Introducere

Zona Muntilor Bucegi este preferatã în general de majoritatea turistilor având un potential turistic foarte dezvoltat cu activitate turisticã bisezonierã (avand motivatii diferite respectiv vara pentru drumetie, alpinism, odihna iar iarna pentru sporturile de iarnâ).Acesta e motivul pentru care am incercat sa realizez aceasta lucrare de atestat profesional cu locul de desfasurare al sejurului in statiunea Sinaia. Aceasta zonã este foarte atractivã având foarte multe posibilitãtii de agreement si oferind în acelasi timp spatii diversificate de cazare pentru fiecare tip de turist. Muntii Bucegi are statiuni recunoscute si international precum Sinaia, Predeal, Busteni. Sinaia este una din cele mai importante statiuni de odihna din tara, furnizând cele mai bune conditii de petreecere a timpului liber dar si de tratament, in toate anotimpurile anului, pentru oameni de toate vârstele. Turismul urmareste si valorificarea resurselor naturale. Varietatea peisajelor si conditiile favorabile pentru drumetii in timpul verii si sporturi de iarna in sezonul rece, confera Carpatiilor o mare atractie turistica. Am ales prezentare unui produs turistic destinat tustiilor national alegând un sejur de duratã mediu,si in perioada de iarnã. Toate studiile efectuate in zona masivului Bucegi, au reflectat bogatia de specii si familii reprezentate, sustinand necesitatea protejarii si ocrotirii acestui complex de forme, asociatii si peisaje. In 1935, o parte din masiv este inclus in lista ariilor protejate din Romania, cu statut de Parc National. La acesta se adauga inca doua rezervatii din bazinul Ialomitei si cateva puncte fosilifere din sud. Activitatea turistica s-a dezvoltat datorita potentialului de abruptul Bucegilor si stâncile binecunoscute "Babele" si "Sfinxul", carstul de pe Valea Ialomitei, masivul Piatra Craiului cu pestera si cheile Dâmbovicioarei, apoi statiunile climaterice Sinaia, Busteni si Predeal. 656b14gCapitolul I

Prezentarea generalã a zonei
1.1.Asezarea geografica

M-tii Bucegi, situati în cea mai mare parte pe teritoriul judetului Prahova, reprezintã una dintre regiunile de mare atractie turisticã din Romania; altitudinile depasesc frecvent 2000 m: Vf.Omu 2505 m; Vf.Costila 2498 m, Vf.Caraiman 2326 m. Masivul Bucegi a fost declarat parc national, incluzând mai multe rezervatii naturale complexe. Masivul Ciucas (1954 m - Vf.Ciucas) reprezintã una dintre cele mai interesante si complexe regiuni montane din Carpatii Romanesti. Valea Prahovei - ce îsi are punctul de origine sub Piatra Mare, separa M-tii Bucegi de Mtii Garbovei, formând între Predeal (jud.Brasov) si Campina (jud. Prahova), unul dintre cele mai impresionante defilee din Romania, lucru accentuat de abruptul stancos al Bucegilor, cu o diferenta de nivel fata de Valea Prahovei, de peste 1000 m. De-a lungul Vaii Prahovei s-au dezvoltat statiuni pitoresti: Predeal, Azuga, Busteni, Poiana Tapului, Sinaia. M-tii Fagaras, crestele lor semete fiind acoperite de zapada 8-9 luni pe an; în cuprinsul acestor munti se întalneste cea mai mare altitudine din Romania: Vf.Moldoveanu, 2544 m.

1.2.Cãi de acces
Rutier: Bucuresti : Brasov pe DN1 (E 60) sau dinspre Rasnov pe DN 73 A, jonctiune cu DN 1. Feroviar: Gara Busteni, Sinaia, pe linia Bucuresti : Brasov. Localitati de acces Sinaia Statiune balneoclimaterica (800:1000 m alt) de interes national si international: supranumita "Perla Carpatilor" este situatã pe valea superioara a Prahovei, la poalele muntilor Bucegi. Statiune internationala pentru sporturi de iarna este important punct de plecare spre traseele turistice din M. Bucegi. Sinaia se afla la o distanta de 122 km de Bucuresti si la 49 km de Brasov.

Trenurile care opresc in gara orasului, situata intre raul Prahova si DN1 (E 60) vin din directiile Bucuresti, Ploiesti sau Brasov. Principala magistrala rutiera ce traverseaza statiunea de le nord la sud este DN1 (E 60) care face jonctiune cu DN 71 ce vine dinspre Targoviste, prin localitatile Pucioasa, Fieni, Moroieni.. Busteni - asezat pe valea Prahovei, la poalele muntilor Jepi, Caraiman ]i Costila.este statiune balneoclimaterica (882 m alt.) de interes national,important centru de plecare spre traseele alpine din abruptul Bucegilor.

Predeal - Oras, in judetul Brasov, cu cea mai mare altitudine din tara 1006- 1100m. Statiune climaterica de interes national. Fiind consider deasemnea important centru pentru practicarea sporturilor de iarna si a turismului dispunand de obiective de interes cultural.

Punct de plecare spre Trei Brazi, Poiana Secuilor, Paraul Rece, Diham, Poiana Izvoarelor, Vârful. Omu, spre muntii Postavaru si Piatra Mare. Azuga - Situat in judetul Prahova, din acest oras se pot organiza ascensiuni in Masivul Bucegi si in Masivul.. Baiului. Paraul Rece - Statiune climaterica (960 m) aici se practica sporturile de iarna si de aici pot fi organizate drumetii in Masivul Bucegi, cat si in Masivul Postavaru. Bran este centrul unei importante zone etnografice avand obiective de interes turistic. Este punct de plecare spre culmile Ciubotea, Clincea, Tiganesti, Scara, Omu din Masivul Bucegi. Moroeni - de aici poate fi urmarit traseul ce strabate de la sud la nord Masivul Bucegi- spre cabanele Zanoaga, Padina, Pestera etc.
656b14g 1.2Potentialul turistic

Potentialul turistic natural al Muntilor Bucegi este format din masivele acestei zone, pesteri (Ursului,Pestera lui Bogdan), cheii (Cheile Orzei,,Cheile Pesterii) si stâncile cu forme ciudate precum Bebele si Sfinxul.Acestea reprezintã elementele de atractie turisticã preferate de turisti.

1.2.1.Potentialul turistic natural
 1.2.1.1.Relieful

M-tii Bucegi, situati în cea mai mare parte pe teritoriul judetului Prahova, reprezintã una dintre regiunile de mare atractie turisticã din Romania; altitudinile depasesc frecvent 2000 m: Vãrful Omu 2505 m; Vãrful Costila 2498 m, Varful Caraiman 2326 m. Masivul Bucegi a fost declarat parc national, incluzând mai multe rezervatii naturale complexe. Valea Prahovei - ce îsi are punctul de origine sub Piatra Mare, separa M-tii Bucegi de Mtii Garbovei, formand între Predeal (jud.Brasov) si Campina (jud. Prahova), unul dintre

). intr-o succesiune de formatiuni geologice tipice. lucru accentuat de abruptul stancos al Bucegilor.). Piatra Arsa (2044 m. iar in partea superioara. Alte stânci au forme ciudate si înaltimi între 5-15 m. In drumul ei catre campie. cu o diferenta de nivel fata de Valea Prahovei. Tatarului. Poiana Tapului. Azuga. de tip flis. Orzei.). la altitudinea de 1660 m.care confera peisajului un farmec în plus.). este constituit in principal din "strate de Sinaia". prag de roca ce face trecerea de la circul glaciar la valea glaciara. Sfinxul. Furnica (2103 m. În Muntii Bucegi se întâlnesc urmãtorele zone de atractie turisticã incadrate la relieful acestei zone: • Pestera Ialomitei . ea se deschide spre valea Ialomitei.cheile Ursilor. Sinaia. constituit la baza de roci pelitice. precum Mecetul Turcesc. Varfu cu Dor (2030 m. vai strâmte si pesteri . Ialomita a sectionat treptat barele de calcar ce i-au stat in cale. Jepii Mari (2071 m. Sfanta Ana.se remarcã: Vanturisul (1942 m. Piatra Arsa. Dintre numeroasele varfuri ce domina peisajul. . Masivul Bucegi prezinta o mare diversitate de forme atragatoare : chei. Horoabei. Relieful reprezintã elementul major in structura potentialului turistic el fiind suportat material al desfasurãrii activitatilor turistice. Alpinismul este o forma a turismului montan practicat de o categorie restransa de persoane cu aptitudini fizice deosebite si special antrenate. sunt blocuri imense de calcar. cum sunt: Babele. Masa Ciobanului s.. apãrute sub aceastã formã datoritã eroziunii. Zanoagei. Jepii Mici (2173 m. de peste 1000 m.. Peste ele se afla gresii si calcare grezoase. Celalalt masiv muntos.. sunt conglomerate tillitice.a. precum alpinismul drumetiile si practicarea sporturilor de iarnã.). Constituit din roci foarte variate. Pestera Ialomitei etc. la intrarea raului in cheile .sculptata de ape in versantul sudic al muntelui Batrana. De-a lungul Vaii Prahovei s-au dezvoltat statiuni pitoresti: Predeal. creandu-si unele din cele mai spectaculoase chei din Carpatii Meridionali. reprezentate de un complex grezos-marnos. cutate si dispuse alternativ.). Garbova. Busteni. Unul dintre cele mai atragatoare sectoare este cel de la Cascada Ialomitei.cele mai impresionante defilee din Romania. Unele stânci.

stanca solitara. • • Cheile Tatarul Mic . distanta pe care valea este foarte ingusta. intrerupta doar de cateva valcele.de pe raul Ialomita. in aval de lacul Scropoasa.Pesterii. Lungimea totala este de 1128 m. pe o lungime de circa 2 km. la intrare.apar pe valea Ialomitei. • • Cheile Pesterii Cheile Tatarul Mare . pe culmea Babele.amplasata pe clina sudica a Plaiului Piatra Arsa. de 15 m. . apar la traversarea pintenului de calcare care inainteaza din muntele Tataru.o imensa suprafata structurala. la altitudinea de 1548 m. la iesirea din chei intalnim barajul lacului de acumulare. sunt sapate in calcare si prezinta versantii abrupti. • Sfinxul . • Pestera lui Bogdan .numite si cheile Coteanului.iar deschiderea. Cheile Zanoaga Mare . • Platoul Bucegilor . strabatuti de numeroase tuburi de drenaj subteran. modelata de agentii subaerieni. are 141 m lungime si o denivelare de 5 m.se afla in apropierea cheilor Tatarul Mare. care inclina usor spre vest. • Pestera Ursului .apar pe valea Ialomitei.de pe valea Ialomitei. avand o lungime de 100 m. • Cheile Orzei. intre confluenta cu paraul Bolboci pe dreapta si Oboarele pe stanga. prin eroziune diferentiala exercitata asupra unei alternante de gresii si conglomerate. • Cheile Zanoaga Mica .din care sectorul accesibil al pesterii este de 400 m. se afla tot pe Ialomita. Urmand cursul spre amonte.

iar la Predeal ajunge la :4. uneori. pentru ca la Varfu Omu sa fie de numai 5. zile calme. modelandu-le. in cuprinsul masivului variaza. Vantul.5C. cand pe platoul Bucegilor temperaturile pot fi cu 10:15 C mai ridicate decat in valea Prahovei sau in cea a Ialomitei. a actionat necontenit asupra rocilor.Clima Clima Muntiilor Bucegi este influentatã de pozitia localitatii in cadrul culoarului prahovean.4oC. la 1050m temperatura medie lunara este de 14.• eroziune Babele. asociat cu apa precipitatiilor.2.2. intre 6oC si 12oC. cu rezistente diferite la 1. Bucsoiu. de pilda. spectaculoasa. prin procesele de deflatie si coroziune. relativ blande. pe platou aceasta este cuprinsa intre :10oC si :8oC. transformandu-le. Tiganesti. mai repede sau mai incet. clima si-a pus puternic amprenta asupra reliefului. . Sfinxul. la Varfu Omu. In luna Iulie.4oC. astfel incat daca pe valea Prahovei media anuala este de circa 6o . Temperatura aerului scade cu altitudinea. Efectele acestor procese se vad peste tot in Bucegi. in functie de conditiile locale. sa scada la :2. primaverile. In Muntii Bucegi. in timp ce la Predeal. stancile culmilor Gutan.5oC. Caraiman. toate acestea contribuind ca Sinaia sa fie preferata de numerosi turisti din tara si de peste hotare. toamnele. In luna februarie temperatura medie este de :11oC. care face ca aici sa se inregistreze o foarte slaba intensitate a curentilor de aer. sau. influentand aparitia unor forme mai putin intalnite in alte masive (Babele. sub forma unor ciuperci. lungi si senine. lunile de vara sunt racoroase. Ciupercile). in plina iarna. Costila. modelate de agentii subaerieni [n alternanta de strate de gresii si conglomerate. la Predeal este de 5 C.1. cand in plina vara: din cauza invaziilor de aer rece: pot aparea zile cu viscol si ninsoare. pentru ca pe cele mai inalte culmi.Stanci solitare. in restul masivului :8oC la : 6oC. cu temperaturi ridicate din cauza inversiunilor de temperatura. Iernile sunt lipsite de geruri prea aspre. Furnica avand numeroasele "fete" slefuite de vint. Modificarea conditiilor atmosferice de la o zi la alta este.

Vantul creste in intensitate cu altitudinea. zapada atragând multi turisti care doresc a practica sporturile de iarnã. in timpul iernii predomina cerul acoperit. iar pentru sezonul estival. in medie. existand chiar zile in care cel putin trei anotimpuri sunt prezente in timp relativ scurt . este de 47 zile/an.2.Legat de precipitatii si de existenta norilor. la Sinaia. iar numarul mediu de zile cu temperaturi peste 25 C.iarna.9 C : in ianuarie. este de aproximativ 16 zile/an. se inregistreaza 28 de zile de ninsoare anual. ajungand ca pe cele mai inalte culmi sa atinga pana la 30:35 m/s. Din punct de vedere al nebulozitatii. la fel de bine cum poate exista chiar situatia lipsei totale a stratului de zapada.1 C : in februarie si 15. tPrecipitatiile medii anuale se situeaza in jurul valorii de 800 mm. :3.3 Hidrografie . Fiind o statiune cautata pentru sporturile de iarna.Vara precipitatile inregistrate care racoresc atmosfera creând oportunitatea de a scãpa de canicula acestui anotimp.. Temperatura medie anuala este insa cuprinsa intre : :3.7 C : in iulie. Clima este un factor favorabil practicãrii turismului în aceastã zona . fapt care face aproape imposibila circulatia turistilor. cu o medie mai mare in lunile iunie si iulie si cele mai mici in ianuarie si februarie. cerul senin si doar partial acoperit predomina Trebuie totusi amintit ca in general. prezenta si calitatea zapezii devine un factor important pentru Sinaia.  1. chiar la 6 octombrie. iarultima ninsoare in jurul datei de 15 aprilie). De regula. cuprinse intr:un interval ce poate atinge 160 de zile (prima ninsoare in zilele de inceput de noiembrie : in anul 1994. iar pe fundul vailor adapostite ea poate scadea in valori pana la 2 m/s. cu temperaturi mai mici de 0 C.1. Vantul : element climatic aproape permanent pe cele mai inalte culmi: are intensitati si viteze diferite in timpul anului. Numarul mediu de zile de iarna. asa cum se intampla la munte_bun. Stratul de zapada poate atinge chiar grosimea de 130 cm. sunt anual sub 40 zile cu cer senin si peste 140 zile cu cer acoperit. vremea se poate schimba foarte repede. La Varful Omu viteza medie anuala a vantului este de 10 m/s. s:a calculat ca.

ce formeaza torenti tumultuosi. • Lacul Bolboci . acestia. Exemplele sînt multiple . la randul lor.pe valea Ialomitei. . izvoarele apar la baza calcarelor. se foloseste si pentru agrement • Valea Cerbului . Cursul Ialomitei a fost barat în vederea captarii energiei apelor la Scropoasa si Dobresti unde au fost create si doua lacuri de acumulare care deservesc hidrocentralele de la Moroeni si Dobresti. fie ca apar pentru scurt timp la zi. Lacul Scropoasa . iar la vest de varfurile Omu si Bucura. atat in partea de vest.zona cascadelor din abruptul prahovean este puternic alimentata de izvoarele care evidentiaza si mai bine contactul dintre conglomerate. În interiorul masivului. cu versantii foarte puternic inclinati. Un alt exemplu îl constituie cele din zonele carstice care. permeabile (conglomeratele de Bucegi). apele subterane se gasesc cantonate in structuri acvifere. cat si in cea estica. cu un volum util de 13 milioane m3. Alãturi de vegetatie si fauna. Datorita conglomeratelor care predomina ca formatiune geologica. apele retinute alcatuiesc rezerve importante cedate treptat. Acestea acumuleaza apa din precipitatii. De asemenea. dand nastere la izvoare. desennînd o. fie ca genereaza un debit bogat si continuu Izvorul Tatarului.este o vale glaciara. cazul vaii Horoabe.Râurile din aceastã zona confera Bucegilor caracterul de castel de apa. Un alt bazin hidrografic este Izvorul Dorului. el dreneaza suprafata înalta a Bucegilor In zona Sinaiei se afla si o bogata retea de ape subterane.lac de baraj. formeaza paraie ce erodeaza necontenit stanca muntelui. mai mari sau mai mici. in scopuri hidroenergetice.hidrografia constituie un obiectiv natural de atractie turisticã foarte important prin acordarea turistilor peisaje impresionante.zona de intensa umectare si o noua generatie de vai. izvoarele abunda catre axa de drenaj & Ialomitei. la sud de muntele Costila. In partea de est. abruptul branean. uniti. roci poroase. pe versantul vestic al Bucegilor. brecciile calcaroase si stratele de Sinaia. în functie de caderea stivei de conglomerate catre vest în versantul stîng al Ialomitei se ivesc si numeroase izvoare). Asa. pe raul Ialomita. incadrata la nord de coltii Morarului. de exemplu. construit in 1929. prin intermediul izvoarelor.

cele din urma fiind mai putin reprezentate aparand pe versantii vestici ai muntilor Tatarului. la Piatra Arsa si pe versantii nordici ai Jepilor Mici. bradul si molidul. acestea din urma numai la stanca Sfanta Ana si in Poiana Caprei. In etajele montan inferior si montan mijlociu.  1. trei frati patati. verde-intens. la care se mai adauga laricea. care urca pana la 1200: 1500 m. iar la baza morenei frontale apar numeroase izvoare. se intalnesc mai frecvent fagul. Larg raspandite sunt si tufarisurile de jneapan si ienupar. Sugarile si Varful cu Dor . In etajul montan se întâlnesc rar alunul. podbalul.deschides. frasinul. din padurea de pe Piatra Arsa. pelinul. cam pana la 1750 m. mesteacanul. aflandu-se in concordanta cu conditiile fizico-geografice specifice acestei extremitati a Carpatilor Meridionali. zburatoarea De la un anotimp la altul. ghiocelul. verdele constant al brazilor se armonizeaza cu coloritul aramiu al foioaselor. sunatoarea. liliacul salbatic. feriga. de pe . Varful Omu si Varful Scara cu panorame unice si altele. domina o culoare verde. In partea superioara a etajului forestier.1. fragul. se intalnesc paduri de molid. • Valea Ialomitei .• Doamnele. Vegetatie In muntii Bucegi vegetatia este deosebit de variata. ulmul de munte. pana in clipa cand acestea isi scutura frunzele.in forma de "U" . de-a lungul careia poate fi urmarita succesiunea de asezari pana la Campina si Ploiesti. padurile din zona Sinaiei au un aspect deosebit: primavara.2. Treptat. Deleanu si Lucacila. Dintre plantele ierboase. de pe la jumatatea lunii septembrie pana aproape de caderea brumei.ofera o perspectiva splendida asupra Vaii Prahovei. toamna. Pajistile si tufisurile alpine acopera cele mai mari inaltimi ale muntilor. pe masura ce altitudinea creste apar padurile de brad si molid. plopul tremurator. cele mai frecvente sunt: captalanul. in Bucegi molidul este cel mai raspandit conifer: molidisuri tipice intalnindu:se pe versantii nordici si vestici ai masivului. Tot aici mai apar jneapanul si arinul de munte. pedicuta. In sectorul glaciar al complexului Ialomitei intra vaile Obarsia. Dealtfel. sovarful.4. paltinul. iar vara. in valea superioara a Ialomitei.

fiind asociate cu afinul si merisorul. Ana de deasupra Sinaiei au favorizat mentinerea unor elemente rare ca liliacul. cu vanturi puternice. codobatura. Prin varietatea vegetatiei zona Bucegi devine foarte prielnica pentru trasee montane si excursii prin natura. este una dintre cele mai cunoscute din tara. Fauna Dintre animalele salbatice refugiate in locuri ferite din imprejurimile Bucegilor se pot aminti cateva de interes cinegetic: cerbul.partea dreapta a Ialomitei. iepurele si diferiti soareci de padure. culmea Scara si Varful Bucsoiu. intemeiat in anul 1922 si care functioneaza pe langa Facultatea de Biologie a Universitatii din Bucuresti. gaita. Covorul vegetal este discontinuu. se gaseste deasupra localitatii Poiana Tapului. cum se observa pe Varful Omu. pupaza. stancile Sf. unul dintre cele mai frumoase arborete pure de brad din Bucegi. cotofana. Acestora li se adauga veverita. desi mai tanar. cocosul de munte. capra neagra. care produc uscaciune. Crestele si varfurile din etajul alpin superior au o vegetatie adaptata la temperaturi scazute (sub 00). caprioara. ursul. atragand prin frumusetea sa. Ana. O alta raritate in cuprinsul masivului este salba moale .  1. ciuful de padure. mistretul. lemnul. cinteza. in apropiere de stancile Sf. ciocanitoarea. care se afla numai in cuprinsul acestei rezervatii. Pentru o mai buna documentare si pentru a facilita accesul specialistilor in mediul de viata . Fauna Bucegiilor. pastravul isi are un mediu prielnic de viata. in primul rand datorita studiilor efectuate aici in cadrul Stationarului Zoologic Sinaia. Dintre pasari pot fi mentionate: mierla. In apele cristaline din zona. Morarului. gaina salbatica sau gainusa. padurea Jepii Mari si pe valea Urlatoarea Mica din Jepii Mici.1. pe crestele Coltilor Obarsiei. lupul. cucul.2. plantele sunt foarte scunde si formeaza pe sol pernite sau sunt cu frunzele lipite de sol. vulturul plesuv. alunul.5. rasul. iedera alba prezentata o altitudine exceptionala a unor specii lemnoase proprii regiunilor inferioare: prunul. vulpea. drumul spre cascada Urlatoare. privighetoarea. De asemenea. Datorita pozitiei lor adapostite si calcarelor titonice.

fondata de Societatea Naturalistilor din Romania. Babele. de la Sinaia pana in Strunga. Rezervatiile naturale Toate studiile efectuate in zona masivului Bucegi. lupul si altele. se dezvolta o vegetatie termofila. iarba rosie. Rezervatia Zanoaga (150 ha) cuprinde versantii sudic si estic ai munte bunlui Zanoaga si versantul drept al cheilor Zanoaga Mare.  1. specii rare. de asemenea. mistretul. sustinand necesitatea protejarii si ocrotirii acestui complex de forme. cu un totpoclimat specific. fiind un element favorabil pentru drumetii. .6.al animalelor din Bucegi. Pe brane si pe grohotisurile calcaroase. Se observã deasemenea varietatea faunei care constituie si ea un punct de atractie foarte mare in rândul turistilor. asociatii si peisaje. Daca odinioara prin muntii si pãdurile din zona se intâlneau: ursul. Rezervatia Babele are. au reflectat bogatia de specii si familii reprezentate. Sfinxul: si o serie de asociatii alpine cu argintica. cu unele elemente rare pentru tara noastra. turismului necontrolat si prin patrunderea in masiv a mijloacelor de transport. capra neagra. anul 1927 apare Cabana Naturalistilor de pe Jepi. Cea mai mare zona declaratã rezervatie din Bucegi ocupa o suprafata de 4400 ha si se intinde pe abruptul exterior al masivului. Mai sunt. ochiul gainii.2. de asemenea. acestea au cam disparut. rasul.1. cerbul. astazi datorita vanatului intensiv. unde se pot intalni. ocrotite arboretul de molid din munte Zanoaga. exemplarele de Pinus cembra si buruienisurile din cheile Zanoagei. pe langa formele de eroziune diferentiala: ca Ciupercile.

