Sunteți pe pagina 1din 46

ARCON 92-083/2008 O SANSA PENTRU VIITORUL ARHIVELOR: DEZINFESTARE PRIN TRATAMENT CU RADIATII IONIZANTE.

Impactul agentilor biologici prezenti in arhive asupra securitatii si sanatatii in munca


Autori: Stelua NISIPEANU, Raluca TEPA, Chim. Maria HAIDUCU, Ruxandra CHIURTU INSTITUTUL NAIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU PROTECIA MUNCII Alexandru Darabont

Bucuresti, 2009

IMPACTUL AGENTILOR BIOLOGICI PREZENTI IN ARHIVE ASUPRA SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA

1. INTRODUCERE Prezenta lucrare este intitulata Impactul agentilor biologici prezenti in arhive asupra securitatii si sanatatii in munca si constituie activitatea I.3, realizata de INCDPM Alexandru Darabont Bucuresti, in cadrul etapei I Studiu privind cerintele si limitarile aplicarii tratamentului cu radiati ionizante la diferite sorturi de hartie si carton existente in colectiile muzeale, depozite de patrimoniu si arhive a proiectului nr. 2498 O sansa pentru viitorul arhivelor: dezinfestare prin tratament cu radiatii ionizante. Proiectul este realizat in conformitate cu Acordul de colaborare nr. 9130/2008, coordonator de proiect fiind Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara Horia Hulubei Bucuresti in cadrul Programului 4 Parteneriate in domeniile prioritare, coordonat de Centrul National de Management Programe CNMP. In capitolul 2 al acestei lucrari este tratata expunerea la agenti biologici in arhive, cu descrierea sistemului de munca si a factorilor de risc specifici posturilor de lucru din arhive, care pot fi biologici, fizici, chimici sau de alte tipuri, precum si prezentarea statisticilor europene si nationale priivind expunerea la agenti biologici. Efectele agentilor biologici asupra starii de sanatate a personalului din arhive sunt prezentate in capitolul 3 al lucrarii, in special in ceea ce priveste imbolnavirile profesionale precum alergiile, astmul, apergiloza bronhopulmonara alergica, sinuzitele, pneumonitele prin hipersensibilzare, infectiile, precum si alte tipuri de efecte toxice datorate expunerii la fungi, efecte iritante ale expunerii mucegaiuri, disfunctii imunologice, eczeme. In capitolul 4 se prezinta prevederile legislatiei nationale privind expunerea la agentii biologici la locul de munca, subliniindu-se cerintele de securitate si sanatate la locurile de munca din arhive, obligatiile angajatorului, prevederile privind instruirea si informarea lucratorilor cu privire la mediul de munca si supravegherea starii de sanatate a lucratorilor. Capitolul 5 prezinta studii de caz referitoare la determinarea aeromicroflorei si a conditiilor de microclimat din arhive, particularizandu-se pentru arhiva unei institutii din administratia publica centrala si a unei institutii din administratia publica locala. In anexele lucrarii se prezinta Lista agentilor biologici clasificati in legislatia nationala - Anexa 1 si Metode de prelevare si analiza a agentilor biologici si de masurare a factorilor de microclimat - Anexa 2. Lucrarea va continua in anul 2009, INCDPM urmand sa realizeze activitatea: Identificarea si evaluarea riscurilor, elaborarea de solutii noi de protectie impotriva agentilor microbiologici specifici arhivelor.

2. EXPUNEREA LA AGENTI BIOLOGICI IN ARHIVE 2.1 Descrierea sistemului de munca din arhive Arhivele sunt locuri de munca in care se depoziteaza documente, unele pe durate detreminate de lege sau de practicile organizatiei detinatoare/custode, altele, de exemplu cele cu valoare istorica, sunt mentinute pe termen nelimitat. Se considera [1] ca orice sistem de munca este constituit din patru componente care interfera: - sarcina de munca, totalitatea activitatilor pe care executantul trebuie sa le execute, cu anumite mijloace de productie, intr-un anumit mediu de munca, pentru a realiza obiectivele postului de pucru; - executant, lucrator implecat nemijlocit in realizarea sarcinii de munca; - mijloace de productie, totalitatea echipamentelor, materiilor prime, dotarilor, utilizatilor ce sunt utilizate de executant pentru realizarea sarcinii de munca; - mediul de munca, totalitatea parametrilor fizici, chimici, biologici si sociopsihologici ce careacterizeaza postul de lucru. Sarcina de munca a arhivarilor consta in organizarea depozitarii documentelor, pe baza unor clasificari si codificari si asigurarea accesului la documentele respective pentru categorii variate de utilizatori, de la specialisti sau autoritati la publicul larg, de toate varstele. Arhivarul are datoria de a nregistra documente, planuri, proiecte, rapoarte, studii si alte nscrisuri importante si documente scrise n asa numitele arhive. Obligatiile includ: sa arhiveze sistematic si sa verifice materialele date spre arhivare, adica sa fie capabil sa gaseasca rapid documentele depuse n arhiva. Executantii - arhivarii - sunt persoane cu pregatiri diferite ca nivel de studii si profil de feormare profesionala. In functia de arhivari pot fi intalniti atat barbati cat si femei, ponderea acestora din urma fiind destul de mare. Mijloacele de productie dintr-o arhiva includ obiectele arhivate, amenajarile de depozitare ( rafturi, dulapuri) Obiectele arhivate (carti, reviste, dosare cu documente) sunt in cea mai mare parte confectionate din hartie si carton sau piele, la care se pot adauga si alte materiale, metal, plastic etc. Hartia si pielea sunt materiale organice, poroase care favorizeaza dezvoltarea microorganismelor si a daunatorilor (viermi, insecte, rozatoare). Dezvoltarea microorganismelor si a parazitilor este stimulata de conditiile de microclimat: umiditate si temperatura ridicata. Mediul de munca din arhive este caracterizat de prezenta aeromicroflorei (fungi, bacterii) de un microclimat controlat (cerinta nerespectata in Romania de foarte multe arhive), de lipsa luminii naturale (sau de un iluminat natural redus pentru a nu deteriora hartia).

2.2 Factori de risc specifici posturilor de lucru din arhive 2.2.1 Riscuri biologice Microorganisme

Mucegaiurile sunt organisme microscopice simple ce pot fi gasite atat in mediul interior cat si in mediul exterior. Mucegaiurile pot patrunde in organism prin inhalare sau contact cutanat. Atunci cand sporii de mucegai sunt prezenti in numar mare in aerul respirabil pot cauza reactii alergice, astm, infectii etc. Sunt peste 100.000 specii de mucegaiuri. Mucegaiurile din mediul interior isi au sursa in general in mediul exterior, provenind din plante, sol, materii in descompunere. Mucegaiurile se dezvolta in medii umede, slab luminate la temperatura camerei (desi se pot dezvolta si in conditii de lumina si frig) si pot creste pe o varietate mare de materiale inclusive plastic, metale, izolatii electrice si termice, hartie, lemn, tesaturi etc. Dintre speciile de mucegaiuri se pot mentiona: aspergillus fumigatus, Bacteriile sunt organisme microscopice, procariote. Se regasesc n toate mediile de via (ap, aer, sol, roci, zcminte, etc). Impreun cu algele albastreverzi, au fost ncadrate n regnul Monera care cuprinde dou ncrengturi: Schizophita sau Bacteriophyta (bacteriile) i Cyanophyta (algele albastre). Bacteriile au forme extrem de diferite: sferic (coci), de virgul (vibrioni), de bastona (bacili), sau de spiral (spirili). - Bacteriile sferice (cocii), care dupa modul de grupare al celulelor n urma diviziuni repetate se mpart n: - micrococi sau cocii simpli (izolai) - celulele rezultate din diviziune rmn independente (ex. Micrococcus ureae); - diplococii - diviziunea se face ntr-un singur plan i nu se mai separ ntre ele (ex. Diplococcus pneumoniae, Neiseria gonorhoeae); - streptococi rezulta n urma unor diviziuni repetate n acelai plan al celulei; celulele nu se separ i alctuiesc un lan (ex. Streptococcus lactis, Streptococcus temaris, Streptococcus citravorus, Streptococcus paracetivorus, Streptococcus pzogenes patogen, Streptococcus agalactiae); - tetracocii - planurile de diviziune succesive sunt perpendiculare unele fa de altele, iar celulele rezultate sunt dispuse n grmezi de 4 celule (ex. Gafkia tetragena); - stafilococii - diviziuni succesive pe planuri diferite, fr nici o regul, cu celulele aranjate n grupuri neregulate, de cele mai multe ori sub form de strugure (ex. Staphylococccus aureus, Staphylococcus albus, Staphylococcus citrinus). - Bacteriile cilindrice (bacili, bacterioni, bastonai) Morfologic, se numesc bacili toate bacteriile cu form de bastona, de cilindru, pe cnd din punct de vedere fiziologic i n taxonomia bacterian numai bastonaele care formeaz spori i sunt aerobe poart denumirea de bacillus.

Diametrul lor longitudinal este mai mare dect cel transversal, raportul dintre cele dou axe variaz de la o bacterie la alta. Unele bacterii cilindrice pot lua un aspect filamentos, iar altele sferice (cocobacili). n funcie de dimensiuni se deosebesc bastonae lungi, scurte, groase sau subiri. Bacilii sunt drepi, uneori uor curbai la mijloc sau la un capt. Forma extremitilor este o caracteristic important pentru taxonomie. La unele bastonae (cele mai multe la numr) extremitile sunt rotunjite (ex. Escherichia coli), pe cnd la altele extremitile pot fi retezate drept (ex. Bacillus antracis), umflate (ex. Corinebacterium diphtheriae), ascuite (ex. Fusiobacterium fusiforme). Ca i bacteriile sferice unele bastonae sunt izolate, iar altele se gsesc grupate dou cte dou. Bastonaele sunt dispuse sub form de litere V, X, Y (ex. Corinebacterium diphtheriae). Bacilii pot fi grupai cte doi (diplobacili), mai muli n lan (streptobacili) (ex. Haemophilus ducreyi), sub form de rozet, stea (ex. Agrobacterium, Actinomycetes), dispui n palisad. - Bacteriile spiralate au form cilindric, spiralat i se mpart n: - vibrioni, bacterii cu form de virgul, cu o singur spir (ex. Vibrio comma); - spirili, bacterii cu form de spiral cu mai multe spire rigide (ex. Spirilum volutans, Spirilum minus); - spirochete, bacterii cu mai multe spire flexibile (ex. Treponema pallidum). Alte bacterii: - bacterii pedunculate din familia Caulobacteriaceae, genul Caulobacter, care are un peduncul cu ajutorul cruia se fixeaz pe alte bacterii (ex.Bacillus suptilis, Hipomicrobium vulgare); - bacterii filamentoase neramificate (ex. Ord. Cariphanales, Thioploca); - bacterii filamentoase cu ramificaii false (ex. Spherotilus natans, Leptothrix); - bacterii cu ramificaii adevrate (ex. Ord. Actinomycetales). Clasificarea agentilor biologici Clasificarea agenilor biologici in conformitatea cu legislatia de securitate si sanatate in munca se bazeaz pe efectele acestor ageni asupra lucrtorilor sntoi. Efectele particulare asupra lucrtorilor a cror sensibilitate ar putea fi modificat pentru unul sau mai multe motive, cum ar fi patologia preexistent, administrarea de medicamente, imunitate deficitar, sarcin sau alptare, nu sunt luate n considerare n mod specific. Conform art. 5 din HG 1092/2006, privind protecia lucrtorilor mpotriva riscurilor legate de expunerea la ageni biologici n munca, agenii microbiologici sunt clasificai n 4 grupe de risc, n funcie de importana riscului de infecie pe care l prezint: - grupa 1 ageni biologici care nu sunt susceptibili s provoace o boal la om;

