Sexualitatea umana Nu exista reguli pentru raspunsul sexual uman. Putem raspunde la acelasi sex sau la sexul opus.

Putem avea un raspuns sexual cand suntem singuri sau cand suntem alaturi de cineva. Raspundem la fiinte si la obiecte. Sexualitatea umana presup une toate simturile- miros, atingere, sunet, vedere si gust. Sexualitatea presup une imaginatie, fantezie si imaginatie. Baietii invata despre sex in discutiile de vestiar, reviste si filme si din ince rcari. Fetele castiga cunostintele din conversatii cu alte fete si femei, povest i de dragoste si filme si experienta. In general vorbind, pentru barbati actul s exual este adesea o combinatie de placere, eliberarea tensiunii sexuale si place re. Pentru femei, sexualitatea este asociata cu intimitatea, afectiunea si place rea. Ganditi-va doar la termenii pe care femeile si barbatii le folosesc atunci cand se refera la sex. Termenii pe care ii folosesc barbatii tind sa fei agresi vi, chiar ostili, in timp ce termenii folositi de femei sunt blanzi, iubitori si chiar spirituali. Femeile fac dragoste in timp ce barbatii fac sex. Aceste atitudini si valori afecteaza modul in care fiecare gen se raporteaza la actul sexual. Mai mult, aceste valori afecteazaz felul in care femeile si barbat ii se vad pe ei insisi si felul in care se percep intre ei. In general, barbatii isi stabilesc identitatea prin performanta. Din copilarie, si pana la varsta ad ulta, se intrec intre ei cu cat de departe pot scuipa, cat de repede pot alerga, cat de departe pot suta o minge de fotbal, media scolara, marimea penisului, sa larul, durata actului sexual, cate femei pot cuceri; performanta conteaza. Feme ile se masoara de obicei in privinta atractivitatii lor, prin puterea pe care o au barbatii pe care ele ii atrag, prin felul in care acesti barbati le trateaza. Daca barbatii le trateaza cu atentie, atunci au o imagine buna despre ele , iar daca barbatii le trateaza prost, se percep ca fiind rele. Barbatii si femeile aduc aceste atitudini in pat, jucand rolurile de performer s i seducator. In timp ce face dragoste, barbatul este preocupat daca va avea perf ormanta sau nu, daca va fi suficient de bun sau va esua. Mai mult decat sa se co ncentreze asupra persoanei iubite, el este preocupat daca ea va fi multumita de performanta lui. Ea, pe de alta parte, este preocupata cu gandul daca el o va co nsidera suficient de atractiva. Ore are fundul prea mare si sanii prea mici? Dansul Sexului A face dragoste este similar cu a dansa. Pentru a fi frumos si satisfacator, dan sul cere cooperare, comunicare si consideratie. Nici unul dintre parteneri nu tr ebuie trebuie sa actioneze pe cont propriu, fara a-l anunta pe partener; partene rii trebuie sa comunice. Nici un cuplu nu se asteapta sa danseze bine impreuna, oricat de bin ear dansa unul dintre ei, fara a exersa impreuna. Nu conteaza cat de usor poate fi dansul cu un alt partener, partenerul din prezent este cel car e conteaza, daca cei doi doresc sa ajunga buni parteneri de dans. Aceasta este valabil si pentru a face dragoste. De multe ori credem ca a face dr agoste bine ar trebui sa vina natural, fara educatie. Consideram cumva ca oameni i ar trebui sa stie sa faca dragoste si nu ar trebui sa vorbeasca despre asta sa u sa exerseze pentru a-si imbunanatati stilul pentru a fi satisfacator. Cu sigu ranta, daca partenerul de dans te-ar calca in continuu pe picioare si nu ar fi d ispus sa vorbeasca despre asta, nu ar dura mult pana cand unul dintre ei ar ince ta sa danseze si ar gasi un alt partener. Cu toate astea, majoritatea cuplurilo r nu vorbesc despre cum fac dragoste si nu sunt dispusi sa-si exploreze sexualit atea unul cu celalalt. Chiar si cei mai experimentati practica strategii proast e de a face dragoste. Oamenii devin defensivi cand partenerul lor vrea sa discu te despre viata lor sexuala, ca si cum ar urma sa fie criticati.