2. cat si molidisuri. mierluta. ghintura galbena de pe valea Horoabei. tufarisuri de jneapan. rasul. firuta. Aici sunt ocrotite atat formele caracteristice. iar cea superioara la 2505 m in Varful Omul.1100 m altitudine. iubitori ai frumusetilor naturii. Poa contracta. iedera alba. se afla faneata alpina Poiana Crucii. Jepilor si Costilei. floarea de colt. Valea Horoabei. reprezinta una din splendorile Romaniei. palcuri de larice si zambru. Pestera Ialomitei. se infatiseaza ca o potcoava uriasa si se intinde de-a lungul versantilor estici. la 1590 m altitudine. cuprinzand cunoscutele abrupturi ale Caraimanului. Dintre animale sunt ocrotite de lege capra neagra. Rezervatia Botanica Varful Omu . papucul doamnei. Rezervatia Pestera are o suprafata de 225 ha si include zona forestiera de pe muntii Cocora si Batrana.Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului-rezervatie floristica în Depresiunea Fagarasului (langa comuna sercaia). situata la 2500 m altitudine.2. Cheile Pesterii si Ursilor. Limita inferioara a Rezervatiei (pe versantul prahovean al Bucegilor) se situeaza la 1000 . specifice acestei parti a Bucegilor. Chiar langa Cabana Pestera. Parcul National Bucegi este cea mai extinsa si cea mai importanta rezervatie se gaseste in spatiul Muntilor Bucegi si dateaza din anul 1935 si are o suprafata de aproximativ 6680 ha. cocosul de  1. specii de clopotei si garofite munte_bun etc. cuprinde o serie de asociatii de tundra alpina. unde se intalnesc specii ca Paisul rosu si Ghintura galbena. nordici si vestici ai masivului muntos. si specii de paius de munte_bun. In afara de acestea mai sunt si alte plante ocrotite de lege printre care remarcam: tisa. vulturul plesuv sur. sangele voinicului de pe pantele muntilor Blana si Laptici. cu o specie endemica pentru Carpatii Meridionali. de la Sinaia si Saua Strunga. ce atrage numerosi turisti. rosii si pitice etc.Potential turistic antropic . care înfloresc la sfarsitul lui mai. acoperite de un imens covor de narcise (400 ha).

Initial. apoi "Grota lui Decebal" de 40 de metri unde se presupune ca s-ar fi ascuns Decebal.1900). Se ofera cazare in arhondaricul manastirii.75 de metri. de 115 metri. Acesta este brodat în matase si fir de aur pe o tesatura de bumbac. mai aproape de gura pesterii cu 10 metri. este de 60 de metri. La intrare. cand cu sprijinul Fabricii de Ciment Fieni-Dambovita. "Grota Ursilor"-76 de metri. Executia lucrarilor a fost finalizata in anul 1996. pana la altar. Iconostasul. Unul dintre cele doua tronuri poarta blazonul regal si emblema "Nihil sine Deo" ("Nimic fara Dumnezeu"). iar un an mai tarziu s-a ridicat un schit nou. de data asta definitiv. grota "La Lacuri"-12 metri. Chiar in fata bisericii se afla Monumentul Eroilor Romani din Razboiul de Independenta 1877-1878.35 de metri. Prin grija lui Carol I. grota "Fundul Pesterii" . . poarta initialele E.se spune ca a fost intemeiata de Mihnea Voda cel Rau. Castelul Peles. Mobilierul bisericii a fost sculptat din lemn de paltin si stejar de Constantin Babic si elevii sai de la Scoala de Arte si Meserii din Bucuresti. adapostind cativa calugari batrani. Amintirea construirii schitului se pastreaza pe o pisanie scrisa pe peretele sudic al grotei. In anul 1940. si masa la solicitarea doritorilor. cu ocazia botezului printului Nicolae. ridicata in anii 1902- 1903 a fost sfintita de Episcopul Nifon Ploiesteanul. iar celalalt.D. Cele doua icoane rusesti "Sfântul Serghei" si "Sfântul Nicolae" reprezinta darul tarului Nicolae al II-lea al Rusiei oferit în 1903 staretului din vremea aceea.1927). biserica a fost deservita de calugarii de la schitul Predeal. nerefacandu-se pana in anul 1993.1883 in stil german renascentist. este situata în statiunea Sinaia. Este situata in centrul orasului Azuga. cu elemente gotice. si altarul unde este instalata o cruce. schitul a ars complet. dar in anul 1961. avand o lungime totala a grotei principale. la o inaltime de 15 metri. biserica mare a mânastirii Sinaia a devenit primul lacas de cult electrificat din România. • Biserica Sfanta Treime aflatã în statiunea Azuga. In anul 1818. cladirile au fost refacute integral. in prima jumatate a secolului al XVI-lea. ca un schit de lemn.1942. apartinând reginei Elisabeta. iar diferenta de nivel intre altar si pestera. de 400 de metri. la circa 10 kilometri de izvoarele raului lalomita. la gura pesterii. luna iunie. schitul arde din nou. pe 20 aprilie izbucneste un incendiu la gura pesterii. construit intre 1875 . Pestera lalomitei este localizata la 1660 de metri altitudine. Nifon Arhimandritul. grota . Una dintre piesele remarcabile ale mânastirii este epitaful executat de Ana Roth. mobilele naosului si tronurile sunt aurite. "Galeria Apelor" . Întemeiatã intre 1690 - 1695 de Spatarul Mihail Cantacuzino."La raspantie". aflata intr-o ramificatie a pesterii. • Manastirea Pestera lalomitei este situatã în valea Ialomitei . urmata de "Grota Sfanta Maria". fiul lui Ferdinand întregitorul (1914 . unde se pot vedea si acum scheletele de Ursus Spaeleus. Realizarea acestuia a durat trei ani (1897 .60 de metri. iar schitul arde din nou. sculptate în lemn. • Mânãstiri Manastirea Sinaia. fiind refacut intre anii 1940 . in Muntele Batrana. se intalneste grota cunoscuta sub numele de "Grota lui Mihnea Voda cel Rau".

intr-un spatiu decorat in stilul neorenasterii germane. Un ghid in engleza este disponibil la cerere. Construit in a doua jumatate a secolului al XIX-lea. pe locul unei foste curti interioare. El se inalta pe trei niveluri in centrul corpului principal al Castelului. cascade si fantani arteziene. aflata in actualul Palat de Comert din Lubeck. iar plafonul cu casetoane purtand steme si devize in limba latina. Palatul este bogat ornamentat atat in interior cat si in exterior cu complicate sculpturi in lemn si picturi reprezentand scene din operele lui Wagner. si in interior se intalnesc elemente ale neorenasterii germane. biblice si istorice. . El a servit ca resedinta de vara pentru primul rege Hohenzollern al Romaniei. Salile cuprind o bogata colectie de arme. dar exista si incaperi in diverse alte stiluri. • Palatul Peles. rococo-ului. barocului german. engleze. Salile de arme au fost amenajate intre anii 1903-1906. Carol I. În anul 1911 a fost cladit Castelul. decoratia salii fiind inspirata de una dintre cele mai reprezentative incaperi de locuit ale Renasterii germane si anume camera "Fredenhagen". Holul de onoare. accesibila de pe drumul care duce la hotelul Silva intr-un cadru peisagistic Castele si palate: • Castelul Cantacuzino este situat în statiunea Busteni. peste 4000 de piese europene si orientale. din secolele XIV-XVII. creind un ansamblu bavarian in muntii din Romania. Ca si la exterior. situata in poiana Palanca. este amenajat de Karel Liman in anul 1911. Peretii salii sunt lambrisati in lemn de nuc intarsiat cu esente nobile si exotice pana la nivelul balcoanelor etajului 1. Peretii sunt decorati la partea inferioara cu lambriuri din lemn de stejar. cea mai somptuoasa sala de receptie a castelului. Manastirea Caraiman din Busteni . toate situate in parcul al carui proprietar a fost printul Gheorghe Cantacuzino ziz " Nababu . stilului hispano-maur. acesta este unul din cele mai bine conservate palate regale din Europa.• deosebit. turcesc etc. cladirea este incercarea regelui de a imita stilul din tara lui natala. si o serie de grote. La bogatia sculpturala a lambriurilor se adauga basoreliefuri si statuete din alabastru reprezentand subiecte mitologice. reluari ale renasterii italiene. Amplasat în statiunea Sinaia.

in vederea unei vizite pe care imparatul Austro-Ungariei. piese elvetiene din secolul al XVIIlea. Sala maura a fost proiectata de arhitectul francez Charles Lecompte du Nouy. Spatiul este decorat in stilul neorenasterii italiene cu numeroase elemente de renastere florentina. pe dulapul-dressoir si pe masa sunt expuse piese de argint. plafonul si peretii fiind impodobiti cu arabescuri din stuc policromat si aurit. Spatiul este amenajat in anul 1906. decorate cu personaje feminine si motivele florale au fost realizate in atelierele Luigi Magni din Roma. Ea imprumuta in decoratie elemente de stil hispano-maur. decorat cu piese ale atelierelor Heynmann din Hamburg in stilul neorenasterii germane. Se remarca un impunator birou si un pupitru destinate audientelor oficiale. . Apartamentul imperial se impune prin fast si solemnitate. aminteste una din salile Primariei din Lucerna-Elvetia. Sufrageria. costume si obiceiuri ale acestora. urma sa o faca in Romania cu prilejul jubileului de 40 de ani de domnie a regelui Carol 1. Usile din bronz turnat. Candelabrul din cristal de Boemia si statuetele din portelan de Meissen dau stralucire spatiului. Piesele sunt decorate cu basoreliefuri reprezentand scene din viata taranilor bretoni. Sala florentina. reprezinta steme ale cantoanelor. a fost finalizat in anul 1883. Cabinetul de lucru. Sculptura. Vitraliile. in stilul neorenasterii germane. Dormitorul pentru oaspetii princiari este mobilat cu o garnitura in stil rococo realizata la Viena de ebenistul Bernhard Ludwig. completandu-l. Dupã cum se observã Castelul Peles reprezintã un element de atractie turisticã foarte mare atragând prin marimea sa si cu câtã elegantã este construit. Franz Josef. intarsia si marchetaria sunt de o bogatie impresionanta. prima sala de receptie a castelului. Sufrageria de la etajul 1 cuprinde un mobilier rustic breton din secolul al XVIIIlea. se numeste si "Marele Salon".Sala de consilii. amenajata in 1914.

autor Oscar Han (1935) .Orga Mare . construit intre anii 1926-1927. In Masivul Piatra Craiului se gasesc si numeroase monumente: -Monumentul Natural Coltii Chiliilor -Monumentul Natural Acul Crapaturii -Monumentul Natural Padina Inchisa . Nu este posibil sa se efectueze o vizita in acest palat. unic in tara. Un ghid in engleza este de asemenea disponibil.• Pelisor este situat chiar langa Palatul Peles. . Noaptea cand este senin si becurile sunt aprinse. Dincolo de Pelisor se afla un alt palat construit mai tarziu de dictatorul Ceausescu.Cazare Busteni . • Monumente de arta Crucea Eroilor Neamului . Acesta a fost resedinta de vara a celui de-al doilea rege din dinastia Hohenzollern. asezata pe un soclu din beton armat. Este construit in stil spaniol si a fost ridicat din dorinta dictatorului de a se plasa deasupra familiei regale. Nu la fel de mare ca Palatul Peles.Schi partii de ski Busteni Cel mai mare si valoros monument al statiunii. privitorului i se ofera o imagine feerica si Dumnezeiasca. iar in interiorul acestuia se afla o incapere care a adapostit initial dinamul generator de energie electrica care alimenta cele 300 de becuri a 500 W fiecare. Dimensiunile monumentului sunt impresionante avand inaltimea de 48 m si latimea de 14 m. dar este interesant sal privesti si sa urci apoi pe o carare de munte ce pleaca chiar de aici (a fost creata ca un drum particular pentru Ceausescu). Crucea este executata din profile de otel. la cota 2291 m. prin grija Majestatii Sale Regina Maria si amplasata pe Saua Muntelui Caraiman. Bustul generalului Traian Mosoiu (1862 . Pelisor ofera mai mult comfort. Ferdinand. prin aparitia unei cruci imense inconjurata de numeroase stele de pe bolta cereasca. este Crucea Eroilor Neamului cazuti pe campurile de lupta pentru reantregirea neamului.1932).sat Bran.

Regina Maria insotita de intreaga suita regala. a refuzat sa plece in spatele frontului. Cu toate acestea.  Monumentul "Ultima Grenada" situat intre Biserica Domneasca si statia CFR. stapanit de un nobil sentiment patriotic. Caporalul Musat s-a nascut in anul 1890 in comuna Domnesti . a luat parte. i s-a amputat bratul. insasi M. cazut in primul razboi mondial.  Institutiile si evenimentele cultural-artistice • Casa memoriala Cezar Petrescu . A facut parte din batalionul 1 al regimentului 2 graniceri.Arges. La inaugurarea monumentului in 9 sept.S. continuand sa participe la batalii si sa arunce grenade cu bratul sanatos.Campulung. Este opera sculptorului Dumitru Barlad si reprezinta pe caporal aruncand grenada in tabara dusmana cu mana dreapta ce-i mai ramasese teafara. care avea sarcina pazirii granitei in sectorul muntelui Susai de la Predeal si Valea Prahovei. dar. a refuzat sa fie reformat. A luptat in jurul Brasovului si in defileul Oltului la Caineni. 1928. A fost ranit in lupte de mai multe ori. a fost ranit la bratul stang. Transferat la o unitate in Muntii Vrancei.Zarnesti si din DN73 Bran. Statuia a fost dedicata eroului "Caporal Vasile Musat". Din Predeal 35 km. Internat la spitalul militar din Iasi. A murit eroic in luptele de la Oituz. a fost ridicat in anul 1928 prin grija patronului fabricii de hartie Otto Schiel.-Monumentul Natural Turnurile Dianei -Monumentul Natural Zaplazul -Monumentul Natural Cerdacul Stanciului -Monumentul Natural Cerdacul de sub Varful Grindu -Monumentul Natural Vladusca -Monumentul Natural Pestera Mare -Monumentul Natural Zidul lui Dumnezeu Acces: Soseaua DN 73A Predeal .

eternizata intr-o ampla fresca a epocii. oras indragit de scriitor. acesta stabilindu-se aici in anul 1937. cat si de Societatea Scriitorilor Romani. consacrat scriitor. Cezar Petrescu. adapostind biblioteca oraseneasca si un centru UNESCO. si are trei nivele. Casa de Cultura din Busteni In trecut aici a existat Scoala Germana. La ora actuala. dupa publicarea in anul 1922 a primului sau volum "Scrisorile unui razes". acest lacas de cultura infiintandu-se la 17 decembrie 1967. 656b14g Capitolul II Echipamentul turistic al Muntiilor Bucegi Echipamentul turistic este foarte dezvoltat în aceastã zona datorita potentialului turistic foarte ridicat. si a primului roman. Aici se intâlnesc multe unitãti de cazare in care sunt incluse în cele mai multe si cele de alimentatie. Cladirea asezamantului de referinta pentru orasul Busteni este construita in stil romanesc. reprezinta locul unor diverse manifestari culturale. prin aparitia a doua volume de nuvele. din care se viziteaza numai parterul si etajul I. pentru tot restul vietii. a scris aici o mare parte a lucrarilor sale. "Intunecare". construita in 1889 la initiativa Familiei Regale.Casa este o sectie a muzeului judetean de istorie si arheologie. o opera cu circa 80 de personaje. iar in anul 1928. .premiat atat de Academia Romana. Situata in orasul Busteni.

Din virful cel mai inalt . se desprind radiar culmile ce alcatuiesc Bucegii: culmea principala. Tratamentele de recuperare sunt aferente pentru: anemii. La est localitatea este strajuita de muntele Zamora ( 1826 ) caracterizat printr-o panta lina. Spre sud lanitul Bucegilor se continua mai intii cu Jepii Mici cu Claia Mare. oferind o priveliste reconfortanta asupra Masivului Bucegi in cartierul Poiana Tapului.diversificatã pe categori de confort si sunt împartite pe statiuni. culmile nordice si culmea Strunga. • HOTEL ALEXANDROS *** Amplasat intr-un cadru natural deosebit. este considerat de catre multi un " Sestogradcity " unde isi dau intilnire marea masa a celor indragostiti de vaile si brinele pline de farmec ale muntil Incepind dinspre miazanoapte. Urmeaza semeta Costila si apoi Caraimanul. cu acele ciudate stinci cunoscute sub numele de " Coltii Morarului ". Busteni. ce are o inaltime de 49 m).Omul. catre cota 2200m. Reteaua unitãtilor de cazare Reteaua unitãtilor de cazare în Muntii Bucegi este foarte mare. HOTEL MARGARITAR ** Asezat pe cursul raului Prahova. |naintea tuturor masivelor muntoase din Rominia . Bucegii ofera turistilor si alpinistilor cele mai multe si mai variate trasee de stinca . • HOTEL MARY *** situat in apropiere de Hotel Alexandros. fiind asezat chiar la poalele muntilor Bucegi. Hotelul dispune de incalzire centrala si apa calda permanent. apoi urmeaza spre sud Morarul. . avand o pozitie privelegiata in centrul statiunii Busteni.Capacitate cazare este de 42 persoane in 21 camere duble Hotelul este construit in anul 2004 si ofera conditii bune de cazare in camere cu grup sanitar propriu si tv color. cu virfuri dintre cele mai impresionante. apoi Piatra Arsa si se termina cu Furnica si Cota 1400. • CASA LUCHIANCU ** este situata la intrarea in cartierul Zamora. 2507 m . cladit in cea mai mare parte la poalele lui. centrul statiunii. Excursiile montane se pot efectua pe trasee marcate (cascada Urlatoarea. indesat si impunator ce domina Bustenii. intr-un deosebit decor montan. din care se vede hotelul de pe aceasta inaltime.2. astenii nervoase si surmenaj psihic si intelectual.or.aflat in nordul masivului. • • HOTEL SILVA** este situat la doi pasi de la punctul de plecare al telecabinei Busteni-Busteni. urmeaza Jepii Mari. privirea cuprinde mai intii creasta Bucsoiului ce duce la Virful Omul. • HOTEL MAXIMILIAN**Situat la intrarea dinspre Sinaia in Poiana Tapului pe DN1. Platoul Bucegi si Monumentul Eroilor-Crucea. Piciorul Morarului se termina prin Muchia Lunga tocmai la DN1 (tunel). de la cele mai usoare pana la cele de extrema dificultate.Dotarile sunt noi .La parter se afla restaurantul .1. Busteni Din punct de vedere turistic orasul Busteni are o pozitie dintre cele mai incintatoare. la 200 m de la DN1.

• lapte. VILA CAMELIA*** Situata in Busteni in cartierul Zamora . de unde se pot procura produse proaspete (oua. Vila va ofera un minunat cadru natural. dupa intersectia cu drumul ce trece pe sub calea ferata catre Zamora si inainte de fabrica de hirtie (inaintea pasarelei care traverseaza soseaua). linistea si aerul proaspat al padurii cu calitatea confortului oferit. la iesirea din Poiana Tapului spre Sinaia (2 KM ) . • • • PENSIUNEA TOMA ** este situata in cartierul de langa gara pe o strada PENSIUNEA LIZIERA ** situata la 200 m de partia de schi Kalinderu si 500 m de gara. Privelistea este cu adevarat minunata. VILA CATALINA ** Vila este situata in Busteni pe o straduta micurta si linistita in apropiere de biserica din centrul localitatii.in apropiere de benzinaria Lukoil. in apropierea Cabanei Caminul Alpin. Camerele sunt in lambriuri de lemn stil cabana de munte si sunt mobilate in stil rustic cu note romantice. • • CASA LILIANA ** • foarte linistita. pe soseaua nationala. Atmosfera prietenoasa si primitoare intampina oaspetii acestei pensiuni . • PENSIUNEA MONOVER* din Busteni este situata intr-o zona foarte pitoreasca. sau pina in drumul care merge la hotel Silva si telecabina Busteni. • PENSIUNEA CRISTINA **Pensiunea se afla la poalele muntilor Caraiman si Costila inconjurata de padure .intr-o zona linistita.Total locuri: 14-19 • VILA SERBAN Este situata in Busteni. langa Castelul Cantacuzino. puteti admira Crucea de pe Caraiman din pat. PENSIUNEA CAPRA NEAGRA**Situata in Busteni pe Strada Valea Alba in apropiere de Caminul Alpin. . mergind de la Bucuresti spre Brasov. in Strada Prundului. orientale. • locuri. in apropierea unei ferme.linistita. • PENSIUNEA PARANG***situata in Busteni in zona Zamora intr-o zona PENSIUNEA TRANZIT ***Este situata pe DN 1 . CETATEA CARAIMAN **Situata in Busteni pe strada Prundului • linistita. • PENSIUNEA MONTEROSE ** Localizata in Busteni langa Hotel Alexandros. pe partea dreapta a soselei. branza). pe malul raului Prahova. imbinand peisajul pitoresc. de vile. Libertatii .