- grupa 2 ageni biologici care pot provoca o boal omului i constituie un pericol pentru lucrtori; propagarea lor n colectivitate este improbabil; exist n general, o profilaxie sau un tratament eficace; - grupa 3 ageni biologici care pot provoca mbolnviri grave la om i constituie un pericol serios pentru lucrtori; ei pot prezenta un risc de propagare n colectivitate, dar exist n general o profilaxie sau un tratament eficace; - grupa 4 ageni biologici care pot provoca boli grave omului i constituie un pericol serios pentru lucrtor; ei pot s prezinte un risc ridicat de propagare n colectivitate i nu exist n general o profilaxie sau un tratament eficace. Agenii biologici care nu au fost clasificai n grupele 2-4 din list nu se clasific n mod explicit n grupa 1. n cazul agenilor care cuprind mai multe specii al cror efect patogen asupra omului este cunoscut, lista include speciile cel mai frecvent implicate n boli i o referire de ordin mai general arat c alte specii aparinnd aceluiai gen pot afecta sntatea. Atunci cnd clasificarea agenilor biologici se menioneaz un gen n totalitate, este implicit c speciile i tulpinile definite ca nepatogene sunt excluse din clasificare. Atunci cand genele de virulen ale unei tulpini au fost sileniate, izolarea cerut prin clasificarea suii sale parentale nu trebuie s fie aplicat n mod necesar, sub rezerva unei evaluri corespunztoare a riscului potenial al acesteia la locul de munc; de exemplu cand o astfel de su trebuie utilizat ca produs sau component al unui produs de destinaie profilactic ori terapeutic. Nomenclatorul agenilor care servete la stabilirea prezentei clasificri reflect i respect ultimele consensuri internaionale privind taxonomia i nomenclatura agenilor n vigoare n momentul elaborrii sale. Lista agenilor biologici clasificai reflect stadiul cunotinelor n momentul conceperii sale. Ea va fi actualizat imediat ce nu mai reflect ultimul stadiu al cunotinelor. In Anexa 1 este prezentata Anexa 3 a HG 1092/2008 pentru bacterii si fungi.Lista conine indicaii pentru agenii biologici care sunt susceptibili s provoace reacii alergice sau toxice, atunci cnd este disponibil un vaccin eficace sau cnd este oportun s se pstreze mai mult de 10 ani lista lucrtorilor care sunt expui. . 2.2.2 Riscuri fizice Riscurile fizice din arhive sunt cele legate de microclimat si de iluminat. Desi asigurarea unor conditii de microclimat controlat este necesara si pentru securitatea muncii dar si pentru pastrarea obiectelor arhivate, sunt adesea intalnite situatii in care arhivele sunt gazduite in cladiri sau incaperi fara climatizare, cu umiditate ridicata ca urmare a deficientelor de constructie (izolare ineficienta), deteriorari ale acoperisului sau ale retelei de apa si/sau canalizare. Iluminatul in multe arhive re un nivel necoraspunzator fie din cauza utilizarii de corpuri de iluminat necorespunzatoare ca intensitate, fie din cauza amplasarii acestora in pozitii in care creaza umbre. Multe dintre arhive nu au iluminat natural, ceea se justifica prin masurile de aproteja hartia de expunerea la raze solare, al caror efect de imbatranire si distrugere este bincunoscut.

2.2.3 Riscuri chimice Expunerea la agenti chimici nu este unul dintre factorii de risc specifici arhivelor. Substante la care sunt expusi in general arhivarii au in general concentratii mici sau chiar foarte mici (unele chiar de ordinul ppt). Expunerea prin inhalare la riscuri chimice in arhive se poate datora subprodusilor rezultati din metabolismul microroganismelor, din produsele de descompunere lenta a fibrei celulozice in timp. Agentii chimici pot ajunge in organism si prin contact cutanat sau ingestie cu ocazia manipularii documentelor, a umectarii buzelor si degetelor in timpul rasfoirii documentelor. In aceste situatii expunerea la agenti chimici poate implica substantele utilizate la tiparirea documentelor, dintre care unele au componente cu toxicitate ridicata (de exemplu plumbul din cerneluri). Dintre substantele produse de metabolismul microorganismelor se pot enumera alfatoxinele, produse de Speciile de Aspergillus (A. flavus, A. parasiticus, A. zonatus, A. clavatus, A. sojae, A. toxicarius, A. nidulans etc.) citrinina, patulina, acidul ciclopiazonic, acidul penicilic, ochratoxina, rubratoxina, cicloclorotina, islanditoxina i luteoskirina, produse de speciile de Penicillium. Aceste micotoxine afecteaz glanda tiroid, musculatura, sistemul circulator, cordul, provocnd tumori localizate. 2.2.4 Alte riscuri profesionale Arhivarii pot fi expusi si la alte tipuri de riscuri profesionale, cum ar fi proiectarea neergonomica a spatiului de lucru, efort fizic la manipularea manuala a maselor, ritm accelerat de lucru (din cauza lipsei de personal sau a distantelor mari de parcurs intre diferite depozite si locul de predarea a documentelor catre utilizatori). 2.3. Statistici europene si nationale privind expunerea la agenti biologici

Informatiile oficiale referitoare la cazurile de imbolnaviri profesionale ale personalului ce lucreaza in arhive sunt foarte putin numeroase. Statisticile europene si cele nationale referitoare la morbiditatea profesionala prezinta datele cumulat pentru ramiuri ale economiei, pentru diferiti agenti cauzali sau diferite tipri de boli. In cifrele publicate astfel se pot incadra si cazurile inregistrate in arhive. In plus o serie de imbolnaviri pot avea loc si pentru mai multe categorii de personal care nu lucreaza in arhive dar are contact cu documente arhivate, purtatoare de agenti biologici. 2.3.1 Statistici la nivelul UE Raportul Agentiei Europene de statistica Statisticsin focus.POPULATION AND SOCIAL CONDITIONS 15/2004, EUROSTAT [2] arata ca in anul 2001 s-au inregistrat imbolnaviri profesionale datorate expunerii la fungi bacterii si alti agenti biologici, la nivelul EU 12 (extrapolarile au permis estimarea valorilor pentru EU 15).

Tabel 1 Cazuri de noi imbolnaviri profesionale in anul 2001, la nivelul Uniunii Europene, in functie de agentul cauzator Agent cauzator Nr cazuri EU12 Nr cazuri EU15 Fungi 81 134 Bacterii 194 321 Alti agenti biologici 232 384 Raportul Comisiei Europene Work and health in the EU. A statistical portrait 1994-2002, publicat in 2003 arata ca in 2001 s-au inregistrat la nivelul EU12 aproximativ 5 900 boli respiratorii si 4.600 boli de piele ( prin extrapolare s-a estimat ca pentru EU-15 cifrele erau de 10.000 boli respiratorii si 8.000 boli de piele). Factorii cauzatori pentru aceste imbolnaviri pot fi de natura chimica, fizica sau biologica. Acelasi document releva ca in anul 2001, la nivelul EU 12 ( cu estimare prin extrapolare pentru EU-15) s-a inregistrat urmatoarea incidenta a bolilor profesionale cauzate de agenti biologici: Tabel 2. Cazuri de noi imbolnaviri profesionale in anul 2001, la nivelul Uniunii Europene Boala Nr cazuri EU12 Nr cazuri EU15 Boli ale plamanilor Astm 1075 1800 Rinite alergice 248 410 Alveolite alergice 189 310 Alte boli ale plamanilor 247 410 Boli de piele Dermatite alergice, iriritante sau alt tip 4457 7400 2.3.2 Statistici la nivel national Datele oficiale din Registrul operativ national al bolilor profesionale, 2008 [3] evidentiaza in fiecare an al intervalului 1997-2007 boli profesionale ce pot fi cauzate de expunerea la agenti biologici. Tabel 3. Cazuri de noi imbolnaviri profesionale in Romania, in perioada 1997-2007
Boala Total cazuri
Astm bronsic Rinita alergica Boli infectioase Bolie pielii 1997 2060 265 6 39 89 1998 1828 199 6 44 64 1999 1802 118 3 35 36 2000 1576 120 5 34 48 2001 2238 144 4 232 45 2002 2508 197 18 212 64 2003 1376 108 0 35 49 2004 990 89 1 36 23 2005 1002 98 0 42 23 2006 910 105 3 20 10 2007 1353 119 4 41 25

Institutul National ce Cercetare - Dezvoltare pentru Protectia Muncii a studiat prezenta agentilor biologici in arhive si in alte locuri de munca ce pot fi afectate de prin utilizarea documentelor arhivate: parchete, tribunale, ministere, muzee. In perioada 2000-2008 au fost investigate un numar de aproximativ 700 locuri de munca expuse la agenti biologici ce pot fi intalniti in arhive. Rezultatele studiilor sunt sintetizate in tabelul 4. Tabel 4. Rezultate ale investigarii agentilor biologici prezenti in arhive si in locuri de munca in care se utilizeaza documente din arhive
Penicillium Aspergillus Specii sp. fumigatus germeni mezofili identificate Pondere 100% 80% in total locuri de munca Pondere locuri cu umiditate 70% Pondere locuri cu climatizare Pondere locuri cu NTG* > 2500 *) Numar total de germeni mezofili Streptococi Beaveria alba sp. Mucor spinosum Aureobasidium sp. Drojdii

40%

40%

40%

40%

60%

> 30%

<1% 70 %

Analizele au evidentiat prezenta unei varietati de specii de mucegaiuri si de bacterii prezenta in mediul de lucru al arhivelor si al locurilor de munca in care erau utilizate documente arhivate.Conditiile improprii de amenajare a spatiilor arhivelor (lipsa climatizarii , defectiuni ale retelelor de apa, etc) au fost adesea intalnite in locuri de munca in care nivelul expunerii la agenti biologici era ridicat. Studiile au inclus evaluarea nivelului de risc biologic si s-au finalizat cu masuri de prevenire si protectie pentru angajatii expusi la agenti biologici .In unele cazuri reluarea masurarilor dupa ce institutiile au luat masuri insufuciente de remenajare a spatiilor de depozitare a evidentiat scaderi nesemnificative ale nivelului de expunere al lucratorilor.

3. EFECTUL AGENTILOR BIOLOGICI ASUPRA STARII DE SANATATE A PERSONALULUI DIN ARHIVE Expunerea la mucegaiuri poate cauza efecte negative asupra starii de sanatate prin 3 mecanisme specifice: - generarea unui raspuns imunologic (ex. :alergie sau pneumonie prin hipersensibilizare) ; - infectii ; - efecte toxico-iritante generate de subprodusi ai mucegaiurilor. Pentru toate aceste mecanisme sunt disponibile probe obiective. Recent au fost evidentiate noi posibile afectiuni ale sanatatii asociate expunerii la mucegaiuri. Acesta este un punct special de discutii in contradictoriu pentru lumea medicala. Si expunerea la bacterii poate avea efecte negative asupra starii de sanatate , chiar daca unele bacterii sunt utile bunei functionari a organismului si se gasesc in mod normal la persoane sanatoase. Stafilococul auriu se izoleaza adeseori de pe piele si din mucusul de la nivel nazal. El este responsabil de infectii purulente diverse: furuncule, osteomielita, panaritiu, etc. Stafilococul epidermidis nu este patogen, in mod obisnuit dar poate cauza infectii la pacientii cu deficiente imunitare. Expunerea la streptococi are, de asemenea, impact asupra starii de sanatate. Astfel, streptococii fecali sunt conditionat patogeni putand determina boli precum hepatita. Streptococii orali pot determina inflamatii ale cailor respiratorii si pulmonare, iar odata patrunsi in circulatie pot determina endocardita. Streptococii piogeni pot determina imbolnaviri variate, acute si cronice. 3.1 Alergii si astm Sistemul imunitar al organismului produce anticorpi care genereaza reactii complexe de aparare atunci cand corpul este expus la un antigen Celulele albe produc un anticorp specific pentru antigenul in cauza, fenomen denumit sensibilizare. Anticorpii stimuleaza producerea de substante si hormoni denumiti mediatori. Histamina este un exemplu bine cunoscut de mediator. Mediatorii au efect local asupra tesutului sau organului atacat de antigen si in acelasi timp stimuleaza producerea de mai multe celule albe. Reactiile alergice difera ca intensitate si extindere si pot fi influentate de starea de sanatate a persoanei : - existenta unor reactii alergice severe anterioare; - astm; - afectiuni pulmonare; - polipi; - infectii frecvente ale sinusurilor nazale, urechilor sau tractului respirator; - piele sensibila.