Comunicarea dintre partenerii de dans si dintre iubiti este esentiala pentru a avea experiente satisfacatoare. Partenerii trebuie sa comunice frecvent verbal s i non-verbal, pentru a invata sa anticipeze miscarile celuilalt. Cu suficient ex ercitiu, dansul dragostei poate ajunge sa para fara efort. A face dragoste ar tr ebuie sa fie amuzant, jucaus, plin de afectiune, intim si satisfacator. Retineti: cea mai mare parte a actului sexual are loc intre urechi, nu intre pic ioare! O viata sexuala satisfacatoare incepe cu atitudini sanatoase despre sex. Reguli pentru o viata sexuala satisfacatoare sunt: - respecta-ti partenerul - adopta o atitudine sanatoasa - impartaseste-ti gandurile si sentimentele cu partenerul - vorbste despre ce iti place si nu iti place - fii cinstit - experimenteazaa - distreaza-te si relaxeaza-te - exerseaza. Sa ne descurcam cu radacinile, in loc sa taiem buruienile Constiinta are patru functii psihologice: senzitivitatea, gandirea, intuitia si emotivitatea. Senzitivitatea se refera la factorii externi si tinde sa fie irationala(corpul). Gandirea pune principiile la baza vietii. Formula sa a adevarului absolut (ratio nal sau logic) poate reprima toate emotiile si tinde sa fie rece in relatii(mint ea). Intuitia - toate lucrurile sunt posibile, poate parea un aventurier(sufletul). Emotivitatea- ia totul asa cum vine si doreste sa ajute, recunoaste repede nedre ptatea, poate ajunge crucificat in procesul vietii( inima) Toate cele patru functii ar trebui sa interactioneze; si devine o problema funct ionarea in exces a uneia. Exista un numa r nelimitat de arhetipuri. Primul a fost arhetipul Dumnezeu. Experientele releva nte pentru arhetipul Dumnezeu sunt atrase de acesta si formeaza un complex. Jung postuleaza ca in interiorul nostru exista potentialul unui arhetip Dumnezeu. Da ca complexul isi forteaza drumul catre constiinta, atunci aceasta poate face per soana sa se poarte ca un dumnezeu- de exemplu, eu nu gresesc , toti ceilalti gres esc . Persona este necesara pentru supravietuire deoarece ne ajuta sa ne controlam sen timentele, gandurile si comportamentul. Daca oamenii se identifica complet cu pe rsona lor, aceasta poate duce la alienarea oamenilor de ei insisi si de sentimen tele lor adevarate. Persona poate masca un alt arhetip important: anima(la barbati) si animus(la fem ei). Toti oamenii au calitati ale ambelor sexe, , nu doar caracteristici fiziolo gice, cum sunt hormonii sexuali, dar si sentimentele, atitudinile si valorile. A nima reflecta partea feminina a psihicului masculin- sentimente si emotii; animus reflecta partea masculina a psihicului feminin - logica si rationament. Anima si animus ii pot ajuta pe barbati si pe femei sa se inteleaga reciproc, da r pot cauza si neintelegeri, daca oamenii se proiecteaza pe sine, fara a tine co nt de calitatile reale ale celuilalt. Jung considera cu fermitate ca barbatii tr ebuie sa-si exprime aspectele feminine ale personalitatii lor. Daca nu fac acest lucru, a afirmat el, aceste trasaturi raman neconstientizate si subdezvoltate s i ca rezultat inconstientul in sine va fi slab si imatur. Arhetipul Umbra reflecta instinctual animal pe care oamenii le-au mostenit in ev olutia lor de la formele inferioare de viata. Umbra este probabil cel mai pericu los arhetip. Cu toate acestea, pentru ca reprezinta emotii puternice, spontaneit ate si porniri creatoare, este in acelasi timp sursa a tot ce este mai bun in om