Azuga Sunt 38 este la km piciorul pana muntilor la Bucegi (Carpati si Transylavanian 147 km Alps). Sinaia 12 km. pana altitudinea la 1.coborare.Brasov (km 136). si posibilitatea luarii mesei la restaurantul hotelului. Noua partie se numeste Cazacu si are instalatie pe cablu si masini de intretinere a zapezii. Acest hotele oferã camere cu baie propie si comunã. teleschi si masini pentru amenajarea partiilor de schi. Predeal Predeal.In partea de sud-est a orasului Azuga pe pantele nordice ale plaiului Sorica. • PENSIUNEA BELVEDERE*** Este situata in Busteni. Prahova) intre statiunea internationalã Sinaia (la 12 km) si statiunea de ski Predeal (aflatã la 6km).si partia de schi-fond ) dotate cu telescaun. Cazacu 1753 m. Vila ofera un confort de 3 stele in cele 6 dormitoare si un apartament. Clabucetul Azugii 1586 m ) iar in sud si est pe muntii Baiului sau Gabrovei care in Azuga ating altitudini de peste 1700 m ( Vf. Este o asezare tipic de munte. 300 m de la gara la bulevardul principal. teritoriul sau grefandu-se in nord si vest pe muntii scunzi ai Clabucetului Predealului ( alt. Fata de localitatile invecinate distantele sunt reduse : Predeal 6 km. Stevia 1901m). localitatea fiind situata pe cea mai circulata vale transcarpatica a Romaniei. Azuga nu dispune de o retea a unitãtilor de cazare asa dezvoltatã dar are foarte mult posibilitãti de practicare a turismului. Poiana-Brasov Bucuresti. populatie 15730 locuitori (la 1 iulie 1991). Vf. Pozitia si accesibilitatea sunt avantaje pentru Azuga.(400m). • VILA SERANA : se afla in Azuga la 300 m de la partia Sorica.Azuga se poate mandri cu alta partie cu teleferic pe langa partia olimpica de la Sorica. Aici va puteti bucura de cele doua partii de schi ( partia de schi alpin . respectiv pe DN1/E60 si magistrala feroviara dubla electrificata Bucuresti Brasov la circa 135 km de aeroportul Otopeni si 36 km de Brasov. la 62 de km spre NV de Ploiesti (resedinta judetului Prahova) si la 121 de km de Bucuresti. la poalele Muntilor Bucegi (Carpatii Meridionali).• PENSIUNEA CONFORT *** situata BUSTENI. oras in centrul Romaniei (in judetul Prahova). Azuga Orasul-statiune Azuga este situat pe Valea Prahovei (jud. situat pe raul Prahova. Valea Prahovei. Pensiunea ofera un confort mediu clasificat l a1 stea . • PENSIUNEA CASA AZUGEANA**Se afla in Azuga in apropiere de partia de schi.max.110 m. Busteni 4 km. a fost amenajat si dat in exploatare un perimetru schiabil. Cel mai important hotel este: • Hotel Azuga 2 ** : este situat pe DN1(E60)Bucuresti . • PENSIUNEA TURIST* In Busteni pe drumul ce duce la Cabana Gura Diham. Gara . la o altitudine ce variaaza intre 798 si 971 m.

atmosfera deconectanta. (la 1. Diham. beneficiaza de o pozitie exceptionala ce deschide privirilor o splendida panorama spre Vaile Timisului si Prahovei. statiunea Paraul Rece. Excursiile montane se pot realiza pe trasee marcate (Cabana Trei Brazi. Aici se organizeaza serbari. Obiectivele turistice aflate in oras: Manastirea Predeal (1774. DN 71 de la Targoviste sau de la Sinaia. Susai. carnavaluri. cascada Tamina). Drumuri de acces : DN 1 Bucuresti-Oradea km 147 km. Hotelurile din aceastã zonã sunt reinoite. Timisul de Sus-statiune climaterica (la 820 m altitudine. Timis. rutiere-DN 1 / E 15 de la Bucuresti sau de la Brasov. Paraul Rece-statiune climaterica (la 960 m altitudine. • Hotel Hera 3*** se afla in Predeal pe drumul spre Cabana Trei Brazi • Hotel Rozmarin 3*** . DN 73A Rasnov-Predeal 24 km. calea ferata Bucuresti-Oradea 141 km. Monumentul Eroilor (1916). Monumentul poetului Mihai Saulescu (1930). Caile de acces sunt: feroviare-gara Predeal pe linia BucurestiBrasov. Este si un important punct de plecare în excursii pe muntii din jur care sunt usor accesibili. la 5 km de Predeal si la 19 km de Brasov). Piatra Mare). oferind chiar apartamente si garsoniere dotate cu TV cablu telefon si bucãtãrie utilatã complet. mijloacele optime de cazare. la 9 km de Predeal).100 m altitudine asezare urbana la cea mai mare înaltime din Romania. Postavaru. teleschi. numeroasele posibilitati de agrement îi confera valentele unei statiuni ce se ridica la standardele internationale. 1820). babyskilift) fiind un centru de practicare a sporturilor de iarna deosebit de apreciat (grosimea medie a stratului de zapada depaseste 40 cm în februarie).Predeal-statiune de odihna de mare atractie. Garbova. diverse alte manifestari de amploare. la 25 km sud de Brasov). spre peisajul muntilor împaduriti din jurul sau (Bucegi. Are avantajul de a dispune de excelente partii de schi (cu diferite grade de dificultate) precum si de transport pe cablu (telescaune. Confortul modern.

frigobar. foarte apropae de partie (300m). statiunea cu cea mai mare altitudine din Romania. telefon si bucatarie utilatã complet.copiii sub 12 ani.free shuttle pentru partia de schi .• Hotelul Belvedere 3** este amplasat in Predeal. • Pensiunea Florilor este situata la cateva minute de partiile de ski (aproximativ 1 km) si foarte aproape. una asigurand un confort de 3 stele. amplasata la 3 minute fata de partiile de schi Clabucet. la 1110 m pe varful Cioplea. :Vile si pensiuni: • Pensiunile Casa Ana 2** sunt situate in Predeal. in vecinatatea garii. la 10 minute de centrul orasului • Vila Dalin: Vila aflata in zona centrala (in spatele pieteti din Predeal). Hotelul este dotat cu piscine cu aparat de contracurent si 2 saune. • Vila Maria Vilele si Pensiunile sunt situate în zone pitoresti ele oferã turistilor cam aceasi servici printre care : baie proprie cu cabina de dus. În zona sunt prezente si unitãti de cazare mai mici situate în zone mai retrase si linistite având o capacitate de cazare foarte redusã. amplasata in centrul orasului Predeal. • Hotel Carmen Ana 3 stele Amplasat in centrul statiunii Predeal. balcon. • Vila Select • Vile Sunset Situate in Predeal. TV color + cablu. pe DN1. in aceeasi camera cu parintii (fara pat suplimentar) -unele hoteluri oferã apartamente si garsoniere : sunt dotate cu TV cablu. in doua locatii. iar cealalta pensiune de 2 stele. Aceste hoteluri pun la dispozitia turistilor urmãtoarele servici: -sala de jocuri pentru copii cu supraveghetoare . caldura si apa caldã .proiectie de filme . telefon.acces gratuit la fitness (fara banda) .

67 mm coloana de mercur.Pelisor . refacere si afaceri  Restaurant Palace • Hotel Anda 4****-localizata la aproximativ 120 Km Nord Vest spre Bucuresti.Foisor (1830 . cabana Hotelurile din zona Sinaia sunt clasificate pe stele. fara praf si alti agenti alergici. colecistita cronica. Monumentul Eroilor (1979). cu oligominerale. Hotelul Palace asigura tot confortul necesar pentru odihna. . numita si "Perla Carpatilor".Expozitie de portelanuri. cu magneziu. Stratul de zapada cazut iarna persista de la sfasitul lui septembrie pana la sfarsitul lui martie. DN 74 Bucuresti-Targoviste-Sinaia (cabana si Piatra 145 km. cu numeroase izvoare cu ape minerale sufuroase. statiunea Sinaia. cu veri racoroase (media lunii iulie este de 14-16°C) si cu ierni nu foarte friguroase pentru o statiune montana (media lunii ianuarie este de -3. Temperatura medie anuala este in jur de 6. pentru oameni de toate varstele. furnizeaza conditii excelente de tratament a neuroasteniei. furnizand cele mai bune conditii de petreecere a timpului liber dar si de tratament. dupa tratament endocrinologic). renale). recreere.Sinaia Sinaia este una din cele mai importante statiuni de odihna din tara. cu un aer curat. a tulburarilor hepatobiliare (dischinezie biliara. Bucurandu-se de excelenti factori de cura (tonic-stimulanti).5°C). endocrine (hipertiroidism benign si boala lui Basedow. de acces: se DN 1 Bucuresti-Oradea pe km 123. montane efectueaza trasee marcate Arsa Padina). Tratamente balneare se pot face in tot cursul anului la hotel Paltinis (dotat cu echpamante terapeutice moderne utilizand izvoare naturale indicate pentru tratamentul afectiunilor Obiective turistice: manastirea Sinaia (1695) . cu o atmosfera puternic iionizata. in toate anotimpurile anului. respiratorii (nevroze respiratorii) si alte tulburari. calea Babele ferata Bucuresti-Oradea Pestera 121 km. bicarbonate. a tulburarilor aparatului digestiv (in gastritele cronice hipoacide).5°C iar media precipitatiilor 800-1000 mm anual. Are un climat subalpin. sechele dupa operatii pe ficat). complexul muzeal Peles . clima caracterizata de o presiune atmosferica scazuta .1980). calcice. dar si pentru odihna si recuperare a potentialului de munca Cai Excursii gastrice Cumpatul. amintim cele mai renumite : • Hotel Palace 4****-cu o amplasare privilegiata in Parcul orasului Sinaia. bogat in ozon si radiatii ultraviolete.

rent-a-car. baie cu cada. • HOTEL ECONOMAT *** Situat langa Castelul Peles. room-service. terase de vara. Hotelurile de 3 stele oferã turistilor cam aceasi facilitãti desi la o calitate mai redusã decât a celor de 4 stele toate camerele sunt dotate cu grup sanitar propriu. cunoscuta si sub numele de "Perla Carpatilor". conectare la Internet prin dial-up. schimb valutar. legaturi telefonice internationale directe. TV color. dus flexibil.  Restaurant Economat • Hotel Marami (3***) • Hotel Roberto 3 *** este situate într-o zona linistitã pe traseul telecabinei.Are o frumoasa panorama asupra statiunii si muntilor inconjuratori •  • HOTEL FURNICA** Situat langa Castelul Peles. Restaurant Furnica HOTEL TANTI ** Situat in centrul Statiunii Sinaia vis a vis de Hotel Palace. Era si este cautat in primul rand pentru ca se afla asezat intr-o zona deosebit de pitoreasca strajuita de culmile muntilor Carpati. • HOTEL CARAIMAN** este al treilea hotel construit in Sinaia. .curatatorie. • HOTEL PALTINIS** se gaseste in statiunea Sinaia. uscator de par. situat chiar in parcul central din Sinaia Facilitati si servici Complexul Caraiman.coafura. televiziune prin cablu. parcare. frizerie. discoteaca. pastrarea obiectelor de valoare. la 120 km de Bucuresti si la 45 km de Brasov.• Hotel International (4****)Datorita pozitiei sale geografice. instalatie de aer conditionat. spalatorie. telefon si frigider. bar de zi. birou de informatii. fiind amplasat pe DN 1. acces internet. sali de conferinte. chiar in centrul orasului Sinaia. orasul Sinaia a fost vizitat inca de la inceputul secolului al nouasprezecelea de catre iubitorii de turism din Romania si din alte tari. minibar.  Restaurant INTERNATIONAL Hotelurile cu 4 stele ofera utilitatile si facilitatile precum: minibar.

centrala telefonica automata.flipchart. inconjurata in liniste de o gradina cu copaci seculari. Vila Sorina: Vila este situata in apropierea hotelului Holiday Inn. este imbracat in lambriuri de mahon lacuit in negru brun. linistit. Vila Sipot: Este situata in Sinaia.Hotelurile cu 2 stele sunt unitati de cazare cu o calitate mai redusã si preferat de turisti cu venituri medi. Vilele din Sinaia au ambiantã primitoare pentru turitisti ele find dotate cu facilitãti sadisfacatoare având în vedere raportul dintre calitate si pret. spalatorie . tv. precum si cele proprii au pardoseala din gresie.Pentru clientii vilei se pune la dispozitie o bucatarie moderna dotata cu aragaz. scoalã de schi.calcatorie. pensiuni cu o atmosfera mai pitoreascã unele fiind specifice zonei serviind preparate de rigoare. Hotelul dispune de parcare proprie pentru circa 100 autoturisme. (Calea Moroeni) in dreapta de pe DN 1. circa 1200 m de centrul statiunii. Aceste hoteluri dispun si de sãli de conferinte dotate cu echipamentul necesar(videoproiector.internet) Pe lângã unitãtile de cazare hoteliere existã si vile. unde se afla si Receptia hotelului..Constructie noua cu dotari de mare confort si cu o frumosa gradina .printer. Accesul se face din soseaua de centura a localitatii Sinaia (soseaua care trece pe la gara). Cele de 4 stele prezintã mai multe service de calitate si speciala de exemplu hotelul Anda ofera baby sitter la cerere. Este una din pensiunile cu un confort foarte ridicat care asigura conditii deosebite pentru un sejur sau un week-end placut chiar si pentru cei mai pretentiosi oaspeti. cu fotolii si canapele elegante si covoare persane mari. Cartierul Cumpatu este un cartier rezidential. • Vila Paltinul Complexul este situat in Sinaia. frigider si tot ce este nevoie pentru prepararea si servirea mesei in conditii excelente. se traverseaza riul.Desi vilele si pensiunile nu au capacitate de cazare foarte mare reprezintã un interes din ce în ce mai mare . la aproximativ 5 minute de mers pe jos de la telecabina si la aproximativ 10 minute de Gara Sinaia. salon de coafura si cosmetica. Ele în in general oferã incalzire centrala. iar peretii sunt in faianta. Holul de la intrare. care este vis-a-vis de Hotel International.turisti preferând a se relaxa mai mult in liniste mai ales de cei de varsta a doua cu service. centrala termica proprie. in inediata apropiere a Castelului Pelisor. VILA SPLENDID II afla In Sinaia aproape de iesirea din statiune spre Poiana Tapului • VILA ONIX*** se afla Sos.. . • • • VILA MARALD*** se afla In Statiunea Sinaia pe drumul spre cota 1400. Toate aceste hoteluri ofera facilitãtii clientiilor sãi precum grup sanitar in camera in special in hotelurile de 3 si 4 stele de asemenea televizor in camerã avãnd disponibil propiu serviciu de alimentatie.Targoviste. grup sanitar propriu. tv-cablu. apa calda. acestea oferã în general ofera grupurile sanitare comune. • Vila Camelia se gaseste in zona rezidentiala din Sinaia. Cele doua vile sunt situate in spatele Hotelului Paltinis. Accesul cu autoturismul se face prin Calea Prahovei (varianta). retrasã oferind astfel liniste si posibilitatea de relaxare.Unele din ele având o amplasare mai intimã. transport la aeroport la cerere pastrarea obiectelor de valoare. Sinaia . alcatuit numai din vile de vacanta cochete. • Vila Tudor este situata in cartierul Cumpatu din Sinaia.

Poiana Ţapului Localitate componenta a orasului Busteni. Cadru natural reconfortant. Pârâul Rece Una din cele mai vizitate statiuni din tara. statiunea este excelenta. stari de astenie. pe cursul superior al Vaii Prahova. Cascada Urlatoarea. dispunand de aer curat.2. Statiune balneoclimaterica si de odihna.oras situat la poalele masivului Caraiman din Muntii Bucegi si la poalele Muntilor Baiu. Indicatii terapeutice: nevroze astenice. pentru schi. soare si lumina in tot timpul anului. in anotimpul rece. Aici se intalnesc: • • • Restaurant MONTANA Restaurant SELECT Restaurant SINAIA . Punct de plecare spre Cabana Poiana Stânii. Beneficiind de un cadru natural pitoresc. stari de suprasolicitare psihomotorie. Statiune montana si climatica de interes general. depresii. debilitate. la o altitudine de 1000 km. Paraul Rece.Reteaua unitãtilor de alimentatie Majoritatea unitãtiilor de alimentatie sunt incluse în cele de cazare în hotelurile cele mai importante(vezi mai sus) Sinaia Sinaia detine cea mai extinsã retea a unitãtilor de alimentatie din Munti Bucegi.Reteaua unitatilor de cazare a zonei Muntilor Bucegi este foarte extinsã în special în localitãtile de importantã turisticã foarte mare. climat montan puternic ozonat. la 880-940m alt. este numita "statiunea elevilor si a studentilor". la cativa kilometri de Predeal. Este situata la o altitudine de 880 m. cu activitate permanenta. Reteaua unitãtilor de cazare a acestei zone nu este dezvoltatã intãlnind pesiuni urbane precum: MONA PARMA PANORAMIC MINDREANU DUMITRU 2. cu functionare permanenta.

Mijloace de agrement Zona Muntilor Bucegi dispune de foarte multe mijloace de agrement precum:  Sporturile de iarnã: schi. drumetii. Pizzeria MAFLOR si alte mijloace de divertisment incluse în categoria unitãtilor de alimentatie precum baruri si discoteci: • • • • ] Bar BUCEGI Bar MONTANA Discoteca BLACK HORSE Discoteca BLUE ANGEL 2. sãli de fitness.evenimente moderne. Raliul automobilelor de epocã.3. parade de modã. barbacue. concursuri sportive si alte evenimente culturale.  Partide de vânãtoare. Craciun si Revelion. conferinte. carnavaluri. seri de cabanã.Deseamnea intalnim si pizzerii precum Pizzeria BUCEGI .bob. mountain-bike. Capitolul III 656b14g . snow-boarding.  Refacerea sanãtãtii: curã balnearã. saunã. piscinã.  Alpinism.  Festivalul Sinaia. sarbãtorile de Paste.  Se pot organiza congrese. reuni de afaceri expozitii.

mixt) .demografice. fata de forme de cazare.Comercializarea unui circuit turistic în zona Muntilor Bucegi Pentru a putea comercializa într-un mod favorabil produsul turistic se parcurg urmatoarele etape: I. Elaborarea propiu-zisa a programului turistic si întocmirea analizei de pret VII. Rezervarea servicilor I. . Documentarea prealabila III.fata de destinatii preferate forme de turism(t organizat neorganizat. Studierea cererii se face si în functie de preferintele diferitelor segmente de clientela fata de forme de mifloacele de transport. Inchierea de contracte cu prestatori de servici VI. pe cont propiu. Selectia obiectivelelor turistice si a prestatorilor de servici V.Studierea pietei Studierea cererii pe categorii sau pe segmente de consumatori se face dupa criteriile:economice. Verificarea pe teren a informatilor culese IV.Studierea pietei II.pshihologice si comportamentale.geografice.

distibuitorilor. Deaceea Dodo Travel a decis a promova acest circuit în perioada verii deoarece multe firme se bazezã pe litoral. a ofertei concurentei cât si a continutului si tarifelor prestatiilor directe de servici turistice o reprezintã târgurile de turism. Rezultatele aceste cercetari vor fi folosite în vederea adaptãrii permanente a ofertelor la mutatiile intervenite în structura cererii. experienta personalã a unor salariati atrasi de firmele concurente. Din aceastã cauzã s-au ale tintã clientii de varsta medie. rãmân relativ putine oferte în zona Muntilor Bucegi pe timpul veri. Analizând si ofertele puse la dispozitie de concurenta se ajunge la concluzia ca preturile oferite pentru astfel de sejur sunt asemanatoare dar fiind diferite calitatea oferita si alegând un mijloc de transport mai putin confortabil. cu venituri medii având ca motivatie a calãtoriei vacanta. La acestea se adaugã informatiile culese în urma efectuarii unor cercetãri de marketing asupra clientiilor. Ca mijloc de promovare agentia "Dodo travel" se bazeaza pe sistemul media în special prin intermediul internetului si cel al revistelor dedicate tineretului si oamenilor de afaceri selectându-si astfel clientii. din mass-media. furnizorilor.Studierea ofertei concurentei agentiei "DODO TRAVEL" presupune cunoasterea categorilor carora li se adreseaza concurenta si anume turismului intern . deoarece aceastâ zona oferã multe posibilitãti de agrement si în timpul verii cererea nu devine zero se mentine la un nivel moderat. . Culegerea informatiilor despre concurentii este dificilã si presupune de regula utilizarea unor informatii secundare. cazare) astfel scazând concurenta. masa. Identificarea principalelor segmente de clientelã dupã criterii variate s-a facãut în urma nalizei de piatã observând numãrul ridicat al cereri în special a tinerilor de a-si petrece vacantã în Muntii Bucegi. Unele agentii nu mai dau o importanta turismului intern si nici oferirea unui sejur complet (transport. O foarte bunã ocazie pentru studierea pietei sub toate aspectele. respectiv a cererii.de munte.din auzite. Datoritã sezonalitãtii se poate bserva un nivel foarte ridicat al vacantelor petrecute în Muntii Bucegi pe timpul iernii dar.

Vanâtoresc. a propiilor posibilitãti si pentru conceperea unor produse turistice care sa se dufentieze de cele ale II. Hotel Palace. vile ( Vila Floarea de Colt. 656b14g Reteaua unitatilor de alimentatie Restaurantele din aceastã zona sunt diversificate precum  Restaurante Sârbului Sinaia: Ferdinanad. Valea Dorului. Cabana Schiorii) si pensiuni turistice în satele turistice(Posada). Vila Onix) si cabane si hanuri(Miorita. Piatra Arsa.Valea cu Brazi.Documentarea prealabila Se refera la culegerea de informatii cu privire la oferta turistica a zonei: Obiective turistice ê naturale • • • • Babele Sfinxul Pestera Ialomitei Cheile Ialomitei ê antropice  Castelul Peles(Pelisor)  Manastirea Sinaia (cu acces din statiunea Sinaia) Posibilitati de cazare Aceastã zonã oferã foarte multe posibilitãti de cazare precum hoteluti(din Sinaia Hotel International.Rezultatele acestei analize sunt folosite pentru evaluarea obiectivã concurentei.Hotel Sinaia.Taverna .