Astmul este o afectiune a cailor aeriene. Simptomele sunt cauzate de inflamatie, care produce hiperemia, edematierea, ingustarea si hipersensibilitatea la iritanti a cailor aeriene. Aceasta duce la atacuri recurente de suerari, dispnee (lipsa de aer), dureri constrictive in piept si tuse. Se estimeaza ca aproximativ 10% din populatie are anticorpi IgE la mucegaiurile inhalate. Aproximativ jumatate dintre acestia se preconizeaza sa aiba simptome alergice ca o consecinta a expunerii la alergeni de tip fungi. Asocierea astmului cu expunerea la fungi in mediul intern este mai putin clar stabilita decat cea in mediul extern. Literatura de specialitate sugereaza ca pentru copiii ce locuiesc in case umede cu mucegai, este mai mare probabilitatea de a avea afectiuni ale tractului respirator inferior cum ar fi tuse sau suieraturi. 3.2 Aspergiloza bronhopulmonara alergica si sinuzitele Aspergilozele imunoalergice reprezinta manifestarea alergiei la aspergillus. Ele grupeaza astmul bronsic aspergilar, aspergiloza bronhopulmonara si alveolita alergica intrinseca (pneumopatia care apare la numai doua ore dupa contactul cu ciuperca-alergen). Aspergilozele pulmonare localizate sunt aspergilomul, aspergiloza pleurala, bronsita aspergilara (ciuperca acopera suprafata bronhiilor) Aspergilozele difuze sunt aspergiloza invaziva (importanta la subiectul imunodeprimat), semiinvaziva (importanta la subiectii diabetici sau sub tratament de lunga durata cu cortizon) si diseminata, atingand cel putin doua organe. Aspergiloza bronhopulmonara alergica (ABPA) este recunoscuta a afecta persoane cu astm si fibroza cistica. Studii recente sugereaza ca o varietate mare de fungi, pe langa Aspergillus fumigatus, pot produce efecte clinice similare. Expunerea la Aspergillus fumigatus poate avea loc atat in mediul intern cat si in mediul extern. Elementul critic in ABPA este o modificare anatomica a plamanului. Sinuzita este inflamaia mucoasei care acoper sinusurilor paranazale. Aceasta poate fi acut sau cronic. Dei virozele i infecia bacterian secundar sunt cauzele cele mai frecvente ale sinuzitelor, alergia respiratorie este un factor predispozant important. Alergia poate fi cauza inflamaiei cronice a mucoasei sinusale i nazale. Inflamaia mucoaselor impiedic "curirea" normal a sinusurilor de bacterii i crete astfel posibilitatea declanrii unei sinuzite bacteriene secundare. Dac testele alergologice la alergene inhalative sunt pozitive, medicul v poate prescrie un tratament antialergic. Astfel, riscul declanrii unei infecii se reduce semnificativ. Deoarece simptomele se pot agrava, pacienii cu afeciuni respiratorii, inclusiv sinusale, trebuie s evite iritani de mediu ca fum de igar, mirosuri puternice, expunere prelungit la frig. Modificrile de aprare imunologic sau de structur pot sta la baza infeciilor cronice ale sinusurilor.Muli bolnavi cu sinuzit cronic sau recurent prezint mai muli factori ce predispun la infecie, astfel nct tratarea unei singure cauze este de multe ori insuficient. Sinuzita alergica datorata fungilor este similara cu ABPA in sensul ca este o hipersensibilitate local ce apare ca rezultat al dezvoltarii fungilor intr-o zona a organismului in care drenajul / vascularizatia este foarte slab.

10

Desi initial sinuzitele au fost atribuite lui A. fumigatus si alti fungi, in special mitosporici (cunoscuti ca deuteromycetes sau fungi imperfecti) sunt in general mai implicati (ex. speciile: Curvularia si Bipolaris). Recent a fost propus ca majoritatea cazurilor de rinosinuzita cronica (CRS) sunt atribuibile sensibilitatii fata de fungi. Speciile de Alternaria au fost in mod special suspectate pentru ca au fost identificate la majoritatea pacientilor cu CRS. Totusi, aceste microorganisme au fost identificate frecvent si in cavitatile nazale ale persoanelor sanatoase. Cu toate ca sunt disponibile unele dovezi privind raspunsul imunologic al pacientilor la acesti fungi, dovezi neechivoce care sa stabileasca o dovada de cauzalitate intre expunere si CRS nu sunt disponibile iar tratamentul intranazal cu agenti fungicizi nu si-a demonstrate eficacitatea. 3.3 Pneumonitele prin hipersensibilizare (HP) Alveolita alergica extrinseca este o afectiune caracterizata prin inflamatia parenchimului pulmonar. Etiologia este foarte variata. Antigenele care produc alveolitele alergice sunt substante organice sau substante anorganice, care joaca rol de haptene. Printre antigeni se gasesc actinomycete, fungi, acarieni, resturi proteice, medicamente si alte substante chimice. Alveolita alergica extrinseca poate avea 3 forme: acuta, subacuta sau cronica. Forma acuta apare dupa o perioada de sensibilizare. Dupa 6-8 ore de la expunerea la pulberi organice sau vegetale specifice apar urmatoarele simptome: febra, dureri musculare, cefalee, tuse seaca, dispnee. Severitatea si durata simptomelor generale si respiratorii depind de intensitatea expunerii: in forma usoara simptomele dispar in cateva ore sau zile forma severa necesita mai multe zile sau chiar saptamani pentru obtinerea remisiei Forma subacuta debuteaza insidios timp de saptamani, in care se observa tusea si dispneea. Poate progresa spre cianoza si dispnee severa cu subfebrilitate si manifestari generale (scadere ponderala, inapetenta), sugerand tuberculoza pulmonara si necesitand spitalizare. Forma cronica este mai rara. Are manifestari de boala cronica pulmonara cu tuse, dispnee progresiva si pierdere ponderala. Evolueaza cu hipoxie si hipertensiune pulmonara. Unii autori considera ca alveolita alergica extrinseca este o boala in care formele acute, subacute si cornice sunt greu de distins. Sensibilizarea apare in general in cazul unor doze ridicate de expunere si/sau a unei expuneri prelungite. Multe cazuri de HP sunt boli profesionale. HP este o boala mai rar intalnita si este in majoritatea cazurilor identificata pentru anumite activitati cum ar fi cele din agricultura, cresterea pasarilor. Expunerea in mediul casnic la sporii de fungi este putin probabil sa cauzeze HP cu exceptia unor situatii cu totul neobisnuite dar probabilitatea este ceva mai mare pentru expuneri la locuri de munca unde conditiile de lucru sunt total necorespunzatoare.

11

3.4 Infectii Infectii superficiale cu fungi (Tinea Cruris, onicomicoze) sunt frecvent intalnite la personae sanatoase si sunt cauzate in principal de modificari locale a barierei cutanate sau a mucoasei. Onicomicoza apare dupa contactul direct cu un fung, care incepe sa se dezvolte la nivelul unghiei si a patului unghial si este favorizata de caldura si umezeala locala. Cu toate acestea, prezenta ciupercii la nivelul pielii, nu conduce intotdeauna la aparitia onicomicozei, este nevoie de obicei de o anumita suscceptibilitate pentru a dezvolta infectia. Persoanele predispuse pentru a dezvolta astfel de infectii trebuie sa stie ca acestea sunt recidivante (reapar), indiferent de tratamentul utilizat si in special daca nu se iau masuri profilactice (de preventie). Tinea cruris este o micoza ce se localizeaza in zona inghinala, insa se poate extinde si pe portiunea supero - interna a coapselor, la regiunea pubiana, la organele genitale externe, interfesiera si perianala. In unele cazuri, aceasta micoza se poate extinde si la abdomenul inferior. Mucegaiurile din genul Malassezia sunt intalnite la marea majoritate a subiectilor umani si devin evidente/vizibile, ca Tinea Versicolor, numai in perioadele de dezvoltare exploziva. Pentru persoanele sanatoase, un numar limitat de mucegaiuri (ex.: Coccidiomnicosis, Histoplasmosis, Blastomicosis) sunt patogen agresive. Declansarea acestor infectii este in general datorata unor activitati in mediul exterior. Persoanele cu imunodeficiente primare si secundare au un risc mai ridicat de infectare cu fungi, nivelul de risc depinzand de speificul imunodeficientei.. In general receptorul si nu expunerea reprezinta factorul critic in dezvoltarea infectiilor cu fungi. 3.5 Efecte toxice ale expunerii la fungi Ingestia Ingestia de micotoxine in doze mari (in general de ordinul mg/kg corp) din alimente contaminate sau stricate. Unele micotoxine, cum ar fi Ocratoxinele si Alfatoxinele sunt adesea intalnite in alimente ca alunele, semintele, vinuri si pentru ele exista reglementari privind concentratiile maxime admise. Expunerile profesionale acute de mare intensitate la amestecul de bioaerosoli a fost asociate numitului sindrom al prafului toxic. Natura agentilor responsabili este inca nedefinita. Asemenea expuneri sunt mai probabile in mediul ocupational. Inhalarea Termenul de toxicitate a mucegaiurilor se refera la efectele negative directe asupra functiilor celulare datorate moleculelor produse de mucegaiuri (micotoxine). Toxicitatea nu ar trebui folosita cu referire la modificarile asociate reactiei imunologice naturale (ex.: inflamatii nespecifice cauzate de particulele de mucegai) sau cu referire la reactiile imunologice adaptative (ex.: inducerea de IgE sau anticorpi IgE). Micotoxinele sunt substante cu masa moleculara mica produse de mucegaiuri care sunt metabolite secundari fara rol in dezvoltarea si reproducerea organismelor.

12

Numai unele specii de mucegai produc micotoxine in anumite conditii. Pentru ca un efect toxic sa apara la un subiect, trebuie ca: - toxina sa fie prezenta; - sa existe o cale de expunere la toxina; - subiectul sa primeasca o doza suficient de mare pentru a genera efectul. Micotoxinele nu sunt volatile si in aerul respirabil sunt prezente doar asociate cu spori sau particule de mucegai. Micotoxinele nu se acumuleaza si in functie de specie au timp de injumatatire de la cateva ore la cateva zile. Calculele pentru expunerea acuta si subacuta, facute pe baza cantitatii maxime de micotoxine detectata pe spor de mucegai, pentru diferite tipuri de micotoxine, corelate cu nivelurile de la care apar efecte negative au arata ca este foarte putin probabil ca expunerea la micotoxine in mediul casnic sau de birou sa duca la efecte adverse asupra sanatatii. 3.6 Efecte iritante ale expunerii la mucegaiuri Caracterul iritant consta intr-un efect reversibil de inflamare a tesuturilor vii prin contact cu agenti chimici la locul de contact. Efectele iritante depind de doza de expunere si dispar atunci cand expunerea a incetat sau s-a redus semnificativ. Mucegaiurile produc o serie de substante cu potential iritant care pot fi impartite in 2 mari clase: - compusi organici volatili (COV); - particule (spori, fragmente de mucegai). Nivelul de expunere de la care se manifesta efectul iritant depinde de proprietatile substantei/materialului, nivelul si timpul de expunere, sensibilitatea tesutului expus (piele, mucoasa). COV-urile produse de mucegaiuri (MCOV) sunt responsabile pentru mirosul intepator de mucegai. MCOV includ o serie larga de alcooli, cetone, aldehide, esteri, acizi carboxilici, lactone, terpene, compusi cu sulf sau azot, hidrocarburi alifatice si aromatice [4]. Nivelurile de MCOV masurate in cladiri cu umiditate au in general valori suficient de reduse (de ordinul ng/mc) pentru a nu genera iritatii [5]. In acelasi timp din cauza suprapunerii cu alte COV-uri in mediul interior, masurarile de MCOV sunt facute rar si nu sunt intotdeauna relevante. Particulele de mucegai (spori si alte fragmente) sunt presupuse a cauza inflamarea mucoaselor, dar rezultatele studiilor sunt contradictorii. Unele studii [6] arata ca subiecti expusi la concentratii in mediul de munca de 215000-1400000 de spori/mc nu au produs simptome respiratorii care sa evidentieze diferente fata de situatia acelorasi subiecti aflati in vacanta si nici markerii pentru inflamarea fluidelor nazale nu au variat semnificativ. De subliniat ca efectele iritante implica membranele mucoaselor oculare si ale tractului respirator superior si inferior si sunt trecatoare, iar simptomele care persista cateve saptamani dupa expunere precum si cele insotite de perturbari neurologice, cognitive, sistemice (ex.: oboseala cronica) nu trebuie descrise ca iritatii.

13

3.7 Disfunctii imunologice S-a pus problema daca mucegaiurile sau micotoxinele pot induce afectiuni imunologice. Persoane care au avut expuneri profesionale intense la mucegaiuri nu au dezvoltat infectii sau imunodeficiente. 3.8 Eczeme Cauzele exacte ale eczemelor nu sunt bine cunoscute. Eczemele nu sunt la fel ca alte reactii alergice, desi sunt declansate de sistemul imunitar si sunt legate de reactii alergice. Persoanele cu eczeme produc antibiotici IgE (imunoglobulina E) ca parte a reactiei alergice. Eczemele pot fi declansate de contactul cu alergeni care determina inflamarea pielii. Durata contactului nu este relevanta, eczema se poate declansa la primul contact (in cursul a cateva zile sau saptamani) sau se poate declansa in timp (cateva luni sau ani) in urma unui contact repetat. Eczemele pot fi declansate de o varietate mare de factori cum ar fi chimicale, mancare, bacterii, alergeni din mediu si chiar stres emotional. Eczemele nu sunt contagioase iar unele studii sugereaza ca pot fi ereditare.

14

4. LEGISLATIA NATIONALA PRIVIND EXPUNEREA LA AGENTII BIOLOGICI LA LOCUL DE MUNCA Securitatea i sntatae n munc reprezint ansamblul de activiti institutionalizate avnd ca scop asigurarea celor mai bune condiii n desfaurarea procesului de munc, aprarea vieii, integritaii fizice i psihice, sntii lucrtorilor i a altor persoane participante la procesul de munc. In legislatia aflata in vigoare boala profesionala este definita ca fiind afectiunea care se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesii, cauzata de agentii nocivi fizici, chimici sau biologici caracteristici locului de munca, precum i de suprasolicitare diferitelor organe sau sisteme ale organismului, n procesul de munc. [7] 4.1 Reglementari aplicabile Legea securitii i sntii n munc 319/2006 are ca scop instituirea de masuri privind promovarea imbunatatirii securitatii si sanatatii in munca a lucratorilor si stabileste principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protectia sanatatii si securitatii lucratorilor, eliminarea factorilor de risc si accidentare, informarea, consultarea, participarea echilibrata conform legii, instruirea lucratorilor si a reprezentantilor lor, precum implementarea acestor principii Angajatorii din toate sectoarele sunt obligai s asigure supravegherea strii de sntate a tuturor angajailor n relaie cu locul/postul de munc, prin serviciul de medicina muncii, fiind obligai totodat s respecte reglementrile aflate n vigoare. Principalul scop al supravegherii strii de sntate a angajailor trebuie s fie prevenirea primar a accidentelor i bolilor profesionale din orice domeniu. Hotararea de Guvern nr 1425/2006 care aproba Normele metodologice de aplicare a legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006 stabileste cerintele minime pentru activitatile de prevenire a riscurilor profesionale din ntreprindere si/sau unitate si protectia lucratorilor la locul de munca, cerintele minime de pregatire n domeniul securitatii si sanatatii n munca, organizarea activitatilor de prevenire si protectie n cadrul ntreprinderii si/sau unitatii, a serviciilor externe de prevenire si protectie, stabilirea criteriilor de evaluare si a procedurii de abilitare a serviciilor externe, reglementarea statutului de reprezentant al lucratorilor cu raspunderi specifice n domeniul securitatii si sanatatii n munca, cerintele de instruire in domeniul securitatii si sanatatii in munca, organizarea Comitetului de securitate si sanatate in munca. Hotrrea de Guvern 355/ 11.04.2007, stabilete cerinele minime pentru supravegherea sntii lucrtorilor fa de riscurile pentru securitate i sntate, pentru prevenirea imbolnvirii lucrtorilor cu boli profesionale cauzate de agenii nocivi chimici, fizici, fizico-chimici i biologici. Hotrrea de Guvern 1092/ 16.08.2006, are ca obiect protecia lucrtorilor mpotriva riscurilor pentru securitatea i sntatea lor, rezultate sau care pot rezulta din expunerea la ageni biologici n cursul activitii, precum i prevenirea acestor riscuri.Conform HG 1092/2006 agenii biologici sunt: microorganisme, inclusiv microorganismele modificate genetic, culturile celulare i endoparaziii umani, care sunt susceptibile sa provoace infecie, alergie sau intoxicaie.

15

4.2 Cerinte de securitate si sanatate la locurile de munca din arhive Valori limita de expunere profesionala Cantitatea de aeromicroflora poate varia foarte rapid, in functie de conditiile de mediu si de ciclul de viata al microorganismelor, ceea ce face dificila stabilirea unui nivel mediu de expunere si implicit a unei valori limita de expunere profesionala Legislatia nationala nu prevede valori limita de expunere profesionala pentru agentii biologici. Evaluarea riscului de expunere la agenti biologici se face, in conformitate cu prevederile HG1092/2008, prin identificarea tipurilor de agenti biologici prezenti la locurile de munca si incadrarea lor in cele 4 grupe de risc biologic. Agentii biologici prezenti in arhive sunt, in general fungi si bacterii si se incadreaza in grupa 2 de risc: Ageni biologici care pot provoca o boal omului i constituie un pericol serios pentru angajai; propagarea n colectivitate este improbabil; exist n general, o profilaxie i un tratament eficace. In functie de tipul de agent biologic angajatorul trebuie sa ia masuri de prevenire si protectie pentru tinerea sub contol a riscului, in conformitate cu obligatiile legale prezentate la punctul 4.3. Directiva 2000/54/CE privind protectia angajatilor contra riscurilor generate de expunerea la agenti biologici la locurile de munca transpusa de legislatia romaneasca nu prevede si nu recomanda stabilirea de valori limita pentru expunerea profesionala la agenti biologici. Studiul reglementarilor din alte tari (Marea Britanie, Franta, SUA) au evidentiat ca nici in aceste tari nu exista valori limita de expunere profesionala pentru agenti biologici. Literatura de specialitate recomanda valori limita de expunere pentru urmatorii indicatori: - Numrul total de germeni mezofili, NTG (flor care se dezvolt la 37 0C) este un indicator global care permite aprecierea ncrcrii aerului cu flor de origine uman sau animal care sunt responsabile de transmiterea infeciilor pe calea aerului. Numrul total de germeni reprezint totalitatea coloniilor microbiene crescute pe un mediu solid (geloza nutritiv 2%, geloza snge). Prezena florei mezofile din aer permite aprecierea condiiilor sanitare dintr-o ncpere: aglomerarea, ventilaia, curenia. n literatura de specialitate, valoarea limit recomandat pentru numrul total de germenii mezofili este de 2500 NTG /mc [8]. - Numrul de germeni hemolitici este un indicator care arat contaminarea aerului cu flor nazo-faringian i bucal. Majoritatea infeciilor aerogene sunt provocate de ageni patogeni care se elimin prin picturi de secreie nazofaringian, salivar i bronic. Germenii hemolitici fac parte din grupa a 2-a Ageni biologici care pot provoca o boal omului i constituie un pericol serios pentru angajai ; propagarea n colectivitate este improbabil; exist n general, o profilaxie i un tratament eficace conform clasificrii din HG 1092 / 2006, art.5.

16

Valoarea limit recomandat de literatura de specialitate pentru numrul total de germeni hemolitici este de 50 NG / mc. Indicatiile literaturii de specialitate pot fi considerate ca valori orientative in monitorizarea expunerii la agenti biologici si pentru a evidentia eficienta masurilor de prevenire si protectie luate de angajator. Conditii pentru mediul de munca din arhive Din punct de vedere al reglementarilor de securitate si sanatate in munca arhivele trebuie sa respecte conditiile prevazute de HG 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locuri de munca referitoare la instalatii electrice cai si iesiri de urgenta, prevenirea incendiilor, iluminatul, organizarea ergonomica a muncii, ventilatia si conditiile de microclimat. Ventilatia trebuie sa asigure suficient aer proaspat la locurile de munca. Si pentru ventilatie si pentru temperatura trebuie avute in vedere metodele de lucru utilizate si cerintele fizice impuse lucratorilor. Mediul de munca este reprezentat de ambientul in care executantul isi desfasoara activitatea la locul de munca. Mediul de munca cuprinde pe de o parte mediul fizic ambiant {spatiul de lucru, conditii de iluminat, microclimat (temperatur, umiditate, curenti de aer), zgomot, vibratiile, radiatiile, puritatea aerului}, iar pe de alta parte mediul social. Microclimatul la locul de munca: Componenta a mediului fizic de munca formata din ansamblul conditiilor de temperatura, umiditate, viteza curentilor de aer si intensitatea radiatiilor calorice care caracterizeaza starea aerului din interiorul unui spatiu de lucru inchis sau din vecinatatea unor sisteme tehnice adapostite de acest spatiu. Microclimatul la locul de munca: a) influeneaz securitatea, sntatea i capacitatea de munc a executanilor n situaia n care parametrii sai nu se ncadreaz n anumite limite de confort conform reglementarilor in vigoare. b) este determinat de: temperatura si umiditatea aerului, de viteza curenilor de aer, de temperatura suprafeelor si de radiaiile calorice emise n zona de lucru. [9] Microclimatul la locul de munca trebuie sa asigure mentinerea echilibrului termic al lucratorilor corespunzator cu cantitatea de caldura degajata de organism in functie de efortul determinat de activitatea desfasurata. In mecanismul de termoreglare actioneaza simultan si se conditioneaza reciproc, in functie de efortul fizic depus, toti parametrii de microclimat. Astfel, microclimatul la locul de munca trebuie considerat n raport cu: - limitele de adaptabilitate a organismului uman; - efortul fizic determinat de activitate (cheltuieli de cldur metabolic); - mbrcmintea executantului; - caracteristicile procesului tehnologic respectiv. Confortul termic uman este definit ca totalitatea condiiilor pentru care o persoan nu ar prefera un mediu diferit. Este un concept complex deoarece depinde de o serie de parametrii fizici, organici i externi. Parametrii care influeneaz confortul termic pot fi grupai n trei categorii. [10]

17

1. Parametrii fizici care includ: temperatura aerului, temperatura medie, radiant a pereilor incintei, umiditatea relativ a aerului, viteza relativ a aerului n interiorul incintei, presiunea atmosferic, intensitatea luminii, nivelul zgomotului; 2. Parametrii individuali care includ: vrsta, sexul; 3. Parametrii externi care includ: nivelul activitii umane, tipul mbrcmintei, condiiile sociale. Prin specificul materialelor depozitate arhivele trebuie sa respecte si anumite conditii de microclimat necesare conservarii in bune conditii si pe durata cat mai indelungata a documentelor arhivate. 4.3 Obligaiile angajatorilor In conformitate cu Legea securitii i sntii n munc 319/2006 angajatorul are obligatia de a implementa masuri prin care se asigura securitatea si sanatatea lucratorilor in toate aspectele legate de munca pe baza unor principii generale de prevenire, si anume: - identificarea si evitarea riscurilor, - evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate, - combaterea riscurilor la sursa, - adaptarea muncii la om, - adaptarea la progresul tehnic, - inlocuirea a ceea ce este periculos cu ceeea ce este nepericulos, sau mai putin periculos, - dezvoltarea unei politici de prevenire care sa cuprinda tehnologiile, organizarea muncii, conditiile de munca, relatiile sociale si influenta factorilor din mediul de munca, - adoptarea, in mod prioritar a masurilor de protectie colectiva fata de masurile de protectie individuala, - furnizarea de instructiuni corespunzatoare lucratorilor. Pentru orice activitate susceptibil s prezinte un risc de expunere la ageni biologici, angajatorul trebuie s determine natura, nivelul i durata de expunere, pentru a se putea evalua orice risc pentru sntatea i securitatea lucratorilor i pentru a se putea stabili msurile ce trebuiesc luate. Este obligaia angajatorului de a renoii periodic evaluarea riscurilor si la orice modificare a conditiilor de lucru care pot sa determine expunerea lucratorilor la agenti biologici, precum si atunci cand creste numarul bolilor profesionale pe care le-a nregistrat. Angajatorul va furniza autoritilor de sntate public sau Inpecia Muncii, la cererea acestora, elementele care au stat la baza evalurii riscurilor profesionale. Dac rezultatele evalurii relev existena unui risc pentru sntatea i securitatea lucrtorilor, angajatorul trebuie s ia msurile necesare pentru ca expunerea acestora s fie evitat. Cnd acest lucru nu este tehnic posibil, innd seama de activitate i de evaluarea riscurilor, se impune reducerea riscului de expunere profesional la un nivel destul de sczut pentru a proteja adecvat sntatea i securitatea lucrtorilor respectivi, prin aplicarea urmtoarelor msuri:

18

- limitarea, la un nivel ct mai sczut posibil, a numrului de lucrtori expui sau care pot fi expui, - conceperea proceselor de munc i a msurilor de control tehnic, astfel nct s se evite sau s se reduc la minimum diseminarea agenilor biologici la locul de munc, - msuri de protecie colectiv i individual, atunci cnd expunerea nu poate fi evitat prin alte mijloace, - msuri de igien adecvate obiectivului de prevenire sau reducere a transferului ori diseminrii accidentale a unui agent biologic in afara locului de munc. 4.4 Instruirea i informarea lucratorilor cu privire la mediul de lucru Angajatorul trebuie s asigure consultarea i participarea lucrtorilor i a reprezentanilor lor la rezolvarea tuturor problemelor legate de sntatea i securitatea n munc n cazul expunerii la ageni biologici n timpul activitii, n conformitate cu prevederile seciunii a 6-a a cap. III din Legea 319/2006. Evaluarea riscurilor profesionale asociate expunerii la agenti biologici se efectueaz pe baza tuturor informaiilor existente i mai ales pe baza : - clasificrii agenilor biologici (clasificare conform HG1092/2006, art. 5) care constituie sau pot constitui un pericol pentru sntate, - recomandrilor emise de inspectorii de munc i/sau de inspectorii autoritilor de sntate public, ce indic necesitatea ca agentul biologic s fie controlat n scopul de a proteja sntatea lucrtorilor care sunt sau pot fi expusi in cursul activitii lor, - informaiilor asupra bolilor ce pot fi contractate datorita unei activiti profesionale a lucrtorilor, - efectelor alergice i toxicogene ce pot s rezulte ca urmare a activitii lucrtorilor, - faptul c un lucrtor sufer de o boal legat direct de munca sa. [1] Lucrtorii trebuie s informeze imediat superiorul su sau persoanei responsabile cu securitatea i sntatea la locul de munc orice accident sau incident ce implic manipularea unui agent biologic. 4.5 Supravegherea strii de sntate a lucratorilor Supravegherea medical este o msur esenial n monitorizarea expunerii prezente la locul de munc i pentru confirmarea eficienei msurilor de control. Examenul medical la angajare stabilete aptitudinea/inaptitudinea (permanent/temporar) n munc pentru profesia i locul de munc. Expertiza medical a noului potenial angajat trebuie s: - nregistreze informaii care s serveasc drept baz pentru supravegherea strii de sntate ulterioare, - tipul de activitate s fie apt, criteriilor de compatibilitate profesional i pericolelor de la locul de munc. Verificarea clinic a noilor angajai va cuprinde examene de laborator i paraclinice suplimentare. Acesta const n mod obligatoriu n examen clinic complet, general i examen radioscopic pulmonar.

19

Examenul medical periodic are menirea de a: - confirma/infirma aptitudinea n munc pentru profesia i locul / postul de munc pentru care a fost angajat persoana, - depistarea apariiei unei boli care constituie contradicii pentru acele activiti i locuri de munc cu expunere la factori nocivi profesionali, - depistare in timp util a bolilor profesionale, - depistarea bolilor care ar constitui un risc pentru securitatea unitaii. Controlul medical periodic se realizeaz tuturor angajailor n mod obligatoriu, indiferent de tipul contractului de munc. Intervalele de timp dintre evalurile de risc trebuie determinate i specificate de ctre persoanele competente. Frecvena analizelor medicale depinde parial de natura i de mrimea riscului identificat i de existena i de conformitatea msurilor de control implementate. Pe perioada angajrii, examenele medicale periodice trebuie s aib loc la intervalele indicate de legile i reglementrile naionale. Supravegherea strii de sntate a personalului angajat este asigurat de ctre medici specialiti de medicina muncii. Conform legislaiei i autoritilor competente, trebuie s se fac o monitorizare biologic adecvat. Aceast monitorizare trebuie s fie specific substanelor i agenilor biologici n cauz.

20

5. STUDIU DE CAZ: DETERMINAREA AEROMICROFLOREI SI A CONDITIILOR DE MICROCLIMAT DIN ARHIVE 5.1 Studii de caz pentru arhive din Romania INCDPM a efectuat lucrari de determinare a aeromicroflorei la locurile de munca din Metode de lucru utilizate in studiile de caz - Pentru agenti biologici Prelevarea agentilor biologici s-a facut prin sedimentare (metoda Koch), utilizand placi Petri si diferite medii de cultira, dupa cum urmeaza: - Mediul cu geloz nutritiv pentru numr total de germeni (NTG), - Mediul Levine pentru germeni gram negativi (GR -), - Mediul Chapmann pentru stafilococi (SF), - Mediul Holmes pentru streptococi (SP), - Mediul Sabouraud pentru micei (M). Plcile pentru primele 4 categorii de au fost incubate la 37C timp de 24 ore, iar plcile pentru micei sunt fost incubate la 20C, la ntuneric, timp de 3-5 zile. Timpul de expunere a fost de 15 minute. Calculul numarului total de germeni mezofili s-a facut conform metodei Omelianski. Metoda de lucru este prezentata in Anexa 2. - Pentru parametrii de microclimat Masurarile pentru temperatura, umiditate si vitaza curentilor de aer si corelarea acestora s-a facut in conformitate cu SR EN 27243. Metoda si aparatura utilizata sunt prezentate in Anexa 2 5.1.1 Determinarea aeromicroflorei din arhiva unei institutii a administratiei publice centrale (minister) Arhiva unde s-au facut analize de aeromicroflora este o arhiv de stat foarte mare ce conine documente cu o vechime de zeci de ani. Fiind arhiva unei institutii foarte importante a statului, fluxul de oameni si cel al hrtiilor este extrem de mare. Zilnic sunt rulate sute de kilograme de documente. Camerele de depozitare ale arhivei erau amplasate la subsolul cladirilor institutiei. Nici o camera nu dispunea de ventilartie sau sistem de climatizare. Pentru evaluarea polurii biologice a aerului din mediul arhivei s-a efectuat cate un set de analize microbiologice sezoniere (primvara, vara, toamna i iarna), punctele de lucru a cror localizare am stabilit-o mpreun cu angajatul. Fiecare set de expuneri a constat n 5 plci Petri cu medii de cultur sterile, specifice pentru urmtoarele grupe de microorganisme: Mediul cu geloz nutritiv pentru numr total de germeni (NTG), germeni gram negativi (GR), stafilococi (SF), streptococi, micei (M). Au fost masurati si parametrii de micriclimat, conform metodelor prezentate la punctul 5.1 si anexei 2.

21

Rezultate aeromicroflor Numrul total al microorganismelor aerobe a variat ntre 102 i 104 UFC/ m3. Pentru toate grupele de microorganisme analizate, au fost nregistrate valorile maxime. Rezultatele determinrilor micobiologice n aerul arhivei, exprimate n uniti formatoare de colonii (UFC)/m3 aer, sunt sumarizate n tabelul 5.

Tabelul 5. Aeromicroflora Arhivei (NTG, numr total de germeni; Gram-, germeni gram negativi; SF, stafilococi; ST, streptococi) Perioada August 2007 Octombrie 2007 Februarie 2008 Aprilie 2008 NTG UFC / m3 11317 628 596 890 Gram UFC / m3 209 126 60 288 SF UFC / m3 104 73 31 104 ST UFC / m3 1152 304 243 924 Micei UFC / m3 3929 1834 1205 2384 Total UFC / m3 16 711 2 965 2 135 4 590

Numrul total de germeni. Expunerea plcilor la aerul din arhiv a indicat n luna august o cretere spectaculoas a numrului total de germeni mezofili.

Fig 1 Cutii petri expuse timp de 15 minute (luna aprilie) Din ordinul Eubacteriales, doar 6 familii prezint coloraie Gram negativ: Azotobacteraceae, Rhizobiaceae, Achromobacteriaceae, Enterobacteriaceae, Brucellaceae, i Bacteroidaceae [11] n aerul arhivei bacteriile Gram negative au

22

reprezentat un procent redus din totalul germenilor, urmnd aceiai distribuie spaial i sezonier ca cea indicat pentru NTG. Genul Staphylococcus (Fam. Micrococcaceae) aparine categoriei de bacterii Gram pozitive, care sunt larg rspndite n natur, fiind prezente n mediul acvatic, n sol i n aer dar i n calitate de comensali pe piele si mucoase, la om i animale. n microflora arhivei a fost gsit un numr redus de stafilococi in toata perioada studiului. S-a constatat o dublare a numrului de stafilococi /m3 n lunile de var. Streptococcus este de asemenea un gen de bacterie Gram pozitiv, patogen pentru om i animale, sau saprofite. Aceti streptococii au fost evideniai mai frecvent dect stafilococii i bacteriile Gram negative. Pentru micei s-a constatat o ncrcare mai mare cu spori a aerului n apropierea lunilor de var, cu toate c genurile identificate, Aspergillus, Penicillium i Mucor, supravietuiesc i la 5-80C. Perioada de var a fost propice dezvoltrii miceilor i a diseminrii lor n aerul de arhiv. In perioada de var s-a observat o cretere abundent a coloniilor de micei pe pereii arhivei, miceliile atingnd dimensiuni de pn la 4 cm nlime. Din categoria micromiceilor au fost identificate ciuperci ce aparin claselor Ascomycetes (mucegaiuri verzi) i Mucorales (mucegaiurile albe).

Fig.2

Cutii petri expuse timp de 15 minute (luna aprilie)

Ascomycetes clasificare taxonomic Specia aparine regnului Fungi, phylum Ascomycota, ncrengtura Euascomycetes, ordinul Eurotiales, familia Trichocomaceae, genul Aspergillus. ncadrarea taxonomic se face pe baza caracterelor morfologice macro- i microscopice (aspectul coloniei pe Agar Czapek-Dox, viteza de cretere, forma i dimensiunea conidioforilor i conidiilor), a termotoleranei i a unor caractere biochimice i moleculare (prezena glutamatdehidrogenazei, secreia unor metabolii secundari de tipul micotoxinelor, secvenele de ADN codant pentru -tubulin i hidrofobine). [12] Reprezentant tipic al deuteromicetelor, reunete specii care se multiplic asexuat prin conidii. In figura 3 este redat schematic aparatul conidial al fungului.

23

Aceast structur asexuat purttoare de spori-conidioforul- ia natere dintr-o celul vegetativ a miceliului, care se alungete, iar la extremitatea superioar formeaz o vezicul multinucleat. Poriunea de jos a hifei, care nu este separat ntr-o celul individual, devine celula bazal. Conidioforul este format din celula bazal, tulpin i vezicul. Vezicula este nconjurat de un strat unic sau dublu de celule fertile denumite fialide. In interiorul fialidelor, nucleii se divid mitotic, migreaz spre exterior i formeaz un strat ctre peretele celular. Citoplasma i nucleii se separ, dup care urmeaz maturarea conidiosporilor. Procesul se repet, conducnd la formarea unui ir lung de conidiofori. Lanul de conidii format motenete zestrea genetic a fialidelor. La speciile cu spori uninucleai, lanul de conidii constituie o clon.[13] Speciile de Aspergillus se deosebesc ntre ele pe baza caracterelor microscopice ale aparatului conidial i a caracterelor de cultur ale coloniilor.

Figura 3 Aparatul conidial la Aspergillus Clasificarea modern impune observaii fcute pe culturi pure de aceeai vrst, crescute n condiii standard de iluminat, temperatur i substrat. Mediul folosit pentru identificarea speciilor de Aspergillus este mediul CzapekDox agarizat (g/l: NaNO3 3, K2HPO4 1, MgSO4 7 H2O 0,01, zaharoz 30, agar 15). Uneori, mediul este suplimentat cu diferii micronutrieni. Adugarea de extract de carne, pepton i alte substane stimuleaz creterea i sporularea. Mediile de elecie pentru studierea caracterelor morfologice sunt reprezentate de Agarul Czapek-Dox (caractere macroscopice) i de Agarul cu extract de mal (caractere microscopice). Pe aceste medii, dup o incubare de 5-7 zile la 25-30C, apar caracterele utile ncadrrii taxonomice a izolatului n cauz. O nsuire important a tulpinilor acestei specii este termotolerana, ele putndu-se dezvolta la temperaturi de pn la 55C. Morfologia coloniei i dinamica creterii Pe Agar Czapek-Dox, dup o incubare de 7 zile la 25C, coloniile au dimensiuni de cca. 4-5 cm, culoare albastr-verzuie spre cenuie (figura 4) i aspect pulverulent datorit sporulri intense.

24

Fig. 4 Aspect macroscopic cultura pe PDA 10 zile Aspecte microscopice La stereolup, se disting destul de facil capetele aspergilare cu aspect columnar (figura 5). Hifele sunt septate i dau natere unor conidiofori a cror extremitate distal se termin printr-o vezicul cu aspect clavat (bt de baseball), de 20-30 m diametru. Vezicula este tapetat n jumtatea superioar cu un singur rnd de celule de culoare verzuie, cu dimensiuni de 6-8 x 2-3 m fialidele, care vor genera lanurile de conidii. Conidiile au form sferic sau subsferic, aspect verucos i diametru 2,5 3,0 m.

Fig. 5 Aspect microscopic: capete aspergilare columnare; stereolup x 32

Fig. 6 Aspect microscopic: capete aspergilare cu lanturi de conidii; preparat extemporaneu cu lactofenol si albastru de

Teste suplimentare de difereniere Cultivarea la temperaturi ridicate (45C) ajut la diferenierea tulpinilor de A. fumigatus de cele aparinnd altor specii ale genului Aspergillus.

25

Genul Penicillium Coloniile de Penicillium se dezvolt rapid pe medii specifice agarizate, formnd o psl deas de conidiofori de culoare verde, uneori de culoare alb. Conidioforii pot fi izolai (mononemate), sau n mnunchiuri (sinemate) terminate cu un rnd de fialide monoverticilate sau sub form de pensul. In figura 7 sunt redate tipurile de ramificaie ale conidioforilor.

Fig.7 Structura conidioforilor la Penicillium sp. Formaiunile conin ramificaii i metule (ultima ramificaie care poart fialidele). Celulele dintre metule i stipe sunt ramificate. Ramificaia poate fi biverticilat (o singur ramificaie), triverticilat (dou ramificaii), tetraverticilat (trei ramificaii). [13] Structurile conidiogene sunt aranjate radial, uneori cu margini lobate, suprafaa este acoperit cu un miceliu aerian, hialin, glbui, purttor de conidiofori, uneori floculai. Culoarea iniial galben-verzuie sau verde-albastr se poate schimba n verde-nchis. Prezint un miros de fructe sau mirodenii, adesea miros de mere sau ananas.

Fig. 8 Aspect macroscopic Penicillium sp. Conidioforii sunt mononemai, tri- sau tetra- verticilai, prezentnd cteva stadii de ramificare; fialidele au form de sticl cu perete gros. Conidiile sunt la nceput subglobulare spre elipsoidal, n final uneori globulare. Clasificarea speciilor din genul Penicillium dup caracterele de cultur trebuie completat cu caracteristicile morfologice, cu vitezele de cretere pe diferite medii i

26

la diferite temperaturi, precum i cu determinarea profilului metaboliilor secundari prin cromatografie n strat subire. Majoritatea speciilor sporuleaz n 5-7 zile. Examenul microscopic se face pe preparate cu adaos de acid lactic, cu sau fr albastru de anilin la care se adaug i o pictur de alcool pentru nlturarea bulelor de aer i a conidiilor n exces. Germinarea sporilor presupune parcurgerea a dou faze, faza de tumefiere i faza de formare a tubului germinativ. Ambele faze necesit o activitate metabolic intens, existnd totui unele diferene fiziologice i biochimice. Speciile de Penicillium sunt printre puinii fungi care metabolizeaz xiloza i alte surse de carbon. Reacia presupune trei trepte, catalizate de poliol dehidrogenaze i kinaze, dup schema: D-xiloza+ NADPH + H+ xilitol + NADP+ Xilitol + NAD+ D-xiluloza + NADH + H+ D xiluloza + ATP D-xilulozo-5-fosfat + ADP Mucorales ncadrare taxonomic Ordinul Mucorales - ordinul celor mai multe ciuperci saprofitice Mucorales, ordinul ciupercilor, clasa Zygomycetes, Zygomycetes - clasa fungilor "coextensive" cu subdiviziunea Zygomycota. [14] Unele tulpini din genul Mucor sunt de interes biotehnologic. Se prezint sub form de hife albe sau colorate, variind n nlime de la 1-2 milimetri pn la civa centimetri. Sporangioforii, adesea ramificai, se termin ntotdeauna ntr-un sporangiu fr apofiz, cu mai muli spori. Sporangiul are mrimi diferite; columela este bine dezvoltat; sporangiul eliberez spori prin rupere sau dizolvare. Zigosporii nu prezint excrescene sau suspensori. Clamidosporii sunt prezeni la unele specii.

Fig 9. Sporangioforul la Mucor sp Dintre speciile des ntlnite, Mucor racemosus prezint colonii albe (figura 10) n culturi tinere, care se coloreaz n brun-cenuiu pe msur ce mbtrnesc, avnd o nlime de 2-20 (30) mm, un tal i sporangiospori scuri. Sporangioforii, ramificai, sunt uneori curbai, cu perete ncrustat.

27

Fig. 10 Aspect macroscopic Mucor sp. Staphylococcus- incadrare taxonomic Staphylococcus (Gr. staphyl = ciorhine + coccos = boabe) este un gen de bacterii gram-pozitive. La microscop apar ca celule rotunde (coci), grupate similar boabelor ntr-un ciorchine.[12] Genul Staphylococcus include la ora actual (2006) 31 de specii - denumite generic "stafilococi". Acest gen bacterian este strict aerob sau anaerob, catalazo pozitiv, saprofit si patogen ai omului. Stafilococul se izoleaza frecvent din probe provenind de la suprafata pielii, de la nivelul gandelor cutanate si mucoaselor. Majoritatea sunt nepatogene i fac parte din microbiota indigen, coloniznd pielea i mucoasele oamenilor i altor organism. O parte pot fi ntlnite i n flora microbian prezent n sol. Stafilococul auriu (Staphylococcus aureus) este specia patogena principala. Ea produce un pigment auriu sau citrin si enzime extracelulare (coagulaze, DN-aze, fibrinolizina, leucodina, bacteriocina, penicilinaze). Stafilococul auriu se izoleaza adeseori de pe piele si din mucusul de la nivel nazal. El este responsabil de infectii purulente diverse: furuncule, osteomielita, panaritiu, etc. [15]

Fig. 11 Colonii izolate de stafilococi (cutie expusa 15 minute)

Fig 12 Staphilococcus epiderm (cutie expusa 15 minute )

28

S. epidermidis (figura 12), este o specie coagulazo-negativ, o bacterie comensal ntlnit frecvent pe piele. Dei n mod obinuit nu sunt patogeni, poate cauza infecii severe la pacienii imunocompromii, imunosupresai sau cu catetere. Stafilococi coagulazo negativi, colonii mici, de culoare alba sau galben, cu diametrul de 1-2mm dup incubaie colonizeaz nrile si tegumentul si constitueni ai florei cutanate (barier de aprare antimicrobian) [13]

Fig 13 Staphilococcus epidermidis [16] Staphylococcus epidermidis este foarte des intlnit n infeciile nozocomiale. Streptococcus - ncadrare taxonomic Familia Streptococcaceae, Regnul - Bacteria, Phylum Firmicutes, Ordinul Lactobacillales, Genul Streptococcu s, Specia pneumoniae. Bergeys Manual conine 6 genuri de streptococi anaerobi sau microaerofili, catalazo-negativi, Gram-pozitivi, sferici, ovoizi, opace, strlucitoare. Genul Sreptococcus este un reprezentant important al acestei grupe. Cnd cresc n mediu lichid, streptococii se prezint sub form de perechi sau lanuri (streptos = mpletit), nu formeaz endospori i sunt n general imobili. Toi sunt chemoheterotrofi, fermenteaz glucidele homofermentativ, cu formare de acid lactic, fr degajare de gaze. Unele specii sunt anaerobe.[12] Genul este mare i divers, cuprinde peste 20 de specii. Clasificarea streptococilor se face n funcie de mai multe criterii, astfel: 1. Dup tipul de hemoliz: - streptococi -hemolitici cuprind majoritatea speciilor patogene pentru om i animale; produc hemoliza clar n jurul coloniilor, acest tip de hemoliz este caracteristic streptococilor din grupele serologice A,B, C,G; - streptococii -hemolitici- produc o hemoliz cu nuan verzuie n jurul coloniilor dar dup 24 ore se observ un inel de -hemoliz; - streptococii -hemolitici hemoliz incomplet, cu aspect voalat, pe zonele de hemoliz apar hematii nelizate; acest tip de hemoliz este caracteristic grupelor serologice B i D; - streptococii -hemolitici, aparin grupului serologic D.

29

2. Dup habitat i patogenitate: - streptococi lactici din vegetale trec n lapte, folosii n industria fermentativ a laptelui; - streptococi fecali sunt condiionat patogeni; - streptococi orali prezeni n microbiota mucoasei bucale i la nivelul plcii dentare; sunt condiionat patogeni (ptruni n circulaie pot determina endocardit); - streptococi piogeni prezeni n tractul respirator superior la om i la animale, sunt patogeni, determin mbolnviri variate, acute i cronice. Pentru identificarea acestor coci, cea mai important caracteristic relevant din punct de vedere taxonomic este reprezentat de abilitatea acestora de a liza eritrocitele cnd cresc pe medii agarizate, cu snge, precum i cele fiziologice i biochimice ca: temperatura optim de cretere, pattern-ul de fermentaie a glucidelor, producerea de acetoin, reducerea laptelui turnesolat, tolerana la clorur de sodiu i sruri biliare i capacitatea de a hidroliza arginina, esculinul, hipuratul i amidonul. [10] Pentru identificarea unor specii particulare se folosesc de asemenea teste ca sensibilitatea la bacitracin, la medicamentele coninnd sulf i etil hidrocuprein.

Fig.14 Rezistena la penicilina streptococi -hemolitici

Fig.15 Aspect macroscopic

Se tie ca streptococii cresc bine chiar si la concentratii reduse ale oxigenului. S-a determinat caracterul lor de catalaz i oxidaz negativ, n cutiile de expuse de geloz cu snge (defibrinat de berbec) majoritatea coloniilor de streptococi au prezentat hemoliz total.

30

Fig 16 Aspect macroscopic streptococi -hemolitici Se observ din figurile 14 i 16 hemoliza clar a coloniilor de streptococi. S-a constatat c n ncperile de la subsolul arhivei condiiilor umede din arhiv i a insuficienei luminozitii (lipsa ferestrelor, ncperile situndu-se la subsol) coloniile izolate de streptococi au fost n numr mare fa de stafilococi i bacterii Gram pozitive. Rezultate microclimat Datorit umiditii crescute, n mediul subteran unde sunt anumite ncaperi ale arhivei, viteza de sedimentare a prafului bacterian este crescut. ntr-o atmosfer umed, cum este cea din camerele arhivei de la subsol, particulele microbiene se pot acoperi cu o pelicul fin de ap care, mrindu-le masa, determin sedimentarea lor mai rapid dect ntr-o atmosfer uscat. Valoarea umiditii relative de la care aerosolii microbieni ncep s sedimenteze este de 70%. Msurtorile de microclimat s-au efectuat in ncperi ale arhivei, valorile finale reprezentnd media acestor msurtori, pentru caracterizarea ambianei termice de lucru. Rezultatele obinute s-au interpretat in conformitate cu valorile recomandate de standardele de referin SR EN 27243/1996 Ambiane calde. Estimarea stresului termic al omului in munc pe baza indicelui WBGT (temperatura umed i de globtermometru) respectiv SR ISO 7730/1997Ambiane termice moderate. Specificarea condiiilor de confort termic. S-a constatat c pentru: - temperatura operativ in perioada de var: valorile calculate sunt sub limita confortului termic de (23-26) 0C in 26 din 29 spaii de lucru in care s-au efectuat msurtorile ; - pentru umiditatea relativ a aerului: valorile msurate depesc intervalul de confort termic (30 70%) in 28 din cele 89 spaii de lucru in care s-au efectuat msurtorile ; - pentru temperatura la globtermometru: valorile msurate sunt peste limita de 160C in 45 din 69 spaii de lucru in care s-au efectuat msurtorile . - pentru viteza curenilor de aer, indicele WBGT nu se inregistreaz depiri ale parametrilor msurai/calculai fa de valorile limita prevzute in standardul de referin SR ISO 7730;

31

- valorile temperaturilor umede pentru aer au fost utilizate ca baz de calcul pentru indicele WBGT iar cele ale temperaturii uscate ca baz de calcul pentru temperatura operativ. 5.1.2 Determinarea aeromicroflorei din arhiva unei unitati de Parchet Au fost investigate 8 locuri de munca in arhive din arhivele unei instante judecatoresti ( Parchet) in care sunt depoziatate si sunt utilizate acte cu vechimi diferite, multe dintre ele insa fiind cu mult mai vechi de 50 de ani. Anterior depozitarii in arhivele institutiei mentionateactele respective au fost tinute in conditii improprii, in cladiri vechi, multe dintre ele cu igrasie. Dat fiind tipul de activitate al institutiei, actele arhivate sunt, accesate ( uneori la interval de multi ani) pentru a servi ca surse de documentare. Determinarile s-au efectuat in luna mai. Cladirea este foarte mare si relativ noua ( aproximativ 20 ani). Nu exista sistem de climatizare a arhivelor . Nota: Arhivele nr. 2 si 7 au cea mai mare capacitate de arhivare din intreaga cladire. LOC DE MUNCA Arhiva 1 Arhiva 2 Arhiva 3 Arhiva 4 Arhiva 5 Arhiva 6 Arhiva 7 Arhiva 8 Germeni mezofili 2953 8746 2588 3228 1128 2598 4472 2576 Germeni hemolitici 83 87 79 78 70 72 83 61 Temperatura Umiditate 0C Relativa % 21 69 21 69 20 67 21 68 21 65 20 67 20 70 21 67

Se observa ca in totate locuirle de munca analizate s-au iventificat agenti biologici apartinand grupei 2 definiti de HG 1092 ca fiind ageni biologici care pot provoca o boal omului i constituie un pericol pentru lucrtori; propagarea lor n colectivitate este improbabil; exist n general, o profilaxie sau un tratament eficace. Vechimea mare a documentelor si lipsa unui sistem de climatizare sunt factori favorizanti pentru zedvoltarea de microorganisme. 5.1.3 Determinarea aeromicroflorei din arhiva unei Case judetene de pensii Au fost investigate 6 locuri de munca din arhivele unei case judetene de pensii in care sunt depoziatate si sunt utilizate acte ale contribuabililor la fondul de pensii. Anterior depozitarii in arhivele institutiei mentionate, traseul actelor respective a diferit de la caz la caz , putand include perioade de transit de la o arhiva la alta, precum si depozitari temporare la institutiile angajatoare si chiar la titulari acasa. Vechimea actelor este medie, de 20-40 de ani. Fiind acte personale este de presupus o pastrare mai atenta a acestora , cel putin de catre titulari. Dat fiind tipul de activitate al institutiei, actele arhivate sunt, in general periodic accesate pentru actualizare de catre angajatii institutiei. 32

Determinarile s-au efectuat in luna octombrie. Cladirea institutiei ce adapostea arhivele este relativ noua (5-10 ani ). Nota: Arhiva nr. 1 se afla la subsolul cladirii; prin aceasta arhiva trec tevile de alimentare cu apa si tevile de scurgere ale cladirii. LOC DE MUNCA Arhiva 1 Arhiva 2 Arhiva 3 Arhiva 4 Arhiva 5 Arhiva 6 Germeni mezofili 2715 2598 2601 2580 2535 2576 Germeni hemolitici 63 56 62 63 60 58 Temperatura Umiditate 0C Relativa % 18 78 19 69 19 70 18 69 19 68 19 68

Se observa ca in totate locuirle de munca analizate s-au iventificat agenti biologici apartibnand grupei 2 , definiti de HG1092 ca fiind ageni biologici care pot provoca o boal omului i constituie un pericol pentru lucrtori; propagarea lor n colectivitate este improbabil; exist n general, o profilaxie sau un tratament eficace. Valoarea mai mare a numarului total de germeni mezofili la postul de lucru 2 poate fi corelat cu conditiile de mediu ce favorizeaza aparitia si dezvoltarea agentilor biologici: umiditate crescuta, caldura, lipsa ventilatiei.

5.2 Studii de caz din literatura de specialitate 5.2.1 Studiu de caz arhiva muzeu Suedia In arhiva unui muzeu de atre si meserii din Suedia [16] au fost depozitate obiecte transferate dintr-o alta cladire. Cartile si documentele fusesera anterior depozitate intr-o casa cu acoperisul stricat, ceea ce a dus la dezvoltarea de mucegaiuri. Muzeul le-a depozitat intr-o camera de subsol, slab ventilate. Cartile erau din cand in cand scoase din arhiva pentru a fi inventariate si codificate. Dupa o activitate de acest fel , una dintre angajate a inceput sa prezinte afectiuni ale starii de sanatate, constand in stari de febra, raceala, ameteala si tuse. Pe perioada unui an angajata a raportat revenirea de 10 ori a simptomelor. Simptomele apareau la sfarsitul unei zile de lucru si dispareau dupa 2-3 zile petrecute acasa. In timpul vacantei de vara simptomele nu au aparut. Masurarile privind expunerea au evidentiat 106 UFC/mc. una dintre angajate a raportat 10 Ulterior pacienta a fost diagnosticata cu alveolita alergica.

33

5.2.2 Studiu de caz arhiva Germania Un studiu efectuat in arhive din Germania [17] a evidentiat expunerea la agenti biologici, preponderent fungi. Cauzele aparitiei fungilor in arhivele studiate au fost legate de defectiuni ale cladirilor ce adaposteau arhivele, sisteme de ventilatie defecte, lipsa unei climatizari a spatiilor de depozitare. Umiditatea s-a situat intre 60 si 82% . Numarul de unitati formatoare de colonii s-a situat in intervalul 5000- 9000 UFC/mc.

34

6. CONCLUZII Mediul de munca din arhive favorizeaza aparitia si dezvoltarea microorganismelor ce au nevoie pentru supravietuire si inmultire de o sursa de hrana organica si de un mediu cu umiditate ridicata. Documentele si cartile depozitate in arhive constituie medii propice pentru dezvoltarea mucegaiurilor si bacteriilor, celuloza furnizand necesarul de hrana iar porozitatea materialelor (hartie, carton, piele) favorizeaza retinerea umiditatii necesare dezvoltarii microorganismelor respective. Mucegaiurile si bacteriile intalnite in arhive fac parte din agentii biologici de grupa de risc 2, definiti de HG 1092 ca fiind ageni biologici care pot provoca o boal omului i constituie un pericol pentru lucrtori; propagarea lor n colectivitate este improbabil; exist n general, o profilaxie sau un tratament eficace. Prezenta agentilor biologici din arhive poate produce imbolnaviri profesionale cum sunt: astmul, rinita alergica, pneumonii, endocardite. Tipul si gravitatea bolii depind de tipul de agent biologic, nivelul de expunere, sensibilitatea organismului expus. Unele studii arata ca in cazul alergiilor, sensibilizarea fata de un anumit alergen poate creste gradul general de reactivitate al organismului si fata de alti alergeni, favorizand reactiile alergice pentru viitoarele expuneri. Desi majoritatea studiilor iau in considerare pentru estimarea riscului de imbolnavire atat aspectul calitativ (tipul microorganismului) cat si aspectul cantitativ (nivelul de expunere) nu au fost stabilite valori limita de expunere profesionala pentru nici unul dintre agentii biologici. Directiva 2000/54/CE privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor datorate expunerii la agenti biologici la locul de munca si HG 1092/2006 privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici in munca prevad evaluarea riscului de imbolnavire in functie de clasificarea agentilor biologici in cele 4 grupe de risc (grupa 4 fiind cu riscul cel mai mare). Studiile de analiza a mediului de munca din arhive au evidentiat prezenta mai multor specii de mucegaiuri (fungi) in toate arhivele investigate. Analizele au evidentiat si prezenta bacteriilor la aproximativ jumatate dintre arhivele investigate. Un nivel ridicat al expunerii la microorganisme s-a evidentiat si in locuri de munca din afara arhivelor, dar in care se utilizeaza documentele arhivate. Acest aspect subliniaza rolul documentelor arhivate de purtator al agentilor biologici, extinzand riscul de imbolnavire profesionala si asupra altor categorii de persoanl, in afara arhivarilor. In Romania exista numeroase arhive in care conditiile de depozitare sunt necorespunzatoare (igrasie, acoperisuri deteriorate, scurgeri de la reteaua de apa, etc.). Reorganizarea multor institutii dupa anii 90 a imbunatatit in mica masura calitatea spatiilor de depozitare. In plus si in aceste cazuri transferul documentelor catre noile locatii s-a facut fara tratarea acestora, transferandu-se astfel si sursa de contaminare. Pentru a reduce expunerea lucratorilor la agenti biologici, dar si pentru salvarea unor documente de importanta artistica, istorica, juridica este importanta luarea in paralel a unor masuri pentru amenajarea adecvata a spatiilor si pentru tratarea documentelor contaminate.

35

Anexa 1 Lista agentilor biologici din grupele 2 si 3, conform HG 1092/2006. BACTERII i organisme nrudite
Agentul biologic Actinobacillus actinomycetemcomitans Actinomadura madurae Actinomadura pelletieri Actinomyces gereneseriae Actinomyces israelii Actinomyces pyogenes Actinomyces spp. Arcanobacterium haemolyticum (Corynebacterium haemolyticum) Bacillus anthracis Bactero ides fragilis Bartonella baciliformis Bartonella quintana (Rochalimaea quintana) Bartonella (Rhochalimaea) spp. Bordetella bronchiseptica Bordetella parapertussis Bordetella pertussis Borrelia burgdorferi Borrelia duttonii Borrelia recurrentis Borrelia spp. Brucella abortus Brucella canis Brucella melitensis Brucella suis Burkholderia mallei (Pseudomonas mallei) Burkholderia pseudomallei (Pseudomonas pseudomallei) Campylobacter fetus Campylobacter jejuni Campylobacter spp. Cardiobacterium hominis Chlamydia pneumoniae Chlamydia trachomatis Chlamydia psittaci (tulpini aviare) Chlamydia psittaci (tulpini neaviare) Clostridium botulinum Clostridium perfringens Clostridium tetani Clostridium spp. Corynebacterium diphtheriae Corynebacterium minutissimum Corynebacterium pseudotuberculosis Corynebacterium spp. Coxiella burnetii Clasificarea Note 2 2 2 2 2 2 2 2 3 2 2 2 2 2 2 2 V 2 2 2 2 3 3 3 3 3 3 2 2 2 2 2 2 2 3 2 T 2 2 T,V 2 2 T,V 2 2 2 3

Edwardsiella tarda Ehrlichia sennetsu (Rickettsia sennetsu) Ehrlichia spp. Eikenella corrodens Enterobacter aerogenes/cloacae Enterobacter spp. Enterococcus spp. Erysipelothrix rhusiopathiae Escherichia coli (cu excepia tulpinilor nepatogene) Escherichia coli, tulpini citotoxice (de exemplu, 0157:H7 sau 013 Flavobacterium meningosepticum Fluoribacter boiemanac (Legionella) Francisella tularensis (tip A) Francisella tularensis (tip B) Fusobacterium necrophorun Gardnerella vaginalis Haemophilus ducreyi Haemophilus influenzae Haemophilus spp. Helicobacter pylori Klebsiella axytoca Klebsiella pneumoniae Klebsiella spp Legionella pneumophila Legionella spp. Leptospira interrogans (toate serotipurile) Listeria monocytogenes Listeria ivanovii Morganella morganii Mycobacterium africanum Mycobacterium avium/intracellulare Mycobacterium bovis (cu excepia tulpinii BCG) Mycobacterium chelonae Mycobacterium fortuitum Mycobacterium kansasii Mycobacterium leprae Mycobacterium malmoense Mycobacterium marinum Mycobacterium microti Mycobacterium paratuberculosis Mycobacterium scrofulaceum Mycobacterium simiae Mycobacterium szulgai Mycobacterium tuberculosis Mycobacterium ulcerans Mycobacterium xenopi Mycoplasma caviae Mycoplasma hominis

2 2 2 2 2 2 2 2 2 3(**) 2 2 3 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 3 2 3 2 2 2 3 2 2 3(**) 2 2 2 2 3 3(**) 2 2 2

V V

Mycoplasma pneumoniae Neisseria gonorrhocae Neisseria meningitidis Nocardia asteroides Nocardia brasiliensis Nocardia farcinica Nocardia nova Nocardia otitidiscavianum Pasteurella multocida Pasteurella spp. Peptostreptococcus anaerobius Plesiomonas shigelloides Porphyromonas spp. Prevotella spp. Proteus mirabilis Proteus penneri Proteus vulgaris Providencia alcalifaciens Providencia retigeri Providencia spp. Pseudomonas aeruginosa Rhodococcus equi Rickettsia akari Rickettsia canada Rickettsia conorii Rickettsia montana Rickettsia typhi (Rickettsia mooseri) Rickettsia prowazekii Rickettsia rickettsii Rickettsia tsutsugamushi Rickettsia spp. Salmonella arizonae Salmonella enteritidis Salmonella typhimurium Salmonella paratyphi A, B, C Salmonella typhi Salmonella (alte varieti serologice) Serpulina spp. Shigella boydii Shigella dysenteriae (tip 1) Shigella dysenteriae (alt tip dect tipul 1) Shigella flexneri Shigella sonnei Staphylococcus aureus Streptobacillus moniliformis Streptococcus pneumoniae Streptococcus pyogenes Streptococcus suis

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 3(**) 3(**) 3 3(**) 3 3 3 3 2 2 2 2 2 3(**) 2 2 2 3(**) 2 2 2 2 2 2 2 2

V V

Streptococcus spp. Treponema carateum Treponema pallidum Treponema pertenue Treponema spp. Vibrio cholerae (inclusiv El Tor) Vibrio parahaemolyticus Vibrio spp. Yersinia enterocolitica Yersinia pestis Yersinia pseudotuberculosis Yersinia spp.

2 2 2 2 2 2 2 2 2 3 2 2

FUNGI
Aspergillus fumigatus Blastomyces dermatitidis (Ajellomyces dermatitidis) Candida albicans Candida tropicalis Cladophialophora bantiana (denumirea veche: Xylohypha bantiana, Cladosporium bantianum sau trichoides) Coccidioides immitis Cryptococcus neoformans var. neofonnans (Filobasidiella neofonnans var. neoformans) Cryptococcus neoformans var. gattii (Filobasidiella bacillispora) Emmonsia parva var. parva Emmonsia parva var. crescens Epidennophyton floccosum Fonsecaea compacta Fonsecaea pedrosoi Histoplasma capsulatum var. capsulatum (Ajellomyces capsulatus) Histoplasma capsulatum duboisii Madurella grisea Microsporum spp. Neotestudina rosatii Paracoccidioides brasiliensis Penicillum marneffei Scedosporium apiospennum (Pseudallescheria boydii) Scedosporium prolificans (inflatum) Sporothrix schenckii Trychophyton rubrum Trychophyton spp. 2 3 2 2 3 3 2 2 2 2 2 2 2 3 3 2 2 2 3 2 2 2 2 2 2 A A

A A A A

A A

Anexa 2 Metode utilizate pentru determinarea aeromicroflorei si a conditiilor de microclimat - Evaluarea polurii biologice a aerului din mediul arhivei Se efectueaza cate un set de analize microbiologice sezoniere (primvara, vara, toamna i iarna). Fiecare set de expuneri consta n 5 plci Petri cu medii de cultur sterile, specifice pentru urmtoarele grupe de microorganisme: Mediul cu geloz nutritiv pentru numr total de germeni (NTG), Mediul Levine pentru germeni gram negativi (GR -), Mediul Chapmann pentru stafilococi (SF), Mediul Holmes pentru streptococi (SP), Mediul Sabouraud pentru micei (M).

- Metoda sedimentrii (metoda Koch) Dup expunere primele 4 categorii de organisme au fost incubate la 37C timp de 24 ore, iar plcile pentru micei au fost incubate la 20C, la ntuneric, timp de 3-5 zile. Timpul de expunere este de 5, 10, 15 minute, n funcie de ncrctura microbian din aer (ncrctura microbian mare - timp redus de expunere). Cutiile Petri cu mediile de cultur solide repartizate se mpacheteaz n hrtie, se aduc n adpost i se etaleaz pe coala de hrtie care a fost folosit pentru mpachetat, cu partea deschis a capacului n jos, astfel nct microorganismele s sedimenteze numai pe suprafaa mediului de cultur. Dup expunere, se noteaz pe capacul plcii locul de recoltare i timpul de expunere . Dup incubaie, se numr coloniile dezvoltate i se reporteaz la m3 de aer, prin aplicarea formulei Omelianski: UFC/ m3 = 63662 x N/ D2 x t n care, 63662= coeficient empiric, propus de Omelianski N= numrul de colonii pe ntreaga plac Petri D= diametrul plcii n cm t = timpul de expunere n minute. Numrul total de micromicei/m3 de aer se determin n mod asemntor, dar se folosete ca mediu de cultur geloza Sabouraud, Czapek- Dox sau geloza cu extract de cartof i zaharoz. Mediile fiind adiionate cu antibiotice. Incubaia cutiilor Petri se face la 25oC timp de 3-5 zile.

Stafilococii din aer se determin pe mediu hiperclorurat Chapman, la 37oC. Coloniile galbene manito - pozitive sunt cercetate mai departe pentru elucidarea testelor de patogenitate (coagulazo - pozitivitatea). Pentru izolarea stafilococului coagulazo - pozitiv se folosete mediul Baird Parker. Se incubeaz la 37oC pentru 48 ore. Testul este completat prin cercetarea catalazei i coagulazei care apare liber n mediu. Coloniile apar negre, lucioase, rotunde, convexe, nconjurate de zon opac alb glbuie. Mediul Baird - Parker este alctuit din: agar 2%, glbenu de ou, telurit de potasiu, glicin, piruvat de sodiu. Streptococii Viridans i beta hemolitici se cultiv pe geloz - snge 5-10 % sau geloz - azid de sodiu. Bacteriile coliforme se cultiv pe geloz Levine, Endo, Istrati- Meitert, la o 37 C. Cultivarea la temperaturi ridicate (45C) ajut la diferenierea tulpinilor de A. fumigatus de cele aparinnd altor specii ale genului Aspergillus. Analiza microscopica Se prepara frotiuri cu coloratie Gram, simpla (pentru identificare tip microorganism) si dubla pentru a evidentia sporii. S-a utilizat microscop Siemens. Observarea frotiurilor s-a facut cu obiectiv de 125, in picatura cu ulei cedru. - Determinarea condiiilor de microclimat din arhive Aparatur utilizat pentru determinarea condiiilor de microclimat Determinarea parametrilor fizici s-a realizat n teren. Aparatura de msur a fost reprezentat de: - pentru temperatura uscat a aerului (0C) : msurare cu aparat digital" HYGRO-THERMOMETER model HTA 4200", Certificat de etalonare nr. 547din 04.01/2007; - pentru temperatura umed a aerului (0C) : msurare cu aparat digital " MICROTHERM Heat Stress WBGT CASELLA", Certificat de etalonare nr. 548 din 04.01/2007; - pentru Viteza curenilor de aer (m/s): aparat digital cu senzor de mn "TERMOANEMOMETRU DIGITAL SUPER SCIENTIFIC 840030 " , conform standardului SR ISO 7730; Certificat de etalonare nr. 138 din 06.02/2007; - pentru temperatura medie radiant (0C) : msurare cu aparat digital "MICROTHERM Heat Stress WBGT CASELLA", conform standardului SR ISO 7730; Certificat de etalonare nr. 548 din 04.01/2007; - pentru umiditatea relativ a aerului (%): msurare cu aparat digital cu senzor de mn "TERMOHIGROMETRU 8711", conform standardului SR EN 27243 ; Certificat de etalonare nr. 386 din 05.02/2007.

- estimarea stresului termic al omului n mediul de munc pe baza indicelui WBGT(0C): msurare cu aparat digital MICROTHERM Heat Stress WBGT CASELLA conform standardului SR EN 27243. Certificatele de etalonare pentru aparate au fost eliberate de Institutul Naional de Metrologie Bucureti.. Masurarea/calculul parametrilor de microclimat conform SR EN 27243 Analiza detaliata a influentei mediului asupra stresului termic necesita cunoasterea urmatoarelor patru marimi principale: temperatura aerului, temperatura medie de radiatie, viteza aerului, umiditatea absoluta. Identificarea clasei de metabolism in functie de tipul de activitate desfasurata conform tabelului 2.
Clasificarea nivelurilor de metabolism
Clasa Domeniul de valori ale metabolismului M Valoarea de retinut pentru calculul metabolismului mediu W W/m2 Exemple activitati

Raportate la unitatea de suprafata cutanata W/m2

Pentru o suprafata cutanata medie de 1,8 m2

0 Repaus
1 Metabolis m redus

M65 65<M130

M117 117<M234

65 100

117 180

Repaus Asezat comod: munca manuala usoara (scris, dactilografiat, desenat, cusut, calculat); activitate cu mainile si bratele (cu unelte mici, verificare, ambalare sau triere de materiale usoare); activitate cu bratele si picioarele (conducerea vehiculului in conditii normale, manevrarea unui intrerupator de picior sau a unei pedale) Ortostatism: gaurire (piese mici); frezare (piese mici); bobinare; insurubare de armaturi mici, prelucrare cu unelte de putere mica; mers ocazional (viteza pana la 3,5Km/h). Activitate sustinuta a mainilor si bratelor (fixare in cuie, pilire); activitate a bratelor si a gambelor (manevrarea camioanelor, tractoarelor pe santiere); activitate a bratelor si trunchiului (lucru cu ciocanul pneumatic, cuplarea vehiculelor, lucrari in ipsos, manipularea intermitenta a materialelor potrivit de grele, pilire, prasire, cules de fructe sau legume); inmpingere sau tragerea carucioarelor usoare sau a roabelor; mers cu viteza de 3,5 Km/h pana la 5,5Km/h; forjare. Activitate intensa a bratelor si a trunchiului: transport de materiale grele; lopatare; lucru cu ciocanul; taiere; rindeluire sau fasonare lemn dur; cosit manual, sapat; mers cu viteza de 5,5Km/h pana la 7Km/h. Impingerea sau tragere cu bratele a carucioarelor sau a roabelor foarte incarcate; curatirea aschiilor la piesele turnate; asezarea blocurilor de beton. Activitate foarte intensa in ritm rapid, aproape maxim: lucru cu toporul; actiunea de lopatat sau de sapat intens; urcat trepte, o rampa sau o scara; mers rapid cu pasi mici; alergare; mers cu o viteza mai mare de 7Km/h.

2 Metabolis m mediu

130<M200

234<M360

165

297

3 Metabolis m intens

200<M260

360<M468

230

414

4 Metabolis m foarte intens

M>260

M>468

290

522

Temperatura operativa: temperatura distribuita uniform pe suprafata unei anvelope negre imaginare cu care o persoana schimba aceeasi cantitate de caldura prin radiatie si convectie ca cea din mediul considerat. Temperatura operativa este calculata utilizand formula: t0=A ta+(1-A) tr, (1) unde: ta - este temperatura uscata a aerului, 0C tr - este temperatura medie de radiatie, 0C v - viteza curentilor de aer, m/s [4]

Temperatura medie radianta: temperatura distribuita uniform pe suprafata unei anvelope negre imaginare cu care o persoana schimba aceeasi cantitate de caldura prin radiatie ca cea din mediul considerat. Se masoara direct cu globtermometru.
Incadrarea valorilor A in functie de viteza curentilor de aer
var A < 0,2 m/s 0,5 0,2-0,6m/s 0,6 0,7-1m/s 0,7

In cazul in care diferenta intre temperatura medie de radiatie si temperatura aerului este mai mica de 40C, temperatura operativa poate fi calculata ca medie a valorilor temperaturii aerului si a temperaturii medii de radiatie. Masurarea umiditatii relative a aerului: umiditatea aerului poate fi masurata intr-un singur loc din interiorul incintei pentru ca presiunea vaporilor de apa poate fi considerata uniforma in toata incinta. Umiditatea relativa: cantitatea de vapori de ap din atmosfer (picturi de ap sau cristale de ghea), exprimat procentual prin raportul ntre cantitatea de vapori n aer la un moment dat i maximum posibil (cnd aerul este complet saturat). Altfel spus reprezinta raportul intre presiunea partiala a vaporilor de apa si presiunea de saturatie la o anumita temperatura si presiune. Valori ale umiditatii relative mai mari de 70% si mai mici de 30% sunt considerate in afara zonei de confort termic pentru majoritatea ocupantilor unei incinte. Masurarea/calcularea indicelui WBGT (Wet Bulb Globe Temperature) metoda recomandata de SR EN 27243/1996

Indicele WBGT poate fi masurat direct cu monitoare de stres termic exp. Monitor de stres termic-Microtherm Casella sau calculat utilizand formulele de mai jos:
WBGT=0,7tnw+0,3tg (2) WBGT=0,7tnw+0,2tg+0,1ta (3)

Indicele WBGT combina masurarea a doua marimi derivate, temperatura umeda naturala (tnw) si temperatura de globtermometru (tg) si in anumite situatii, masurare unei marimi principale, temperatura aerului (ta) -temperatura uscata.

BIBLIOGRAFIE [1] INCDPM, Metoda de evaluare a riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala, 1993 [2] Statistics in focus. EUROSTAT POPULATION AND SOCIAL CONDITIONS, 15/2004,

[3] Todea Adriana, Ferencs Aurelia, Morbiditatea profesionala in Romania in 2007, Raport al Institutului de Sanatate Publica Bucuresti, sectia Medicina Muncii Registrul operativ national al bolilor profesionale, Bucuresti 2008 [4] Robert K. Bush, Jay M. Portnoy, Environmental and occupational respiratory disorders, The medical effects of mold exposure, J ALLERGY CLIN IMMUNOL VOLUME 117, NUMBER 2 [5] Pasanen A-L, Lappalainen S, Pasanen P. Volatile organic metabolites associated with some toxic fungi and their mycotoxins. Analyst 1996; 121:1949-53. [6] Roponen M, Seuir M, Nevalainen A, Hirvonen MR. Fungal spores as such do not cause nasal inflammation in mold exposure. Inhal Toxicol 2002;14:541-9. [7] Andronache Elena Microbiologie Sanitara - Ed. Medicala Bucuresti 1989 [8] Ileana Stoica, Tatiana Vassu-Dimov, Elena Ssrman Biologia i taxonomia molecular a microorganismelor: Colecia de culturi microbiene - Ed. Arvin Press Bucureti 2002 [9] Kathleen Talaro; Arthur Talaro - Foundations in Microbiology - Wm.C Brown Publishers 1993 [10] SR EN 27243/1996 Ambiane calde. Estimarea stresului termic al omului in munca pe baza indicelui WBGT (temperatura umed i de globtermometru) [11] Veronica Lazr Microbiologie medical - Ed. Universitatii Bucuresti -2001 [12] www.doctorfungus.com [13] Veronica Lazar, Carmen Chifiriuc, Ramona Cernat Imunologie: Universitatii Bucuresti, 2006 [14] http://www.uconn.edu [15] Birgitta Kolmodin-Hedman, Goran Blomquist, and Eva Sikstrom, Mould exposure in museum personnel, Int Arch Occup Environ Health (1986) 57:321-323 [16]http://www.rama.lvr.de/FachDez/Kultur/ArchivundMuseumsberatung/beraten_ver mitteln/Archivberatung/Themen_und_Texte/gef03057.pdf [17] INCDPM, Proiect CEEX 2006-2008: Creare sistem de expertiza prospectiva si evaluarea riscului populatiei angajate in relatie cu expunerea la agenti biologici Ed.