. Atunci cand ego-ul si umbra lucreaza impreuna, fortele umbrei sunt canalizate ca tre un comportament util, iar persoana se simte plina de viata si vigoare. Dar d aca sunt oferite umbrei cai de exprimare neingradita, individual poate deveni au to-distructiv sau distructiv cu ceilalti. Self-ul motiveaza persoana spre intregire. Arhetipul self-ului devine centrul pe rsonalitatii, in jurul caruia se grupeaza intreg sistemul. El conduce procesul d e individuatie, prin care aspectele utile si creative ale inconstietul devin con stiente si canalizate spre activitati productive. Sistemele de aparare minte-corp Pe parcursul vietii o persoana va dezvolta mai multe sisteme de aparare pentrtu a se proteja impotriva unei amenintari realiste sau imaginare. Daca inima se opr este sa bata sau accelereaza bataile, aceasta se intampla pentru ca traim o star e de anxietate in centrul fiintei noastre. Cand o persoana a construit mecanisme de aparare solide(care curand devin pattern-uri de raspunsuri inconstiente sau comportament automat) aceasta nu va permite cu usurinta sa-i fie atinsa inima si nu va raspunde lumii cu inima. Sistemele de aparare functineaza in patru nivele , de la cunoscut la necunoscut, de la organul biologic, la ideea vaga de ego. Mecanismele de aparare centrale- sau inima, din care izvorasc sentimentele de a iubi si a fi iubit, in centrul caruia este sufletul sau identitatea spirituala. Acestea sunt mereu prezente, chiar daca sistemele de aparare de la alte nivele l e fac inconstiente Mecanismele de aparare de la nivel emotional includ sentimentele de furie, anxie tate, panica sau teroare, disperare, tristete sau durere. Mecanismele de aparare la nivel muscular, unde se gasesc tensiunile musculare cr onice, ofera suport si justifica mecanismele de aparare ale ego-ului si in acela si timp protejeaza persoana impotriva exprimarii sentimentelor suprimate din niv elul anterior, pe care nu indrazneste sa le exprime. Mecanismele de aparare ale ego-ului sunt la cele mai indepartate nivele de la se ntimental de sine de baza, sau identitate, si contin mecanismele de aparare tip ice precum negarea, neincrederea, invinuirea, acuzarea, proiectiile, rationaliza rile( scuzele) si intelectualizarile. Demontarea mecanismelor de aparare trebuie sa ia in considerare toate aceste niv ele. In timp ce putem face constienta o persoana de tendintele sale de a nega, a cuza, proiecta sau rationaliza, aceasta constienta rar afecteaza si tensiunile m usculare sau elibereaza sentimentele reprimate. Daca aceste nivele nu sunt clare , constienta poate degenera cu usurinta intr-un alt fel de rationalizare concomi tent cu alta forma de negare si proiectie. Considerand ca este posibila eliminarea tuturor pozitiilor defensive in cadrul p ersonalitatii, cum ar functiona aceasta persoana deschisa ? Cele patru nivele exista inca, dar sunt mai mult nivele expresive, decat defensi ve. Impulsurile centrale ajung in lumea reala. Persoana pune suflet in tot ceea ce face; ii place sa faca orice alege sa faca,sa munceasca, sa se joace sau sa f aca sex. Poate fi furioasa, trista, bucuroasa sau speriata, in functie de situat ie. Acestea sunt raspunsuri autentice pentru ca sunt libere de contaminarea cu e motii reprimate din experientele copilariei. Si cum nivelul muscular este liber de tensiuni cronice, miscarile sale reflecta sentimentele sale si sunt sub contr olul ego-ului, sunt adecvate, pline de sens si coordonate. Exista un efect in dublu sens: afectiunile mentale/ emotionale/ fi zice si toate modificarile din corpul subtil afecteaza aspectele fizice si menta le din corpul nostru. In cazul amputarii, desi o parte a corpului a fost indepartata fizic, corpul sub til a ramas intreg. Poate exista chiar o fantoma a partii lipsa. Aceasta se poat

e intampla pentru ca: a) corpul subtil pastreaza si retine memoria corpului fizic; b) amputarea cauzeaza o disfunctie in campul electromagnetic a campului; c) o serie de nervi pot fi afectati si stimulate prin disfunctia corpului subtil . In timpul bolii si stresului prelungit, campul energetic devine epuizat iar ener gia vitala a persoanei este foarte scazuta. Terapeutul poate observa urmatoarele semne: - lipsa raspunsul la reflexe - amorteala, pierderea senzatiei - raceala, neindemanare - tonus muscular slab - paloare - constienta intuitiva a campului energetic scazut Lucrand cu campurile energetice si ajutand la restabilirea echilibrului natural al campului energetic, starea de sanatate fizica, emotionala, mentala pot fi afe ctate. Daca in acelasi timp are loc o modificare si imbunatatire a atitudinii