III.656b14g Mijloace de agrement În statiunea Sinaia se pot intâlni diverse mijloace de agrement îndragite de turisti tineri si nu numai:  Telecabina  Cazinoul din statiunea Sinaia  Pârtia de Bob  Schii Infrastructura generala si turistica În zona Sinaia exista posibilitatii de aprovizionare cu hrana si telecomucatia. Verificarea pe teren a informatilor culese Posibilitatile de acces la obiectivele turistice sunt soseaua E60 si calea ferata BrasovBucuresti (magistrala 300).dezvoltat economic.electrica si termica sunt foarte bine dezvoltate deoarece este un oras important si recunoscut ca statiune turistica si in strainatate organizat cât mai bine. În Sinaia se poate ajunge foarte usor deorece exista aceste cai rutiere si feroviare directe. Confortul oferit de unitatiile de cazare în concordanta cu preturile oferite sunt destul de bune având in vedere localizarea si facilitatile de agrement oferite de statiunea Sinaia care ridica acest nivel. Posibilitatile de vizitare a unor obiective cultural-istorice: . aici fiind o piata cât mai extinsa de producatori astfel aparand concurenta ajungând la un rezultat benefic pentru aceasta zona.

joi-duminica 9 17 .000 lei Pelisorul: Orar vizitare: luni si marti inchis .Castelul Peles: Orar vizitare: luni si marti inchis . joi-duminica 9 .Sinaia Sinaia -Ploiesti.2006 ora 22.17 .ora):.Comarnic.Campina..2006 ora08:00 Sosirea(localitatea.Ploiesti.Bucuresti Piata Victoriei 23.07.07. Selectia obiectivelor turistice si a prestatorilor de servici Perioada 20.ora):Bucuresti Piata Victoriei 20.Bucuresti 656b14g 656b14g Pentru acest circuit am ales urmatoarele obiective turistice ce vor fi vizitate pe parcurs: . miercuri 11-17.000 lei .2006-23.data. Tarif: adulti 80. elevi/studenti 50.00 ITINERARIUL: Bucuresti. elevi/studenti 30. Tarif: adulti 100.Vila Camelia) 35 RON lei/noapte/persoana • Servici de masa-50 RON lei /zi/persoana • Transport: Autocar 5 lei RON/km Plecarea(localitatea.data. Sinaia-Castelul Bran -Babele.Sinaia. Numar turisti: 20 Servici asigurate: • Servici de cazare(Sinaia.07.2006 durata 4 zile 3 nopti cazare.000 lei . miercuri 11-17.Pestera Ialomitei.07.000 lei IV.

 alegerea localitati ce vor cuprinde intinerariul • Dus:Bucuresti-Ploiesti-Comarnic-Sinaia(122km) • Intors:Sinaia -Ploiesti -Bucuresti(122 km) • o Alte drumuri suplimentare: Sinaia -Castelul Bran-Babele-Pestera Ialamitei(150 km)  alegerea mijlocului de transport Autocarul de 20 de personae 5 lei RON/km AGENŢIA DE TURISM DODO TRAVEL PROGAM DE EXCURSIE 656b14g 656b14g 656b14g 656b14g Simbol Tipul cicuitului montan 656b14g 656b14g 656b14g (tematica.specializata) .nautica.montana.

2006-23.Perioada 20. Sinaia-Castelul Bran -Babele.nr. Întocmirea analizei de pret Analiza de pret a)Cheltuieli cu transportul Persoane: 20 Nr. km: 364 Nr km parcursi pânã la Sinaia: 122 Km Sinaia-Bucuresti Nr.07.turisti 20 ITINERARIUL: Bucuresti.07.data.Pestera Ialomitei.Campina.07. km parcursi în timpul vizitarii obiectivelor: 120 km Sinaia-Castelul Bran-Babele si Sfinxul -Pestera Ialomitei Nr. Autocar 5 lei RON/km Plecarea(localitatea.Ploiesti.2006 ora08:00 Sosirea(localitatea. 364 km Servici asigurate: cazare(Sinaia.Bucuresti Piata Victoriei 23.Sinaia Sinaia.Vila Camelia) 35 RON lei/noapte/persoana Servici de masa-45 RON lei /zi/persoana IV.Sinaia.data.Ploiesti.ora):.00 Lungimea traseului:.Comarnic.ora):Bucuresti Piata Victoriei 20.Bucuresti Mijloc de transport. km parcursi la întoarcere în Bucuresti: 122 km .07.2006 durata 4 zile 3 nopti cazare.2006 ora 22..

3 5. Deaceea nivelul preturilor practicate pentru produsul turistic trebuie sa reflecte cel mai fidel calitatea produselor oferite. Masa: 40 RON 40x 20 x 3= 2400 d) Cheltuieli de vizitare nu avem e) Cheltuieli cu ghidul: 75 RON f) Cheltuieli cu soferul: 75 RON 2.Totalizarea cheltuielilor: 6470 + 647 + 1229. Calculul TVA: 6470 X 19 % =1229.3 = 8346.Totalizarea cheltuielilor: 1820+ 2100+2400+75+75= 6470 3.3/ 20= 417.Pret/km: 5 lei RON 364 x 5 = 1820 b).3 8346.Aplicarea comisionului 6470 X 10% = 647 4. . Cazare: 35 RON 35 x 20 x 3 =2100 c).315 Rotunjit: 418 RON Intagibilitatea produsului turistic face ca in multe cazuri pretul practicat sa fie considerat un « indicator » al calitatii servicilor oferite.

denumita in continuare BENEFICIAR. cod fiscal: 678. 6152. Oficul Registrului Comertului al Judetului PRAHOVA. . reprezentata legal prin articolul 29/1996.Pretul al acestui produs turistic include transportul din Buceresti pana in Sinaia plus traseu catre obiectivele turistice de vizitat propuse in acest sejur . VACARESTI strada: 274 . Obiectul contractului consta in primirea de catre prestator a clientilor si achitarea de catre agentia de turism a contravalorii serviciilor prestate. sala de conferinta (40 locuri). 1. inregistrata la . sub nr. deschis la Banca Comerciala Romana. avand numarul 6203748527. inchirieri de materiale sportive si pentru pescuit. inregistrata la Oficiul Registrului Comertului al orasului Bucuresti. telefon: 021/330 49 45. judetul BUCURESTI telefon: 021/3308582 .5. denumita in continuare PRESTATOR. Spatiile de cazare vor fi puse la dispozitia Beneficiarului de catre Prestator pentru grupurile de turisti in limita disponibilitatilor. 656b14g V.ro. DODO TRAVEL . reprezentata legal prin articolul 76/2000. email: contact@dodotravel. cod fiscal:562. gratar . nr.Încheierea de contracte cu prestatori de servici Contract de hotelarie si restauratie PARTI CONTRACTANTE: 1. deschis la Banca:Comerciala Romana. 1. 1287. cu sediul in BUCURESTI str. OBIECTUL CONTRACTULUI Art. avand cont nr. Art. 7271216131. judetul/sectorul PRAHOVA 4. VILA CAMELIA cu sediul in:SINAIA strada: Spatar Mihai Cantacuzino. cazarea la Vila Camelia*** precum si alte facilitati : camping in curtea pensiuni (la cerere).2.1. sub nr. CAPITOLUL 1. 2.

1 Contractul este valabil din data de 20 iulie . . 3. Art. Art. Art. CAPITOLUL 3. CAPITOLUL 2. la aceasi data. Tarifele nu include micul dejun.pectiv Prestator. cu obligatia ca Prestatorul sa notifice Beneficiarului hotararea sa in timp util. TARIFE SI MODALITATI DE PLATA Art. Prestatorul de servicii are dreptul sa majoreze unilateral tarifele in raport cu piata si cursurile de 656b14g 656b14g 656b14g -3- referinta ale valorilor Euro su USD communicate la Banca Nationala a Romaniei.4. 3. pentru aceeasi perioada de sejur.3 Tarifele sunt exprimate in euro/zi (TVA inclus) Art. 3. rezervate in baza aceleiasi comenzi.Prin grup de turisti se intelege respectarea cumulative a urmatoarelor conditii: minim 30 de locuri.2 Tarifele deja confirmate de catre Prestator pentru o anumita rezervare sau serviciu turistic Beneficiarului raman neschimbate indifferent de fluctuatia pietei sau de cursurile de referinta ale valutelor Euro si USD communicate la Banca Nationala a Romaniei. 3. 2. pana in data de 23 august 2006.1. 3.5 Termenul de plata este de 5 zile lucratoare de la momentul primirii facturii de catre Beneficiar. DURATA CONTRACTULUI Art. res. in original sau copie.

semnatura reprezentantului legal. . emisa de Beneficiar si confirmata tot de catre Prestator. Rezervatiile sunt garantate pana la orele 20.6. in termen de 48 de ore de la momentul confirmarii comenzii de catre Prestator. 4. CAPITOLUL 4. felul si categoria serviciilor solicitate.5 % din valoarea totala a serviciilor comandate. rezervarea spatiilor de cazare se face cu minimum 14 zile inainte de inceperea sejurului mantionat in comanda confirmata de catre Prestator. Art. stampila emitentului. pentru fiecare zi de intarziere. Confirmarea comenzilor se face de catre Prestator in termen de maximum 24 de ore de la primire. Comenzile vor cuprinde: numele si prenumele turistilor. urmand ca restul de 75% sa fie platit apoi. Pentru grupurile de turisti. perioada de sejur. PENALITATI Art.Art.3 Ziua hoteliera incepe si se termina la ora 12:00. 3. Beneficiarul va plati un avans de 25% din valoarea serviciilor comandate.1. Pentru depasirea termenului de achitare a facturilor.2. banca si numarul de cont al platitorului. CAPITOLUL 5. 4. 3. 4. REZERVAREA SPATIILOR DE CAZARE Art.1 Rezervarea spatiilor de cazare se face pe baza unei comenzi scrise. Beneficiarul va achita Prestatorului 0. 5. Art.00. modalitatea de plata. In cazul depasirii acestei ore Beneficiarului va mentiona in comanda " sosire tarzie" precizand ora. data si ora sosirii. Art.7 Serviciile suplimentare (altele decat cele comandate de Beneficiar ) vor fi achitate de catre turist direct la Receptia hotelului.

Art. CAPITOLUL 7. Prestatorul se oblige sa solutioneze operativ reclamatiile. cu preaviz scris in termen de 30 de zile. 5. in ultima zi de sejur. inainte de plecare. Beneficia.2 In cazul in care. Dupa ora 19:00 camerele se vor achita integral. 7. In cazul nerespectarii uneia sau mai multor clause din prezentul contract de catre Beneficiar. fara a mai fi necesara punerea in intarziere si fara orice alta formalitate prealabila. acesta se considera desfiintat de drept.rul va plati Prestatorului contravaloarea a 50% din tariful de cazare pentru spatiile astfel ocupate. RASPUNDEREA CONTRACTUALA Art.1. dupa care comanda va fi anulata implicit.3. spatiile de cazare vor ramane ocupate dupa ora 14:00. RECLAMATII Art. Rezilierea prezentului contract nu va mai avea nici un effect asupra obligatiilor deja scadente intre partile contractante. 6. Daunele provocate de turistii cauzati conform prezentului contract se vor consemna intr-o nota de constatare si vor fi recuperate direct de la acestia. In cazul neprezentarilor care nu au fost anuntate in termen.2 Prezentul contract poate inceta prin acordul ambelor parti sau prin denunate de catre una din parti. Beneficiarul se oblige sa aduca la cunostinta clientiilor aceasta clauza. 5. 6. Nu vor fi luate in considerate eventualele reclamatiile formulate dupa parasirea hotelului. Eventualele reclamatii vor fi formulate in scris de client sau de conducatorul de grup si vor fi depuse la sediul Prestatorului in timpul sejurului.1.656b14g 656b14g 656b14g -4- Art.2. Art. CAPITOLUL 6. . Art. 7. sumele incasate in avans de catre Prestator nu se vor mai restitui Beneficiarului.

muzeul ceasului. Art. Prezentul contract a fost intocmit si semnat in 2 exemplare.Art. Art. Art. Statuia Soldatului de la 1877. cate 1 pentru fiecare parte. Beneficiarul isi asuma obligatia ca turistii sa respecte regulamentele hoteliere sis a nu desfasoare activitati care contravin legilor romanesti in vigoare. VI. 8. muzeul de arta. partile se vor putea adresa instantei judecatoresti. 7. In caz contrar. Ion). muzeul de istorie si arheologie. acre devine parte integranta a sa. 7. Catedrala Sf. culturale.Ploiestiul adaposteste numeroase muzee in care sunt pastrate dovezile unei traditii inaintate. CAUZELE FINALE Art.4 Contractul se completeaza cu prevederile Legii 31/1990 si cu dispozitiile Codului Civil si Comercial precum si cu dispozitiile legilor speciale in vigoare. CAPITOLUL 8. Prestatorul si Beneficiarul au obligatia de a pastra confidentialitatea clauzelor si a tarifelor prezentului contract . .3. istorice si economice:. prin act additional.5.2.1. 8. 7. Litigiile intervenite intre partile contractante se vor solution ape cale amiabila.3. Elaborarea propiu-zisa a programului turistic Ziua I Bucuresti 60 km Ploiestiul are numeroase monumente ridicate (Statuia Libertatii.muzeul petrolului. 8. Art. Prezentul contract poate fi modificat cu acordul ambelor parti.

el este. iar spre sus. August Bembé din Mainz si Berhard Ludwig din Viena. Ea se afla la o distanta de 122 km de capitala tarii. in plina zona carpatica. dispus sub forma unui larg amfiteatru la poalele Bucegilor.1914). De asemenea. resedinta de vara a regilor României. Creatie a gustului regelui Carol I al României (1866 . sporturi de iarna. are un profil bine determinat. care asigura o plimbare agreabila prin padurile de brad. precum si a maiestriei unor decoratori prestigiosi ca J. Sinaia dispune de numeroase trasee turistice montane. si la 49 km de Brasov. Orasul. pana dincolo de valea Izvorul Dorului. unde s-a ridicat. prin valoarea sa istorica si artistica. activitatile de agrement sunt orientate în primul rând pe excursii montane usoare.D. Heymann din Hamburg. la poalele muntilor Varful cu Dor. trasee de alpinism. cu un parcurs de 2-3 ore. unde este plasat hanul "Vadul Cerbului". având caracter de unicat. castelul Peles poate fi considerat cel mai important edificiu de tip istorist din România. Castelul Peles din Sinaia. se intinde in partea de nord la locul numit Gura Padurii. Totodata. Ca statiune montana. Furnica si Piatra Arsa.62 km Sinaia Statiunea Sinaia este asezata pe valea superioara a Prahovei. trasee turistice montane în Muntii Bucegi si Muntii Baiului. in ultimii ani. dar si a stiintei arhiectilor Johannes Schultz si Karel Liman. trasee pentru velo tout terrain în timpul verii). Ziua II . Sinaia ofera turistilor si numeroase posibilitati de practicare a sporturilor favorite. unul din cele mai importante monumente de acest fel din Europa celei de a doua jumatati a secolului al XIX-lea. noul cartier "Platoul Izvor". Amatorii de excursii se pot delecta cu trasee montane usoare. trasee de alpinism. ski randonee.

datorita atat frumusetii lui. Castelul Bran este un important monument national si punct de reper al turismului din Romania. Dobresti. cheile de pe valea superioara a Ialomitei s-au format datorita adancirii raului in blocurile de calcare triasice si jurasice. Varariei.Acest oras este vechea cetate de scaun a Valahiei. Zanoaga Mica. 7 km-Aceastã distantã se efectuazã cu ajutorul mijlocului de transport pe cablu. generate de prezenta rocilor dure calcarele. In numar de zece. al carui spirit bantuie inca aceste locuri stravechi. Coteanu. militar.Sinaia 60 km Castelul Bran . De la nord la sud.cretacice . cultural si religios cu mare insemnatate la acea vreme. Orzei.situat la 30 km de Brasov. succesiunea celor 10 chei este urmatoarea: cheile Ursilor.Babele si Sfinxul sunt cele mai vizitate monumente ale naturii. insa. Pesterii. centru economic. formate de-a lungul timpului datorita ploilor si eroziunii vantului.. Cheile Ialomitei reprezinta unul dintre reperele peisajului geomorfologic al Muntilor Bucegi. Galma.Foarte putini dintre miile de turisti care urca in fiecare an pe platoul Bucegi stiu. de babe si Sfinx. politic. Ziua IV Sinaia Târgoviste.si mai putin dure . Pestera Ialomitei si Cheile Ialomitei alaturi de Varful Omu. cat si a legendei contelui Dracula. Zanoaga Mare. a peisajului. ca aici exista multe alte forme si figuri care pot bucura ochiul. 67 km Sinaia Ziua III În aceastã zi turisti se pot relaxa li se pun la dispozitie gratarul din patrimoniul vilei si de asemenea se organizeazã un program de agrement proiectarea unui film la cerintã intr-un salon special amenajat. Ele apar in relief sub forma unor sectoare de vale ingusta. . Babele si Sfinxul. Tatarului. intre Muntii Bucegi si Piatra Craiului. incorporate in formatiuni de roci mai recente .conglomeratele de Bucegi. Principala atractie turisticã este Curtea Domneascã.

Complexul Muzeal "Curtea Domneasca" cuprinde monumente de arhitectura medievala ce formeaza ansamblul Curtii domnesti. Vineri" .CURTEA DOMNEASCA Casa domneasca (ruinata acum) era formata din doua corpuri de cladire. Rezervarea servicilor turistice Dupa calculul pretului a actiuni turistice agentia de turism Dodo Travel solicita prestatorului de servici turisticeVila Camelia rezervarea servicilor turistice."Din istoria Curtii domnesti". corespunzatoare celor doua epoci de constructie: din timpul lui Mircea cel Batran si din timpul lui Petru Cercel.În beciurile casei domnesti din sec al-XVI-lea . dintre care unele adapostesc expozitii: . "Lapidarul" . 656b14g 656b14g 656b14g 656b14g 656b14g Bucuresti VII.În turnul Chindiei: "Dracula.În biserica domneasca: "Colectia de arta brâncoveneascâ" .În biserica "Sf."Colectia de icoane". 656b14g 656b14g Capitolul IV 656b14g Dezvoltarea si promovarea turismului 656b14g 656b14gîn Muntiilor Bucegi . Pe baza programului excursiei agentia de turism trimite o comanda catre prestatorul de servici care participa la realizarea sejurului programului turistic adicã unitatea de cazare Vila Camelia si a firmei de transport Euroline. Legenda si adevar istoric" .

1. . majoritatea consumatorilor asociazã ideile de marketing cu publicitatea. organizeaza activitatea editoriala si de publicitate in domeniul turismului si o supravegheaza asigura executarea prezentei legi si altor acte normative in domeniul turismului. Deorece este o zonã forte usor accesibilã. Datoritã caracteristicilor acestor forme de promovare. preferatã pentru sejururi scurte în weekenduri si in special de turistii tineri dar in aceasi timp are mare atractie si la cei d vârsta a doua dorind sa se relaxeze. organizeaza si desfasoara activitatea de promovare a imaginii Muntilor Bucegi ca tara ce prezinta interes atat pentru turismul intern.Solutii de valorificare a patrimonului turistic în Muntii Bucegi Muntii Bucegi dispune de o sfera diversificatã de resurse naturale si antropice. Astfel ar trebui ca fiecare sa contribuie la protejarea patrimonului si in special de cei care au grija de orasele respective sunt obligatii sa: efectueaza controlul calitatii serviciilor turistice prestate efectueaza clasificarea structurilor de primire turistica.4. creand conditii pentru dezvoltarea turismului durabil. financiare si prin actiuni de amenajare si protectie a patrimoniului turistic in conformitate cu prezenta lege si alte acte normative.2.Promovarea turismului în Muntii Bucegi Publicitatea si promovarea vânzãrilor sunt cele mai rãspândite metode de promovare utilizate. prin mecanisme economice.odihneasca. ca unul din domeniile prioritare ale economiei nationale. creeaza conditii pentru atragerea investitiilor interne si straine in scopul dezvoltarii turismului. Statul sprijina turismul. tot ca forme de promovare apar si relatiile publice si vânzãrile personale. cit si pentru turismul international 4. Castelul Peles constituie o sursã de atractie foarte mare fiind cunoscut international acesta situeaza statiunea Sinaia în sferele de preferinte a turistilor.

Deacea s-a ales si revista ca mijloc de promovare printr-un panou publicitar observat mai jos. Aceasta promovare se face în speranta convingerii clientelei si de a crea o imagine favorabilã asupra produsului turistic oferit.Cel mai vizat mediu prin care se poate relaiza publicitatea este cel mass media in general televizorul reviste si mai nou internetul. Prin publicitatea se propune scopul de a: -informa clientul -de a se face cunoscut acest circuit. din partea tinerilor. -de a stimula vânzãrile. S-a ca modalitate de promovare internetul observand ca acesta este un mediu foarte folosit desi nu inspirã prea multã incredere. Se doreste cresterea numãrului de turisti atrasi spre zona Muntiilor Bucegi sau fidelizarea lor. Aceastã campanie publicitarã are ca obiectiv principal afirmarea pe piatã. Pentru obtinerea celui mai favorabil rãspuns din partea pietei-tintã. sã asigure primirea favorabilã al acestui circuit în Muntii Bucegi de catre consumator. -de a convinge clientela si de a crea o opinie favorabiolã a acestui circtui. de a atrage noi clienti dispusi sã achizitioneze acest circuit. si de se face cunoscut acest produs. . astfel s-a creat o marcã si am lansat-o pe piatã facând lent familarizarea c aceasta. pentru ca acesta sã dezvolte o preferintã pt acest circuit. Prin pliantul inclus am expus toate beneficile pe care orice consumator le cautã într-un produc intr-un mod cat mai credibil.

