5 inovaii pentru casa viitorului

Foto (6)

Ce vrea omul de la o casa? Sa aib spaiu cat mai mult, nu? Si sa nu coste prea mult ntreinerea. Si sa aib confort - de toate felurile. Astea sunt problemele locatarului modern. Unele pretenii se cam bat cap in cap cu altele, deci trebuie gsit un echilibru. Prin urmare, vorbim despre: economie de spaiu; economie de resurse (o sa coste tot mai mult, cel puin in viitorul apropiat, degeaba ne facem noi iluzii); grija pentru mediu (fiindc tot ceea ce aruncam in el, pana la urma re-nghiim tot noi, sub o forma sau alta). Iat, aadar, provocarea: cum amenajezi o casa astfel nct sa ai cat mai mult loc in ea, fr sa cheltuieti o avere cumprnd un apartament imens sau o casa de sute de metri ptrai; sa consumi puin, ca sa i poi permite sa ntreii casa cu pricina si sa fii si un locuitor responsabil al Terrei (ceea, ce pana la urma, va trebui sa fim toi, altfel n-o sa mai poat locui nimeni aici)? Ca astea sunt probleme importante, o dovedete faptul ca lumea inventatorilor se preocupa mult de ele: de la stocarea datelor pana la splarea rufelor, inginerii de azi nscocesc soluii ingenioase pentru casa viitorului. Iat cinci exemple; unele sunt deja disponibile si vor deveni probabil dotri standard pentru locuinele de peste un deceniudoua; altele mai au civa ani pana sa ajung la ndemna tuturor dar, oricum, sunt pe drum... *

Ce facem cu grmada asta de discuri? Problema: Rafturi ntregi de CD-uri, foste cutii de pantofi pline cu DVD-uri... toti
avem prin casa astfel de "arhive". Ce nu punem pe discurile alea? Articolele pe care leam scris, fel de fel de chestii descarcate de pe net... iar situatia e inca si mai "ingramadita" pentru cei care lucreaz acas.

O posibila soluie: discul micro-holografic cu o capacitate de stocare de 500 GB.

500 de giga! Pai asta inseamna cat 100 de DVD-uri sau 20 de discuri Blu-ray cu un singur strat sau un hard drive pentru un calculator performant de birou.

Cei care ne promit rezolvarea sunt cercettorii de la General Electric: ei au reusit sa obtina un mediu de stocare micro-holografic care poate "indesa" 500 GB pe un disc de dimensiunea unui DVD obisnuit. Nu va speriati, ca nu va trebui sa schimbam dintr-o data totul, intr-o efort maratonistic de a muta toata informatia in sistem digital de pe vechile noastre CD-uri si DVD-uri pe noile discuri micro-holografice. Schimbarea va fi treptata; pana una-alta, vom mai putea folosi si "vechile" discuri. Discurile micro-holografice ale GE vor putea fi citite i nregistrate pe sisteme foarte asemntoare aparatelor de redare tipice pentru Blu-ray sau DVD, desi stocarea holografic este diferit de formatele actuale de stocare optic precum DVD-urile i discurile Blu-ray. DVD-urile i discurile Blu-ray stocheaz informaii numai pe suprafaa discului; tehnologia de stocare holografic folosete tot volumul discului. Hologramele sau modelele tridimensionale care reprezint fragmente de informaii sunt inscripionate pe disc, iar apoi pot fi citite. Chiar dac tehnologia de stocare holografic a GE este o

descoperire revoluionar din punct de vedere al capacitii, echipamentele i formatele folosite sunt foarte asemntoare cu tehnologia actual de stocare optic, iar aparatele de redare micro-holografic vor permite consumatorilor s foloseasc i CD-urile, DVDurile i BD-urile. GE lucreaz de peste ase ani la tehnologia de stocare holografic. Obtinerea materialelor care pot suporta o capacitate de 500 GB marcheaz un reper important in vederea realizarii discurilor micro-holografice care vor putea stoca mai mult de un terabyte, adic 1.000 GB de date. Suntem din ce in ce mai aproape de vremea cand o biblioteca de mii de volume va incapea intr-o cutie (aia de pantofi, in care tineati 15 DVD-uri). *

Apa cu masura Problema: ai copii mici, care se spala pe maini si pleaca lasand robinetul deschis,
fiindca tocmai au auzit, din baie, melodia care ii anunta ca incepe serialul lor preferat de desene animate. Sau (aceiasi copii) se spala pe dinti, frecandu-i constiincios, in vreme ce de la robinet curg litri intregi de apa.

O posibila solutie: robinete electronice de uz casnic, care limiteaz consumul de apa.

Folosite deja de multa vreme in spatiile publice, robinetele echipate cu senzori cu infraroii ar putea deveni dotri obinuite si in baia de acas. (Pe msur ce apa devine o resursa tot mai puin accesibila si mai scumpa, nevoia de a o economisi devine mai stringenta, iar consumatorii casnici au o pondere foarte importanta cand e vorba despre consumul de apa, desi lumea tinde sa dea vina pe consumatorii industriali, pe cladirile de birouri, spatii comerciale etc. Daca aspectul ecologic al chestiunii nu va face nici o impresie, probabil ca o sa va impresioneze, totusi, factura pentru apa.)

Modelul e-Flow, produs de Delta Faucet Company, din SUA, este un astfel de robinet, proiectat pentru a fi utilizat in locuinte. Deci, daca un copila o ia la fuga, cu mnuele ude, ca sa ajung mai repede in sufragerie, fiindca incepe nu stiu ce film cu animalute la televizor, robinetul nu va varsa apa timp de minute in sir, pana se prinde unul dintre adultii din casa si il inchide (certand, concomitent, copilul, care oricum e absorbit de film si nici nu aude), ci va opri apa dupa cateva secunde. In plus, pot fi setate temperaturile maxime (ca sa nu se opareasca nimeni din greseala), iar robinetul nu va mai fi plin de urme de sapun si nici de microbi. *

Mult mai consuma masina asta de spalat... Problema: da, consuma mult; consuma apa si energie electrica, mai ales ca, urmand
preceptele modului de viata urban modern, multi poarta tricoul sau camasa o zi si apoi le pun la spalat. Masina de spalat automata e o mare inventie, fara indoiala; ne-a scutit de una dintre cele mai obositoare corvezi casnice: spalatul de mana al rufelor. (Era o treaba grea chiar si pe vremea cand fiecare membru al familiei avea doar cate doua randuri de

haine - unul de lucru si unul de sarbatoare). Dar, cum toate lucrurile sunt cu dus si-ntors, confortul modern vine si cu "nota de plata" atasata: consum de resurse (platite direct de consumator) si consecinte ambientale - pe primul loc: poluarea - pentru care platim toti, intr-un fel sau altul.)

O posibila solutie: maini de splat cu ncrcare vertical cu certificare ENERGY

STAR. Mainile de splat cu cea mai mare eficien energetic de astzi folosesc cu 75% mai puin energie dect mainile de splat produse acum 20 de ani. De pilda, maina de splat cu ncrcare vertical GE Profile cu certificarea ENERGY STAR va folosi cu 40% mai puin ap i cu 25% mai puin energie dect o main de splat cu ncrcare vertical tradiional.

Cateva calcule facute de specialistii energeticieni de la General Electric argumenteaza propunerea:

n comparaie cu o main de splat cu ncrcare vertical convenional, o main de splat cu ncrcare vertical GE Profile cu certificare ENERGY STAR

 comercializat n anul 2009 va permite unei familii americane obinuite s economiseasc peste 312 USD la factura de energie electric pe durata de via a mainii de splat, la un cost de 0,12 USD pe kWh.

Dac fiecare gospodrie din SUA care are acum o main de splat fr certificare ENERGY STAR ar nlocui-o cu o main de splat GE Profile Harmony, cantitatea de ap economisit anual ar fi suficient pentru a umple aproape 400.000 de piscine olimpice. Dac fiecare gospodrie din SUA care are acum o main de splat fr certificare ENERGY STAR ar nlocui-o cu o main de splat GE Profile Harmony, consumatorii ar putea economisi peste 1 miliard USD la facturile de ap, n fiecare an. Dac fiecare gospodrie din SUA care are acum o main de splat fr certificare ENERGY STAR ar nlocui-o cu o main de splat GE Profile Harmony, cantitatea de ap economisit n SUA n urmtorii cinci ani ar fi suficient pentru a asigura consumul de ap menajer din SUA timp de un an de zile.

Apa calda - un rsf costisitor Problema: azi nici nu mai e de conceput o locuinta care sa merite calificativul de
confortabila daca nu are apa calda; dar, cand te gandesti la recentele amenintari "de criza" privind scumpirea intretinerii (ati auzit ca primariile n-o sa mai subventioneze gigacaloria si o sa platim niste sume la intretinere... vai de noi!) o sa ajungem - Doamne fereste! - sa ne gandim de doua ori inainte de a ne spala pe maini cu apa calda. (Numai ca asta nu e o solutie; e evident ca spalatul mai rar pe maini n-o sa ne faca nici un bine, in ceea ce priveste sanatatea). Probabil, tot mai multi vor recurge la centrale de apartament ca sa nu mai fie la mana autoritatilor. Centralele astea isi fac treaba, dar pe bani multi si cu consecinte nefaste asupra mediului.

O posibila solutie: un boiler pentru nclzirea apei cu eficien ridicat. Tot General
Electric, de pilda, propune nite modele demne de interes si iat si argumentele:

Boilerele cu rezervor de ap se afl pe locul doi n clasamentul aparatelor cu cel mai mare consum energetic dintr-o locuin, iar folosirea boilerului cu eficien ridicat n locul modelului standard cu rezervor de gaz cu capacitate de 150 de litri ar permite economisirea a pn la 25% din costurile pentru nclzirea apei incluse n facturile de curent electric anuale.

Reducerea emisiilor de carbon reprezint un factor important n reducerea impactului asupra mediului. De exemplu, folosirea boilerelor cu eficien ridicat de la GE n locul modelului standard cu rezervor de gaz cu capacitate de 150 de litri ar permite reducere cu pn la 25% a emisiilor de CO2 generate de nclzirea apei. Boilerul pentru nclzirea apei cu eficien ridicat al GE poate fi instalat att n interior, ct i n exterior - ntr-o debara, ntr-un garaj i chiar mascat sub scri si asigur temperaturi exacte, cu posibilitatea de a le regla precis. Monitorizarea i reglarea constant garanteaz meninerea temperaturii apei calde de la robinet sau du ntr-un interval de +/- trei grade fa de valoarea de referin a boilerului. Are si un sistem destept de activare la cerere, care permite sistemului de nclzire sa porneasca numai atunci cnd se deschide robinetul de ap cald, oprind boilerul n momentul nchiderii robinetului. Dac are o dimensiune adecvat, boilerul poate asigura ap cald, fr ntrerupere, chiar i atunci cnd se folosesc simultan mai multe duuri, chiuvete sau aparate electrocasnice. Pentru instalaiile montate au fost proiectate i uniti de telecomand exact acolo unde e nevoie de ele - n baie, buctrie, spltorie sau orice alt camer.

Mai putine ecrane prin casa Problema: ai descarcat niste filme de pe internet dar, ca sa le vezi, stai la o masa, pe
un scaun la de birou, in fata unui ecran de calculator - in general, mic. Pai ce hal de vizionare e asta? Materialele video ar trebui vizionate pe ecranul cu cea mai buna calitate a imaginii, din cate se gasesc in casa, zice un expert (Rishi Chandra, senior product manager la Google); suna atat de logic, incat te intrebi cum n-a zis-o nimeni pana acum, in anul 2010.

O posibila solutie: un televizor care sa functioneze si ca un computer, permitandu-ti

sa navighezi pe net, sa descarci de acolo ce vrei tu si sa vizionezi ce ai de vizionat clipuri, filme, ce-o fi - in conditii ca lumea: o canapea sub fund, un ecran mare, cu rezolutie buna, in fata ochilor...

Incercari de a combina un televizor cu un calculator si de a baga internetul in TV au mai fost facute in ultimii cativa ani, dar n-a iesit cine stie ce; nimic atat de performant si accesibil incat sa sparga piata. Totusi, una dintre cele mai recente astfel de tentative promite sa se soldeze cu un rezultat intr-adevar spctaculos: doamnelor si domnilor, va prezentam Google TV! Google si-a unit fortele cu trei firme "grele" - Sony, Logitech si Intel - pentru a crea un televizor dotat cu acces la net, cu o telecomanda si o tastatura wireless - combinatie care va permite utilizatorului sa treaca din reteaua TV pe internet printr-o simpla apasare pe cateva butoane. Te uiti, sa zicem, la meci (transmis in direct); vine pauza, intra un calup mare de reclame de care nu esti catusi de putin interesat; in schimb, ai vrea sa intri pe Facebook, sa afli ce mai zice lumea. Cu Google TV, vei putea face asta fara sa mai ai nevoie de doua ecrane diferite. (In ce fel ne va influenta asta sanatatea, sub aspectul sedentarismului si al dependentei de computer & televizor, asta e o alta discutie). Google TV va fi lansat, dupa informatiile de pana acum, in SUA, in toamna acestui an. Va fi, cu siguranta, o schimbare majora; nu-i de mirare ca Paul Ottelini, directorul general al Intel, a numit-o "cea mai mare imbunatatire in televiziune, de la aparitia televizorului color".