metale a persoanei, a obiceiurilor emotionale si fizice, atunci se va inregistra o schimb are benefica in campul energetic, restabilind echilibrul si accelerend revenirea starii de bine. Aplicatii practice Pe masura ce am disociat si despartit mintea noatra de corpul nostru, pentru a e vita anxietatea, ne-am disociat de corpul nostru si am pierdut orice relatie cu el. Suntem fie corp, fie minte, nu ne ascultam corpul, si fiecare durere sau sen zatie, care este modul corpului nostru de a comunica cu noi, este imediat suprim ata cu substante chimice; este ca si cum ai conduce o masina si ai asculta zgomo tul motorului si in loc sa verifici ce nu merge bine, iti pui dopuri in urechi s i continui sa mergi cu masina. Fie ne negam corpul, fie suntem preocupati constant de marimea si forma lui. Sun tem mult mai preocupati de aparenta exterioara a corpului decat de functionarea sa interna; nu mai suntem stapanii inimii noatra sau a stomacului nostru. In mod inconstient ne pastram stresul si anxietatitle in corpul nostru pentru a evita sa luam cunostinta de existenta lor; dar facand acest lucru, blocam fluxul de energie din corpul nostrum, creand blocaje energetice si boli. Cred ca noi suntem cei care cream fiecare asa numita "boala" in corpul nostru. C orpul, ca si orice altceva in viata, este o oglinda a gandurilor noastre si cred intelor noastrre. Corpul ne vorbeste mereu, daca ne-am face timp sa-l ascultam. Fiecare celula din corpul nostru raspunde la fiecare gand pe care il gandim si l a fiecare cuvand pe care il rostim( Louise L. Hay, 1984). Ma intreb daca afirmatii precum durere de inima , urmeaza-ti inima , mi-e rau la stomac u sunt parti ale inconstientului colectiv si ale tendintelor arhetipale pe care le-am dezvoltat ca rezultat a evolutiei noastre? Am creat de asemenea, o dihotomie intre gandurile noastre logice si sentimentele noastre; cate o data ne simtim inauntrul nostru ca un camp de lupta, luptand in tre cum ne simtim si ce gandim, ca si o lupta intre id-ul Freudian si super-ego, in timp ce ego-ul se simte complet redundant; sa iti urmezi inima sau capul?- s tand la rascruce de drumuri, fara a putea lua o decizie. V izulizarea Pornind de la cunoscut: n

"Aseaza-te confortabil si inchide ochii. Imagineaza-ti ca poti sa-ti intorci privirea inspre interior ca privesti in interi orul capului tau. idedntifica orice zona cu tensiune .disconfort priveste in interiru l gatului umerilor bratelor palmelor Misca-te in jos spre piept si spate identifica orice zo na de tensiune completeaza in minte urmatoarea propozitie: fizic ma simt " Spre necunoscut: "Aseaza-te confortabil si inchide ochii. Aminteste-ti ultima saptamana, oamenii pe care i-ai intalnit, situatii in care t e-ai aflat cu cine ai fost ieri seara? Erai singur? Cum te-ai simtit? Te-ai trezit dimineata, te-ai pregatit sa vii la curs orice gand, orice sentiment Ai sosit aici iai intalnit pe ceilalti participanti Completeaza in minte propozitia: Emotional ma simt " Si acum exploreaza felul in care emotionalul se reflecta in fizic si invers, fel ul in care cele doua se leaga. Pentru ca mintea afecteaza corpul fizic, iar corp ul fizic afecteaza mintea. Intreaba-ti clientul locul unde simte tensiunea in acel moment, sa identifice or ganul. Rugati pe client sa devina el insusi organul, sa-i dea o culoare, o forma , un zgomot, un sunet, o voce. Creati un dialog intre organ si ego-ul clientului (amintiti-va ca organul este o subpersonalitate).Intrebati clientul daca este un alt organ cu care ar dori sa stea de vorba, create un dialog intre client si or gan. Potrivit lui Voice, dialogul cu aceste organe poate fi parte din sinele nostru p rimar sau locul din corp unde pastram acele parti primare ale sinelui, sau perso na jungiana; putem avea si organe pe care nu ni le recunoastem care reprezinta a cele parti ale sinelui pe care le ignoram. Dand o voce fiecarui organ, creand un echilibru intre ele, lasand inima sa vorbeasca mintii noastre ne indreptam spre ego-ul constient integrat. Pentru a fi mai creativ si pentru a evita cat mai mult posibil orice interferent a cu factorii critici ai mintii constiente, sugerez urmatoarele: Rugati-l pe client sa-si imagineze un animal iesind din mintea lor, din stomacul lor, sa identifice animalele, apoi animalel merg pe o carare in fata lui, cee se intampla mai departe .Rugati-l pe client sa fie fiecare animal in parte si creati un dialog intre ele, ce isi spun unul altuia? Ce spun despre client? Ce ar dori clientul sa le spuna lor? Amintiti-va ca la un nivel analitic, trebui sa gestionati lumea interioara a cli entului, dar la nivelul umanist evitati orice interpretare si permiteti clientul ui sa dea sensul pe care il doreste; este de asemenea util sa permitem clientulu i sa duca povestea la bun sfarsit de unul singur si chiar daca finalul nu este f avorabil el tot reflecta unde se afla clientul. Exista referinte in literatura care sugereaza ca fiecare parte a corpului nostru reflecta un sentiment sau are un sens anume; recomand evitarea impunerii interp retarilor altor persoane si permiteti clientului sa dea propriul sens corpului s au. Inima hraneste mintea, hraneste corpul, il tine in viata, dar nu primeste recuno stinta pe care o merita. Neascultand inima si nelasand-o sa vorbeasca, blocam curgerea de energie din jur ul corpului, cauzand blocaje si distress. Asadar ascultati-va inima , dati-i o voc e, ea vorbeste cu noi, ascultati-o dintr-un loc sacru Negand mostenirea sufletului nostrum, ale amintirilor si experientelor noastre d e viata, ne incarcam inima; asadar ea are nevoie sa se descarce, sa se exprime, sa-si indeplineasca destinul sacru de a ne ghida prin viata noatra emotionala.

Lasa-ti inima sa vorbeasca mintii tale. "Desig ur, poti sa disperi sau sa-ti plangi de mila, dar asta nu te va ajuta prea mult. Poti sa accepti nenumarate compromisuri, dar asta nu te va lumina in propriii o chi si nici in cei ai altora. Este multa tensiune, anxietate in situatia de bloc aj, multa energie negativa. Si tocmai pentru ca este asa ea poate fi folosita. D e ce n-ai schimba perspectiva privind situatia ca pe o oportunitate pentru schim bare? Ce te impiedica sa-ti masori puterile cu o noua provocare? O buna intrebar e ar fi: 'Cum as putea eu sa vad lucrurile altfel?' Si din raspunsul dat va rezu lta, cu siguranta, o decizie. Ramai sau pleci. Vei face in continuare compromisu ri sau vei schimba. Vei accepta pe mai departe disconfortul situatiei de blocaj sau vei folosi energia ei pentru a te angaja in construirea unei realitati noi? Orice demers de schimbare incepe cu o decizie. Iar deciza o iei chiar tu. Nimeni altcineva nu poate alege in locul tau", incurajeaza Ioan Samihaian. In viata reala, in lumea afacerilor, lucrurile se schimba cu sau fara noi. Si sc himbarile sunt din ce in ce mai rapide, din ce in ce mai greu de controlat. Ce ramane de facut? "In primul rand sa accepti un lucru banal: ca schimbarea est e ceva firesc. In al doilea rand, sa accepti un lucru mai complicat: schimbarea trebuie sa inceapa cu tine. Cu felul tau de a gandi, cu atitudinile si comportam entele care il ilustreaza. Credem, justificat sau nu, cu speranta sincera sau re sentiment, cu argumente rationale sau absurde, ca daca s-ar schimba lucrurile di n afara noastra, conditiile, ceilalti, noua ne-ar fi mult mai bine. Perceptie pr in care ne limitam singuri posibilitatea de control asupra schimbarii si ne igno ram resursele pentru propria dezvoltare. Viata si cariera noastra nu sunt niste entitati fixe, ci si una si alta reprezinta niste constructii. Si atunci cand co nstruiesti deliberat si din vointa proprie schimbarea nu te mai sperie, nu te ma i blocheaza. Ea devine transformare si se afla sub controlul tau. Inainte de tra nsformare, fiecare dintre noi are probleme. Dupa, ele dispar. Devenim mai relaxa ti, mai putin stresati, mai agreabili. De ce? Pentru ca ajungi sa intelegi un lu cru extrem de simplu: 'problema' e la tine si cu tine, nu la altii", spune Ioan Samihaian. El arata ca doua sunt resursele transformarii, ambele la fel de importante: proi ectul personal - telul - viziunea si curajul deciziei de a actiona in consecinta . "Iar instrumentele pentru a activa aceste resurse sunt intotdeauna la purtator , 24 de ore din 24: gandirea, imaginatia, valorile si principiile personale, ind razneala, libertatea de optiune si responsabilitatea personala pentru consecinte le alegerilor tale. La toti si la fiecare la fel. Singurul lucru care face difer enta este constientizarea si actiunea. Verifica-ti periodic starea de "sanatate profesionala" Cand decizi sa te reorientezi spre o alta companie, te poti afla in situatia in care informatiile despre realitatile pietei sunt invechite sau neclare. Ce slujb e similare exista, ce companii noi au aparut, ce tipuri de proiecte sunt in top in profesia ta? Si capacitatea de a te prezenta cu succes la o serie de teste sa u interviuri este acum mai putin exersata. "Mai intai trebuie sa ne transformam in cercetatori si analisti pentru a aduna s i filtra informatii de calitate cu care sa ne inlesnim urmatoarea alegere in car iera. Apoi ne pregatim bagajul de proaspat candidat pe piata muncii: activam exp erienta, increderea, cunostintele tehnice, reteaua de profesionisti din care fac em parte, si eventuale persoane care sa ofere referinte despre noi. Ne revedem p erformantele profesionale din ultimele trei locuri de munca, reusitele care ne f ac sa ne mandrim in meseria noastra. Le comparam cu tendintele actuale ale profe siei si gasim punctele comune ce ne vor servi in discutia cu un potential angaja tor", sfatuieste Codruta Ilie, Managing Partner, Indigo Sky. Ea arata ca este be nefic sa faci acest inventar in mod periodic pentru a-ti verifica starea de "san atate profesionala". Astfel poti decide in timp util care sunt cele mai bune sch imbari in perspectiva.

Cariere in ringul luptelor libere "Nu sunt putini cei care au decis sa isi continue profesia in companii si indust rii diferite. Cineva cu experienta puternica in zona bunurilor de larg consum pr ofeseaza cu succes in industria IT si telecomunicatii. O buna prietena si-a ince put cariera in business dar este acum un lector universitar apreciat intr-o univ ersitate bucuresteana. Parca nu mai exista reguli de lupta stricte in ringul car ierelor. Profesionistii se separa de amatori prin rapiditatea deciziilor cu care pun in aplicare strategia de invingator. Nu se opresc la detalii ci isi constru iesc o viziune de ansamblu in care locurile de munca, organizatiile, echipele sa u proiectele sunt niste variabile controlate. Daca va numarati printre 'free-styler-i', ati trecut prin perioada de antrenamen t si ati obtinut deja cateva victorii. Pentru cei care tintesc catre aceasta sch imbare radicala, fie de profesie, fie de domeniu de activitate, e bine sa caute antrenori pregatiti si aasali de antrenament>> unde pot accelera urcusul spre ti tlul ravnit", spune managerul de la Indigo Sky. Daca intuitia iti ofera de ceva timp semne ca este vremea sa planuiesti o schimb are radicala, da-ti frau liber curiozitatii si incepe cu pasi mici dar increzato ri. Trebuie sa ai permanent in minte ca, asa cum spune Codruta Ilie, "lupta pent ru victorie trebuie privita ca un proces si nu ca un eveniment de gala. O carier a puternica se numara in ani de antrenament, incercari, victorii sau infrangeri. Unele activitati de lunga durata se impun de la sine - training specializat, st rangeri sau economisiri de fonduri, participarea activa in grupuri de interes no i, documentarea neincetata. Vei avea nevoie pe drumul tau de resurse emotionale, mentale si financiare in egala masura. Cu cat mai bogate sunt aceste resurse, c u atat mai bune vor fi deciziile luate de tine si mai usor parcursul catre noul orizont. Sustinut de o echipa 'completa' - un coach, suporteri, finantatori/spon sori, admiratori, cultiva-ti ingredientul de baza: vointa si increderea in forte le pe care le-ai exersat. Majoritatea celor care au reusit povestesc despre un m oment in care s-au aruncat in lupta constienti de puterile lor dar facand de fap t acea saritura in necunoscut fara de care azi nu s-ar defini ca persoane comple te si invingatori". Radacinile Optimismului de Anne Bilodeau Un baiat o invita pe o fata la dans, iar ea spune nu. Ce va face el? Va decide c a este un esec social si va incepe sa sa retraga, sau pur si simplu va invita al ta fata sperand la un rezultat mai bun? Daca e programat pentru optimism, baiatu l va merge probabil la dans cu o alta fata. Ceea ce nu este clar, totusi, este c um a ajuns sa fie programat pentru succes. Cercetatorii spun ca raspunsul este un amestec de psihologie, stiinte si simt co mun. Incercand sa descopere de ce unii adulti raman pe pozitie, in timp ce altii aluneca in depresie, cercetatorii au descoperit ca rezilienta si atitudinea pl ina de speranta incep- si trebuie sa inceapa- in copilarie. Trup si suflet Intr-o anumita masura, optimismul pare sa fie o trasatura innascuta, o parte asc unsa dar importanta a acelor oameni norocosi, in codul lor genetic. Cateva studi i au aratat ca optimismul se mosteneste in familie, desi nici unul dintre studii nu a putut determina care este exact gena responsabila. Totusi, obiceiurile de gandire pe care le invata copii au o influenta mai mare d ecat mostenirea genetica, spun psihologii. Gandirea optimista este doar o activi tate, precum inotul, jocul de tenis sau mersul pe bicicleta. Psihologia cognitiv a este construita pe idea ca daca schimbam felul in care oamenii gandesc, se pot schimba si emotiile si eventual comportamentul lor.

Desi este mai comun pentru cercetatori sa studieze depresia, o parte din ei s-au concentrate pe optimism, sperand sa ajute copii sa ajunga adulti mai rezilienti . Beneficiile sunt foarte mari, spun cercetatorii, pentru ca optimistii par sa a iba rezultate mai bune la munca, au mai putine probleme emotionale si sunt mai s anatosi. Provocarea creste optimismul Nu este o surpriza sa auzim despre copii ca sunt mai optimisti daca au fost incu rajati sa fie asa si laudati daca au o atitudine pozitiva. Se pare, dee asemenea , ca acei copii care invata sa aiba grija de eei fizic, vor avea o atitudine poz itiva. Ceea ce nu este mereu spus, au observat oamenii de stiinta, este ca copii au nev oie sa-si dezvolte abiliatile de rezolvare de probleme si mecanismele dee coping . Daca nu invata sa gestioneze stresul si provocarile, si cel mai fericit copil va deveni un adult pesimist cand este coplesit de dificultati. Cei mai optimisti copii pot rezolva, de preferinta cu oarecare dificultate, anumite dificultati, dar nu s-au confruntat cu un sir prea lung de probleme prea dificile. Un exemplu este acela al copilului prins intr-un copac, strigand dupa ajutor; ce i mai multi parinti vor sa se urce in copac sa-l ajute pe copil sa coboare. Pari ntii care isi retin aceste intentii si il lasa pe copil sa se descurce singur, s timuleaza stima de sine si optimismul. Incurajeaza cu rabdare copilul sa coboare singur , astfel comunicand asteptarea nu de te dau eu jos , ci poti sa o faci tu s ingur . Iar mai tarziu, in loc sa comunice esti in siguranta , un parinte ajunge sa c omunice Ai reusit! Stiam eu ca poti. Sa-i invatam pe copii sa fie optimisti Un grup ce cercetatori este atat de convins ca optimismul se poate invata incat au inceput sa-I invete elemente de baza ale optimismului pe copii scolari cu ris c de probleme emotionale. Acesti cecrcetatori cred ca optimistii si pesimistii a u stiluri explicative diferite- cu alte cuvinte, cecle doua grupuri isi explica problemele in mod diferit. Optimistii tind sa gandeasca ca problemele sunt afara lor, ca nu sunt permanente si ca o mica parte din viata lor va fi afectata de o rice eveniment. Pesimistii tind sa creada ca problemele sunt din vina lor, sunt permanente, si ca le vor afecta o mare parte din viata lor. Nu e nimic magic in a invata stilul de gandire optimist la o varsta mica. Mai mu lt, testele au aratat efectele indelungate ale training-ului. Copii care au part icipat la acest antrenament vor avea partener de dans.