în restul timpului cererea manifestatã fiind foarte slabã. ghiduri.ca orice societate care urmãreste sã-si atragã piata.de iarnã si varã.hoteluri de una-doua stele . Agentia de turism "Dodo Travel" are relatii cu detinãtorii de bazã materialã din toate zonele tãrii. De asemenea s-a folosit si publicitatea exterioarã prin afise amplasate în zone aglomerate ale Bucurestiului institutii de învãtãmânt. Pe lângã statiunile de munte si de tratament. Dodo Travel. camine studentesti. agentia include în oferta sa si statiunile de pe litoral cu o gamã variatã de posibilitãti de cazare si agrement. . Studentii si elevii solicitã locuri de cazare mai ieftine.când cererea manifestatã atinge cea mai mare valoare.dar în zonele atractive din punct de vedere al posibilitãtilor de agrement. aceasta face publicitate si cheltuieste din profitul pe care-l obtine din propiile vânzãri. Pentru comercializarea acestui circuit s-au folosit brosuri împartite în Bucuresti si prin expozitiile la târgurile dedicate turismului. si activitatea de promovare este mai intensã în periodele de sezon. În domeniul transportului agentia colaborezã cu Euroline. De asemenea.cu care incheie contracte de prestãri servicii pe un anumit contingent de care dispunepe o perioadã de un an pentru statiunile montane.Promovarea vânzãrilor implicã orice activitate ce poate induce un rezultat scontat din partea potentialilor clienti sau intermediari la schimb. societatea trebuind sa-si facã cunoscutã oferta care se schimbã în functie de sezon. Perioada cea mai intensã în activitatea agentiei o reprezintã sezonul estival.vile sate de vacantã. Cererea lor se orienteazã cãtre cabane. Cea mai mare parte a ofertei se concentreazã pe doua sezoane. Societatea a incheiat contracte de publicitate cu revista Acasa i cotidianul Libertatea si o serie de cataloage anuare.al concediilor si a vacantelor. dar care sã asigure conditiile de petrecere a timpului.

dintre care cele mai importante sunt: Castelul Peles si Pelisorul (din statiunea Sinaia. 656b14g 656b14gConcluzii: În urma acestei lucrãri de atestare profesionalã se observã cã Muntii Bucegi au mult mai multe resurse turistice de valorificat reprezentând o zona cu accesibilitate foarte ridicatã si deasemnea poate oferi liniste si relaxare sau doar agreement si posibilitatea practicarilor diferitelor sporturi de iarnã iar varã practicând alpinismul si drumetiile. În zona Muntilor Bucegi s-au fãcut investitii foarte importante în ceea ce privste infrastructura unitãtilor de cazare. lucru ce a dus la cresterea numãrului de turisti ce viziteaza zona. au o populatie dornicã de a petrece timpul la aer curat (Bucuresti. statiunea cea mai des frecventatã de turisti din tarã si de peste hotare. Una dintre principalele atracti o reprezintã Sinaia.Concurenta fiind foarte puternicã pe piata turisticã în care îsi desfasoara activitatea.I ) în jurul sãu sunt orase foarte mari.).agentia a adoptat o strategie de crestere a capacitãtii pietei chiar dacã ponderea veniturilor incasate în raport cu numãrul turistilor va fi mai micã. . Acestã zonã a Muntilor Bucegi este preferata de turisti mai ales pentru vacantele scurte sau în weekenduri.Buzau etc.cel mai cunoscut obiectiv antropic din tara). Aceastã atractie a turistilor fatã de zona muntilor se explicã prin faptul cã accesul în zonã este foarte usor (este o zonã traversatã de magistralele de comunicatie foarte importante evindetiate in cap. este o zonã foarte populatã si exploatatã în domeniul turismului. Aceasta lucrare evidentiazã principalele obiective turistice din zona aceasta (foarte multe la numar). Targoviste. la maxim. În acest sens agentia si-a propus îmbogatirea a activitatii turistice prin introducerea unor produse turistice noi si preturi promotionale. Ploiesti. Muntii Bucegi reprezintã una dintre cele mai atractive zone turistice din tarã.Babele si Sfinxul etc. de alimentatie.

El se afla in Constanta (strada Soveja. pe malul lacului .cazari. Constanta.as Autori : Cristian Dinca.com/doc/50352942/1/Definire-poten%C5%A3ial-componente Atractii turistice litoral. Predeal. .htm http://www. Mihaela Jipa Revista Terra Magazin • Internet : http://www.Atractii turistice litoral Romania Parcul Gravity Park Gravity Park este un complex destinat practicantilor de sporturi extreme de orice varsta.scribd.com/geografie/Zona-Muntilor-Bucegi156146. Stefania Mihai Marketing turistic clasa a XII. Autori : Cristina Iordache.php http://www. vizavi de Palatul Copiilor).Atractii turistice litoral Marea Neagra. Totodatã foarte importante sunt unitãtile de cazare din statiuni si din imprejurimi care sunt foarte numeroase atragând din ce în ce mai multi turisti ce doresc sa se relaxeze si sa beneficieze de servicile oferite de prestatori care au un nivel destul de ridicat. Bibliografie: • • • • Beldie A. Azuga.Un rol important o au si statiunile din Muntii Bucegi : Sinaia. Daniela Neagu. cu toate utilitatile necesare inglobate in perimetrul parcului. Busteni. Gabriela Stanciulescu. in parcul Tabacariei."Rezervatia naturala Bucegi" Tehnologia Turismului clasele a XI-a XII -a. dar este deschis tuturor amatorilor de sporturi extreme din Romania (si nu numai). strada Soveja (vizavi de Palatul Copiilor).scritube.ro/sinaia. Editura Niculescu. Poiana Ţapului orase cu renume national si international.

Copii. la acea data.ro Zilnic: demonstratii la orele 10:00.16:00 (iarna) Delfinariu Constanta Delfinariul din Constanta si-a inceput activitatea la 1 iunie 1972.230 Farul genovez este situat pe faleza din oraș ul Constanț a.461 Acces: troleibuz: 44. 9:00 . 12:00 si 14:00. baruri. piscinele. Adresa: Constanta. prima sectie a CMSN amplasat la malul marii pe faleza Cazinoului.20:00 (vara). XX. elevi si studenti: 4 lei Adulti: 9 lei Copiii cu varsta pana in 5 ani au acces gratuit.1758) si delfinii comuni (Delphinus delphis ponticus L. In incinta acestui parc sunt amplasate centre de alimentatie (restaurante. delimitat de hotelurile Aurora si Dunarea.1758). 0241/481. construita la inceputul sec. iar in urma cu aproape 20 de ani au fost adusi si afalinii sau delfinii mari cum mai este numita specia Tursiops truncatus ponticus Mai multe informatii www. 40.delfinariu. Delfinariul Constanta a gazduit in bazinele sale toate cele trei specii de delfin din Marea Neagra. 255 Informatii suplimentare la telefon 0241.ro Adresa: B-dul. ea avand.ro Acvariu Constanta Acvariul . Elisabeta nr.Constanta. si anume : marsuinul. ilustrate.Situat la intrarea in statiunea Mamaia. 49 (din oras). .delfinariu. B-dul Mamaia. www.gravitypark. nr. delfinul comun si afalinul. Primii au fost marsuinii (Phocoena phocoena relicta L. Demonstratia dureaza aproximativ 30 minute.ro Parcul Aqua Magic Toboganele.Cupola lui este din metal. A fost construit în jurul anului 1300de către genovezii care făceau comerț în port ș i restaurat între anii 1858-1860 de inginerul francez de origine armeană Artin Aslan. in imediata vecinatate a acestuia. alta destinatie. fiind primul Delfinariu public din tara noastra precum si prima forma muzeistica de acest gen si Sud-Est-ul Europei. caderile de apa si bazinele insumeaza o suprafata activa de 4000 mp de apa. Desi gradul de siguranta este maxim din punct de vedere tehnic. Cu toate acestea acvariul constantean a ramas cea mai mare institutie de acest gen din tara. Capacitatea salii este de 300 locuri.aqua-magic. este si primul acvariu public din Romania si a fost inaugurat la 1 mai 1958. 1 Telefon: 0241/611. suveniruri. in special in zonele destinate copiilor. Cladirea care il adaposteste. Farul are o înălț ime de aproximativ 8 metri. se intinde pe o suprafata de 27200 mp teren in dreptul zonei de acces spre Teatrul de Vara. Din acest motiv constructia nu corespunde exigentelor unui acvariu modern. presa. desi ulterior si alte muzee de stiinte ale naturii au infiintat sectii cu acelasi profil. www. dar si expozitiilor temporare cu tematici de biologie si ecologie acvatica. fast-food-uri).277. pana in anii 1950. Mai multe informatii www. In Marea Neagra traiesc trei subspecii de delfini.481. fast-food cofetarii. Spatiul expozitional este destinat prezentarii expozitiei permanente de fauna si flora acvatica in 57 de bazine. în spatele statuii cu bustul poetului Mihai Eminescu. 48 (de la gara) Program: 9:00 . exista si supraveghetori. a trebuit reamenajata in totalitate.

Moscheea Mahmud al II-lea Constanta. Constanta. Aceasta are o suprafata totala de 26. In interiorul ei se gaseste cel mai mare covor oriental din Romania vechi de 200 de ani avind o suprafata de 144 mp si cantarind 500 de kg.) a fost exilat in anul 8 d. amplasata pe lacul Siutghiol. de imparatul Augustus si unde a scris operele “Tristele” si “Ponticele”. Locatie : Strada Crangului nr. Statia Poarta 1 Port Constanta. de unde pot admira o superba panorama asupra zonei vechi a orasului. Linii Trolebuz 48. in 10 casute de trei stele Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie Constanta Piata Ovidiu nr. cetatea Histria a fost intemeiata in secolul al VII-lea i. Constanta Telefon/ Fax: 0241-619035 Muzeul Militar National Filiala Constanta Str. Constanta Telefon: 0241-547055 Muzeul de Arta Populara Constanta B-dul Tomis nr. 1-3. Acest covor a apartinut sultanului Abdul Hamid.000 mp. Constanta Telefon/ Fax: 0241-617012 Complexul Muzeal de Stiinte ale Naturii Constanta B-dul Mamaia nr. este unul dintre cele mai inedite locuri ale litoralului romanesc.255.Hr. Constanta Telefon: 0241-616133 Muzeul Marinei Romane Str. Turistii au posibilitatea de a urca in minaretul inalt de 47 m. din care 10.bizantin combinat cu elemente arhitecturale romanesti fiind copia fidela a moscheii Konia din Anatolia-Turcia. Acces : Linii Autobuz 2. Traian nr. fiind singurul obiectiv turistic care functioneaza pe o insula naturala. Monumentul a fost construit in anul 1910 de catre arhitectul V. 51. la 5 km de malul statiunii Mamaia si 500 m de cel al orasului Ovidiu.Hr. 82 . Creata cu mii de ani in urma.1. Este un monument de arhitectura construit in stil arabo .12. Moscheea a fost construita pe o veche Geamie datind din anul 1822. 44.84. Insula Ovidiu.Hr – 17 d. Constanta Telefon: 0241-614562 Muzeul de Arta Constanta B-dul Tomis nr. sunt utilizati in scop turistic. Moscheea din Constanta a reprezentat un cadou facut de regele Carol I catre comunitatea musulmana din Dobrogea si a fost inaugurata chiar in prezenta acestuia.. apoi dreapta către Histria) Este cel mai vechi oras din tara noastra. Stefanescu. Program de vizitare cetatea Histria: vara: zilnic 9-20. 42. iarna: zilnic 9-17 . Corbu. insula a devenit locul legendar unde poetul Publius Ovidius Naso (43 i. 53.000 mp. In prezent insula Ovidiu are 20 locuri de cazare pentru turisti. 49. Constanta Telefon: 0241-674359 Cetatea Histria Se afla la 62 km de Constanta si Statiunea Mamaia(Din staţiunea Mamaia mergi spre nord: Năvodari. de catre colonistii greci veniti din Milet.Hr. Liliacului nr. Descoperita in 1914 de istoricul roman Vasile Parvan.32. Săcele.

Muzeul Callatis Str. Izvor nr. 3,Mangalia Telefon : 0241 753 580 Program : Extrasezon zilnic 08.00 - 17.00 Program : Sezon zilnic 08.00 - 20.00 Herghelia Mangalia Herghelia Mangalia este situată la 3 km nord de Municipiul Mangalia şi la numai 500 m de malul vestic al Mării Negre; nu a fost aşezată aici întâmplător, ci s-a ţinut cont de condiţiile geoclimaterice de formare a rasei arabe Herghelia de la Mangalia este cea mai mare din sud-estul Europei si este populată numai de cai de rasă: pursânge arab, semigrei si câț iva ponei. Herghelia este un loc cu tradiț ie, fiind înființ ată încă din 1926. Atunci, la Mangalia erau crescuț i cai arabi aduș i de la hergheliile din Jegălia, Cislău ș i Rădăuț i. Între 1936 ș i 1941, herghelia a importat din Polonia noi „linii“ de armasari pursânge: El-Sbaa ș i Nedjari. Suprafaț a Hergheliei Mangalia depăș eș te 580 de hectare, din care peste 400 de hectare sunt cultivate cu plante furajere, care asigură necesarul de hrană pentru cei peste 350 de cai. Hipodromul Mangalia, unicul din ț ară special conceput pentru cursele de galop, se intinde pe o suprafaț ă de 19 hectare. Aici se desfăș oara, pe timpul verii, în lunile iulie-septembrie, curse de cai la care participă herghelii ș i crescători particulari din toata ț ara. Sos.Constantei km 3, Mangalia, 905500. Tel: 40(241)751325
Atractii turistice litoral.Atractii turistice litoral Marea Neagra.Atractii turistice litoral Romania

RESURSE TURISTICE

Dupa studierea acestui capitol, cititorul va putea sa: . defineasca 'potentialul turistic' si 'produsul turistic'; . discute importanta si structura resurselor turistice; . explice rolul si semnificatia infrastructurii generale si infrastructurii specifice turismului; . inteleaga mai bine si sa detalieze atat resursele naturale, cat si resursele antropice; . discute realitatile s i perspectivele potentialului turistic romanesc.

6.1. Potentialul turistic - factor determinant al activitatii turistice

Din capitolul alocat discutiei ofertei turistice potentiale, am remarcat existenta unei intime legaturi intre aceasta si zona de destinatie (teritoriul sau spatiul turistic) cu incarcatura ei cantitativ calitativa de elemente ce pot trezi interesul turistic, ceea ce ne sugera sa localizam asa numitul 'bazin al ofertei turistice'. Cu alte cuvinte, oferta turistica se evidentiaza printr-o amplasare teritoriala destul de rigida. De asemenea - cum remarca s i distinsul profesor Ion Mac - '() ea tine mai mult de natura locurilor si de incarcatura cu elemente (generale si speciale) rezultate din munca
creativa a omului'1. Iata de ce, in intelegerea analistului mentionat, fata de care ne exprimam s i noi

acordul, totalitatea componentelor (naturale s i create de om) implicate in dinamica existentei

actului turistic dintr-un spatiu geografic dat, considerat ca loc de destinatie turistica, reprezinta potentialul ofertei turistice.
Produsul turistic (Pt) reprezinta ansamblul bunurilor si serviciilor puse la dispozitia

vizitatorilor la locul de destinatie (de sejur). El nu trebuie confundat cu potentialul turistic (P), care inglobeaza fond 424e41e ul turistic si infrastructura. Asadar, potentialul turistic este o categorie larg cuprinzatoare, frecvent utilizata in limbajul de specialitate, menita sa asigure intelegerea structurii si functionarii sistemului turistic. Intr-o acceptiune generala, el desemneaza ansamblul elementelor naturale, economice si cultural-istorice, care prezinta anumite posibilitati de valorificare turistica, dau o anumita functionalitate pentru
turism s i deci constituie premise pentru dezvoltarea activitatii de turism2. Literatura de profil ofera

cateva incercari de cuantificare a lui, dar dificultatea infaptuirii acestei intentii provine din imposibilitatea aprecierii cantitative riguroase a componentelor sale, mai ales a componentelor naturale ale structurii sale. Multe din ele sunt aspecte calitative ale mediului inconjurator, ceea ce face ca evaluarea sa poarte o incarcatura mare de subiectivism. Diminuarea subiectivitatii in evaluarea potentialului turistic s-ar putea asigura prin introducerea indicilor valorici. La baza obtinerii acestora va sta analiza atractivitatii, subordonata,

. modului in care obiectivele supuse interesului turistic raspund unor cerinte1. inchis etc. relatii carora le sunt proprii: . Cresterea cantitativ-calitativa a acestuia largeste corespunzator proportia cererii si asigura satisfacerea unei mase mai mari de solicitanti. cheltuielile de mentinere a valorii sale turistice. anual. . dificultatea sau usurinta punerii in valoare. cat si potentialul turistic evolueaza continuu. Pentru a realiza o activitate turistica eficienta trebuie cunoscute si mereu ajustate relatiile dintre cerere si potentialul turistic la dispozitie. . avand ca suport faptul ca atat cererea. constituie premisa unei evolutii corespunzatoare a cererii.neuniformitatea si neechivalenta acestora in decursul timpului si in planuri spatiale locale si regionale. obiectivului). sunt supuse unor situatii aleatoare si pot fi influentate prin politici de piata (preturi si tarife). cota atractiva intrinseca (legata de intimitatea fenomenului. regional. cum ar fi: unicitatea (pe plan local. modul s i timpul in care satisface cererea turistica (sezonier. in calitatea sa de componenta a ofertei. efemer.dinamismul acestor relatii. Dinamica potentialului turistic.).interdependenta si interactiunea reciproca intre cele doua componente.la randul sau. deschis. mondial).

fapt care obliga pe solicitanti sa se adapteze penuriei. fata de cea a potentialului turistic. . sociologice etc.importanta determinarii echilibrului intre cele doua componente prin statornicirea unor studii pluri .si interdisciplinare (geografice. veniturile populatiei s.primatul evolutiei cererii sub toate aspectele. .a. economice.periodicitatea aparitiei unui dezechilibru dintre cele doua componente. ceea ce determina scaderea eficientei. dar si de a influenta cererea spre a se adapta la situatia existenta intr-un moment dat.) care au ca sarcina determinarea volumului si structurii ofertei turistice necesare in viitor in conformitate cu optiunile purtatorilor cererii. In aceasta directie se poate actiona prin parghiile economice: preturile la transporturile generale. urmare a gradului ridicat de rigiditate al ofertei turistice. In astfel de situatii trebuie intervenit cu facilitati care sa sporeasca interesul turistic al populatiei s i o etalare mai uniforma a acestuia pe intreaga perioada a unui an calendaristic. cheltuielile suplimentare pentru vize. .. sub dubla ipostaza: a) potentialul turistic nu poate satisface componentele cererii. b) potentialul turistic depaseste necesitatile cererii.

2.). Componente si criterii de grupare Nu de putine ori. in teoria si practica turistica. volumul si structura prestatiilor turistice din cadrul unei anumite perioade. trebuie sa aiba amenajari si facilitati. 6. Aceasta o reprezinta atractiile unei destinatii turistice.cel al cererii s i cel al potentialului turistic (in calitatea sa de componenta a ofertei) modeleaza. Deci. care incurajeaza oamenii pentru a merge acolo. Un obiectiv turistic trebuie sa aiba insa ceva mai mult decat atractii. durata sejurului etc. in jurul lumii. Impartirea inegala a turismului. cele doua cgpuri de forta . dinamica fluxului turistic (intensitatea circulatiei turistice.In concluzie. Intre dorinta oamenilor de a calatori si atractia lor pentru o anumita destinatie exista o stransa si complexa interdependenta. Diferenta dintre ei este mai degraba contextuala decat conceptuala. in ultima instanta. Oamenii nu calatoresc pe distante prea mari si nu-si irosesc timpul sau banii pentru a merge intr-un loc care nu le ofera ceva deosebit.1. este o dovada in acest sens. care reprezinta fie infrastructura generala. . fie infrastructura specifica. lipsa unor astfel de atractii inseamna lipsa turismului. semnificatiile termenilor 'oferta' si 'produs' sunt aproape sinonime cu cele ale termenilor de 'resurse' si 'destinatii'.

Infrastructurile generale si specifice. cursuri de apa (inclusiv apele termale s i minerale). dirijata de autoritatile publice centrale (guvernele).a. Infrastructura generala este. distractie s. prestari de servicii.Infrastructura generala cuprinde sosele. clima. ajutati fiind. comunicatii si alte facilitati asemanatoare care inlesnesc turistilor gasirea si folosirea unui obiectiv. . taxe. de regula. puncte de recreere. diferentiaza destinatiile turistice cu succes de cele cu mai putin succes. fara interventia omului. Infrastructura specifica cuprinde amenajari s i facilitati precum: locuri de cazare. combinate cu punctele de atractie. 2) infrastructura si facilitati (incluzand facilitatile turistice). spre exemplu. Spre deosebire. flora. Aceste componente globale si generale pot fi subInpartite in mai multe subdiviziuni detaliate: I. fauna. in mica masura si numai in anumite perioade. servicii de alimentatie publica. gari. magazine. Altcineva ar putea grupa resursele in urmatoarele categorii: 1) atractii. cuprinzand: pamant. aeroporturi si porturi navale. topografie. infrastructura specifica este dirijata si administrata mai ales de intreprinzatorii particulari. de subventii provenite de la guvern. accize etc. folosindu-se pentru aceasta veniturile din impozite. sunt cele create de natura. Resursele (atractiile) naturale.

explica validitatea conceptuala a acestei clasificari. chiar daca. Resursele concepute si dezvoltate de oameni (elementele umane ale ofertei). Aceasta clasificare a resurselor turistice va constitui structura discutiilor noastre din acest capitol. isi conserva individualitatea. 3) infrastructura. care folosesc criterii diferite. arhitecturale (muzee. pe de o parte. faptul ca resursele difera una de alta. sunt complementare. 2) atractiile culturale. religia etc. Dupa relatiile (legaturile) lor cu turismul/recreerea distingem urmatoarele categorii de resurse: 1) primare sau inerente . arta etc. Putem retine cateva din ele: A. festivaluri. Retinem insa ca. catedrale.cele ce n-au in esenta lor relatii directe cu turismul s i recreerea. cazul unui parc urban). istorice. Turismul este unic in aceea ca el singur poate transforma intr-un folos productiv multe din aceste aparent . pe de alta parte. teatre. obiceiurile. cum ar fi: 1) oamenii si cultura lor. insemnand cam acelasi lucru cu facilitatile. trasarea unei linii de demarcatie la nivel operational poate fi imposibila. in contrast cu alte tipologii. Exista si alte grupari ale resurselor.). nu exista o delimitare neta intre elementele umane si cele naturale ale ofertei (de exemplu. si se sustin reciproc. Dar. monumente..II. folclorul.

ca arhitectura excesiva din trecut (cu costuri foarte mari si fara posibilitate economica de recuperare la vremea respectiva) pot numai acum . Alte resurse.'fara folos' resurse naturale si create de om.datorita turismului sa devina surse de venituri considerabile. cum ar fi unele masive muntoase. . Unele din aceste resurse pot constitui chiar obstacole pentru alte activitati economice.

: eclipse solare.cele ce de la originile lor sunt conectate cu turismul si recreerea. aurore boreale SECUNDARE UMANE . B. etc.: festivaluri ex. ex. religioase ceremonii religioase.2) secundare sau derivate .: festivaluri. Eveni mentul atractiilor PRIMARE NATURALE UMANE ex. Din punctul de vedere al caracterului atractiilor ce compun resursele turistice. Artificial create de oameni pentru nevoile de odihna si recreere ale acestora. Sistemul atractiilor PRIMARE SECUNDARE NATURALE UMANE NATURALE UMANE 2) evenimentul atractiilor . eruptii vulcanice. ele se evidentiaza prin parcurile urbane sau cele de distractii ('Disney World'. de pilda). distingem urmatoarele structuri: 1) sistemul atractiilor . aniversari.

Potrivit intinderii spatiale a pietei. Zimmerman vedea resursele ca 'extinzandu-se s i contractandu-se in raport cu efortul si comportamentul uman'2. nu constituie o resursa.2. D. distingem urmatoarele resurse: 1) locale. . Resursele turistice naturale Dupa unii specialisti. Literatura din domeniu retine si alte tablouri structurale ale resurselor turistice1. referindu-se la calitatile de 'a fi' sau 'a nu fi' resurse ale unor lucruri.2. E. nu prezinta un interes deosebit din perspectiva economica. de exemplu. Dupa nivelul de evaluare al lor.S. 6. Acelasi rationament vizeaza si resursele turistice. Numai ceea ce este obiect al existentei cererii este resursa. 4) internationale. consideram noi.C. dar care. int 稷 nim resurse: 1) 2 relative (prin comparatiile dintre resurse situate in arii diferite si cu destinatii diferite). nu toate mediile naturale pot fi privite ca resurse. 2) regionale. Ceea ce in prezent nu poate fi folosit pentru orice motiv. In legatura cu aceasta.Zimmerman. Numai acea parte a mediului natural care este folositoare din plin devine o resursa. 3) nationale. s-a exprimat succint: 'Resurse nu sunt: ele devin'.

De asemenea. daca in cadrul acestora constatam o abundenta de discutii in ceea ce prives te resursele naturale pentru industrie si agricultura. Dar. . Resursa este astazi un termen important in lucrarile si studiile economice si geografice. rareori acest aspect vizeaza recreerea s i turismul. am putea Inparti resursele in existente si potentiale.Urmand aceasta linie de gandire.

Aceasta omisiune ar putea fi atribuita. pe de o parte. noutatii problemei. comparativ cu cercetarile resurselor pentru alte ramuri ale economiei. cum ar fi: mineritul. Problema este complicata din cauza faptului ca cele din urma sunt produse ale unor parti particulare ale mediului natural (de exemplu.aplicarea practica a contributiilor geografiei fizice in problema evaluarii resurselor naturale pentru turism si recreere este foarte modesta. acest sistem al resurselor naturale formeaza fondul turistic natural. atitudinilor traditionale privind ratiunile intrebuintarii naturii pentru existenta umana. Recunoasterea acestei situatii explica de ce relativ mai putina cercetare a fost intreprinsa in ceea ce priveste resursele naturale pentru turism/recreere. care intr-un anumit sens sunt 'libere' sau aproape libere (de . iar concurenta pentru resurse intre turism si alte industrii a crescut in ultimii ani tot mai mult. Un alt motiv pentru care s-a acordat putina atentie resurselor naturale pentru turism/recreere este faptul ca respectivele destinatii sunt de o importanta marginala pentru alte industrii. in special din cauza rivalitatii pentru spatiu (pamant) intre turism si cateva industrii de baza. iar pe de alta parte. industria de cherestea s i unele componente ale activitatii apicole. cu componente singulare mai putin remarcabile si mult mai dificil de analizat decat resursele pentru industria traditionala. Turismul foloseste in primul rand resurse ce pot fi reinnoite.

culturala si ofera. mai ales cele mici si suprapopulate. deosebit de sugestive sunt si cazurile unor insule. El poate prospera in aria de actiune a legilor economice ale productiei de bunuri substantiale si servicii. unde agricultura traditionala nu poate concura cu agricultura moderna). vulcani impresionanti etc. care au beneficiat de noi posibilitati economice ca rezultat al dezvoltarii turistice. recife de corali. dar exista resurse turistice 'libere' (plaje exotice deosebite. Frecvent. Faptul ca resursele turistice sunt reinnoibile si au o permanenta valoare economico-sociala. ape oceanice calde si nepoluate. satisfactii consumatorilor plaseaza turismul intr-o pozitie favorabila comparativ cu alte activitati. De asemenea. este cel al zonelor cu sate pescaresti 'moarte' ori al oraselor manufacturiere din nordul 'Noii Anglii' (SUA) si din provinciile Canadei maritime. frumusetea peisajelor. aerul nepoluat) si pentru care industria turistica nu plateste in vederea achizitionarii lor. unde economia traditionala s-a prabusit in concurenta cu noua tehnologie (sugestiv. clima. un alt exemplu. in acest sens. prin intrebuintarea lor. este cazul turismului dezvoltat in Alpi.exemplu. in cadrul carora orice resursa conventionala (energetica. valoarea lor economica ar fi mica sau de neglijat.) care . deci nu sunt cuantificate din punct de vedere economic. favorabila. alternativa oferita de turism in zonele muntoase. De exemplu. fara turism. minerala) este absenta. Sau.

nu sunt revendicate de alte industrii. Iata de ce, turismul pare sa fie singura alternativa, alaturi de o agricultura specifica, in cele mai multe din Insulele Caraibe, de exemplu. Desigur, turismul nu intrebuinteaza numai resurse refolosibile / regenerabile, ci s i din cele neregenerabile (petrol, carbune, gaze s.a.). Totus i, turismul nu este un domeniu energo-intensiv, fata de alte sectoare economice. Cu toate acestea insa, astazi mai mult ca oricand, modul de gandire dupa care resursele pentru alte industrii, in special resursele nerefolosibile si neregenerabile, sunt limitate, si, opus acestora, resursele turismului/recreerii sunt daruri nesfarsite ale naturii, se dovedeste a fi incorect. Cu un timp relativ scurt in urma am invatat lectia amara a diminuarii calitatii existentei noastre. Am invatat ca abundenta resurselor (incluzand chiar s i pe cele refolosibile) este iluzorie, ca toate resursele sunt limitate si cer o atenta planificare a intrebuintarii lor, buna organizare si protectie. Am observat faptul ca actiunea umana poate avea nu numai efecte pozitive, ci si tot mai des un impact negativ asupra calitatii resurselor, sanatatii si calitatii vietii. Lipsa de discernamant in amenajarea si dezvoltarea unor zone turistice, excesul in dimensionarea afacerilor agricole si industriale, care agreseaza mai mult sau mai putin sistemul resurselor oferite de natura, au dus la neglijarea unui alt fapt important, cel al relatiei dintre om si

mediul natural de care este strans legat. Mediul fizic din natura inconjuratoare nu poate fi privit exclusiv ca sursa a prosperitatii prin diminuarea sa continua, ca o arie de expansiune economica exponentiala. Se impune o schimbare in atitudinile noastre fata de acest mediu, fata de rolul acestuia in petrecerea pretiosului timp liber ce-l avem la dispozitie. Deci, natural sau fizic, mediul trebuie privit nu numai ca o sursa de materie prima, ci si ca o sursa de bucurie, destindere si revigorare psihica.

Pentru a sti mai concret despre ce este vorba, se impune o abordare sistemica a resurselor turistice naturale. Sub acest aspect, in anul 1950, Marion Claswon a propus o clasificare a
resurselor naturale pentru recreere1 , care mai tarziu a fost dezvoltata intr-o lucrare, in colaborare cu

Jack Knetsch. Dupa aprecierea specialistilor mentionati, atractiile naturale pot fi subInpartite in trei categorii: climat, peisaj (decor) si fauna. Climatul. Soarele s i apa au constituit din totdeauna atractii naturale de mare interes. Odata ce transportul feroviar a devenit realizabil, caile ferate au fost construite rapid, legand mediile urbane mai mari sau mai mici din interiorul tarilor si continentelor spre regiuni litorale cu plaje accesibile, asa incat oamenii s-au putut indrepta spre acestea din urma in grupuri tot mai numeroase. Planeta noastra dispune de o multime de plaje celebre, cum sunt: Blackpool si Brighton in Anglia, Scheveningen in Olanda, Deauville in Franta, Atlantic City in SUA, precum si multe altele. Aceste plaje sunt relativ apropiate centrelor populate majore s i de aceea sunt ieftine si usor de gasit. Plajele sud-europene au fost din totdeauna populare scandinavilor, ale caror tari de origine se caracterizeaza printr-un climat cu ierni lungi, reci si intunecate s i ale caror plaje, chiar si vara, nu sunt prea atractive. As a se si explica de ce, in cadrul bazinului turistic traditional al Europei

Marii poli turistici ai bazinului mediteranean . in Anglia au fost organizate 'taberele de vacanta Butlin'. Teritoriile sudice care integreaza zonele cu plaje au devenit tot mai populare. Taberele Butlin sunt inca operative si astazi. Astfel. Hawaii. conturandu-se ca un segment distinct si sigur al pietei turistice. Se adauga acestor regiuni de coasta. . Unele organizatii au folosit in scop propriu dorinta publica pentru soare si plaje. prima fiind deschisa la Skegness in 1936.Costa de Azur. elemente de distractie si de amuzament. Coasta Lidi (de la Marea Adriatica). ci si pentru restul populatiei atrasa de soare si apa.absorb si pot asigura conditii pentru 10-15 milioane turis ti anual. principalul flux turistic este cel ce porneste din nord spre bazinul mediteranean2. Plajele din Florida. Creta si Cycladele (care apartin Greciei). zona mediteraneana reprezinta cea mai mare localizare turistica mondiala (1/3 din incarcatura turistica mondiala si aproximativ 1/2 din cea regional-europeana). alaturi de Corfu. nu numai pentru oamenii bogati ce si-au stabilit resedinte secundare in perimetrul acestora. De fapt. inca din anii '30. Mexic si Caraibe au ajuns sa atraga vizitatori tot timpul anului pentru vacante sau vizite pe vasele de croaziera. Coasta Brava (Catalania Spaniola) si Coasta del Solo (Malaga) . tot in bazinul mediteranean. insulele: Cipru.Occidentale. complet echipata cu jocuri.

Altele au devenit excesiv de aglomerate. cum sunt: navigatia si skiul nautic. dar fara ipocrizia lor'. Din informatiile pe care le detinem. Primul Club Med deschis in 1949 la Majorca a inaugurat seria de peste 80 de cluburi existente in prezent in jurul lumii. deviza Clubului Med este de 'a inapoia vizitatorilor din mediul urban. Din perspectiva acestei motivatii. De aceea. ci si din motive sportive. Din pacate. aflati in vacanta. in acord cu una din brosurile sale publicitare. Multi indivizi viziteaza plajele nu numai pentru soare. un Club Med nu dispune de un sistem organizatoric absolut al distractiei oferite. unele plaje au fost puternic poluate. precum s i a pierderilor de hidrocarburi din vasele de transport maritim. de exemplu: Copacabana in Rio de Janeiro (Brazilia). datorita reziduurilor s i scurgerilor poluante din conducte s i canale. plajele de pe Riviera Italiana au devenit adevarate suprafete de aglomerari publice). Waikiki (Hawaii) sau Surfers Paradise pe Coasta de Aur a Australiei. Pentru plaje mai putin . dar fiecare caz ofera o larga varietate de activitati sportive libere.O componenta importanta a pietei internationale a plajelor o reprezinta Clubul Mediteranean (prescurtat Club Med). Montego Bay (Jamaica). satele trecutului cu toate libertatile lor. incat vizitatorii trebuie sa plateasca pentru a le folosi (de exemplu. exista astazi o multime de plaje recreative renumite in lume.

iar daca cineva dores te rezervare de acces .aglomerate o persoana poate plati pentru accesul zilnic.

zona arcului alpin din Centrul Europei. in calitatea sa de componenta structurala a bazinului traditional al Europei Occidentale. in cadrul carora interventia omului se face tot mai simtita. Crans-Montana). austriece (Innsbruck). Decorul (peisajul). Totusi. industria austriaca a skiului s-a triplat in acest interval s i dispune de peste 1500 de instalatii pe cablu pentru skiori). Termenii 'decor' si 'peisaj' sunt sinonimi.pe plaja. Cu siguranta. Aix le Bains). Sub acest aspect. poate aranja acest lucru prin apartenenta la un club care detine o parte a plajei. Megcve. ca elemente . in Dolomitii italieni) etc. Schiorii cauta zapada si inaltimi in perioada de iarna. de exemplu. elvetiene (Davos. Aici. Intr-adevar. ei desemnand combinatii ale variatelor resurse naturale. in prezent cererea pentru acest minunat sport de iarna pare sa fi atins un nivel al saturarii sale. Calitatea de membru in club permite accesul la o anume parte a plajei pentru un sezon. deoarece. skiul a reprezentat cea mai dinamica atractie din ultimii 25 de ani (de exemplu. la loc de frunte se situeaza renumitele statiuni franceze (Chamonix. clima si plajele nu reprezinta singura combinatie care atrage turis tii. asa cum s-au poluat plajele. cu partii si telescaune. tot asa se pot polua si muntii. ceea ce sporeste optimismul multora. italiene (Cortina d'Ampezzo.13 milioane de primiri anuale). constituie cel mai important spatiu turistic montan din intreaga lume (cu cca.

ceea ce este un motiv pentru care turistii graviteaza spre destinatii cum sunt: Cascada Niagara (SUA si Canada). poate fi de asemenea o atractie decorativa. Districtul Lake (Anglia). Apa. Cascada Victoria pe r 穹 l Zambezi (Zimbabwe . cum sunt muntii. recifele de corali (Marea Bariera de Corali . iar nordamericanii de M-tii Rocky. Si in acest caz dezvoltarea societatii si-a pus amprenta. formatiunile stancoase (Stanca Ayer din Australia).Australia) etc. cum este skiul. Vizitatorii din munti doreau sa le parcurga traseele. asa cum se intgpla si cu alte localizari naturale.SUA). fara a avea nevoie de sporturi inventive. dar in masura mult mai mica decat cei care au nevoie de soare pentru plaja sau de zapada pentru skiat. vulcanii (Vezuviu in Italia). de exemplu. Turistii care se deplaseaza in zone de decor natural. Si astazi muntii inca atrag oameni pentru frumusetea lor naturala. sunt preocupati de climat. Dupa ce trenurile au usurat calatoriile la distanta. europenii au fost atrasi de Alpi. gheizerele si ghetarii Islandei sau gheizerul Old Faithful (batranul credincios) din parcul national Yellowstone (SUA). cum ar fi: canioanele (Marele Canion din Arizona . sa-i escaladeze si doreau sa-i admire asa cum erau.ale unui intreg. privita separat de cea marina.Africa). .

iar altii prefera des ertul. sau Ardeni (Belgia). cum ar fi: Serengeti (Tanzania). nu de putine ori. Fauna constituie o alta atractie naturala. Resursele turistice antropice Alternativa atractiilor naturale este cea a atractiilor artificiale. obtinute din taxele platite pentru permisele de vanatoare s i pescuit. precum si pentru a vedea ciresii infloriti din Japonia. Murchison Falls (Uganda). Mlastinile Angliei atrag alte tipuri de oameni. de asemenea. Acesti turisti. de ce nu. de peisajele multicolore ale toamnei din Noua Anglie (SUA). pot fi o sursa importanta de venituri guvernamentale.Turistii mai sunt atrasi. 6. padurile tropicale trezesc interesul altora. Dunarii si Deltei acesteia.3. Fauna. Kruger (Africa de Sud). ori diferitele forme de fauna int 稷 nite intr-o excursie de-a lungul Amazonului si. ursii polari arctici.2. sau lalelele din Olanda. Si in acest caz constatam o diversitate de manifestare a relatiei dintre om si natura. Unii percep fauna ca ceva de observat s i admit in timpul unei vizite printr-un parc african. sau in timpul unei deplasari pentru a vedea pinguinii din Antarctica. create si organizate de . Alti turisti apreciaza fauna prin ceva prins la capatul unditei sau Inpuscat cu o arma de vanatoare.

Este insa greu de . Acest tip de turism este numit uneori 'turism urban'.oameni. Multe oras e atrag turistii pentru ca sunt locuri cu o activitate diversificata si constanta ce poate incanta vizitatorii.

Chiar si bisericile sau catedralele pot castiga bani suplimentari. ca Versailles in Franta. Cele cu renume mondial includ: Muzeul Britanic din Londra. cu rezonanta turistica deosebita.aflat daca vizitatorii aleg orasele pentru activitatea lor sau pentru bunurile lor fizice. precum Arcul de Triumf din Paris. Unii prefera sa viziteze monumente. Palatele. de destinatii. cum ar fi: Turnul inclinat din Pisa (Italia). intretinerea si conservarea unor cladiri istorice sunt sprijinite adesea de turistii vizitatori. a fost Inprejmuit cu un gard de protectie.SUA) ori Waterloo (Belgia). Mai mult. ori pentru a admira Turnul Eiffel sau Palatul Versailles? Marile orase ale lumii. Altii se perinda prin sate-restaurant. Sunt insa si cazuri cand obiectivele turistice au suferit din cauza turistilor. ruinele romane din Bath (Anglia) sau turnurile Eiffel din Paris ori cel al Londrei. amenintat cu prabusirea sa cauzata de supratasarea terenului de la baza ruinelor cel reprezinta. De exemplu. precum Castelul Windsor din Anglia. Alti turisti prefera muzeele. si castelele. permitand turistilor sa strecoare monezi in asa-numitele 'cutii ale milei'. atrag alti turisti.SUA). Turis tii viziteaza Parisul pentru atmosfera sa. prin intensitatea atractiei. obiectivul istoric Stonehenge din Anglia. dispun de o lista impresionanta. sau pe fostele cgpuri de batalii ca Gettysburg (Pennsylvania . . precum Williamsburg (Virginia .

Stonehenge din Anglia. de asemenea. Sarbatoarea din octombrie din M・chen sau Festivalul apelor din Stokholm. Aici pot fi incluse: Kremlinul din Moscova. cum sunt cele ale bascilor din Pirineii spaniolofrancezi. turistii. Locuri sau constructii religioase atrag. Dintre acestea. Multi turisti sunt atrasi de locurile civilizatiilor disparute sau de locuri arheologice.Muzeul German din M・chen. cu o vechime organizatorica de peste 350 ani si o periodicitate. o multime . Carnavalul de la Rio. de obicei. cum sunt: Festivalul de la Edinburgh. Altii prefera contactul cu culturile inca existente. Mardi Gras in New Orleans. precum s i Muzeul Stiintei si Industriei din Chicago. Jocurile pasiunii . de 10 ani. Constructiile guvernamentale sau politice atrag. Parlamentul din Londra. templele maiase din Mexic sau Maciu Piciu din Peru. Unii turisti includ ca prioritate vizitarea bibliotecilor sau universitatilor istorice. Casa Alba din Washington sau Palatul Parlamentului din Bucures ti. Muzeul Louvru din Paris. Numeroase festivaluri se inscriu in ansamblul atractiilor pentru nenumarati turisti ai globului.de la Oberammergan in Germania . Muzeul National de Antropologie din Mexico City. marocanilor din Marrakesh sau ale olandezilor din Pennsylvania. precum: piramidele din Egipt. de asemenea.este apreciat ca unul din cele mai celebre. Unele festivaluri sunt de esenta religioasa.

Corul barbatilor vienezi. Irlanda . Westminster Abbey (Londra) si Templul Mormon (Salt Lake City SUA. Madrigalul bucurestean. poate constitui un important stimulator de turism. dansul si teatrul atrag. In sfars it.pentru sculpturile lor in roca. indienii Cherokee si Navajo . 6.3. Cu titlu de exemplu. la randul lor. Baletul marelui teatru din Moscova. Romania este considerata ca tara inzestrata cu cele mai bogate si variate resurse turistice naturale si create de om. statul Utah). fapt cei confera o mare . putem nominaliza: Italia . productia unor obiecte de arta si artizanat. spre Vatican (Roma).renumita prin obiectele de pielarie. cu o pondere importanta a muncii manuale deosebit de creativa. Londra si New York.pentru panza. iar eschimosii canadieni . Realitati si perspective ale potentialului turistic romanesc Intre tarile din centrul s i estul Europei. Muzica. Cehia . nu ar putea supravietui fara turisti. foarte multi turisti. artele.pentru ceramica lor. incluzand Parisul. dupa aprecierile multor analisti.pentru cristalul de Bhoemia.de turisti. dansurile populare din multe tari europene si teatrele marilor oras e. In aceasta categorie putem include si mormintele sfinte religioase. ca cel de la Fatima (Portugalia) si Lourdes (Franta).

Acest adevar are si mai mare greutate cand este recunoscut de personalitati care au evaluat perspectiva turismului romanesc la fata locului.remarca Richard B.Lamm. guvernator al .disponibilitate pentru turism. 'Cred ca Romania are un potential nelimitat in ce priveste industria turismului .

cu numeroase specii de interes stiintific. Dispuneti de o tara care are atat coasta Marii Negre.. o tara care are diversitatea montana a Elvetiei si a Rivierei franceze in acelasi spatiu'. Inpreuna cu alti factori naturali de cura. de cununa Muntilor Carpati. armonios Inbinate pe teritoriul tarii. unde se poate schia timp de 3-4 luni pe an in statiunile renumite si peste hotare (Sinaia. In centrul tarii. ca o cetate. cat si zonele montane si care sunt la mai putin de 200 km unele de altele. care ne-a vizitat tara. el poate satisface. flora si fauna bogate. constituie baza dezvoltarii a numeroase statiuni s i localitati balneare.).statului Colorado din SUA. coboara ca niste contraforturi spre imensitatea lanurilor din cgpiile si luncile tarii. iar din adancurile lor tasnesc izvoare de apa minerale si termominerale care. printr-o multitudine de forme de turism. inclinandu-se usor spre doua . inegalabile monumente istorice de arta si arhitectura etc.a. si cele mai sofisticate preferinte ale diverselor segmente ale cererii turistice interne si internationale1. De-o parte si de alta a muntilor. dealuri s i coline. o clima favorabila practicarii turismului in tot cursul anului. un adevarat br 穹 de livezi si vii pe rod. Depresiunea Transilvaniei .este inconjurata. Predeal. Poiana Brasov s .cea mai mare depresiune intramontana din Europa . Acest potential turistic valoros se concretizeaza in diverse si spectaculoase forme de relief.

Semenic.a.) s-au dezvoltat statiuni montane.5% din muntii Romaniei depasesc 1500 m altitudine). Predeal sunt cele trei statiuni montane si de sporturi de iarna lansate deja in turismul international. Parang. situri si cetati dacice si romane.atractii turistice de exceptie: Delta Dunarii si Litoralul Marii Negre. Retezat. Fagaras . alpinism. ca. Stana de Vale. drumetii pe poteci marcate.a. Paltinis . speoturism. de exemplu. Romania este bogata in locuri si monumente istorice. vanatoare. palate si castele medievale. Durau. de pasuri si trecatori care au favorizat construirea unor drumuri modernizate sau forestiere. pescuit sportiv s. Toate masivele montane din Carpatii romanes ti sunt atractive din punct de vedere turistic. amatori de sporturi de iarna. Rodna s. cu altitudini relativ reduse (doar 8. Borsa. prin urmatoarele particularitati: sunt usor accesibile. La poalele sau pe culmile unor masive (Bucegi. Carpatii Romaniei prezinta unele particularitati care le confera multa originalitate s i atrag cele mai variate categorii de turisti. Sinaia. Postavarul si Piatra Mare. Ceahlau. s-au construit cabane. Poiana Marului si . iar Semenic. dispun de o densa retea de vai longitudinale si transversale. biserici si manastiri. Muntii ocupa 36% din suprafata tarii si concentreaza un potential turistic de exceptie. Poiana Brasov. numeroase orase si sate pastratoare de vechi traditii.

Slanic Moldova. raspandite pe intreg teritoriul tarii. De aproape 2000 de ani se fac tratamente balneare la Baile Herculane. Tusnad. cei 12 Apostoli din Muntii Calimani (judetul Suceava). Principalii factori naturali de cura din Romania sunt apele minerale si termominerale. Un interes aparte in peisajul natural al tarii il reprezinta monumentele naturii. adevarate unicate nationale s i europene.Muntele Mic bat la poarta consacrarii internationale ca statiuni din generatia a doua. se trateaza mai toate afectiunile corpului omenesc. In statiunile balneare din Romania. iar mai recent. Covasna. Eforie Nord si Mangalia. pentru efecte curative deosebite. Vatra Dornei. climatul si topoclimatul. Litoralul romanesc al Marii Negre se inscrie cu un potential turistic deosebit in peisajul . la Baile Felix. Potentialul balnear reprezinta o adevarata 'uzina de sanatate' a Romaniei. din secolul trecut.a. Statiunile balneare si-au castigat un firesc si binemeritat renume pe plan intern si international. la care se mai adauga. Pietrele Doamnei din Muntii Rarau (judetul Suceava) s . Germisara. lacurile cu proprietati terapeutice si apele minerale pentru Inbuteliere raspandite pe intreg cuprinsul tarii. namolurile s i gazele terapeutice (mofete). stanci cu forme bizare din Muntii Bucegi (judetul Prahova). pes tera si ghetarul de la Scarisoara (judetul Alba). precum vulcanii noroiosi din zona Berca-Arbanasi (judetul Buzau). Babele si Sfinxul.

natural al Romaniei. Expunerea la soare este asigurata pe toata durata . cu plaje intinse si nisip fin.

de exemplu. Costines ti. sau pe noul pod rutier si feroviar de la Fetesti-Cernavoda peste Dunare. iar valurile inseamna talazoterapie. Tomis. cu ruinele celor mai vechi orase din Romania (sec. acces usor pe s oselele de coasta spre aeroportul international Mihail Kogalniceanu. unde. cu numeroase rezervatii naturale. De asemenea. sau dinspre aeroport spre Constanta ori Bucuresti. in ultima parte a zilei. Apoi. Olimp. spre deosebire de statiunile de pe tarmul Adriaticii. Jupiter. marea fara maree. o buna infrastructura.zilei.VII-VI inainte de Hristos): Histria. intre Navodari si granita cu Bulgaria. de pilda. litoralul romanesc asigura si posibilitatea efectuarii tratamentului balnear. unde acest fenomen este inexistent. Eforie Nord. deosebindu-se sub acest aspect de litoralul bulgar. Eforie Sud. ofera plaja sa de exceptie. Cap Aurora. iar valurile sunt frecvente in statiunile romanesti (Mamaia. favorabila inotatorilor. foarte multe zile insorite s i temperatura moderat de calda. plaja este umbrita in mai multe zone. Din mai pana spre sfarsitul lunii septembrie. Inprejurimile sunt remarcabile. Neptun. locuri de interes arheologic. Callatis . Venus. litoralul romanesc. Ca peisaj. istoric. Saturn si Mangalia). Techirghiol. datorita lacurilor cu namoluri sapropelice si apelor mezotermale. Marea Neagra nu este atat de poluata ca Marea Mediterana. pe podul Giurgeni-Vadu Oii.

presarat cu coturi s i meandre. cat si prin intreaga flora si fauna ce o populeaza. de linis te si soare. care conserva un potential turistic aparte. prin locuitorii si asezarile ei omenes ti. La gurile Dunarii. aici se organizeaza frecvent excursii cu turistii sositi pe litoral. prin lumea pestrita a mamiferelor si pasarilor ce populeaza zavoaiele din lunca. Nascuta prin rasfirarea apelor Dunarii inainte ca fluviul sa se verse in Marea Neagra. situata la circa 120 km de Constanta. fluviul incarcat de istorie si legende. Delta Dunarii invita la excursii la care participa amatorii de pescuit. insule s i ostroave. rare. Aceasta . se constituie ca o valoroasa pastratoare de potential turistic prin cursul sau. iubitori de plante si animale. Batranul Danubiu sau Istros. dar mai ales lumea pestilor de apa dulce si a sturionilor ce urca pe Dunare pentru a-si depune icrele.Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. martor al multor framantari si evenimente din viata poporului roman. chei si defilee. In esenta. dar s i din alte zone ale tarii. oaspetii Romaniei se vor int 稷 ni cu mirifica Delta a Dunarii. Pentru conservarea ecosistemului deltaic. Ea este un original si interesant colt din tara. a fost instituita . din care se detaseaza Cazanele Mari si Mici. Delta Dunarii starneste interesul atat prin Inbinarea apei cu uscatul. fara egal in Europa si cu elemente distincte fata de toate deltele din lume.Dunarea.

Pentru felul cum au fost pastrate si conservate aceste comori ale artei universale. trofeu ce se pastreaza in muzeul manastirii Moldovita. din nordul Moldovei sau din Bucovina. Arbore . istoric s i arhitectonic il suscita toate celelalte lacasuri de cult .sunt pagini ale unui album de arta si arhitectura ce se destainuie vizitatorului intr-o forma si un registru nemaiint 稷 nit in alta parte a Terrei. in zonele tampon. recunoscuta pe plan universal. atat in interior cat si in exterior. sunt bisericile si manastirile cu picturi murale. acordate de FIJET. zona Bucovina sau Moldova de Nord a primit premiul Pomme d'Or. in sate si pe anumite trasee turistice. sub un control strict. De o valoare incontestabila. dar se poate practica. Sucevita. in aceste zone sunt permise toate activitatile economice care nu afecteaza in mod direct sau indirect echilibrul ecologic natural al ecosistemului deltaic.presupune ca turismul se desfasoara numai pe principii ecologice. Voronet. Coerenta picturilor si succesiunea personajelor confera tablourilor de pe peretii acestor comori de arta si arhitectura titulatura de biblie ilustrata. precum si in zonele de tranzitie (economice). Humor. un deosebit interes turistic. Alaturi de manastirile pictate. Moldovita. turismul se exclude din cele 16 zone strict protejate. Atractiile cultural-istorice ale Romaniei sunt bogate si raspandite pe intreg cuprinsul tarii: in orase.

Oas si nordul tarii. pe meleagurile romanesti. Ecoul acestor amintiri razbate si de cealalta parte a Prutului. Secu. si se conserva la Orhei sau Soroca. precum Stefan cel Mare s i Petru Rares (sec. aceste porti si biserici sunt adevarate capodopere in satele Surdesti (cea mai inalta constructie din lemn din tara si una dintre cele mai . int 稷 nite pe vaile Mara. in numeroase sate in majoritatea lor locuite de urmasii urmasilor lui Stefan cel Mare. pictura murala veche. sunt asezate intr-un cadru natural pitoresc si pastreaza comori de arta s i amintiri neasemuite. portul popular. cojocaritul. Varatec. olaritul.monahale. arta de cioplire a lemnului si de prelucrare a textilelor. Iza si Viseu. sau a altor domnitori de seama. Ele dateaza din vremea unor domnitori gloriosi. situate in judetul Neamt. la Cernauti. sunt numai cateva din elementele unui fond cultural stravechi. perpetuat peste veacuri s i ajuns nealterat pana in zilele noastre.al XVI-lea). Sihastria. reprezentand o inestimabila valoare artistica s i turistica in zona Maramures. cu origini dacice. Neamt. vremelnic. inconjurate astazi. varietatea folclorului literal si coregrafic. Constructii insolite. Arhitectura populara. la Balti si in Ucraina subcarpatica. iconografia pe lemn si sticla. in teritoriul Republicii Moldova. Petru Rares. dintre ele la loc de cinste situandu-se manastirile nemtene: Agapia. Portile frumos mestes ugite s i bisericile de lemn au dus faima Maramuresului peste hotare.

Numeroase alte monumente istorice de arta s i arhitectura sunt raspandite la poalele . traditii. Alba Iulia. Ieud s. Sugatag. ca si obiceiuri. durate din perioada daco-romana (ruinele cetatii Sarmizegetusa Regia. Potaissa-Turda. Berbes ti.unicat national. de regula in jurul unei biserici. Sibiu. in |ara Hategului. Ele conserva vechi elemente din arhitectura medievala a Transilvaniei. moderna si contemporana. Oradea.inalte din Europa). Dumbraveni. Vadu Izei. in Banat. Bogdan Voda.a. si la fel de valoroase turistic sunt raspandite in toate zonele tarii.a. Medias s.a. capitala provinciei Dacia romana).). Baia Mare s. ale Ulpiei Traiana Sarmizegetusa. Targu Mures. Siturile si cetatile dacice si romane pentru trecutul istoric al tarii. Sunt monumente de arhitectura de un specific aparte. in Dobrogea. O atractie deosebita prezinta cetatea Sighisoarei . capitala primului stat dac centralizat si independent. Cetatile taranesti din Transilvania. Intre celelalte provincii istorice ale Romaniei. Dintre ele sunt renumite cele de la Biertan. medievala (Bras ov. Agnita. Timisoara. construite. cu precadere in Muntii Orastiei. Apulum-Alba Iulia s. romana (ruinele oraselor romane Napoca-Cluj. Transilvania este cea mai bogata in vestigii si monumente istorice romanesti. mestesuguri.).a.

O atractie deosebita pentru vizitatorii Romaniei o reprezinta palatele si castelele din Bucuresti. opera arhitectului francez Leconte de Nouy. sau castelul Huniazilor din orasul Hunedoara. Sinaia. Cgpulung. Oradea. iar altele (Sibiu. Brasov. Dar asemenea monumente se int 稷 nesc si in marile orase ale Romaniei: Bucures ti. Bucuresti. Targovis te. loc sacru unde sunt pastrate ramasitele pamantesti ale regelui Carol I de Hohenzolern s i ale familiei regale. . Unicat european si chiar mondial pot fi considerate si biserica Densus (judetul Hunedoara). Targu-Mures. Brasov etc. la Cozia.Cgpulung Moldovenesc. Pitesti. Targu Mures. Radauti) sunt specializate pe anumite profile (arta. arta populara. Ploiesti etc. Muzeul 'Delta Dunarii' din Tulcea s. Muzeele si casele memoriale. de la poalele 'Alpilor' Transilvaniei. Timisoara . Intre acestea. colectii: lemn si produse din lemn . Muzeul de Istorie naturala 'Grigore Antipa' din Bucures ti. vechi capitale ale Tarii Romanesti.). Timisoara. de un farmec aparte si invaluita in misterul legendei este biserica manastirii Curtea de Arges. ClujNapoca. Constanta. Bran ('castelul lui Dracula') ca si cele din alte orase: Ias i. Iasi. Adapostesc descoperirile arheologice si alte marturii istorice.a. Curtea de Arges. Muzeul Marii Negre din Constanta. in Oltenia de sub Munte. Unele dintre ele (din totalul de circa 500) conserva raritatile floristice si faunistice din tara (ex.Carpatilor.

jud. prozatorii: Liviu Rebreanu (satul cu nume omonim. poetii: Vasile Alexandri (Mircesti. Mentionam. George Calinescu (Bucuresti).Bacau).). de altfel. Cele mai multe case si muzee memoriale din Romania evoca viata si activitatea unor personalitati ale civilizatiei nationale. Constantin Brancusi (Hobita. Cantece s i jocuri. jud. istorie. istoricul Nicolae Iorga (Botosani. Eugen Ionescu (Bucuresti).Ploiesti.Murfatlar etc. Oradea. multimea muzeelor cu un profil complex aflate in mai toate orasele Romaniei. jud.Botosani) etc.BistritaNasaud). muzicienii: George Enescu (Liveni. Ploiesti. Nichita Stanescu (Ploiesti). costume populare. Cluj-Napoca (Muzeul Transilvaniei).arheologie. petrol .cu piese de rezistenta adunate de pe teritoriul judetului. George Cosbuc (satul cu nume omonim. jud. obiceiuri.Iasi).Sighetu Marmatiei. Cele mai renumite se gasesc in Bucuresti. de asemenea.Prahova). jud. Mihai Eminescu (Ipotesti. pictori si sculptori: Nicolae Grigorescu (Cgpina.Bistrita-Nasaud). jud. Beius. a istoriei zbuciumate si a spiritualitatii poporului roman. ceasuri. dramaturgii: Ion Luca Caragiale (Haimanale. . jud. arta populara . jud. jud. Craiova. stiinte ale naturii. fost Hordou. Arta populara romaneasca este o vie reflectare a frumusetilor naturale ale tarii. vinuri .Prahova). in fiecare oras -res edinta de judet este amenajat un muzeu cu profil complex . Iasi.Gorj). Botosani). Ionel Pavlea (Alexandria).

la Deva (jud.numit Calus arul transilvanean. prilejuit de Alaiul nuntilor de pe Bargau. In luna ianuarie. Braila). la Huta . In mai.Hunedoara) are loc un festival al formatiilor de dansatori populari . Suceava. in Maramures. Oltenia de Nord s. la Bucecea. Sfarsitul de an si inceputul Anului Nou este 'salutat' cu traditionalul Revelion.) sau cu ocazia unor manifestari populare traditionale. din Delta Dunarii. prin partile jud.Bistrita-Nasaud) oaspetii pot admira o parada a obiceiurilor traditionale legate de nunta la romani. in satele pastratoare de traditii (din Bucovina. zeci de mii de turisti participa la Sgbra oilor. Oas. Maramures.sarbatoarea primului taran care iese la arat) se desfasoara. in timp ce in februarie.Botos ani. pot fi admirate in muzeele de profil (Bucuresti.traditii etc. cu care prilej in marile restaurante din Bucuresti sau din orase. tot in aprilie. Sibiu. marcand in acest fel realizarile de peste an. In martie.a. la Hoteni. Un vechi obicei de primavara dedicat harniciei plugarilor (Tanjaua . la Prundul Bargaului (jud. canta si danseaza toata noaptea. mandra gradina. in statiunile pentru sporturi de iarna s i chiar pe litoralul Marii Negre se organizeaza masa de revelion. Deosebit de agreabila este calatoria in Romania cand coincide cu desfasurarea unor serbari sau manifestari folclorice. se poate participa la festivalul-concurs al cantecului popular moldovenesc Satule. la care tineri si varstnici petrec.

In septembrie.cu cantece. creatorii de arta isi dau int 稷 nire cu admiratorii lor la targul de ceramica populara Cocosul de Horezu (jud. figura haiducului Pintea. desigur.Satu Mare). jocuri si port popular din mai multe judete ale tarii se desfasoara la mijlocul lunii august. cu cantece si dansuri. In iunie. in octombrie suntem invitati la festivalul cantecului popular din Gorj. cu produse de artizanat si. in luna decembrie. Jiule. prin vechi cantece. localitatile in care se pastreaza datini si obiceiuri cu prilejul Craciunului s i Anului Nou la Sighetul Marmatiei. Tot in septembrie are loc la Tebea (jud. la Targu Jiu (jud. poezii si dansuri. pe malul tau. care evoca. Pe meleagurile natale ale marelui sculptor Constantin Brancusi. supranumit 'Craiul muntilor'.Cluj). si din judetele vecine. O frumoasa sarbatoare populara . spre jud. are loc manifestarea populara Pintea Viteazu.Hunedoara) o mare sarbatoare populara nationala consacrata conducatorului revolutiei romane din Transilvania (1848-1849). Foarte multi turis ti (celibatari) se indreapta in iulie. Botos ani. Multe casnicii se infiripa in urma acestei sarbatori. Avram Iancu. in inima Carpatilor.Certeze (jud. la MagoajaChiuesti (jud.Alba.V 稷 cea). totodata. de Sfanta Maria. stravechea manifestare pastorala prilejuita de plecarea oilor la munte. Dar cei mai multi turisti aleg. la traditionalul Targ de fete de pe Muntele Gaina.Gorj). Suceava si in alte zone din .Maramures) . luptator pentru dreptate sociala.Hora de la Prislop (jud.

Multe dintre ele (E 60. Reteaua nationala de sosele si drumuri. cu poduri. pe Olt. cum ar fi drumul transfagaras an (2040 m altitudine maxima). Arges (Vidraru). pe valea Buzaului. Reteaua nationala de cai ferate. Lotru (Ciunget). cel roman de la Novaci la Sebes (2100 m altitudine maxima) sau cele de vale: pe Jiu. facand legatura intre Europa centrala si vestica. Siret. cu cea sudica sau cu Orientul Mijlociu si Apropiat. obiectivele si statiunile turistice. Bistrita (Izvorul Muntelui). Giurgeni-Vadu Oii. legaturile facandu-se prin . podurile peste Dunare de la Fetes tiCernavoda. se constituie in tot atatea atractii turistice ce impresioneaza vizitatorii. Giurgiu. viaducte si serpentine spectaculoase. E 85.tara. in mare parte dubla si electrificata. Numeroase realizari de arta inginereasca durate in Romania. pe Valea Prahovei.) sunt tronsoane ale unor drumuri europene. Somes . construit de catre Apollodor din Damasc.. E 79 etc. Mentionam: marile baraje hidroenergetice de pe Dunare (Portile de Fier) de pe Olt. de la Turnu Ros u la Cozia. Prut s. se desfasoara ca un sistem concentric in interiorul si exteriorul arcului Carpatilor romanes ti. ca si ruinele podului Inparatului Traian. Buzau. drumurile transmontane. in defileu. de la Drobeta Turnu Severin.a. face legatura intre principalele centre emitatoare de turisti si zonele.

Foarte solicitata este cazarea in pensiuni. a 288. (in Bucuresti).Neamt). in sate turistice sau la particulari. in ferme agroturistice. Jiului. s .656 locuri de cazare. Moldovei. hotelul 'Casa cu lei' din Constanta s. atractii naturale de exceptie (complexul turistic 'Lebada'. 'Europa'. Valorificare s i conservare. Cris ului Repede s. 'Bucuresti'. Punerea in valoare a acestui imens potential turistic poate fi apreciata prin prisma existentei (la 31 iulie 1996).a. 'Rex'. motelurile amenajate in vechi castele sau cetati ori in preajma unor locuri monumente istorice. Hanul 'Casa Arcasului' (jud.Bistrita-Nasaud). Eforie Nord sau Neptun (toate de 4 stele). repartizate pe diferite tipuri de unitati. Hanul Ancutei. adevarate opere de arta inginereasca. Mihail Kogalniceanu-Constanta s i Timisoara) s i de 14 aeroporturi deschise traficului intern. 'Flora'. din lantul mondial omonim. traditional romanesc. hanul 'Tihuta' presupusa resedinta a lui Dracula (jud.Suceava).a. Hanul Sucevita (jud. De mare atractie si cu iz medieval. . din statiunile de pe litoral: Mamaia. asa cum se prezinta cele situate pe vaile Oltului. Intre acestea. 'Neptun' s. sunt hotelurile. 'Dorobanti'. Romania dispune de patru aeroporturi de interes international (Bucures ti-Otopeni si Bucuresti-Baneasa. hanurile. Muresului.liniile transcarpatice. Hanul lui Manuc din Bucures ti.a. pe intreg cuprinsul tarii.a. Bistritei. se remarca hoteluri precum 'InterContinental'.).

din tarile europene (Germania. in perioada 1990-1997 circa 5-6 mil. tarile arabe. Italia. Austria. Rusia. Ungaria). Potentialul turistic al Romaniei permite insa o dezvoltare mult mai cuprinzatoare a acestui sector al economiei nationale. Astfel.a. Din 1990. din tarile europene vecine.Sibiu).Maramures ). Grecia s. de turis ti romani au cutreierat meridianele s i paralelele lumii. Bogdan Voda (jud. romanii. Franta. Crisan si Sfantu Gheorghe (in Delta Dunarii. Canada. Foarte multi si-au cautat rudele din Republica Moldova. tarile nordice. Turcia. Ucraina. Resursele si structurile de cazare de care dispune turismul romanesc pot asigura in prezent. anual. R. zilnic. Bulgaria. turisti straini au vizitat. din Singapore pana in Australia sau din China in Statele Unite al Americii in perioada 19901997.Sunt binecunoscute peste hotare satele turistice Sibiel (jud.) sau extraeuropene (SUA. Anglia. servicii pentru peste 300 mii de persoane. Spania. Japonia. constrans i mai bine de 45 de ani sa calatoreasca mai putin. din Israel sau din marile tari occidentale. 8-10 mil.Arges). Leresti (jud. Romania. In marea lor majoritate.a. au pornit sa recunoasca lumea. ei provenind din tarile vecine (republicile fostei Iugoslavii.Moldova. . anual. Israel).Tulcea) s. Valoarea turistica a potentialului natural s i cultural-istoric al Romaniei este probata si de circulatia turistica interna s i internationala. jud.

pe cateva directii principale: revigorarea turismului balnear prin actiuni complexe de modernizare a statiunilor lansate in turismul international. dezvoltarea accentuata a turismului religios si automobilistic. deschiderea de noi itinerare turistice care sa puna in valoare potentialul natural si cultural-istoric al tarii. orientarea investitorilor romani si straini pentru realizarea de noi obiective turistice in zona montana (valorificata doar in proportie de 15-20%). dezvoltarea agrementului de incinta in complexele hoteliere. desfasurarea unui turism pe . a agrementului nautic la mare si asigurarea dotarilor necesare agrementului din statiuni..Perspectiva integrarii europene. nu sunt la nivelul cerut de standardele de competitivitate. de dezvoltare a spatiilor de cazare s i a bazelor de tratament din statiunile de interes national si crearea unor noi statiuni de interes local care sa valorifice factorii naturali de cura si tratament traditional. Lotrului. modernizarea infrastructurii statiunilor de pe litoralul romanesc al Marii Negre. Realizarile in domeniul valorificarii potentialului turistic al Romaniei sunt inca modeste si. in nici un caz. Parang s. Capatanii. Pentru aceasta. Maramuresului. eforturile se cer orientate. in zone noi din Muntii Apuseni. in statiunile de odihna si sporturi de iarna existente. prin ridicarea gradului de confort. organizarea stiintifica si controlul turismului in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. in perioada urmatoare.a.

Care sunt si prin ce se caracterizeaza componentele resurselor turistice antropice? 6. potrivit acestora. Ce semnificatie au conceptele: 'potential turistic' si 'produs turistic'? 2. Finalizarea actiunilor de valorificare a potentialului turistic al tarii o reprezinta integrarea Romaniei in Europa prin turism. Care sunt si prin ce se caracterizeaza componentele resurselor turistice naturale? 5. componentele resurselor turistice. Ce elemente structurale reprezentative cuprinde potentialul turistic romanesc? . atat in aceasta zona turistica.baze ecologice. a resurselor turistice si cresterea calitatii serviciilor. concomitent cu protectia mediului. In ce consta relatiile de interdependenta dintre cerere si potentialul turistic? 3. Explicati criteriile de grupare si. adevarat unicat european. cresterea fluxurilor turistice spre si dinspre tarile U. 4..E. proces in curs de realizare. cat si in alte zone cu parcuri nationale si rezervatii naturale. Intrebari recapitulative 1.

iar in perioada octombrie-aprilie intre ore. Construit intre anii 1869 – 1870. III . Poate fi vizitat in perioada mai-septembrie intre orele 10-20. 1. Infrastructura turistica este aproape inexistenta.. pe strada 14 noiembrie nr... monument unic in Europa. cu voia Imperiului Otoman care stapanea la acea vreme gurile Dunarii si care a acceptat cererea locuitorilor care nu puteau merge in localita. cunoscut sub ps.. Cimitirul Maritim Pe langa peisajele de vis si plaja unica in Europa.Ruinele Fortificatiei Romane Rezervatie arheologica.. .. cu excep. Sulina mai are cateva atractii turistice inedite.Rezervatie naturala . . care se remarca prin divers. gazduieste cabinetul de lucru al lui Eugeniu Botez. Localizare: Delta Dunarii / Sulina 7. Localizare: Delta Dunarii / Sulina 5. Localizare: Delta Dunarii / Chilia Veche 4. Localizare: Delta Dunarii / Tulcea 2.Lacuri si rezervatii naturale. Localizare: Delta Dunarii / Macin ..Lacurile Saratura I. Centrul Muzeal Ecoturistic Delta Dunarii Centrul Muzeal Ecoturistic Delta Dunarii este situat in Tulcea.. transformat in muzeu. Unul dintre acestea este Cimitirul Maritim.Lacul Dranov . Rezervatia Naturala Grindul Lupilor Rezervatia Grindul Lupilor este o rezervatia mixta stiintifica din cadrul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.Obiective turistice din Delta Dunarii 1.Refugiul Uzlina . considerati lipsiti de importanta si foarte putin pusi in valoare. nedrept. Principalele obiective turistice din zona Sfantu Gheorghe . Farul. Farul din Sulina Cu o inaltime de 17 metri. Muntii Macin sunt. Localizare: Delta Dunarii / Sfantu Gheorghe (TL) 6. Farul din Sulina este simbolul orasului.. delimitata la nord-vest de Lacul Zmeica.. la est si sud-vest de Lacul Sinoe . Muntii Macin Situati in partea de nord-vest a Dobrogei. la vest de C. Biserica Sfintii Voievozi din Chilia Veche Biserica din satul Chilia Veche a fost construita in 1854...Refugiul Saraturile .. Localizare: Delta Dunarii / Sinoe 3. II..

270 m • obiective turistice naturale: o rezervaţia naturală Murighiol o Dealurile Beştepe o bălţi . la sud de Braţul Sf. Sf. datorită celor 67 milioane tone de aluviuni depuse de către fluviu. Gheorghe • altitudinea maximă este în Dealul Denistepe. si formează la vărsarea in Marea Neagră . Gheorghe-Zătoane-Perişor o Periteasa-Leahova-Portiţa o Pădurea Caraorman o Pădurea Letea o refugii de pasaj Centre turistice: Sulina. • începe la Ceatalul Chilia unde fluviul se desface în braţele Chilia şi Tulcea • cuprinde suprafeţele dintre: o Ceatalul Chilia (V) o Marea Neagră (E) o Platforma Buceagului (N) o Dealurile Tulcei (S) • câmpie deltaică • creşte în lărgime de la vest la est între partea de nord a Deltei secundare şi gura braţului Sf. cu mai bine de 10 000 de ani in urma. Delta Dunarii La capatul celor 2800 km pe care si strabate de la izvoarele din Muntii Padurea Neagra pana la Marea Neagra. Gheorghe Grinduri: o o o continentale fluvio-maritime asociate Regiune turistică cu bogat potenţial natural: o pescuit sportiv o vânătoare o agrement Rezervaţie a biosferei cu cele mai multe rezervaţii: o Roşca-Buhaiova-Hrecisca o Sf.8. una din cele mai frumoase delte d.. Crişan.. Letea Dealurile Tulcei • sunt situate în nordul Dobrogei. suprafaţă ce creşte anual cu 40m. Dunarea a format. unitatea morfohidrografică având o suprafaţă de 2540 km² .Delta Dunarii. Localizare: Delta Dunarii / Sulina Delta Dunarii Fluviul Dunarea traverseaza 10 ţări şi 4 capitale pe parcursul a 2480 km. Gheorghe.

sec. cu o culme de 64 km direcţia NV-SE.II-VI d. Mircea Vodă • altitudinea maximă este de 467 m în Vf. Iacobdeal. Rosetti . în apropierea braţului Sf. Gheorghe • la 242 m altitudine-belvedere Bisericuţa • insulă stâncoasă în cadrul lacului Razim • ruine-fortificaţii romane cu ziduri de piatră.Babadac • rezervaţie naturală în cadrul Pădurii Babadac o specii de plante balcano-pontice-taurice o căprioare • lac situat pe latura de est a Dobrogei. 24 km lăţime • culmi: Bugeac. la nord de localitatea C. Hr. Gheorghe • este format din nisip cochilifer-dune de 6-7 m înălţime • pădure ocrotită de stejar şi plop • sat de pescari Casimcea • podiş situat în partea centrală a Dobrogei • relief carstic: chei. Greci sau Ţuţuiatu Beştepe • culme situată în estul Dealurilor Tulcei. vis-a-vis de Galaţi • parţial împădurită • agrement Dealul Pietros • rezervaţie fosiliferă în centrul Dealului Tulcea Hasmacul Mare • pădure situată în Delta Dunării. • o basilică paleocreştină şi una bizantină Capul Dolaşman • pinten stâncos situat în sud-vestul lacului Razim • cetate greco-romană.IV-V d. (Arganum) • rezervaţie ornitologică-loc de cuibărire pentru lăstunul mare. Priopcea. pietrarul negru Caraorman • grind fluvio-maritim situat între braţele Sulina şi Sf. Cerna. Pricopan. sfinx Cocuţa • plajă situată pe malul Dunării. ce închid golfurile depresionare Jijila. lung de 69 km • grind în sud-estul localităţii Letea Munţii Măcin • munţi vechi. A. sec. în prelungirea complexului lagunar Razimpescuit sportiv Sulina • bară de nisip situată la gura de vărsare a Braţului Sulina • braţ ramificat din Braţul Tulcea. Hr. Greci. peşteri.

mistreţi. iar zece ani mai tarziu a fost inclusa ca zona strict protejata in RBDD. o parte a Padurii Letea a fost pusa sub ocrotire. viţă de vie sălbatică o este cea mai veche rezervaţie naturală din Dobrogea. plop. hrănire a păsărilor de apă Poiana Kiorum Taria • rezervaţie naturală cu păduri de foioase de tip submediteranean Popina • insulă stâncoasă în lacul Razim. tei. Lumina • grind fluvio-maritim. 1938 o bază de interes vânătoresc: iepuri. sitari • In Padurea Letea se gasesc 500 de specii de plante si peste 3000 de animale. cuibărire. adica peste 70% din speciile de animale din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii (RBDD) • grindul Letea este considerat de specialisti drept unul din cele mai interesante medii naturale din Romania. 47 m altitudine • rezervaţie complexă: o cuibăreşte califarul alb o trăieşte miaripodul gigant-17 cm o paianjenul Văduva Neagră o şarpele de apă Portiţa • punct turistic în estul complexului lagunar Razim • amenajări agrement • plajă cu nisip fin • lac pescuit Roşca-Buhaiova . • in 1930. dintre care 2000 sunt insecte. la est şi Puiuleţ. • In 1980. iar in 1938 a devenit rezervatie naturala. lemn câinesc.• vegetaţie luxuriantă • rezervaţie naturală Letea • grind fluvio-maritim în Delta Dunării cu dune de nisip şi vegetaţie ierboasă de stepă • pădure de stejari. păducel. la vest Niculiţel • podiş situat în nord-vestul Dobrogei • roci magnatice şi sedimentare • sate cu obiective turistice • împădurit cu stejar Periteasca-Bisericuţa-Portiţa • rezervaţie ornitologică în cadrul complexului lagunar Razim • zonă de popas. ramificaţie a grindului Ivancea în Delta Dunării • desparte lacul Puiu. el luand nastere din suprapunerea si alaturarea cordoanelor litorale formate ca urmare a actiunii indelungate a valurilor marii. frasin. ulmi. Padurea Letea a fost declarata Rezervatie a Biosferei.

cu veri racoroase si cu ierni fara temperaturi foarte scazute. ramificaţie a grindului Ivancea • lac situat în sudul braţului Sulina legat de lacul Puiu şi braţul Sulina prin gârla Impuţita • obiectiv principal în itinerariile excursiilor în Deltă cu punct de plecare Sulina Sacalin • insule în Marea Neagră. de paduri tropicale. 78% din suprafata totala. rogozul.• rezervaţie naturală situată în nordul lacului Matiţa • cuibăresc: pelicani.piscicole si ornitologice. Aici exista cea mai bogata si mai variata fauna ornitologica din Europa si anume peste 300 de specii de pasari. corcodelul cu gât negru • loc de iernare pentru păsări nordice Delta Dunarii este cea mai reprezentativa delta din Europa si una dintre cele mai complexe din lume. In Delta Dunarii predomina vegetatia de mlastina stuficola. raţe sălbatice • face parte din rezervaţia naturală Sf. cu putine precipitatii. Delta Dunarii este inclusa in Rezervatia Biosferei monument al naturii protejat de UNESCO. . in amestec cu salcia pitica si numeroase alte specii. de insule acoperite cu stuf. formandu-se astfel o retea de canale. cel mai adesea. acolo unde fluviul isi incheie calatoria de 2 860 km. cormorani. Comuna Crisan este localitatea in care se bifurca. Un paradis natural se intinde la varsarea Dunarii in Marea Neagra. Principalele specii stuful. care ocupa cca. de pasuni si de dune de nisip care acum acopera o suprafata de aproape 5 640 km2. egreta mică.Secole de-a randul. papura. Comuna Crisan a fost un sat pescaresc cunoscand o dezvoltare rapida. situată în sudul satului Murighiol • complex de lacuri sărate • specii de păsări protejate: raţa cu perucă. tocmai datorita pozitiei sale privilegiate pe cel mai circulat canal . din care 3446 kmp se gasesc pe teritoriul Romaniei Clima in Delta Dunarii este specifica. Gheorghe • sunt populate de păsări: lebăda cântătoare. la gura braţului Sf. pelicani. suprafata Deltei s-a extins datorita malului adus de fluviu. de lacuri. Gheorghe-Palade-Perişor Sărături • rezervaţie ornitologică. lebăda Roşu • grind maritim în Delta Dunării. dar cu umezeala provenita din evaporatii.Sulina. Aceasta reprezinta un obiectiv de mare atractie prin prezenta in cadrul ei a unei variate vegatatii si faune . O mare influenta asupra ecosistemelor o are variatia sezoniera a apelor care ridica si coboara nivelul in lacuri si balti stimuland migratia si reproducere animalelor acvatice si cuibaritul pasarilor. unele dintre ele declarate monumente ale naturii si ocrotite de lege. majoritatea escapadelor in Delta Dunarii.

Cimitirul maritim se prezinta ca un ansamblu de trei cimitire: Cimitirul crestin. plopi albi si negrii. Padurea Caraorman Pe un teren nisipos de origine marina s-a dezvoltat o padure de stejari. In Delta Dunarii au fost observate un numar de peste 1615 specii de plante. cu ramuri impunatoare si vegetatia bogata fac o umbra atat de deasa incat exista locuri foarte intunecoase.Polybiu). cat si de cele de turism si agrement. insa caracteristica principala a peisajului este data trunchiurile aplecate si contorsionate. Incepe din zona de nord a satului Lebada si se intinde pe circa 3200 de hectare. Cimitirul Maritim Sulina Unic in tara si chiar pe continent. Cimitirul musulman si Cimitirul evreiesc. din Delta Dunarii. hameiul si curpenul confera acestei paduri un aspect subtropical. Herodot si Polybiu amintesc in scrieriile lor de mari acumulari de nisip la gurile Dunarii ( un banc de nisip de aproape 1000 de stadii (167 Km) la o departare de uscat cale de o zi. Stejarii vechi. Plantele exotice de aici au aparut datorita semintelor aduse din Africa de pasarile migratoare. salci. Printre morminte de ofiteri si comandanti din Marina Regala Romana poate fi gasit mormantul Printesei Ecaterina Moruzi. reprezentand circa o treime din totalul speciilor cunoscute in flora Romaniei. transformandu-l intr-o laguna. ulmi. este cea mai veche rezervatie naturala din tara doastra fiind declarata in 1938. nepoata Voievodului moldovean Ioan Sturza. Aceste liane impreuna si cu alte plante agatatoare cum ar fi: vita-de-vie salbatica. Aceasta este cea mai nordica padure tropicala din lume. Padurea Letea Padurea Letea. pe cat de tumultuos. al carei nume Caraorman inseamna in etimologia turca Padurea Neagra. care ulterior s-a colmatat si a dat nastere Deltei Dunarii. iedera. In ceea ce turismul in aceasta zona. Aceste dune de nisip din Caraorman sunt asezate transvesal pe directia de curgere a Dunarii si impreuna cu cele din Letea reprezinta portiuni din cordonul initial ce a blocat golful Tulcea.unica in Europa) care atinge aici liminat nordica de raspandire. dar include frasini. . frasini pufosi. acestia din urma fiind o raritate botanica. Cimitirul maritim este o marturie evidenta a trecutului acestui oras. asteapta sa fie valorificat la adevarata sa valoare. arini. nascuta la Istanbul dar sfarsitul a gasit-o la Sulina si mormantul lui William Simpson. se afla dune de nisip foarte fin. Grindul Caraorman In partea de vest a satului Caraorman. . Dintre arborii din Padurea Caraorman putem enumera: stejari seculari de peste 25 de m inaltime. care pot fi intalnite doar in trei locuri in Europa. O mare curiozitate sunt lianele (Periploca greaca de origine mediteraneana cu o lungime de 25 de m . Padurea Letea este o padure de stejari brumarii. De asemenea Padurea Letea este singurul loc din Europa in care se intalnesc liane.frecventat de navele comerciale. care au dat numele padurii. tei si plopi. la aproximativ 500 de m de acesta. pe atat de special.

getice din sec. de la debarcadere si farurile de pe dig. A fost un important punct la granita imperiului in timpul stapanirii romano-bizantine. XVIII) . si un cadru roman.Hr.. cetatea a fost reconsolidata si amplificata in sec. cea mai mare necropola geto-dacica din Dobrogea din sec. a fost unul dintre cele mai mari orase in Dobrogea. # Fortificatia Troesmis Fortificatia este situata la 3 km de comuna Turcoaia.omul de incredere al inginerului sef al Comisiei Europene a Dunarii. Vestigii Istorice din Delta Dunarii # Enisala La Enisala s-au gasit urmele unor asezari traco-getice din sec IX-VII i. Distrusa in 559 d. # Cetatea antica # Chilia Veche # Cetatea bizantina Salsovia. X-XII.Hr.. atestata documentar in anul 100 d. (in doua diplome militare). # Fortareata Noviodunum. ROMÂNIA Obiective turistice.VII d.Dromichete. IV i. In perioada romana a devenit un puternic centru militar. III d. # Fortareata Arrubium. Isaccea Cetate romano-bizantina cu nume celtic. Mahmudia (sec. Macin Asezare cu nume celtic. IV-III i.sec.Hr.). a fost ridicata in timpul imparatului Diocletian (284-305 d. Aceasta intre sec I . de un trib huno-bulgar.Hr. Garvan Initial asezare geto-daca si apoi romana. III i. cu ocazia conflictului militar dintre Lysimach .Hr.Hr. Cetate traco-getica mentionata in sec. # Cetatea Dinogetia.) Potenţialul turistic al zonei BRAN Judeţul Braşov. cetatea Dinogetia.Hr. Simpson a condus 13 ani lucrarile de constructii pe canal.Hr. atracţii turistice: • • • • Castelul Bran Muzeul de artă medievală Muzeul satului Bran Clădirea vechii vămi (sec.Hr.Hr. construita in 369 d.

• • • • • • • Cetatea Râşnov Cheile Râşnoavei Parcul Natural Bucegi Rezervaţia Naturală Piatra Craiului Cheile Dâmbovicioarei Peştera Dâmbovicioarei Poiana Braşov Trasee montane de vară – drumeţie 7 ore: • Bran (760 m) – Poarta – Culmea Clincea – Muchia Ţigăneşti – Hornul Scării – Vârful Scara – Şaua Hornurilor – Vârful Omu (2505 m) • Bran – Valea Ciubotea – Vârful Scara – Vârful Omu • Bran – Valea Gaura – Cabana Omu • Bran – Poarta – Culmea Ţigăneşti – Valea Ţigăneşti – Cabana Mălăieşti • Bran – Şimon – Plaiul lui Lom – Poiana Guţanului – Şaua Strunga – Cabana Padina Agrement sportiv în zona Bran • • • • Plimbări cu ATV – închiriere în Bran Călărie Plimbări cu bicicleta Plimbări cu caruţa / sau sania cu cai Sezonul de iarnă – Ski • Pârtia Poiana Zănoaga – aflată pe Valea Porţii. Saschiz. • Vizitarea Cetăţilor Medievale din TRANSILVANIA: Viscri. diferenţă de nivel 150m. . plimbare cu telecabina spre Babele. vizitarea Muzeului Brukenthal • SIGHIŞOARA – vizitarea cetăţii medievală. plimbare cu telecabina spre Clăbucet • BUSTENI – vizitarea Staţiunii. la aproximatix 3. Poiana Braşov • SINAIA – vizitarea Staţiunii. Muntele Furnica. Biertan. drumeţie la Cascada Urlătoare.5 Km de Pensiunea MUNTELE RECE. Castelul Peleş • PREDEAL – vizitarea Staţiunii. cu maşina: • SIBIU – în anul 2007 a fost CAPITALA CULTURALĂ a EUROPEI– vizitarea oraşului medieval. oraşul vechi. • BRASOV – vizitarea oraşului vechi. teleski 700 m. tunuri de zapadă artificială şi instalaţie nocturnă. Pârtia Poiana Zănoaga are lungimea de 1000 m. turnul cu ceas. Biserica Neagră. • Pârtia Poiana Braşov Excursii de o zi. Prejmer.

MARTIE: Plecarea oilor . Pe masivul Postăvarul. cu grad de clasifi care de 2. Cristianul Mare este deservit de două telecabine care îl parcurg în 5-6 minute.SEPTEMBRIE . În staţiune există centre de închiriat echipamente pentru sporturile de iarnă. prima cabană a fost construită în anul 1883. iar primul .APRILIE: Alegerea celui mai bun crescător de animale . scutere şi alte mijloace de transport folosite pentru agrement. locurile de cazare sunt distribuite în hoteluri şi pensiuni.AUGUST: Târgul de Pantelimon.IUNIE: Olimpiada de vară de la Şirnea . 3 şi 4 stele. Accesul cu automobilul se face din oraşul Braşov sau cu autobuzul 20 din Livada Poştei pe o distanță de 12 km. rezervaţia Tâmpa. Templul Idolilor (Bisericuţa Păgânilor).OCTOMBRIE: Sărbătoarea de Halloween . Staţiunea beneficiază de o bază complexă pentru practicarea sporturilor de iarnă: pârtii. Nedeea Munţilor de la Fundata . telecabine şi telegondolă). Pietrele lui Solomon. Locuri care pot fi vizitate în masivul Postăvarul: Peştera de Lapte. Târg de toamnă cu produse ecologice. tradiţionale . Târgul de vară de la Moeciu .MAI: Măsurarea laptelui . biciclete. manifestări etno-folclorice şi sărbători tradiţionale: . Traseul Poiana Braşov – Vf.OCTOMBRIE: Răvăşitul oilor (întoarcerea oilor de la munte).IULIE: Sântilie. instalaţii de transport pe cablu (teleschiuri.DECEMBRIE: Colinde de Crăciun şi obiceiuri tradiţionale de colindat POIANA BRAŞOV Poiana Braşov se află la o altitudine de 1. În staţiune. Muchia Cheii (abruptul Itvig).020 m la baza Masivului Postăvarul.Agrement.

Subteleferic. Kanzel.Grad de dificultate: Uşor Lungime:465 m Kanzel.Grad de dificultate: Dificil/Mediu Lungime:2220 m Ruia. Pârtii de schi: Bradul. Astăzi există 9 pârtii şi 7 instalaţii de transport pe cablu.Grad de dificultate: Dificil Lungime: 495 m Lupului.Grad de dificultate: Mediu Lungime: 2500 m Drumul Roşu. primii schiori urcând pe Postăvarul în anul 1895. Telegondolă: Postăvarul Teleschi: Bradul.Grad de dificultate: Dificil Lungime: 540 m Subteleferic 2.Grad de dificultate: Dificil/Mediu Lungime:315 m Sulinar.Grad de dificultate: Foarte Uşor Lungime: 300 m Instalaţii de transport pe cablu: Telecabine: Capra Neagră.Grad de dificultate: Uşor Lungime: 4600 m Subteleferic. În anul 1951 dotările existente la acea vreme permit organizarea Jocurilor Mondiale Universitare de Iarnă.concurs de schi din România a avut loc aici în anul 1906.Grad de dificultate: Dificil Lungime: 2860 m Stadion. Stadion . Ruia. Dezvoltarea cea mai mare a staţiunii se petrece în ultimii 30-40 de ani când se construiesc noi hoteluri şi apar pârtii şi instalaţii de transport pe cablu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful