele mai importante monumente de acest fel din Europa celei de a doua jumatati a secolului al XIX-lea. noul cartier "Platoul Izvor". trasee de alpinism. ski randonee. castelul Peles poate fi considerat cel mai important edificiu de tip istorist din România. Heymann din Hamburg. in plina zona carpatica. el este. unde este plasat hanul "Vadul Cerbului".

Coteanu.Foarte putini dintre miile de turisti care urca in fiecare an pe platoul Bucegi stiu. cultural si religios cu mare insemnatate la acea vreme. centru economic. Tatarului. Varariei. al carui spirit bantuie inca aceste locuri stravechi. 67 km Sinaia Ziua III În aceastã zi turisti se pot relaxa li se pun la dispozitie gratarul din patrimoniul vilei si de asemenea se organizeazã un program de agrement proiectarea unui film la cerintã intr-un salon special amenajat.situat la 30 km de Brasov. politic. Pestera Ialomitei si Cheile Ialomitei alaturi de Varful Omu. militar.Acest oras este vechea cetate de scaun a Valahiei. . insa. Ziua IV Sinaia Târgoviste. formate de-a lungul timpului datorita ploilor si eroziunii vantului. Principala atractie turisticã este Curtea Domneascã.Sinaia 60 km Castelul Bran . datorita atat frumusetii lui.cretacice .conglomeratele de Bucegi. In numar de zece. Zanoaga Mica. Dobresti. succesiunea celor 10 chei este urmatoarea: cheile Ursilor. Orzei. Cheile Ialomitei reprezinta unul dintre reperele peisajului geomorfologic al Muntilor Bucegi. De la nord la sud. incorporate in formatiuni de roci mai recente . Galma. Babele si Sfinxul. a peisajului. Zanoaga Mare. 7 km-Aceastã distantã se efectuazã cu ajutorul mijlocului de transport pe cablu. Castelul Bran este un important monument national si punct de reper al turismului din Romania.. cat si a legendei contelui Dracula. Ele apar in relief sub forma unor sectoare de vale ingusta. cheile de pe valea superioara a Ialomitei s-au format datorita adancirii raului in blocurile de calcare triasice si jurasice. generate de prezenta rocilor dure calcarele. intre Muntii Bucegi si Piatra Craiului. de babe si Sfinx. ca aici exista multe alte forme si figuri care pot bucura ochiul.Babele si Sfinxul sunt cele mai vizitate monumente ale naturii.si mai putin dure . Pesterii.

În biserica "Sf."Colectia de icoane". dintre care unele adapostesc expozitii: . "Lapidarul" . Complexul Muzeal "Curtea Domneasca" cuprinde monumente de arhitectura medievala ce formeaza ansamblul Curtii domnesti. 656b14g 656b14g Capitolul IV 656b14g Dezvoltarea si promovarea turismului 656b14g 656b14gîn Muntiilor Bucegi .CURTEA DOMNEASCA Casa domneasca (ruinata acum) era formata din doua corpuri de cladire. 656b14g 656b14g 656b14g 656b14g 656b14g Bucuresti VII. Legenda si adevar istoric" . corespunzatoare celor doua epoci de constructie: din timpul lui Mircea cel Batran si din timpul lui Petru Cercel. Vineri" .În biserica domneasca: "Colectia de arta brâncoveneascâ" .În turnul Chindiei: "Dracula. Pe baza programului excursiei agentia de turism trimite o comanda catre prestatorul de servici care participa la realizarea sejurului programului turistic adicã unitatea de cazare Vila Camelia si a firmei de transport Euroline.În beciurile casei domnesti din sec al-XVI-lea . Rezervarea servicilor turistice Dupa calculul pretului a actiuni turistice agentia de turism Dodo Travel solicita prestatorului de servici turisticeVila Camelia rezervarea servicilor turistice."Din istoria Curtii domnesti".

prin mecanisme economice.odihneasca. financiare si prin actiuni de amenajare si protectie a patrimoniului turistic in conformitate cu prezenta lege si alte acte normative.1.2. creand conditii pentru dezvoltarea turismului durabil. creeaza conditii pentru atragerea investitiilor interne si straine in scopul dezvoltarii turismului. Astfel ar trebui ca fiecare sa contribuie la protejarea patrimonului si in special de cei care au grija de orasele respective sunt obligatii sa: efectueaza controlul calitatii serviciilor turistice prestate efectueaza clasificarea structurilor de primire turistica.4. preferatã pentru sejururi scurte în weekenduri si in special de turistii tineri dar in aceasi timp are mare atractie si la cei d vârsta a doua dorind sa se relaxeze. Castelul Peles constituie o sursã de atractie foarte mare fiind cunoscut international acesta situeaza statiunea Sinaia în sferele de preferinte a turistilor. ca unul din domeniile prioritare ale economiei nationale. Datoritã caracteristicilor acestor forme de promovare.Promovarea turismului în Muntii Bucegi Publicitatea si promovarea vânzãrilor sunt cele mai rãspândite metode de promovare utilizate. Deorece este o zonã forte usor accesibilã. Statul sprijina turismul. . majoritatea consumatorilor asociazã ideile de marketing cu publicitatea.Solutii de valorificare a patrimonului turistic în Muntii Bucegi Muntii Bucegi dispune de o sfera diversificatã de resurse naturale si antropice. cit si pentru turismul international 4. tot ca forme de promovare apar si relatiile publice si vânzãrile personale. organizeaza activitatea editoriala si de publicitate in domeniul turismului si o supravegheaza asigura executarea prezentei legi si altor acte normative in domeniul turismului. organizeaza si desfasoara activitatea de promovare a imaginii Muntilor Bucegi ca tara ce prezinta interes atat pentru turismul intern.

Aceastã campanie publicitarã are ca obiectiv principal afirmarea pe piatã. Aceasta promovare se face în speranta convingerii clientelei si de a crea o imagine favorabilã asupra produsului turistic oferit. si de se face cunoscut acest produs. -de a stimula vânzãrile. astfel s-a creat o marcã si am lansat-o pe piatã facând lent familarizarea c aceasta. de a atrage noi clienti dispusi sã achizitioneze acest circuit. .Cel mai vizat mediu prin care se poate relaiza publicitatea este cel mass media in general televizorul reviste si mai nou internetul. S-a ca modalitate de promovare internetul observand ca acesta este un mediu foarte folosit desi nu inspirã prea multã incredere. Se doreste cresterea numãrului de turisti atrasi spre zona Muntiilor Bucegi sau fidelizarea lor. sã asigure primirea favorabilã al acestui circuit în Muntii Bucegi de catre consumator. Deacea s-a ales si revista ca mijloc de promovare printr-un panou publicitar observat mai jos. Pentru obtinerea celui mai favorabil rãspuns din partea pietei-tintã. pentru ca acesta sã dezvolte o preferintã pt acest circuit. Prin pliantul inclus am expus toate beneficile pe care orice consumator le cautã într-un produc intr-un mod cat mai credibil. Prin publicitatea se propune scopul de a: -informa clientul -de a se face cunoscut acest circuit. din partea tinerilor. -de a convinge clientela si de a crea o opinie favorabiolã a acestui circtui.

si activitatea de promovare este mai intensã în periodele de sezon. aceasta face publicitate si cheltuieste din profitul pe care-l obtine din propiile vânzãri. Pe lângã statiunile de munte si de tratament.de iarnã si varã.ca orice societate care urmãreste sã-si atragã piata. Agentia de turism "Dodo Travel" are relatii cu detinãtorii de bazã materialã din toate zonele tãrii. Pentru comercializarea acestui circuit s-au folosit brosuri împartite în Bucuresti si prin expozitiile la târgurile dedicate turismului.al concediilor si a vacantelor. Societatea a incheiat contracte de publicitate cu revista Acasa i cotidianul Libertatea si o serie de cataloage anuare. Dodo Travel. De asemenea.cu care incheie contracte de prestãri servicii pe un anumit contingent de care dispunepe o perioadã de un an pentru statiunile montane. ghiduri. În domeniul transportului agentia colaborezã cu Euroline.hoteluri de una-doua stele . Perioada cea mai intensã în activitatea agentiei o reprezintã sezonul estival. agentia include în oferta sa si statiunile de pe litoral cu o gamã variatã de posibilitãti de cazare si agrement. Cererea lor se orienteazã cãtre cabane. dar care sã asigure conditiile de petrecere a timpului. Studentii si elevii solicitã locuri de cazare mai ieftine.când cererea manifestatã atinge cea mai mare valoare. camine studentesti. .Promovarea vânzãrilor implicã orice activitate ce poate induce un rezultat scontat din partea potentialilor clienti sau intermediari la schimb. Cea mai mare parte a ofertei se concentreazã pe doua sezoane. în restul timpului cererea manifestatã fiind foarte slabã.dar în zonele atractive din punct de vedere al posibilitãtilor de agrement.vile sate de vacantã. societatea trebuind sa-si facã cunoscutã oferta care se schimbã în functie de sezon. De asemenea s-a folosit si publicitatea exterioarã prin afise amplasate în zone aglomerate ale Bucurestiului institutii de învãtãmânt.

agentia a adoptat o strategie de crestere a capacitãtii pietei chiar dacã ponderea veniturilor incasate în raport cu numãrul turistilor va fi mai micã. În acest sens agentia si-a propus îmbogatirea a activitatii turistice prin introducerea unor produse turistice noi si preturi promotionale. la maxim.cel mai cunoscut obiectiv antropic din tara).Buzau etc.Concurenta fiind foarte puternicã pe piata turisticã în care îsi desfasoara activitatea. Una dintre principalele atracti o reprezintã Sinaia. statiunea cea mai des frecventatã de turisti din tarã si de peste hotare. Targoviste. . este o zonã foarte populatã si exploatatã în domeniul turismului. Aceastã atractie a turistilor fatã de zona muntilor se explicã prin faptul cã accesul în zonã este foarte usor (este o zonã traversatã de magistralele de comunicatie foarte importante evindetiate in cap. au o populatie dornicã de a petrece timpul la aer curat (Bucuresti.Babele si Sfinxul etc. Muntii Bucegi reprezintã una dintre cele mai atractive zone turistice din tarã.I ) în jurul sãu sunt orase foarte mari. lucru ce a dus la cresterea numãrului de turisti ce viziteaza zona.). dintre care cele mai importante sunt: Castelul Peles si Pelisorul (din statiunea Sinaia. Ploiesti. Acestã zonã a Muntilor Bucegi este preferata de turisti mai ales pentru vacantele scurte sau în weekenduri. Aceasta lucrare evidentiazã principalele obiective turistice din zona aceasta (foarte multe la numar). În zona Muntilor Bucegi s-au fãcut investitii foarte importante în ceea ce privste infrastructura unitãtilor de cazare. de alimentatie. 656b14g 656b14gConcluzii: În urma acestei lucrãri de atestare profesionalã se observã cã Muntii Bucegi au mult mai multe resurse turistice de valorificat reprezentând o zona cu accesibilitate foarte ridicatã si deasemnea poate oferi liniste si relaxare sau doar agreement si posibilitatea practicarilor diferitelor sporturi de iarnã iar varã practicând alpinismul si drumetiile.

Totodatã foarte importante sunt unitãtile de cazare din statiuni si din imprejurimi care sunt foarte numeroase atragând din ce în ce mai multi turisti ce doresc sa se relaxeze si sa beneficieze de servicile oferite de prestatori care au un nivel destul de ridicat.scribd. dar este deschis tuturor amatorilor de sporturi extreme din Romania (si nu numai). Busteni. strada Soveja (vizavi de Palatul Copiilor). Predeal. Gabriela Stanciulescu.com/geografie/Zona-Muntilor-Bucegi156146. Constanta. Azuga.htm http://www. Poiana Ţapului orase cu renume national si international. in parcul Tabacariei. Autori : Cristina Iordache. Bibliografie: • • • • Beldie A. Stefania Mihai Marketing turistic clasa a XII. Mihaela Jipa Revista Terra Magazin • Internet : http://www.Atractii turistice litoral Marea Neagra.Atractii turistice litoral Romania Parcul Gravity Park Gravity Park este un complex destinat practicantilor de sporturi extreme de orice varsta.cazari.com/doc/50352942/1/Definire-poten%C5%A3ial-componente Atractii turistice litoral. El se afla in Constanta (strada Soveja.scritube. pe malul lacului .ro/sinaia. cu toate utilitatile necesare inglobate in perimetrul parcului. Daniela Neagu. .Un rol important o au si statiunile din Muntii Bucegi : Sinaia.php http://www.as Autori : Cristian Dinca. Editura Niculescu."Rezervatia naturala Bucegi" Tehnologia Turismului clasele a XI-a XII -a. vizavi de Palatul Copiilor).

277. baruri.1758).ro Parcul Aqua Magic Toboganele. 0241/481.ro Adresa: B-dul. A fost construit în jurul anului 1300de către genovezii care făceau comerț în port ș i restaurat între anii 1858-1860 de inginerul francez de origine armeană Artin Aslan. la acea data.20:00 (vara). . Adresa: Constanta. www.16:00 (iarna) Delfinariu Constanta Delfinariul din Constanta si-a inceput activitatea la 1 iunie 1972.gravitypark. Cladirea care il adaposteste. elevi si studenti: 4 lei Adulti: 9 lei Copiii cu varsta pana in 5 ani au acces gratuit. este si primul acvariu public din Romania si a fost inaugurat la 1 mai 1958. caderile de apa si bazinele insumeaza o suprafata activa de 4000 mp de apa.230 Farul genovez este situat pe faleza din oraș ul Constanț a. Mai multe informatii www. desi ulterior si alte muzee de stiinte ale naturii au infiintat sectii cu acelasi profil.Situat la intrarea in statiunea Mamaia. ilustrate. Elisabeta nr. www. 49 (din oras). fiind primul Delfinariu public din tara noastra precum si prima forma muzeistica de acest gen si Sud-Est-ul Europei. suveniruri. in imediata vecinatate a acestuia. ea avand. exista si supraveghetori. Primii au fost marsuinii (Phocoena phocoena relicta L. Copii. delimitat de hotelurile Aurora si Dunarea.ro Zilnic: demonstratii la orele 10:00. 1 Telefon: 0241/611. delfinul comun si afalinul.ro Acvariu Constanta Acvariul . piscinele. pana in anii 1950. Desi gradul de siguranta este maxim din punct de vedere tehnic.461 Acces: troleibuz: 44. Delfinariul Constanta a gazduit in bazinele sale toate cele trei specii de delfin din Marea Neagra.1758) si delfinii comuni (Delphinus delphis ponticus L. Demonstratia dureaza aproximativ 30 minute. prima sectie a CMSN amplasat la malul marii pe faleza Cazinoului. se intinde pe o suprafata de 27200 mp teren in dreptul zonei de acces spre Teatrul de Vara. alta destinatie.481.Constanta. si anume : marsuinul. XX. 12:00 si 14:00.Cupola lui este din metal. fast-food cofetarii. iar in urma cu aproape 20 de ani au fost adusi si afalinii sau delfinii mari cum mai este numita specia Tursiops truncatus ponticus Mai multe informatii www. dar si expozitiilor temporare cu tematici de biologie si ecologie acvatica.aqua-magic.delfinariu. fast-food-uri). Capacitatea salii este de 300 locuri. Spatiul expozitional este destinat prezentarii expozitiei permanente de fauna si flora acvatica in 57 de bazine.delfinariu. a trebuit reamenajata in totalitate. 255 Informatii suplimentare la telefon 0241. In Marea Neagra traiesc trei subspecii de delfini. Din acest motiv constructia nu corespunde exigentelor unui acvariu modern. în spatele statuii cu bustul poetului Mihai Eminescu. Cu toate acestea acvariul constantean a ramas cea mai mare institutie de acest gen din tara. construita la inceputul sec. B-dul Mamaia. In incinta acestui parc sunt amplasate centre de alimentatie (restaurante. Farul are o înălț ime de aproximativ 8 metri. in special in zonele destinate copiilor. 48 (de la gara) Program: 9:00 . nr. presa. 9:00 . 40.

12. Săcele. 82 . Traian nr. Constanta. la 5 km de malul statiunii Mamaia si 500 m de cel al orasului Ovidiu.. iarna: zilnic 9-17 . Constanta Telefon: 0241-674359 Cetatea Histria Se afla la 62 km de Constanta si Statiunea Mamaia(Din staţiunea Mamaia mergi spre nord: Năvodari.Hr. In prezent insula Ovidiu are 20 locuri de cazare pentru turisti. Moscheea din Constanta a reprezentat un cadou facut de regele Carol I catre comunitatea musulmana din Dobrogea si a fost inaugurata chiar in prezenta acestuia. este unul dintre cele mai inedite locuri ale litoralului romanesc. Liliacului nr. Program de vizitare cetatea Histria: vara: zilnic 9-20. 1-3. Aceasta are o suprafata totala de 26.bizantin combinat cu elemente arhitecturale romanesti fiind copia fidela a moscheii Konia din Anatolia-Turcia. Constanta Telefon/ Fax: 0241-619035 Muzeul Militar National Filiala Constanta Str.Moscheea Mahmud al II-lea Constanta.000 mp. Acest covor a apartinut sultanului Abdul Hamid. Este un monument de arhitectura construit in stil arabo . apoi dreapta către Histria) Este cel mai vechi oras din tara noastra.32.Hr. Linii Trolebuz 48. Monumentul a fost construit in anul 1910 de catre arhitectul V. 44. de catre colonistii greci veniti din Milet.255.84.000 mp. Insula Ovidiu. In interiorul ei se gaseste cel mai mare covor oriental din Romania vechi de 200 de ani avind o suprafata de 144 mp si cantarind 500 de kg. Statia Poarta 1 Port Constanta. 51. de unde pot admira o superba panorama asupra zonei vechi a orasului.Hr. Creata cu mii de ani in urma.) a fost exilat in anul 8 d. cetatea Histria a fost intemeiata in secolul al VII-lea i. fiind singurul obiectiv turistic care functioneaza pe o insula naturala. in 10 casute de trei stele Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie Constanta Piata Ovidiu nr. Acces : Linii Autobuz 2. Turistii au posibilitatea de a urca in minaretul inalt de 47 m. Constanta Telefon/ Fax: 0241-617012 Complexul Muzeal de Stiinte ale Naturii Constanta B-dul Mamaia nr. Moscheea a fost construita pe o veche Geamie datind din anul 1822. Descoperita in 1914 de istoricul roman Vasile Parvan.1. Corbu. de imparatul Augustus si unde a scris operele “Tristele” si “Ponticele”. 49. Constanta Telefon: 0241-616133 Muzeul Marinei Romane Str. Constanta Telefon: 0241-547055 Muzeul de Arta Populara Constanta B-dul Tomis nr. insula a devenit locul legendar unde poetul Publius Ovidius Naso (43 i. amplasata pe lacul Siutghiol. Locatie : Strada Crangului nr.Hr – 17 d. 53. sunt utilizati in scop turistic. Stefanescu. 42. Constanta Telefon: 0241-614562 Muzeul de Arta Constanta B-dul Tomis nr. din care 10.

Muzeul Callatis Str. Izvor nr. 3,Mangalia Telefon : 0241 753 580 Program : Extrasezon zilnic 08.00 - 17.00 Program : Sezon zilnic 08.00 - 20.00 Herghelia Mangalia Herghelia Mangalia este situată la 3 km nord de Municipiul Mangalia şi la numai 500 m de malul vestic al Mării Negre; nu a fost aşezată aici întâmplător, ci s-a ţinut cont de condiţiile geoclimaterice de formare a rasei arabe Herghelia de la Mangalia este cea mai mare din sud-estul Europei si este populată numai de cai de rasă: pursânge arab, semigrei si câț iva ponei. Herghelia este un loc cu tradiț ie, fiind înființ ată încă din 1926. Atunci, la Mangalia erau crescuț i cai arabi aduș i de la hergheliile din Jegălia, Cislău ș i Rădăuț i. Între 1936 ș i 1941, herghelia a importat din Polonia noi „linii“ de armasari pursânge: El-Sbaa ș i Nedjari. Suprafaț a Hergheliei Mangalia depăș eș te 580 de hectare, din care peste 400 de hectare sunt cultivate cu plante furajere, care asigură necesarul de hrană pentru cei peste 350 de cai. Hipodromul Mangalia, unicul din ț ară special conceput pentru cursele de galop, se intinde pe o suprafaț ă de 19 hectare. Aici se desfăș oara, pe timpul verii, în lunile iulie-septembrie, curse de cai la care participă herghelii ș i crescători particulari din toata ț ara. Sos.Constantei km 3, Mangalia, 905500. Tel: 40(241)751325
Atractii turistice litoral.Atractii turistice litoral Marea Neagra.Atractii turistice litoral Romania

RESURSE TURISTICE

Dupa studierea acestui capitol, cititorul va putea sa: . defineasca 'potentialul turistic' si 'produsul turistic'; . discute importanta si structura resurselor turistice; . explice rolul si semnificatia infrastructurii generale si infrastructurii specifice turismului; . inteleaga mai bine si sa detalieze atat resursele naturale, cat si resursele antropice; . discute realitatile s i perspectivele potentialului turistic romanesc.

6.1. Potentialul turistic - factor determinant al activitatii turistice

Din capitolul alocat discutiei ofertei turistice potentiale, am remarcat existenta unei intime legaturi intre aceasta si zona de destinatie (teritoriul sau spatiul turistic) cu incarcatura ei cantitativ calitativa de elemente ce pot trezi interesul turistic, ceea ce ne sugera sa localizam asa numitul 'bazin al ofertei turistice'. Cu alte cuvinte, oferta turistica se evidentiaza printr-o amplasare teritoriala destul de rigida. De asemenea - cum remarca s i distinsul profesor Ion Mac - '() ea tine mai mult de natura locurilor si de incarcatura cu elemente (generale si speciale) rezultate din munca
creativa a omului'1. Iata de ce, in intelegerea analistului mentionat, fata de care ne exprimam s i noi

acordul, totalitatea componentelor (naturale s i create de om) implicate in dinamica existentei

actului turistic dintr-un spatiu geografic dat, considerat ca loc de destinatie turistica, reprezinta potentialul ofertei turistice.
Produsul turistic (Pt) reprezinta ansamblul bunurilor si serviciilor puse la dispozitia

vizitatorilor la locul de destinatie (de sejur). El nu trebuie confundat cu potentialul turistic (P), care inglobeaza fond 424e41e ul turistic si infrastructura. Asadar, potentialul turistic este o categorie larg cuprinzatoare, frecvent utilizata in limbajul de specialitate, menita sa asigure intelegerea structurii si functionarii sistemului turistic. Intr-o acceptiune generala, el desemneaza ansamblul elementelor naturale, economice si cultural-istorice, care prezinta anumite posibilitati de valorificare turistica, dau o anumita functionalitate pentru
turism s i deci constituie premise pentru dezvoltarea activitatii de turism2. Literatura de profil ofera

cateva incercari de cuantificare a lui, dar dificultatea infaptuirii acestei intentii provine din imposibilitatea aprecierii cantitative riguroase a componentelor sale, mai ales a componentelor naturale ale structurii sale. Multe din ele sunt aspecte calitative ale mediului inconjurator, ceea ce face ca evaluarea sa poarte o incarcatura mare de subiectivism. Diminuarea subiectivitatii in evaluarea potentialului turistic s-ar putea asigura prin introducerea indicilor valorici. La baza obtinerii acestora va sta analiza atractivitatii, subordonata,

regional. modul s i timpul in care satisface cererea turistica (sezonier. obiectivului). Cresterea cantitativ-calitativa a acestuia largeste corespunzator proportia cererii si asigura satisfacerea unei mase mai mari de solicitanti. cum ar fi: unicitatea (pe plan local. anual. modului in care obiectivele supuse interesului turistic raspund unor cerinte1. inchis etc.). Dinamica potentialului turistic. efemer. . relatii carora le sunt proprii: . in calitatea sa de componenta a ofertei. avand ca suport faptul ca atat cererea.interdependenta si interactiunea reciproca intre cele doua componente. deschis.dinamismul acestor relatii. dificultatea sau usurinta punerii in valoare. constituie premisa unei evolutii corespunzatoare a cererii. . cota atractiva intrinseca (legata de intimitatea fenomenului. sunt supuse unor situatii aleatoare si pot fi influentate prin politici de piata (preturi si tarife). cheltuielile de mentinere a valorii sale turistice. mondial).la randul sau. cat si potentialul turistic evolueaza continuu. .neuniformitatea si neechivalenta acestora in decursul timpului si in planuri spatiale locale si regionale. Pentru a realiza o activitate turistica eficienta trebuie cunoscute si mereu ajustate relatiile dintre cerere si potentialul turistic la dispozitie.

fata de cea a potentialului turistic. veniturile populatiei s. economice. In astfel de situatii trebuie intervenit cu facilitati care sa sporeasca interesul turistic al populatiei s i o etalare mai uniforma a acestuia pe intreaga perioada a unui an calendaristic.importanta determinarii echilibrului intre cele doua componente prin statornicirea unor studii pluri .a. .primatul evolutiei cererii sub toate aspectele. In aceasta directie se poate actiona prin parghiile economice: preturile la transporturile generale.. cheltuielile suplimentare pentru vize. . sub dubla ipostaza: a) potentialul turistic nu poate satisface componentele cererii. dar si de a influenta cererea spre a se adapta la situatia existenta intr-un moment dat. fapt care obliga pe solicitanti sa se adapteze penuriei. sociologice etc. ceea ce determina scaderea eficientei.si interdisciplinare (geografice.periodicitatea aparitiei unui dezechilibru dintre cele doua componente. urmare a gradului ridicat de rigiditate al ofertei turistice. .) care au ca sarcina determinarea volumului si structurii ofertei turistice necesare in viitor in conformitate cu optiunile purtatorilor cererii. b) potentialul turistic depaseste necesitatile cererii.

cel al cererii s i cel al potentialului turistic (in calitatea sa de componenta a ofertei) modeleaza. trebuie sa aiba amenajari si facilitati. Impartirea inegala a turismului. dinamica fluxului turistic (intensitatea circulatiei turistice. Aceasta o reprezinta atractiile unei destinatii turistice. in ultima instanta.2. Diferenta dintre ei este mai degraba contextuala decat conceptuala. care incurajeaza oamenii pentru a merge acolo. cele doua cgpuri de forta .). este o dovada in acest sens. Deci. . care reprezinta fie infrastructura generala. volumul si structura prestatiilor turistice din cadrul unei anumite perioade. 6. Un obiectiv turistic trebuie sa aiba insa ceva mai mult decat atractii. in jurul lumii. durata sejurului etc.1. Intre dorinta oamenilor de a calatori si atractia lor pentru o anumita destinatie exista o stransa si complexa interdependenta.In concluzie. lipsa unor astfel de atractii inseamna lipsa turismului. semnificatiile termenilor 'oferta' si 'produs' sunt aproape sinonime cu cele ale termenilor de 'resurse' si 'destinatii'. fie infrastructura specifica. in teoria si practica turistica. Oamenii nu calatoresc pe distante prea mari si nu-si irosesc timpul sau banii pentru a merge intr-un loc care nu le ofera ceva deosebit. Componente si criterii de grupare Nu de putine ori.

. puncte de recreere. taxe. in mica masura si numai in anumite perioade. magazine. Altcineva ar putea grupa resursele in urmatoarele categorii: 1) atractii. ajutati fiind. distractie s. flora. spre exemplu. Spre deosebire. topografie. infrastructura specifica este dirijata si administrata mai ales de intreprinzatorii particulari. combinate cu punctele de atractie. de regula. de subventii provenite de la guvern. folosindu-se pentru aceasta veniturile din impozite. accize etc. aeroporturi si porturi navale.Infrastructura generala cuprinde sosele. prestari de servicii. fara interventia omului. Resursele (atractiile) naturale. fauna. Aceste componente globale si generale pot fi subInpartite in mai multe subdiviziuni detaliate: I. Infrastructurile generale si specifice. Infrastructura specifica cuprinde amenajari s i facilitati precum: locuri de cazare. cursuri de apa (inclusiv apele termale s i minerale). gari. servicii de alimentatie publica.a. diferentiaza destinatiile turistice cu succes de cele cu mai putin succes. clima. 2) infrastructura si facilitati (incluzand facilitatile turistice). cuprinzand: pamant. dirijata de autoritatile publice centrale (guvernele). sunt cele create de natura. comunicatii si alte facilitati asemanatoare care inlesnesc turistilor gasirea si folosirea unui obiectiv. Infrastructura generala este.

chiar daca. trasarea unei linii de demarcatie la nivel operational poate fi imposibila. obiceiurile. si se sustin reciproc. teatre. sunt complementare. cum ar fi: 1) oamenii si cultura lor. festivaluri. pe de alta parte. religia etc. Turismul este unic in aceea ca el singur poate transforma intr-un folos productiv multe din aceste aparent . care folosesc criterii diferite. Dupa relatiile (legaturile) lor cu turismul/recreerea distingem urmatoarele categorii de resurse: 1) primare sau inerente .. Resursele concepute si dezvoltate de oameni (elementele umane ale ofertei). arta etc.cele ce n-au in esenta lor relatii directe cu turismul s i recreerea. explica validitatea conceptuala a acestei clasificari. folclorul. Retinem insa ca.). cazul unui parc urban). Dar. 2) atractiile culturale. nu exista o delimitare neta intre elementele umane si cele naturale ale ofertei (de exemplu. pe de o parte. isi conserva individualitatea.II. istorice. monumente. faptul ca resursele difera una de alta. arhitecturale (muzee. 3) infrastructura. Aceasta clasificare a resurselor turistice va constitui structura discutiilor noastre din acest capitol. Putem retine cateva din ele: A. insemnand cam acelasi lucru cu facilitatile. in contrast cu alte tipologii. catedrale. Exista si alte grupari ale resurselor.

Unele din aceste resurse pot constitui chiar obstacole pentru alte activitati economice. . Alte resurse. ca arhitectura excesiva din trecut (cu costuri foarte mari si fara posibilitate economica de recuperare la vremea respectiva) pot numai acum .'fara folos' resurse naturale si create de om.datorita turismului sa devina surse de venituri considerabile. cum ar fi unele masive muntoase.

ex. Din punctul de vedere al caracterului atractiilor ce compun resursele turistice.cele ce de la originile lor sunt conectate cu turismul si recreerea. religioase ceremonii religioase. eruptii vulcanice. etc.: eclipse solare. Eveni mentul atractiilor PRIMARE NATURALE UMANE ex. de pilda). Sistemul atractiilor PRIMARE SECUNDARE NATURALE UMANE NATURALE UMANE 2) evenimentul atractiilor .2) secundare sau derivate . aurore boreale SECUNDARE UMANE . ele se evidentiaza prin parcurile urbane sau cele de distractii ('Disney World'.: festivaluri ex. aniversari. B.: festivaluri. distingem urmatoarele structuri: 1) sistemul atractiilor . Artificial create de oameni pentru nevoile de odihna si recreere ale acestora.

Zimmerman. nu constituie o resursa. In legatura cu aceasta.C. Dupa nivelul de evaluare al lor.2. 4) internationale. Zimmerman vedea resursele ca 'extinzandu-se s i contractandu-se in raport cu efortul si comportamentul uman'2. 6. de exemplu. s-a exprimat succint: 'Resurse nu sunt: ele devin'. referindu-se la calitatile de 'a fi' sau 'a nu fi' resurse ale unor lucruri. Resursele turistice naturale Dupa unii specialisti. dar care. Numai ceea ce este obiect al existentei cererii este resursa. 3) nationale.2. Potrivit intinderii spatiale a pietei. consideram noi. distingem urmatoarele resurse: 1) locale. Literatura din domeniu retine si alte tablouri structurale ale resurselor turistice1. E.S. 2) regionale. Acelasi rationament vizeaza si resursele turistice. int 稷 nim resurse: 1) 2 relative (prin comparatiile dintre resurse situate in arii diferite si cu destinatii diferite). Numai acea parte a mediului natural care este folositoare din plin devine o resursa. nu toate mediile naturale pot fi privite ca resurse. Ceea ce in prezent nu poate fi folosit pentru orice motiv. nu prezinta un interes deosebit din perspectiva economica. D. .

.Urmand aceasta linie de gandire. daca in cadrul acestora constatam o abundenta de discutii in ceea ce prives te resursele naturale pentru industrie si agricultura. rareori acest aspect vizeaza recreerea s i turismul. Dar. am putea Inparti resursele in existente si potentiale. De asemenea. Resursa este astazi un termen important in lucrarile si studiile economice si geografice.

Turismul foloseste in primul rand resurse ce pot fi reinnoite. in special din cauza rivalitatii pentru spatiu (pamant) intre turism si cateva industrii de baza. Un alt motiv pentru care s-a acordat putina atentie resurselor naturale pentru turism/recreere este faptul ca respectivele destinatii sunt de o importanta marginala pentru alte industrii. comparativ cu cercetarile resurselor pentru alte ramuri ale economiei. industria de cherestea s i unele componente ale activitatii apicole. iar pe de alta parte. Recunoasterea acestei situatii explica de ce relativ mai putina cercetare a fost intreprinsa in ceea ce priveste resursele naturale pentru turism/recreere. iar concurenta pentru resurse intre turism si alte industrii a crescut in ultimii ani tot mai mult. atitudinilor traditionale privind ratiunile intrebuintarii naturii pentru existenta umana.aplicarea practica a contributiilor geografiei fizice in problema evaluarii resurselor naturale pentru turism si recreere este foarte modesta. Aceasta omisiune ar putea fi atribuita. cu componente singulare mai putin remarcabile si mult mai dificil de analizat decat resursele pentru industria traditionala. cum ar fi: mineritul. care intr-un anumit sens sunt 'libere' sau aproape libere (de . Problema este complicata din cauza faptului ca cele din urma sunt produse ale unor parti particulare ale mediului natural (de exemplu. pe de o parte. noutatii problemei. acest sistem al resurselor naturale formeaza fondul turistic natural.

) care . satisfactii consumatorilor plaseaza turismul intr-o pozitie favorabila comparativ cu alte activitati. deosebit de sugestive sunt si cazurile unor insule. este cel al zonelor cu sate pescaresti 'moarte' ori al oraselor manufacturiere din nordul 'Noii Anglii' (SUA) si din provinciile Canadei maritime. recife de corali. De asemenea. deci nu sunt cuantificate din punct de vedere economic. in acest sens. mai ales cele mici si suprapopulate. prin intrebuintarea lor. valoarea lor economica ar fi mica sau de neglijat. El poate prospera in aria de actiune a legilor economice ale productiei de bunuri substantiale si servicii. minerala) este absenta. favorabila. unde agricultura traditionala nu poate concura cu agricultura moderna). este cazul turismului dezvoltat in Alpi. care au beneficiat de noi posibilitati economice ca rezultat al dezvoltarii turistice. un alt exemplu. Frecvent. aerul nepoluat) si pentru care industria turistica nu plateste in vederea achizitionarii lor. clima. alternativa oferita de turism in zonele muntoase. frumusetea peisajelor. dar exista resurse turistice 'libere' (plaje exotice deosebite.exemplu. culturala si ofera. Sau. vulcani impresionanti etc. Faptul ca resursele turistice sunt reinnoibile si au o permanenta valoare economico-sociala. unde economia traditionala s-a prabusit in concurenta cu noua tehnologie (sugestiv. De exemplu. ape oceanice calde si nepoluate. in cadrul carora orice resursa conventionala (energetica. fara turism.

nu sunt revendicate de alte industrii. Iata de ce, turismul pare sa fie singura alternativa, alaturi de o agricultura specifica, in cele mai multe din Insulele Caraibe, de exemplu. Desigur, turismul nu intrebuinteaza numai resurse refolosibile / regenerabile, ci s i din cele neregenerabile (petrol, carbune, gaze s.a.). Totus i, turismul nu este un domeniu energo-intensiv, fata de alte sectoare economice. Cu toate acestea insa, astazi mai mult ca oricand, modul de gandire dupa care resursele pentru alte industrii, in special resursele nerefolosibile si neregenerabile, sunt limitate, si, opus acestora, resursele turismului/recreerii sunt daruri nesfarsite ale naturii, se dovedeste a fi incorect. Cu un timp relativ scurt in urma am invatat lectia amara a diminuarii calitatii existentei noastre. Am invatat ca abundenta resurselor (incluzand chiar s i pe cele refolosibile) este iluzorie, ca toate resursele sunt limitate si cer o atenta planificare a intrebuintarii lor, buna organizare si protectie. Am observat faptul ca actiunea umana poate avea nu numai efecte pozitive, ci si tot mai des un impact negativ asupra calitatii resurselor, sanatatii si calitatii vietii. Lipsa de discernamant in amenajarea si dezvoltarea unor zone turistice, excesul in dimensionarea afacerilor agricole si industriale, care agreseaza mai mult sau mai putin sistemul resurselor oferite de natura, au dus la neglijarea unui alt fapt important, cel al relatiei dintre om si

mediul natural de care este strans legat. Mediul fizic din natura inconjuratoare nu poate fi privit exclusiv ca sursa a prosperitatii prin diminuarea sa continua, ca o arie de expansiune economica exponentiala. Se impune o schimbare in atitudinile noastre fata de acest mediu, fata de rolul acestuia in petrecerea pretiosului timp liber ce-l avem la dispozitie. Deci, natural sau fizic, mediul trebuie privit nu numai ca o sursa de materie prima, ci si ca o sursa de bucurie, destindere si revigorare psihica.

Pentru a sti mai concret despre ce este vorba, se impune o abordare sistemica a resurselor turistice naturale. Sub acest aspect, in anul 1950, Marion Claswon a propus o clasificare a
resurselor naturale pentru recreere1 , care mai tarziu a fost dezvoltata intr-o lucrare, in colaborare cu

Jack Knetsch. Dupa aprecierea specialistilor mentionati, atractiile naturale pot fi subInpartite in trei categorii: climat, peisaj (decor) si fauna. Climatul. Soarele s i apa au constituit din totdeauna atractii naturale de mare interes. Odata ce transportul feroviar a devenit realizabil, caile ferate au fost construite rapid, legand mediile urbane mai mari sau mai mici din interiorul tarilor si continentelor spre regiuni litorale cu plaje accesibile, asa incat oamenii s-au putut indrepta spre acestea din urma in grupuri tot mai numeroase. Planeta noastra dispune de o multime de plaje celebre, cum sunt: Blackpool si Brighton in Anglia, Scheveningen in Olanda, Deauville in Franta, Atlantic City in SUA, precum si multe altele. Aceste plaje sunt relativ apropiate centrelor populate majore s i de aceea sunt ieftine si usor de gasit. Plajele sud-europene au fost din totdeauna populare scandinavilor, ale caror tari de origine se caracterizeaza printr-un climat cu ierni lungi, reci si intunecate s i ale caror plaje, chiar si vara, nu sunt prea atractive. As a se si explica de ce, in cadrul bazinului turistic traditional al Europei

complet echipata cu jocuri.absorb si pot asigura conditii pentru 10-15 milioane turis ti anual. insulele: Cipru. in Anglia au fost organizate 'taberele de vacanta Butlin'. alaturi de Corfu. ci si pentru restul populatiei atrasa de soare si apa.Costa de Azur. De fapt. nu numai pentru oamenii bogati ce si-au stabilit resedinte secundare in perimetrul acestora. elemente de distractie si de amuzament. Creta si Cycladele (care apartin Greciei). Coasta Brava (Catalania Spaniola) si Coasta del Solo (Malaga) . tot in bazinul mediteranean.Occidentale. Astfel. principalul flux turistic este cel ce porneste din nord spre bazinul mediteranean2. Plajele din Florida. zona mediteraneana reprezinta cea mai mare localizare turistica mondiala (1/3 din incarcatura turistica mondiala si aproximativ 1/2 din cea regional-europeana). Teritoriile sudice care integreaza zonele cu plaje au devenit tot mai populare. inca din anii '30. Unele organizatii au folosit in scop propriu dorinta publica pentru soare si plaje. Taberele Butlin sunt inca operative si astazi. conturandu-se ca un segment distinct si sigur al pietei turistice. Coasta Lidi (de la Marea Adriatica). Se adauga acestor regiuni de coasta. prima fiind deschisa la Skegness in 1936. Marii poli turistici ai bazinului mediteranean . Hawaii. . Mexic si Caraibe au ajuns sa atraga vizitatori tot timpul anului pentru vacante sau vizite pe vasele de croaziera.

Din pacate. De aceea. dar fara ipocrizia lor'. exista astazi o multime de plaje recreative renumite in lume. Pentru plaje mai putin . Multi indivizi viziteaza plajele nu numai pentru soare. satele trecutului cu toate libertatile lor. in acord cu una din brosurile sale publicitare. precum s i a pierderilor de hidrocarburi din vasele de transport maritim. Altele au devenit excesiv de aglomerate. Primul Club Med deschis in 1949 la Majorca a inaugurat seria de peste 80 de cluburi existente in prezent in jurul lumii. Waikiki (Hawaii) sau Surfers Paradise pe Coasta de Aur a Australiei. incat vizitatorii trebuie sa plateasca pentru a le folosi (de exemplu. dar fiecare caz ofera o larga varietate de activitati sportive libere. Din perspectiva acestei motivatii. ci si din motive sportive. plajele de pe Riviera Italiana au devenit adevarate suprafete de aglomerari publice). aflati in vacanta. de exemplu: Copacabana in Rio de Janeiro (Brazilia). datorita reziduurilor s i scurgerilor poluante din conducte s i canale. unele plaje au fost puternic poluate. Montego Bay (Jamaica). Din informatiile pe care le detinem. un Club Med nu dispune de un sistem organizatoric absolut al distractiei oferite. cum sunt: navigatia si skiul nautic. deviza Clubului Med este de 'a inapoia vizitatorilor din mediul urban.O componenta importanta a pietei internationale a plajelor o reprezinta Clubul Mediteranean (prescurtat Club Med).

iar daca cineva dores te rezervare de acces .aglomerate o persoana poate plati pentru accesul zilnic.

constituie cel mai important spatiu turistic montan din intreaga lume (cu cca. italiene (Cortina d'Ampezzo. zona arcului alpin din Centrul Europei. Intr-adevar. Aici. Aix le Bains). Calitatea de membru in club permite accesul la o anume parte a plajei pentru un sezon. in Dolomitii italieni) etc. Decorul (peisajul). poate aranja acest lucru prin apartenenta la un club care detine o parte a plajei. industria austriaca a skiului s-a triplat in acest interval s i dispune de peste 1500 de instalatii pe cablu pentru skiori). deoarece. Totusi. in cadrul carora interventia omului se face tot mai simtita. asa cum s-au poluat plajele. in calitatea sa de componenta structurala a bazinului traditional al Europei Occidentale. Megcve. cu partii si telescaune. Termenii 'decor' si 'peisaj' sunt sinonimi. Sub acest aspect. Crans-Montana). la loc de frunte se situeaza renumitele statiuni franceze (Chamonix. in prezent cererea pentru acest minunat sport de iarna pare sa fi atins un nivel al saturarii sale.13 milioane de primiri anuale). tot asa se pot polua si muntii. skiul a reprezentat cea mai dinamica atractie din ultimii 25 de ani (de exemplu. clima si plajele nu reprezinta singura combinatie care atrage turis tii.pe plaja. ca elemente . Schiorii cauta zapada si inaltimi in perioada de iarna. Cu siguranta. austriece (Innsbruck). de exemplu. elvetiene (Davos. ceea ce sporeste optimismul multora. ei desemnand combinatii ale variatelor resurse naturale.

SUA). europenii au fost atrasi de Alpi.ale unui intreg. iar nordamericanii de M-tii Rocky. sa-i escaladeze si doreau sa-i admire asa cum erau. Dupa ce trenurile au usurat calatoriile la distanta.Africa). Districtul Lake (Anglia). cum sunt muntii. de exemplu. dar in masura mult mai mica decat cei care au nevoie de soare pentru plaja sau de zapada pentru skiat. gheizerele si ghetarii Islandei sau gheizerul Old Faithful (batranul credincios) din parcul national Yellowstone (SUA). cum ar fi: canioanele (Marele Canion din Arizona . Turistii care se deplaseaza in zone de decor natural. Apa. recifele de corali (Marea Bariera de Corali . asa cum se intgpla si cu alte localizari naturale. Cascada Victoria pe r 穹 l Zambezi (Zimbabwe . Vizitatorii din munti doreau sa le parcurga traseele. . privita separat de cea marina. fara a avea nevoie de sporturi inventive.Australia) etc. cum este skiul. Si astazi muntii inca atrag oameni pentru frumusetea lor naturala. ceea ce este un motiv pentru care turistii graviteaza spre destinatii cum sunt: Cascada Niagara (SUA si Canada). formatiunile stancoase (Stanca Ayer din Australia). Si in acest caz dezvoltarea societatii si-a pus amprenta. vulcanii (Vezuviu in Italia). sunt preocupati de climat. poate fi de asemenea o atractie decorativa.

6. Si in acest caz constatam o diversitate de manifestare a relatiei dintre om si natura. Dunarii si Deltei acesteia. sau lalelele din Olanda. pot fi o sursa importanta de venituri guvernamentale. ori diferitele forme de fauna int 稷 nite intr-o excursie de-a lungul Amazonului si. Mlastinile Angliei atrag alte tipuri de oameni. nu de putine ori. Acesti turisti. sau in timpul unei deplasari pentru a vedea pinguinii din Antarctica.3. padurile tropicale trezesc interesul altora. de asemenea. ursii polari arctici. Kruger (Africa de Sud). Murchison Falls (Uganda).2. Unii percep fauna ca ceva de observat s i admit in timpul unei vizite printr-un parc african. precum si pentru a vedea ciresii infloriti din Japonia. Resursele turistice antropice Alternativa atractiilor naturale este cea a atractiilor artificiale. create si organizate de . sau Ardeni (Belgia). Fauna. Alti turisti apreciaza fauna prin ceva prins la capatul unditei sau Inpuscat cu o arma de vanatoare.Turistii mai sunt atrasi. de peisajele multicolore ale toamnei din Noua Anglie (SUA). de ce nu. Fauna constituie o alta atractie naturala. cum ar fi: Serengeti (Tanzania). obtinute din taxele platite pentru permisele de vanatoare s i pescuit. iar altii prefera des ertul.

Acest tip de turism este numit uneori 'turism urban'.oameni. Multe oras e atrag turistii pentru ca sunt locuri cu o activitate diversificata si constanta ce poate incanta vizitatorii. Este insa greu de .

a fost Inprejmuit cu un gard de protectie. precum Williamsburg (Virginia . Unii prefera sa viziteze monumente. obiectivul istoric Stonehenge din Anglia.aflat daca vizitatorii aleg orasele pentru activitatea lor sau pentru bunurile lor fizice. precum Arcul de Triumf din Paris. precum Castelul Windsor din Anglia. Altii se perinda prin sate-restaurant. ruinele romane din Bath (Anglia) sau turnurile Eiffel din Paris ori cel al Londrei. prin intensitatea atractiei. ca Versailles in Franta. Mai mult. Alti turisti prefera muzeele. cu rezonanta turistica deosebita. . sau pe fostele cgpuri de batalii ca Gettysburg (Pennsylvania .SUA). ori pentru a admira Turnul Eiffel sau Palatul Versailles? Marile orase ale lumii. dispun de o lista impresionanta. atrag alti turisti. Turis tii viziteaza Parisul pentru atmosfera sa. amenintat cu prabusirea sa cauzata de supratasarea terenului de la baza ruinelor cel reprezinta. De exemplu. intretinerea si conservarea unor cladiri istorice sunt sprijinite adesea de turistii vizitatori. Palatele. permitand turistilor sa strecoare monezi in asa-numitele 'cutii ale milei'. Chiar si bisericile sau catedralele pot castiga bani suplimentari. Sunt insa si cazuri cand obiectivele turistice au suferit din cauza turistilor. si castelele. cum ar fi: Turnul inclinat din Pisa (Italia).SUA) ori Waterloo (Belgia). de destinatii. Cele cu renume mondial includ: Muzeul Britanic din Londra.

Casa Alba din Washington sau Palatul Parlamentului din Bucures ti. Locuri sau constructii religioase atrag.de la Oberammergan in Germania . templele maiase din Mexic sau Maciu Piciu din Peru. Unele festivaluri sunt de esenta religioasa. Dintre acestea. de obicei. cu o vechime organizatorica de peste 350 ani si o periodicitate. Jocurile pasiunii . cum sunt cele ale bascilor din Pirineii spaniolofrancezi. marocanilor din Marrakesh sau ale olandezilor din Pennsylvania. Parlamentul din Londra. Carnavalul de la Rio. Multi turisti sunt atrasi de locurile civilizatiilor disparute sau de locuri arheologice. cum sunt: Festivalul de la Edinburgh. Muzeul National de Antropologie din Mexico City.Muzeul German din M・chen.este apreciat ca unul din cele mai celebre. Numeroase festivaluri se inscriu in ansamblul atractiilor pentru nenumarati turisti ai globului. de asemenea. Unii turisti includ ca prioritate vizitarea bibliotecilor sau universitatilor istorice. Muzeul Louvru din Paris. de asemenea. Mardi Gras in New Orleans. de 10 ani. Altii prefera contactul cu culturile inca existente. o multime . turistii. Constructiile guvernamentale sau politice atrag. precum s i Muzeul Stiintei si Industriei din Chicago. Sarbatoarea din octombrie din M・chen sau Festivalul apelor din Stokholm. Stonehenge din Anglia. Aici pot fi incluse: Kremlinul din Moscova. precum: piramidele din Egipt.

artele.pentru sculpturile lor in roca. Westminster Abbey (Londra) si Templul Mormon (Salt Lake City SUA.pentru cristalul de Bhoemia. In sfars it. statul Utah). productia unor obiecte de arta si artizanat. Corul barbatilor vienezi. Romania este considerata ca tara inzestrata cu cele mai bogate si variate resurse turistice naturale si create de om.pentru panza.renumita prin obiectele de pielarie. dansul si teatrul atrag.pentru ceramica lor. cu o pondere importanta a muncii manuale deosebit de creativa. fapt cei confera o mare . indienii Cherokee si Navajo . Realitati si perspective ale potentialului turistic romanesc Intre tarile din centrul s i estul Europei. Baletul marelui teatru din Moscova. 6. In aceasta categorie putem include si mormintele sfinte religioase. foarte multi turisti.3. Irlanda . Muzica.de turisti. incluzand Parisul. putem nominaliza: Italia . spre Vatican (Roma). ca cel de la Fatima (Portugalia) si Lourdes (Franta). dansurile populare din multe tari europene si teatrele marilor oras e. Cehia . Madrigalul bucurestean. nu ar putea supravietui fara turisti. la randul lor. poate constitui un important stimulator de turism. Londra si New York. dupa aprecierile multor analisti. Cu titlu de exemplu. iar eschimosii canadieni .

Lamm. guvernator al .remarca Richard B.disponibilitate pentru turism. 'Cred ca Romania are un potential nelimitat in ce priveste industria turismului . Acest adevar are si mai mare greutate cand este recunoscut de personalitati care au evaluat perspectiva turismului romanesc la fata locului.

De-o parte si de alta a muntilor. Inpreuna cu alti factori naturali de cura. o tara care are diversitatea montana a Elvetiei si a Rivierei franceze in acelasi spatiu'. care ne-a vizitat tara. flora si fauna bogate. dealuri s i coline. unde se poate schia timp de 3-4 luni pe an in statiunile renumite si peste hotare (Sinaia.este inconjurata. armonios Inbinate pe teritoriul tarii.). el poate satisface. un adevarat br 穹 de livezi si vii pe rod. constituie baza dezvoltarii a numeroase statiuni s i localitati balneare. In centrul tarii. iar din adancurile lor tasnesc izvoare de apa minerale si termominerale care. Predeal.cea mai mare depresiune intramontana din Europa . Depresiunea Transilvaniei . inclinandu-se usor spre doua .. ca o cetate. Acest potential turistic valoros se concretizeaza in diverse si spectaculoase forme de relief. si cele mai sofisticate preferinte ale diverselor segmente ale cererii turistice interne si internationale1. o clima favorabila practicarii turismului in tot cursul anului. coboara ca niste contraforturi spre imensitatea lanurilor din cgpiile si luncile tarii. Dispuneti de o tara care are atat coasta Marii Negre. de cununa Muntilor Carpati.a. Poiana Brasov s . printr-o multitudine de forme de turism. cu numeroase specii de interes stiintific.statului Colorado din SUA. cat si zonele montane si care sunt la mai putin de 200 km unele de altele. inegalabile monumente istorice de arta si arhitectura etc.

atractii turistice de exceptie: Delta Dunarii si Litoralul Marii Negre. Stana de Vale. de exemplu. de pasuri si trecatori care au favorizat construirea unor drumuri modernizate sau forestiere.5% din muntii Romaniei depasesc 1500 m altitudine). cu altitudini relativ reduse (doar 8. Semenic. Retezat. vanatoare. Rodna s. Paltinis .a. Borsa. ca. amatori de sporturi de iarna. drumetii pe poteci marcate. pescuit sportiv s. Predeal sunt cele trei statiuni montane si de sporturi de iarna lansate deja in turismul international.) s-au dezvoltat statiuni montane. palate si castele medievale. alpinism. La poalele sau pe culmile unor masive (Bucegi. Fagaras . Muntii ocupa 36% din suprafata tarii si concentreaza un potential turistic de exceptie. prin urmatoarele particularitati: sunt usor accesibile. speoturism. Ceahlau. Romania este bogata in locuri si monumente istorice. iar Semenic.a. biserici si manastiri. Poiana Marului si . Parang. Toate masivele montane din Carpatii romanes ti sunt atractive din punct de vedere turistic. Postavarul si Piatra Mare. Durau. dispun de o densa retea de vai longitudinale si transversale. situri si cetati dacice si romane. numeroase orase si sate pastratoare de vechi traditii. s-au construit cabane. Poiana Brasov. Carpatii Romaniei prezinta unele particularitati care le confera multa originalitate s i atrag cele mai variate categorii de turisti. Sinaia.

Principalii factori naturali de cura din Romania sunt apele minerale si termominerale. din secolul trecut. Vatra Dornei. In statiunile balneare din Romania. stanci cu forme bizare din Muntii Bucegi (judetul Prahova). De aproape 2000 de ani se fac tratamente balneare la Baile Herculane. lacurile cu proprietati terapeutice si apele minerale pentru Inbuteliere raspandite pe intreg cuprinsul tarii. la Baile Felix.a. Statiunile balneare si-au castigat un firesc si binemeritat renume pe plan intern si international. iar mai recent. Un interes aparte in peisajul natural al tarii il reprezinta monumentele naturii. Slanic Moldova. Babele si Sfinxul. Covasna. Potentialul balnear reprezinta o adevarata 'uzina de sanatate' a Romaniei. namolurile s i gazele terapeutice (mofete). pes tera si ghetarul de la Scarisoara (judetul Alba).Muntele Mic bat la poarta consacrarii internationale ca statiuni din generatia a doua. precum vulcanii noroiosi din zona Berca-Arbanasi (judetul Buzau). adevarate unicate nationale s i europene. climatul si topoclimatul. raspandite pe intreg teritoriul tarii. Litoralul romanesc al Marii Negre se inscrie cu un potential turistic deosebit in peisajul . pentru efecte curative deosebite. la care se mai adauga. se trateaza mai toate afectiunile corpului omenesc. cei 12 Apostoli din Muntii Calimani (judetul Suceava). Pietrele Doamnei din Muntii Rarau (judetul Suceava) s . Eforie Nord si Mangalia. Tusnad. Germisara.

natural al Romaniei. cu plaje intinse si nisip fin. Expunerea la soare este asigurata pe toata durata .

Callatis . pe podul Giurgeni-Vadu Oii. Eforie Sud.zilei.VII-VI inainte de Hristos): Histria. cu ruinele celor mai vechi orase din Romania (sec. Marea Neagra nu este atat de poluata ca Marea Mediterana. sau dinspre aeroport spre Constanta ori Bucuresti. unde acest fenomen este inexistent. o buna infrastructura. cu numeroase rezervatii naturale. datorita lacurilor cu namoluri sapropelice si apelor mezotermale. foarte multe zile insorite s i temperatura moderat de calda. deosebindu-se sub acest aspect de litoralul bulgar. istoric. iar valurile inseamna talazoterapie. acces usor pe s oselele de coasta spre aeroportul international Mihail Kogalniceanu. litoralul romanesc asigura si posibilitatea efectuarii tratamentului balnear. intre Navodari si granita cu Bulgaria. in ultima parte a zilei. Din mai pana spre sfarsitul lunii septembrie. Neptun. Eforie Nord. Techirghiol. Olimp. iar valurile sunt frecvente in statiunile romanesti (Mamaia. De asemenea. marea fara maree. Tomis. Ca peisaj. plaja este umbrita in mai multe zone. Jupiter. litoralul romanesc. favorabila inotatorilor. Cap Aurora. Venus. de exemplu. Saturn si Mangalia). Inprejurimile sunt remarcabile. locuri de interes arheologic. spre deosebire de statiunile de pe tarmul Adriaticii. de pilda. unde. Costines ti. ofera plaja sa de exceptie. Apoi. sau pe noul pod rutier si feroviar de la Fetesti-Cernavoda peste Dunare.

din care se detaseaza Cazanele Mari si Mici. iubitori de plante si animale. aici se organizeaza frecvent excursii cu turistii sositi pe litoral.Dunarea. care conserva un potential turistic aparte. Aceasta . La gurile Dunarii. de linis te si soare. Pentru conservarea ecosistemului deltaic. dar s i din alte zone ale tarii. fluviul incarcat de istorie si legende. presarat cu coturi s i meandre. martor al multor framantari si evenimente din viata poporului roman. prin locuitorii si asezarile ei omenes ti. a fost instituita . cat si prin intreaga flora si fauna ce o populeaza. fara egal in Europa si cu elemente distincte fata de toate deltele din lume. Delta Dunarii starneste interesul atat prin Inbinarea apei cu uscatul. Delta Dunarii invita la excursii la care participa amatorii de pescuit. se constituie ca o valoroasa pastratoare de potential turistic prin cursul sau. chei si defilee. rare. Ea este un original si interesant colt din tara. insule s i ostroave. Batranul Danubiu sau Istros. In esenta. situata la circa 120 km de Constanta. Nascuta prin rasfirarea apelor Dunarii inainte ca fluviul sa se verse in Marea Neagra. oaspetii Romaniei se vor int 稷 ni cu mirifica Delta a Dunarii. dar mai ales lumea pestilor de apa dulce si a sturionilor ce urca pe Dunare pentru a-si depune icrele. prin lumea pestrita a mamiferelor si pasarilor ce populeaza zavoaiele din lunca.Rezervatia Biosferei Delta Dunarii.

Sucevita. De o valoare incontestabila. sunt bisericile si manastirile cu picturi murale. Arbore . Moldovita. atat in interior cat si in exterior.sunt pagini ale unui album de arta si arhitectura ce se destainuie vizitatorului intr-o forma si un registru nemaiint 稷 nit in alta parte a Terrei. recunoscuta pe plan universal. din nordul Moldovei sau din Bucovina. istoric s i arhitectonic il suscita toate celelalte lacasuri de cult . in sate si pe anumite trasee turistice. un deosebit interes turistic. Coerenta picturilor si succesiunea personajelor confera tablourilor de pe peretii acestor comori de arta si arhitectura titulatura de biblie ilustrata. Pentru felul cum au fost pastrate si conservate aceste comori ale artei universale. Voronet. Alaturi de manastirile pictate. Atractiile cultural-istorice ale Romaniei sunt bogate si raspandite pe intreg cuprinsul tarii: in orase. trofeu ce se pastreaza in muzeul manastirii Moldovita. dar se poate practica.presupune ca turismul se desfasoara numai pe principii ecologice. Humor. sub un control strict. in zonele tampon. acordate de FIJET. turismul se exclude din cele 16 zone strict protejate. in aceste zone sunt permise toate activitatile economice care nu afecteaza in mod direct sau indirect echilibrul ecologic natural al ecosistemului deltaic. precum si in zonele de tranzitie (economice). zona Bucovina sau Moldova de Nord a primit premiul Pomme d'Or.

aceste porti si biserici sunt adevarate capodopere in satele Surdesti (cea mai inalta constructie din lemn din tara si una dintre cele mai . cojocaritul. Constructii insolite. dintre ele la loc de cinste situandu-se manastirile nemtene: Agapia. in numeroase sate in majoritatea lor locuite de urmasii urmasilor lui Stefan cel Mare. in teritoriul Republicii Moldova. perpetuat peste veacuri s i ajuns nealterat pana in zilele noastre. reprezentand o inestimabila valoare artistica s i turistica in zona Maramures. vremelnic. Iza si Viseu. Varatec. Oas si nordul tarii. varietatea folclorului literal si coregrafic. arta de cioplire a lemnului si de prelucrare a textilelor. pe meleagurile romanesti. Ecoul acestor amintiri razbate si de cealalta parte a Prutului. la Balti si in Ucraina subcarpatica. sau a altor domnitori de seama. sunt numai cateva din elementele unui fond cultural stravechi. Arhitectura populara.monahale. sunt asezate intr-un cadru natural pitoresc si pastreaza comori de arta s i amintiri neasemuite. precum Stefan cel Mare s i Petru Rares (sec. iconografia pe lemn si sticla. pictura murala veche. Ele dateaza din vremea unor domnitori gloriosi. int 稷 nite pe vaile Mara. Secu.al XVI-lea). portul popular. Neamt. Portile frumos mestes ugite s i bisericile de lemn au dus faima Maramuresului peste hotare. cu origini dacice. si se conserva la Orhei sau Soroca. Sihastria. la Cernauti. olaritul. situate in judetul Neamt. inconjurate astazi. Petru Rares.

Potaissa-Turda. Apulum-Alba Iulia s. traditii.a. construite. Ieud s. Dumbraveni. Agnita. Numeroase alte monumente istorice de arta s i arhitectura sunt raspandite la poalele . in Banat. Transilvania este cea mai bogata in vestigii si monumente istorice romanesti. mestesuguri. Siturile si cetatile dacice si romane pentru trecutul istoric al tarii. moderna si contemporana. Intre celelalte provincii istorice ale Romaniei.a. Sugatag. Bogdan Voda. Oradea. in |ara Hategului. ca si obiceiuri. Berbes ti. romana (ruinele oraselor romane Napoca-Cluj. Vadu Izei.unicat national. Sunt monumente de arhitectura de un specific aparte. si la fel de valoroase turistic sunt raspandite in toate zonele tarii. Medias s. cu precadere in Muntii Orastiei. O atractie deosebita prezinta cetatea Sighisoarei . medievala (Bras ov. Baia Mare s.). Alba Iulia. Dintre ele sunt renumite cele de la Biertan.a. ale Ulpiei Traiana Sarmizegetusa. Sibiu. Timisoara. capitala primului stat dac centralizat si independent. Ele conserva vechi elemente din arhitectura medievala a Transilvaniei.a. Targu Mures. capitala provinciei Dacia romana).inalte din Europa).). in Dobrogea. durate din perioada daco-romana (ruinele cetatii Sarmizegetusa Regia. de regula in jurul unei biserici. Cetatile taranesti din Transilvania.

Intre acestea. Cgpulung. Oradea. Radauti) sunt specializate pe anumite profile (arta. Timisoara . sau castelul Huniazilor din orasul Hunedoara.Cgpulung Moldovenesc. de un farmec aparte si invaluita in misterul legendei este biserica manastirii Curtea de Arges. Bucuresti. ClujNapoca. Ploiesti etc. Muzeul Marii Negre din Constanta. in Oltenia de sub Munte. Iasi. Curtea de Arges. de la poalele 'Alpilor' Transilvaniei. Targovis te. la Cozia. . Timisoara. Muzeele si casele memoriale.Carpatilor. iar altele (Sibiu. Muzeul de Istorie naturala 'Grigore Antipa' din Bucures ti. Adapostesc descoperirile arheologice si alte marturii istorice. Muzeul 'Delta Dunarii' din Tulcea s. Brasov. opera arhitectului francez Leconte de Nouy. Targu-Mures. loc sacru unde sunt pastrate ramasitele pamantesti ale regelui Carol I de Hohenzolern s i ale familiei regale. Unicat european si chiar mondial pot fi considerate si biserica Densus (judetul Hunedoara).a. Targu Mures. Constanta. Bran ('castelul lui Dracula') ca si cele din alte orase: Ias i. colectii: lemn si produse din lemn . arta populara. Dar asemenea monumente se int 稷 nesc si in marile orase ale Romaniei: Bucures ti. Sinaia. Brasov etc. O atractie deosebita pentru vizitatorii Romaniei o reprezinta palatele si castelele din Bucuresti.). vechi capitale ale Tarii Romanesti. Unele dintre ele (din totalul de circa 500) conserva raritatile floristice si faunistice din tara (ex. Pitesti.

de asemenea.Botosani) etc. . costume populare. jud.). poetii: Vasile Alexandri (Mircesti.Murfatlar etc.BistritaNasaud).Prahova). jud. Cluj-Napoca (Muzeul Transilvaniei). Nichita Stanescu (Ploiesti). Ionel Pavlea (Alexandria). Ploiesti. a istoriei zbuciumate si a spiritualitatii poporului roman. Oradea. jud. ceasuri. Eugen Ionescu (Bucuresti). stiinte ale naturii. George Calinescu (Bucuresti). in fiecare oras -res edinta de judet este amenajat un muzeu cu profil complex . jud. dramaturgii: Ion Luca Caragiale (Haimanale. pictori si sculptori: Nicolae Grigorescu (Cgpina.Bacau). George Cosbuc (satul cu nume omonim. Beius. Cele mai multe case si muzee memoriale din Romania evoca viata si activitatea unor personalitati ale civilizatiei nationale. fost Hordou. petrol .Bistrita-Nasaud).Sighetu Marmatiei. istorie. Botosani). jud. prozatorii: Liviu Rebreanu (satul cu nume omonim. jud. Iasi. Mihai Eminescu (Ipotesti. arta populara .arheologie. jud. multimea muzeelor cu un profil complex aflate in mai toate orasele Romaniei.Ploiesti. Cantece s i jocuri. jud. vinuri . muzicienii: George Enescu (Liveni. Constantin Brancusi (Hobita.cu piese de rezistenta adunate de pe teritoriul judetului. Craiova. Cele mai renumite se gasesc in Bucuresti. obiceiuri.Gorj). Mentionam.Prahova).Iasi). Arta populara romaneasca este o vie reflectare a frumusetilor naturale ale tarii. istoricul Nicolae Iorga (Botosani. jud. de altfel.

din Delta Dunarii.Hunedoara) are loc un festival al formatiilor de dansatori populari . mandra gradina. Oltenia de Nord s.sarbatoarea primului taran care iese la arat) se desfasoara. Suceava. Un vechi obicei de primavara dedicat harniciei plugarilor (Tanjaua . zeci de mii de turisti participa la Sgbra oilor. in timp ce in februarie. Deosebit de agreabila este calatoria in Romania cand coincide cu desfasurarea unor serbari sau manifestari folclorice. In luna ianuarie.) sau cu ocazia unor manifestari populare traditionale. la Hoteni.Bistrita-Nasaud) oaspetii pot admira o parada a obiceiurilor traditionale legate de nunta la romani. In mai. la Deva (jud. prin partile jud. Oas.Botos ani.a. la Bucecea. la Huta . Maramures. tot in aprilie. Sfarsitul de an si inceputul Anului Nou este 'salutat' cu traditionalul Revelion. la Prundul Bargaului (jud. Braila). pot fi admirate in muzeele de profil (Bucuresti. la care tineri si varstnici petrec. canta si danseaza toata noaptea. marcand in acest fel realizarile de peste an. Sibiu. in statiunile pentru sporturi de iarna s i chiar pe litoralul Marii Negre se organizeaza masa de revelion.numit Calus arul transilvanean. In martie. prilejuit de Alaiul nuntilor de pe Bargau. cu care prilej in marile restaurante din Bucuresti sau din orase. se poate participa la festivalul-concurs al cantecului popular moldovenesc Satule. in satele pastratoare de traditii (din Bucovina.traditii etc. in Maramures.

Cluj).Satu Mare). la traditionalul Targ de fete de pe Muntele Gaina. Foarte multi turis ti (celibatari) se indreapta in iulie.Hunedoara) o mare sarbatoare populara nationala consacrata conducatorului revolutiei romane din Transilvania (1848-1849). Jiule. localitatile in care se pastreaza datini si obiceiuri cu prilejul Craciunului s i Anului Nou la Sighetul Marmatiei. Avram Iancu. jocuri si port popular din mai multe judete ale tarii se desfasoara la mijlocul lunii august. Suceava si in alte zone din . In iunie.Alba. Multe casnicii se infiripa in urma acestei sarbatori. care evoca. totodata.Certeze (jud. Dar cei mai multi turisti aleg. de Sfanta Maria.cu cantece. Tot in septembrie are loc la Tebea (jud. cu cantece si dansuri. Botos ani. prin vechi cantece. figura haiducului Pintea. in luna decembrie. supranumit 'Craiul muntilor'. la MagoajaChiuesti (jud. cu produse de artizanat si. poezii si dansuri. In septembrie. in octombrie suntem invitati la festivalul cantecului popular din Gorj. la Targu Jiu (jud. Pe meleagurile natale ale marelui sculptor Constantin Brancusi. si din judetele vecine. spre jud.Maramures) . O frumoasa sarbatoare populara .Gorj). pe malul tau. are loc manifestarea populara Pintea Viteazu. creatorii de arta isi dau int 稷 nire cu admiratorii lor la targul de ceramica populara Cocosul de Horezu (jud. in inima Carpatilor.Hora de la Prislop (jud.V 稷 cea). luptator pentru dreptate sociala. desigur. stravechea manifestare pastorala prilejuita de plecarea oilor la munte.

obiectivele si statiunile turistice. Lotru (Ciunget). Arges (Vidraru). face legatura intre principalele centre emitatoare de turisti si zonele. Giurgeni-Vadu Oii. Reteaua nationala de sosele si drumuri. construit de catre Apollodor din Damasc. de la Drobeta Turnu Severin. cum ar fi drumul transfagaras an (2040 m altitudine maxima). in defileu. Mentionam: marile baraje hidroenergetice de pe Dunare (Portile de Fier) de pe Olt. E 79 etc. Giurgiu. Multe dintre ele (E 60. Siret. in mare parte dubla si electrificata. pe Valea Prahovei. se desfasoara ca un sistem concentric in interiorul si exteriorul arcului Carpatilor romanes ti.) sunt tronsoane ale unor drumuri europene. podurile peste Dunare de la Fetes tiCernavoda. de la Turnu Ros u la Cozia. Prut s. Bistrita (Izvorul Muntelui). pe Olt. pe valea Buzaului. legaturile facandu-se prin . Somes . Reteaua nationala de cai ferate. drumurile transmontane.. Buzau. cel roman de la Novaci la Sebes (2100 m altitudine maxima) sau cele de vale: pe Jiu. cu poduri. E 85. viaducte si serpentine spectaculoase. ca si ruinele podului Inparatului Traian.a. facand legatura intre Europa centrala si vestica.tara. se constituie in tot atatea atractii turistice ce impresioneaza vizitatorii. cu cea sudica sau cu Orientul Mijlociu si Apropiat. Numeroase realizari de arta inginereasca durate in Romania.

Hanul 'Casa Arcasului' (jud. pe intreg cuprinsul tarii. Hanul Sucevita (jud. Valorificare s i conservare. motelurile amenajate in vechi castele sau cetati ori in preajma unor locuri monumente istorice.Bistrita-Nasaud). asa cum se prezinta cele situate pe vaile Oltului. Foarte solicitata este cazarea in pensiuni. sunt hotelurile. se remarca hoteluri precum 'InterContinental'. Romania dispune de patru aeroporturi de interes international (Bucures ti-Otopeni si Bucuresti-Baneasa. traditional romanesc. repartizate pe diferite tipuri de unitati. 'Dorobanti'. . Cris ului Repede s. adevarate opere de arta inginereasca. Punerea in valoare a acestui imens potential turistic poate fi apreciata prin prisma existentei (la 31 iulie 1996). Muresului. s .liniile transcarpatice.a. (in Bucuresti). in ferme agroturistice. Jiului. De mare atractie si cu iz medieval. hotelul 'Casa cu lei' din Constanta s. Hanul Ancutei. Mihail Kogalniceanu-Constanta s i Timisoara) s i de 14 aeroporturi deschise traficului intern. 'Flora'.Suceava).656 locuri de cazare. hanurile.).a. Moldovei. Hanul lui Manuc din Bucures ti. 'Europa'. atractii naturale de exceptie (complexul turistic 'Lebada'. din lantul mondial omonim.a. in sate turistice sau la particulari. hanul 'Tihuta' presupusa resedinta a lui Dracula (jud. Intre acestea.a. Eforie Nord sau Neptun (toate de 4 stele).Neamt). 'Rex'. 'Neptun' s. din statiunile de pe litoral: Mamaia. Bistritei. 'Bucuresti'. a 288.

ei provenind din tarile vecine (republicile fostei Iugoslavii. anual. din Israel sau din marile tari occidentale. Anglia. Crisan si Sfantu Gheorghe (in Delta Dunarii. Ungaria). Leresti (jud. din tarile europene (Germania. constrans i mai bine de 45 de ani sa calatoreasca mai putin. Foarte multi si-au cautat rudele din Republica Moldova. Valoarea turistica a potentialului natural s i cultural-istoric al Romaniei este probata si de circulatia turistica interna s i internationala. Rusia. Potentialul turistic al Romaniei permite insa o dezvoltare mult mai cuprinzatoare a acestui sector al economiei nationale.Maramures ). Israel). servicii pentru peste 300 mii de persoane. au pornit sa recunoasca lumea. de turis ti romani au cutreierat meridianele s i paralelele lumii. Italia. Romania.Arges).a. zilnic. jud. Din 1990. romanii.Sibiu).Moldova. din tarile europene vecine. Japonia. anual. din Singapore pana in Australia sau din China in Statele Unite al Americii in perioada 19901997. Franta. .a. Canada. In marea lor majoritate.Sunt binecunoscute peste hotare satele turistice Sibiel (jud. Austria. Turcia. Bogdan Voda (jud. tarile arabe. Spania. Grecia s. Bulgaria. Ucraina. in perioada 1990-1997 circa 5-6 mil. R. Astfel. tarile nordice. turisti straini au vizitat.) sau extraeuropene (SUA. Resursele si structurile de cazare de care dispune turismul romanesc pot asigura in prezent.Tulcea) s. 8-10 mil.

dezvoltarea agrementului de incinta in complexele hoteliere. deschiderea de noi itinerare turistice care sa puna in valoare potentialul natural si cultural-istoric al tarii. prin ridicarea gradului de confort. pe cateva directii principale: revigorarea turismului balnear prin actiuni complexe de modernizare a statiunilor lansate in turismul international. Capatanii. a agrementului nautic la mare si asigurarea dotarilor necesare agrementului din statiuni. dezvoltarea accentuata a turismului religios si automobilistic. modernizarea infrastructurii statiunilor de pe litoralul romanesc al Marii Negre. de dezvoltare a spatiilor de cazare s i a bazelor de tratament din statiunile de interes national si crearea unor noi statiuni de interes local care sa valorifice factorii naturali de cura si tratament traditional.. Realizarile in domeniul valorificarii potentialului turistic al Romaniei sunt inca modeste si. orientarea investitorilor romani si straini pentru realizarea de noi obiective turistice in zona montana (valorificata doar in proportie de 15-20%). organizarea stiintifica si controlul turismului in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. desfasurarea unui turism pe . in nici un caz.Perspectiva integrarii europene.a. Maramuresului. eforturile se cer orientate. Pentru aceasta. Parang s. in perioada urmatoare. nu sunt la nivelul cerut de standardele de competitivitate. in statiunile de odihna si sporturi de iarna existente. Lotrului. in zone noi din Muntii Apuseni.

Care sunt si prin ce se caracterizeaza componentele resurselor turistice naturale? 5. componentele resurselor turistice. In ce consta relatiile de interdependenta dintre cerere si potentialul turistic? 3. atat in aceasta zona turistica. Explicati criteriile de grupare si. Ce elemente structurale reprezentative cuprinde potentialul turistic romanesc? . Intrebari recapitulative 1. Finalizarea actiunilor de valorificare a potentialului turistic al tarii o reprezinta integrarea Romaniei in Europa prin turism. cat si in alte zone cu parcuri nationale si rezervatii naturale.E. concomitent cu protectia mediului. Care sunt si prin ce se caracterizeaza componentele resurselor turistice antropice? 6.. 4. cresterea fluxurilor turistice spre si dinspre tarile U. Ce semnificatie au conceptele: 'potential turistic' si 'produs turistic'? 2. a resurselor turistice si cresterea calitatii serviciilor.baze ecologice. proces in curs de realizare. adevarat unicat european. potrivit acestora.

Farul. 1. Muntii Macin sunt.. care se remarca prin divers.. Sulina mai are cateva atractii turistice inedite. considerati lipsiti de importanta si foarte putin pusi in valoare.Refugiul Uzlina . Localizare: Delta Dunarii / Chilia Veche 4.Lacuri si rezervatii naturale.. Rezervatia Naturala Grindul Lupilor Rezervatia Grindul Lupilor este o rezervatia mixta stiintifica din cadrul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.Obiective turistice din Delta Dunarii 1. Localizare: Delta Dunarii / Tulcea 2.Lacul Dranov . Biserica Sfintii Voievozi din Chilia Veche Biserica din satul Chilia Veche a fost construita in 1854... pe strada 14 noiembrie nr.Rezervatie naturala . Cimitirul Maritim Pe langa peisajele de vis si plaja unica in Europa.. Unul dintre acestea este Cimitirul Maritim. la vest de C. cu excep.. Principalele obiective turistice din zona Sfantu Gheorghe ..Ruinele Fortificatiei Romane Rezervatie arheologica. iar in perioada octombrie-aprilie intre ore. Localizare: Delta Dunarii / Sfantu Gheorghe (TL) 6. Poate fi vizitat in perioada mai-septembrie intre orele 10-20. cunoscut sub ps. Localizare: Delta Dunarii / Sinoe 3. II. monument unic in Europa.. la est si sud-vest de Lacul Sinoe .Lacurile Saratura I. Construit intre anii 1869 – 1870.. gazduieste cabinetul de lucru al lui Eugeniu Botez. Localizare: Delta Dunarii / Macin . delimitata la nord-vest de Lacul Zmeica..Refugiul Saraturile . Infrastructura turistica este aproape inexistenta. nedrept. . Farul din Sulina Cu o inaltime de 17 metri. Centrul Muzeal Ecoturistic Delta Dunarii Centrul Muzeal Ecoturistic Delta Dunarii este situat in Tulcea.. Farul din Sulina este simbolul orasului. . transformat in muzeu.. Muntii Macin Situati in partea de nord-vest a Dobrogei. cu voia Imperiului Otoman care stapanea la acea vreme gurile Dunarii si care a acceptat cererea locuitorilor care nu puteau merge in localita. Localizare: Delta Dunarii / Sulina 7. III . Localizare: Delta Dunarii / Sulina 5..

Gheorghe Grinduri: o o o continentale fluvio-maritime asociate Regiune turistică cu bogat potenţial natural: o pescuit sportiv o vânătoare o agrement Rezervaţie a biosferei cu cele mai multe rezervaţii: o Roşca-Buhaiova-Hrecisca o Sf. Gheorghe • altitudinea maximă este în Dealul Denistepe. • începe la Ceatalul Chilia unde fluviul se desface în braţele Chilia şi Tulcea • cuprinde suprafeţele dintre: o Ceatalul Chilia (V) o Marea Neagră (E) o Platforma Buceagului (N) o Dealurile Tulcei (S) • câmpie deltaică • creşte în lărgime de la vest la est între partea de nord a Deltei secundare şi gura braţului Sf. Crişan. una din cele mai frumoase delte d.. 270 m • obiective turistice naturale: o rezervaţia naturală Murighiol o Dealurile Beştepe o bălţi . Dunarea a format.. Gheorghe-Zătoane-Perişor o Periteasa-Leahova-Portiţa o Pădurea Caraorman o Pădurea Letea o refugii de pasaj Centre turistice: Sulina.8. Delta Dunarii La capatul celor 2800 km pe care si strabate de la izvoarele din Muntii Padurea Neagra pana la Marea Neagra. la sud de Braţul Sf.Delta Dunarii. Localizare: Delta Dunarii / Sulina Delta Dunarii Fluviul Dunarea traverseaza 10 ţări şi 4 capitale pe parcursul a 2480 km. unitatea morfohidrografică având o suprafaţă de 2540 km² . cu mai bine de 10 000 de ani in urma. si formează la vărsarea in Marea Neagră . datorită celor 67 milioane tone de aluviuni depuse de către fluviu. Sf. suprafaţă ce creşte anual cu 40m. Letea Dealurile Tulcei • sunt situate în nordul Dobrogei. Gheorghe.

Priopcea. 24 km lăţime • culmi: Bugeac. peşteri. Hr. sec. în apropierea braţului Sf. Iacobdeal. în prelungirea complexului lagunar Razimpescuit sportiv Sulina • bară de nisip situată la gura de vărsare a Braţului Sulina • braţ ramificat din Braţul Tulcea. Mircea Vodă • altitudinea maximă este de 467 m în Vf. ce închid golfurile depresionare Jijila. Cerna.Babadac • rezervaţie naturală în cadrul Pădurii Babadac o specii de plante balcano-pontice-taurice o căprioare • lac situat pe latura de est a Dobrogei.IV-V d. • o basilică paleocreştină şi una bizantină Capul Dolaşman • pinten stâncos situat în sud-vestul lacului Razim • cetate greco-romană. Gheorghe • este format din nisip cochilifer-dune de 6-7 m înălţime • pădure ocrotită de stejar şi plop • sat de pescari Casimcea • podiş situat în partea centrală a Dobrogei • relief carstic: chei. Rosetti . Hr.II-VI d. (Arganum) • rezervaţie ornitologică-loc de cuibărire pentru lăstunul mare. sec. Greci. Gheorghe • la 242 m altitudine-belvedere Bisericuţa • insulă stâncoasă în cadrul lacului Razim • ruine-fortificaţii romane cu ziduri de piatră. lung de 69 km • grind în sud-estul localităţii Letea Munţii Măcin • munţi vechi. la nord de localitatea C. cu o culme de 64 km direcţia NV-SE. A. Greci sau Ţuţuiatu Beştepe • culme situată în estul Dealurilor Tulcei. pietrarul negru Caraorman • grind fluvio-maritim situat între braţele Sulina şi Sf. sfinx Cocuţa • plajă situată pe malul Dunării. Pricopan. vis-a-vis de Galaţi • parţial împădurită • agrement Dealul Pietros • rezervaţie fosiliferă în centrul Dealului Tulcea Hasmacul Mare • pădure situată în Delta Dunării.

iar zece ani mai tarziu a fost inclusa ca zona strict protejata in RBDD. 1938 o bază de interes vânătoresc: iepuri. cuibărire. sitari • In Padurea Letea se gasesc 500 de specii de plante si peste 3000 de animale. la est şi Puiuleţ. tei.• vegetaţie luxuriantă • rezervaţie naturală Letea • grind fluvio-maritim în Delta Dunării cu dune de nisip şi vegetaţie ierboasă de stepă • pădure de stejari. o parte a Padurii Letea a fost pusa sub ocrotire. mistreţi. hrănire a păsărilor de apă Poiana Kiorum Taria • rezervaţie naturală cu păduri de foioase de tip submediteranean Popina • insulă stâncoasă în lacul Razim. el luand nastere din suprapunerea si alaturarea cordoanelor litorale formate ca urmare a actiunii indelungate a valurilor marii. dintre care 2000 sunt insecte. • in 1930. ulmi. Lumina • grind fluvio-maritim. Padurea Letea a fost declarata Rezervatie a Biosferei. iar in 1938 a devenit rezervatie naturala. • In 1980. 47 m altitudine • rezervaţie complexă: o cuibăreşte califarul alb o trăieşte miaripodul gigant-17 cm o paianjenul Văduva Neagră o şarpele de apă Portiţa • punct turistic în estul complexului lagunar Razim • amenajări agrement • plajă cu nisip fin • lac pescuit Roşca-Buhaiova . viţă de vie sălbatică o este cea mai veche rezervaţie naturală din Dobrogea. ramificaţie a grindului Ivancea în Delta Dunării • desparte lacul Puiu. păducel. frasin. lemn câinesc. la vest Niculiţel • podiş situat în nord-vestul Dobrogei • roci magnatice şi sedimentare • sate cu obiective turistice • împădurit cu stejar Periteasca-Bisericuţa-Portiţa • rezervaţie ornitologică în cadrul complexului lagunar Razim • zonă de popas. plop. adica peste 70% din speciile de animale din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii (RBDD) • grindul Letea este considerat de specialisti drept unul din cele mai interesante medii naturale din Romania.

formandu-se astfel o retea de canale. In Delta Dunarii predomina vegetatia de mlastina stuficola. papura. majoritatea escapadelor in Delta Dunarii. Un paradis natural se intinde la varsarea Dunarii in Marea Neagra. cormorani. lebăda Roşu • grind maritim în Delta Dunării. ramificaţie a grindului Ivancea • lac situat în sudul braţului Sulina legat de lacul Puiu şi braţul Sulina prin gârla Impuţita • obiectiv principal în itinerariile excursiilor în Deltă cu punct de plecare Sulina Sacalin • insule în Marea Neagră. de paduri tropicale. rogozul. raţe sălbatice • face parte din rezervaţia naturală Sf.piscicole si ornitologice. de lacuri. cu veri racoroase si cu ierni fara temperaturi foarte scazute. corcodelul cu gât negru • loc de iernare pentru păsări nordice Delta Dunarii este cea mai reprezentativa delta din Europa si una dintre cele mai complexe din lume. cu putine precipitatii. Aceasta reprezinta un obiectiv de mare atractie prin prezenta in cadrul ei a unei variate vegatatii si faune . tocmai datorita pozitiei sale privilegiate pe cel mai circulat canal . dar cu umezeala provenita din evaporatii. egreta mică. la gura braţului Sf. . situată în sudul satului Murighiol • complex de lacuri sărate • specii de păsări protejate: raţa cu perucă. O mare influenta asupra ecosistemelor o are variatia sezoniera a apelor care ridica si coboara nivelul in lacuri si balti stimuland migratia si reproducere animalelor acvatice si cuibaritul pasarilor. Gheorghe • sunt populate de păsări: lebăda cântătoare. care ocupa cca. in amestec cu salcia pitica si numeroase alte specii. cel mai adesea. din care 3446 kmp se gasesc pe teritoriul Romaniei Clima in Delta Dunarii este specifica.Sulina.Secole de-a randul. suprafata Deltei s-a extins datorita malului adus de fluviu. unele dintre ele declarate monumente ale naturii si ocrotite de lege. Gheorghe-Palade-Perişor Sărături • rezervaţie ornitologică. de insule acoperite cu stuf. Delta Dunarii este inclusa in Rezervatia Biosferei monument al naturii protejat de UNESCO. pelicani. Comuna Crisan a fost un sat pescaresc cunoscand o dezvoltare rapida. 78% din suprafata totala. acolo unde fluviul isi incheie calatoria de 2 860 km. de pasuni si de dune de nisip care acum acopera o suprafata de aproape 5 640 km2. Principalele specii stuful. Aici exista cea mai bogata si mai variata fauna ornitologica din Europa si anume peste 300 de specii de pasari. Comuna Crisan este localitatea in care se bifurca.• rezervaţie naturală situată în nordul lacului Matiţa • cuibăresc: pelicani.

In ceea ce turismul in aceasta zona. De asemenea Padurea Letea este singurul loc din Europa in care se intalnesc liane. Cimitirul maritim este o marturie evidenta a trecutului acestui oras. Herodot si Polybiu amintesc in scrieriile lor de mari acumulari de nisip la gurile Dunarii ( un banc de nisip de aproape 1000 de stadii (167 Km) la o departare de uscat cale de o zi. Aceste dune de nisip din Caraorman sunt asezate transvesal pe directia de curgere a Dunarii si impreuna cu cele din Letea reprezinta portiuni din cordonul initial ce a blocat golful Tulcea.unica in Europa) care atinge aici liminat nordica de raspandire. este cea mai veche rezervatie naturala din tara doastra fiind declarata in 1938. frasini pufosi. Incepe din zona de nord a satului Lebada si se intinde pe circa 3200 de hectare. iedera. plopi albi si negrii. Printre morminte de ofiteri si comandanti din Marina Regala Romana poate fi gasit mormantul Printesei Ecaterina Moruzi. In Delta Dunarii au fost observate un numar de peste 1615 specii de plante. Dintre arborii din Padurea Caraorman putem enumera: stejari seculari de peste 25 de m inaltime.frecventat de navele comerciale. Grindul Caraorman In partea de vest a satului Caraorman. arini. tei si plopi. hameiul si curpenul confera acestei paduri un aspect subtropical. O mare curiozitate sunt lianele (Periploca greaca de origine mediteraneana cu o lungime de 25 de m . Plantele exotice de aici au aparut datorita semintelor aduse din Africa de pasarile migratoare. nascuta la Istanbul dar sfarsitul a gasit-o la Sulina si mormantul lui William Simpson. insa caracteristica principala a peisajului este data trunchiurile aplecate si contorsionate. care ulterior s-a colmatat si a dat nastere Deltei Dunarii. la aproximativ 500 de m de acesta. Cimitirul maritim se prezinta ca un ansamblu de trei cimitire: Cimitirul crestin. transformandu-l intr-o laguna. nepoata Voievodului moldovean Ioan Sturza. Cimitirul musulman si Cimitirul evreiesc. al carei nume Caraorman inseamna in etimologia turca Padurea Neagra. dar include frasini. . cu ramuri impunatoare si vegetatia bogata fac o umbra atat de deasa incat exista locuri foarte intunecoase. se afla dune de nisip foarte fin. . din Delta Dunarii.Polybiu). acestia din urma fiind o raritate botanica. ulmi. cat si de cele de turism si agrement. asteapta sa fie valorificat la adevarata sa valoare. Cimitirul Maritim Sulina Unic in tara si chiar pe continent. reprezentand circa o treime din totalul speciilor cunoscute in flora Romaniei. care au dat numele padurii. salci. Padurea Caraorman Pe un teren nisipos de origine marina s-a dezvoltat o padure de stejari. pe cat de tumultuos. Padurea Letea Padurea Letea. pe atat de special. care pot fi intalnite doar in trei locuri in Europa. Aceasta este cea mai nordica padure tropicala din lume. Aceste liane impreuna si cu alte plante agatatoare cum ar fi: vita-de-vie salbatica. Stejarii vechi. Padurea Letea este o padure de stejari brumarii.

XVIII) .Hr. Isaccea Cetate romano-bizantina cu nume celtic. a fost ridicata in timpul imparatului Diocletian (284-305 d. IV-III i.omul de incredere al inginerului sef al Comisiei Europene a Dunarii. atestata documentar in anul 100 d.Hr. X-XII. III i. # Cetatea antica # Chilia Veche # Cetatea bizantina Salsovia. # Fortareata Noviodunum. III d. Macin Asezare cu nume celtic. Aceasta intre sec I .Hr. cu ocazia conflictului militar dintre Lysimach . cetatea Dinogetia.Hr. Cetate traco-getica mentionata in sec. si un cadru roman..) Potenţialul turistic al zonei BRAN Judeţul Braşov.Hr. getice din sec. Mahmudia (sec. (in doua diplome militare). de un trib huno-bulgar.Hr. # Fortificatia Troesmis Fortificatia este situata la 3 km de comuna Turcoaia. cea mai mare necropola geto-dacica din Dobrogea din sec. a fost unul dintre cele mai mari orase in Dobrogea. cetatea a fost reconsolidata si amplificata in sec. de la debarcadere si farurile de pe dig.Hr.Hr.. atracţii turistice: • • • • Castelul Bran Muzeul de artă medievală Muzeul satului Bran Clădirea vechii vămi (sec. Distrusa in 559 d.Hr.VII d. Simpson a condus 13 ani lucrarile de constructii pe canal. Garvan Initial asezare geto-daca si apoi romana.Hr.Dromichete. In perioada romana a devenit un puternic centru militar. construita in 369 d. IV i.). Vestigii Istorice din Delta Dunarii # Enisala La Enisala s-au gasit urmele unor asezari traco-getice din sec IX-VII i. ROMÂNIA Obiective turistice. # Fortareata Arrubium. A fost un important punct la granita imperiului in timpul stapanirii romano-bizantine. # Cetatea Dinogetia.sec.

• Vizitarea Cetăţilor Medievale din TRANSILVANIA: Viscri. Saschiz. plimbare cu telecabina spre Babele.• • • • • • • Cetatea Râşnov Cheile Râşnoavei Parcul Natural Bucegi Rezervaţia Naturală Piatra Craiului Cheile Dâmbovicioarei Peştera Dâmbovicioarei Poiana Braşov Trasee montane de vară – drumeţie 7 ore: • Bran (760 m) – Poarta – Culmea Clincea – Muchia Ţigăneşti – Hornul Scării – Vârful Scara – Şaua Hornurilor – Vârful Omu (2505 m) • Bran – Valea Ciubotea – Vârful Scara – Vârful Omu • Bran – Valea Gaura – Cabana Omu • Bran – Poarta – Culmea Ţigăneşti – Valea Ţigăneşti – Cabana Mălăieşti • Bran – Şimon – Plaiul lui Lom – Poiana Guţanului – Şaua Strunga – Cabana Padina Agrement sportiv în zona Bran • • • • Plimbări cu ATV – închiriere în Bran Călărie Plimbări cu bicicleta Plimbări cu caruţa / sau sania cu cai Sezonul de iarnă – Ski • Pârtia Poiana Zănoaga – aflată pe Valea Porţii. vizitarea Muzeului Brukenthal • SIGHIŞOARA – vizitarea cetăţii medievală. tunuri de zapadă artificială şi instalaţie nocturnă. turnul cu ceas. plimbare cu telecabina spre Clăbucet • BUSTENI – vizitarea Staţiunii. Poiana Braşov • SINAIA – vizitarea Staţiunii. Biserica Neagră. . teleski 700 m. • Pârtia Poiana Braşov Excursii de o zi. drumeţie la Cascada Urlătoare. • BRASOV – vizitarea oraşului vechi. Castelul Peleş • PREDEAL – vizitarea Staţiunii.5 Km de Pensiunea MUNTELE RECE. Pârtia Poiana Zănoaga are lungimea de 1000 m. la aproximatix 3. diferenţă de nivel 150m. cu maşina: • SIBIU – în anul 2007 a fost CAPITALA CULTURALĂ a EUROPEI– vizitarea oraşului medieval. Muntele Furnica. Biertan. Prejmer. oraşul vechi.

SEPTEMBRIE . telecabine şi telegondolă).020 m la baza Masivului Postăvarul.DECEMBRIE: Colinde de Crăciun şi obiceiuri tradiţionale de colindat POIANA BRAŞOV Poiana Braşov se află la o altitudine de 1. Staţiunea beneficiază de o bază complexă pentru practicarea sporturilor de iarnă: pârtii. manifestări etno-folclorice şi sărbători tradiţionale: . Accesul cu automobilul se face din oraşul Braşov sau cu autobuzul 20 din Livada Poştei pe o distanță de 12 km.MARTIE: Plecarea oilor .APRILIE: Alegerea celui mai bun crescător de animale . prima cabană a fost construită în anul 1883. Pietrele lui Solomon. Muchia Cheii (abruptul Itvig). Traseul Poiana Braşov – Vf. locurile de cazare sunt distribuite în hoteluri şi pensiuni.AUGUST: Târgul de Pantelimon.OCTOMBRIE: Sărbătoarea de Halloween .Agrement. Pe masivul Postăvarul. Templul Idolilor (Bisericuţa Păgânilor). Cristianul Mare este deservit de două telecabine care îl parcurg în 5-6 minute. scutere şi alte mijloace de transport folosite pentru agrement. biciclete. iar primul . tradiţionale . 3 şi 4 stele. În staţiune. Locuri care pot fi vizitate în masivul Postăvarul: Peştera de Lapte. În staţiune există centre de închiriat echipamente pentru sporturile de iarnă. Târgul de vară de la Moeciu .OCTOMBRIE: Răvăşitul oilor (întoarcerea oilor de la munte). Târg de toamnă cu produse ecologice.IUNIE: Olimpiada de vară de la Şirnea .MAI: Măsurarea laptelui . rezervaţia Tâmpa.IULIE: Sântilie. cu grad de clasifi care de 2. instalaţii de transport pe cablu (teleschiuri. Nedeea Munţilor de la Fundata .

Subteleferic. În anul 1951 dotările existente la acea vreme permit organizarea Jocurilor Mondiale Universitare de Iarnă. Telegondolă: Postăvarul Teleschi: Bradul.Grad de dificultate: Dificil Lungime: 540 m Subteleferic 2.Grad de dificultate: Dificil Lungime: 2860 m Stadion.Grad de dificultate: Uşor Lungime:465 m Kanzel.Grad de dificultate: Uşor Lungime: 4600 m Subteleferic.Grad de dificultate: Foarte Uşor Lungime: 300 m Instalaţii de transport pe cablu: Telecabine: Capra Neagră. Dezvoltarea cea mai mare a staţiunii se petrece în ultimii 30-40 de ani când se construiesc noi hoteluri şi apar pârtii şi instalaţii de transport pe cablu.Grad de dificultate: Dificil/Mediu Lungime:315 m Sulinar.Grad de dificultate: Dificil/Mediu Lungime:2220 m Ruia.concurs de schi din România a avut loc aici în anul 1906. Stadion . Astăzi există 9 pârtii şi 7 instalaţii de transport pe cablu. primii schiori urcând pe Postăvarul în anul 1895. Ruia. Kanzel. Pârtii de schi: Bradul.Grad de dificultate: Mediu Lungime: 2500 m Drumul Roşu.Grad de dificultate: Dificil Lungime: 495 m Lupului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful