Colegiul Tehnic ''Danubiana" Roman

Proiect pentru certificarea competenelor profesionale

Nivelul: 3 de calificare

Profilul: Electronic i automatizri Specializarea: Tehnician Operator Tehnica de Calcul

Profesor indrumator: Cioat Carmen Candidat: Bicer Diana Clasa a XII-a H

2013 -

TEMA :
1 1 1 1

Cuprins

2 2 2 2

Argument Capitolul I.Dispozitive periferice de intrare. I.1Tastatura. I.2.Mouse-ul I.3.Trackball-ul I.4.Joystick-ul. I.5.Creionul optic.. I.6.Touch screen. I.7.Aparatul foto digital si camerele video digitale I.8Scannerul I.9Microfonul. I.10.Echipament de autentificare biometric Capitolul II.Dispozitive periferice de iesire. II.1.Monitorul.. II.2.Video-proiectorul II.3.Imprimanta.. II.4.Plotterul.. Capitolul III.Dispozitive periferice de intrare-iesire.. III.1.Modem-ul. III.2.Touch screen-urile..

ARGUMENT
Sistemul de operare este interfaa intre hardware-ul calculatorului i utilizator; este
3 3 3 3

alctuit dintr-o colecie de programe care gestioneaz resursele calculatorului i controleaz ntreaga lui activitate. Sistemul de operare asigura in principal urmtoarele funcii: gestiunea resurselor fizice ale calculatorului i a dispozitivelor periferice; gestiunea operaiilor de intrare/ieire; gestiunea datelor (fiierelor) pe suportul de memorie extern; controlul ncrcrii n memoria intern, punerii n funciune i ncetrii activitii pentru programele utilizator; sesizarea evenimentelor deosebite care apar n timpul execuiei i tratarea acestor evenimente (mesaje de erori i recomandri de rezolvare); asigurarea interfeei cu utilizatorul, accesul acestuia pentru controlul programului, examinarea strii sistemului.

Considerand faptul ca dobandirea competentelor profesioanale in specializarea in care m-am pregatit Tehnician Operator Tehnica de Calcul, impune cunoasterea si aprofundarea echipamentelor periferice al unui calculator, mi-am ales tema Echipamente periferice ale sistemului de operare, lucrare pe care am structurat-o pe 3 capitole astfel: Capitolul I. Dispozitive periferice de intrare, capitol unde am prezentat pe scurt cate dispozitive periferice de intrare
Capitolul II.Dispozitive periferice de iesire, aici am prezentat dispozitivele Capitolul III.Dispozitive periferice de iesire, in ultimul capitol am

periferice de iesire.

prezentat dispozitivele periferice si de intrare si de iesire.

Cuprins

4 4 4 4

Argument Capitolul I.Dispozitive periferice de intrare. I.1Tastatura. I.2.Mouse-ul I.3.Trackball-ul I.4.Joystick-ul. I.5.Creionul optic.. I.6.Touch screen. I.7.Aparatul foto digital si camerele video digitale I.8Scannerul I.9Microfonul. I.10.Echipament de autentificare biometric Capitolul II.Dispozitive periferice de iesire. II.1.Monitorul.. II.2.Video-proiectorul II.3.Imprimanta.. II.4.Plotterul.. Capitolul III.Dispozitive periferice de intrare-iesire.. III.1.Modem-ul. III.2.Touch screen-urile..

5 5 5 5

Bibliografie

Capitolul I. Dispozitive periferice de intrare

I.1.Tastatura

Figura nr.1
Este cel mai utilizat dispozitiv perifericde intrare de tip STRING, care asigura introducerea informatiilor in memoria calculatorului. Cel mai intalnit standard de tastatura este QWERTY. Fiecare caracter se genereaza prin actionarea unei taste electronice, care are ca efect inchiderea unui circuit prin care se genereaza un cod unic (codul ASCII al caracterului respectiv). Tastatura este componenta hardware a calculatorului ce permite utilizatorului sa introduca date prin apasarea unor taste. Tastatura este probabil cel mai vechi dispozitiv de intrare, ea existand inainte de aparitia monitoarelor si evident inainte de aparitia mouse-ului. Fiecare tasta are asociat un numar de identificare care poarta denumirea de cod de scanare. La apasarea unei taste, tastatura trimite sistemului de calcul codul de scanare corespunzator tastei respective. Tastatura retine nu numai apasarea unei taste, dar si eliberarea acesteia, fiecare actiune fiind inregistrata separat. Tastura are cinci grupe de taste corespunzatoare cu urmatoarele zone:
Tastele functionale: Contin 12 taste notate cu <F1>, , <F12>

care au atasate diferite comenzi sau grupuri de comenzi, specifice programului care controleaza activitatea calculatorului.
6 6 6 6

 Tastele alfanumerice: Includ taste pentru codurile cifrelor, litere mari si

mici, semen special si bara de spatiu. De asemenea, aici se regasesc si comenzile retur de car (carriage returrn) si salt in linie noua(line feed) <ENTER>; tabulare <TAB>; intreruperea unui program <ESC>; tiparirea ecranului la imprimanta <PRINT SCREEN>; suspendarea temporara a executarii <PAUSE/BREAK>
Tastele pentru editare: Contin <PAGE UP>; <PAGE DOWN>; <HOME>;

<END>; comutare intre insert si modul suprascriere cu tasta <INSERT>; stergere <DELETE> si <BACKSPACE>.
Tastele numerice: Sunt destinate introducerii datelor numerice si a

operatiilor aritmetice, la care se adauga operatorul zecimal. O tastatura moderrnadispune de doua taste de Tab si alte cateva butoane suplimentare (taste multimedia), dispuse in partea de sus (sau lateral) a tastaturii. Are functii special, la inceput predefinite si inscriptioante. De aici, se pot lansa direct Internet Explorer, clientul de mail, operatii de salvare, tiparire sau deschidere de documente sau da alte astfel de comenzi unor aplicatii. Cea mai importanta parte a tastaturii o reprezinta setul de taste dispuse in partea stanga. Este vorba de 7 butoane: cut, copy, paste, back, forward, salt intre aplicatii inainte si inapoi (similar cu Alt+Tab). Pe langa acestea, mai exista si o rotita de scroll de dimensiuni ceva mai mari, al carui rol se simte din plin, fiind foarte comoda utilizarea acesteia chiar si in cazul in care se dispune de un mouse cu o astfel de facilitate.

I.2. Mouse-ul

7 7 7 7

Figura nr.2
Mouse-ul este un dispozitiv cu doua sau trei butoane folosite pentru transmiterea de comenzi si date de intrare catre calculator. Poate fi utilizat pentru selectarea textului in cadrul editoarelor de text, alegerea si selectarea unei optiuni dintr-un mediu, deplasarea rapida pe ecran si pentru realizarea tehnicilor special care, in alte, ar nesecita un timp mult mai mare de lucru (ca de exe: tragere-si-copiere, tragere-siduplicare). Se folosesc frecvent trei tipuri: mouse cu bila (din ce in ce mai putin), mouse optic si mouse wireless. Primele doua se pot conecta pe porturile serial sau USB. Un mouse poseda pe langa butoane si un scroll, prin intermediul caruia poate realiza deplasarea pe vertical in cazul documentelor text. Mouse-ul este un dispozitiv de indicat pentru calculatoare care se tine in mana si care consta dintr-un obiect mic echipat cu unul sau mai multe butoane si modelat astfel incat sa stea in mod natural sub mana.

I.3. trackball-ul
8 8 8 8

Figura nr.3
Este un dispozitiv asemanator mouse-ului. Foarte multa lume il prefera in locul mouse-ului, datorita faptului ca, prin pozitia fixa pe care o are, ocupa mai putin spatiu si, cu ajutorul bilei, permite o mai mare libertate de micsare a cursorului pe ecran.

I.4.Joystick-ul
Este un dispozitiv asociat de obicei jocurilor. Este ergonomic, special proiectat pentru a oferi comoditate in manevrarea sa cu ajutorul mainii. Datorita tehnologiei avansate utilizate la fabricarea sa, permite miscari compuse.

Figura nr.4
9 9 9 9

I.5. Creionul optic

Figura nr.5
Este un dispozitiv asemanator unui creion, avand in varf un sensor optic. Ofera posibilitatea desenarii si scrierii diresc in calculator prin intermediul unor monitoare special.

I.6. Touch screen

Este un panou sensibil la modificari de presiune. El comunica cu un sistemde calcul prin intermediul unui softwer special care face legaturadintre acesta si zona atinsa de utilizator.

I.7. Aparatul foto digital si camerele video digitale

10 10 10 10

Figura nr.6

Figura nr.7

Sunt destinate transformarii imaginilor si filmelor intr-un format digital interpretabilde sistemul de calcul. Un astfel de dispozitiv este caracterizat de: zoom (poate fi optic sau digital; cu cat este mai mare cel optic cu atat camera este mai performanta); memoria interna, camerele foto digitale si de mediul de stocare a informatiei pentru camerele video (mini DVd-uri, sau carduri de memorie); profunzimea de culoare, care se masoara in MP si reflecta numarul de nuante pe care dispozitivul este capabil sa-l reproduca. Modalitatea de conectare este pe portul USB.

I.8.Scannerul
Este un dispozitiv prin care pot fi digitizate imaginile garfice de pe support material (hartie, fotografii.). Se obtine un fisier imagine care poate fi prelucrat cu ajutorul unor aplicatii de grafica. De asemenea, utilizat cu ajutorul unor programe de recunoastere optica a caracterelor (OCR-Optical Character Recognition), scanner-ul poateciti un text tiparit, converind-ul nu in imaginea paginii, ci intr-un fisier de caractere care sa poata fi manipulate de un editor de texte.

11 11 11 11

Scanner-ul este caracterizat de urmatoarele atribute:

rezolutia, care reperezinta numarul de puncte pe unitatea de lungime (dots

per inch), pe care le poate citi scannerul (calitatea imaginii scanate creste odata cu rezolutia care poate fi de ordinal sute de dpi);
numarul de culori, reprezinta setul de culori care sunt codificate de scanner

(calitatea imaginii creste odata cu numarul de culori); viteza de scanare este viteza de lucru a scannerului, adica viteza de prelucrare a imagini In functie de modul de utilizare si de dimensiune, exista mai multe tipuri de scanner: Fixe: Imaginea ce urmeaza a fi scanata in calculator este plasata pe suprafata de scanare;
Mobile:Scanerul are dimensiuni mici si este deplasat de-a lungul imaginii

care urmeaza a fi scanata. La ora actuala se dezvolta diverse tehnologii de scanare tridimensioanala.

I.9. Microfonul
Este un dispozitiv care se conecteaza prin intermediul unei mufe de tip jack si permite conversia unui semnal audio intr-un semnal digital.

12 12 12 12

Figura.nr.8 I.10. Echipament de autentificare biometric

Are ca functie identificarea particularitatilor unui utilizator, ca de exemplu: amprenta, recunoasterea vocii sau scanarea retinei. Este o metoda de securitate in plus pentru accesarea datelor.

Capitolul II.Dispozitive periferice de iesire II.1. Monitorul

Este un dispozitv periferic care permite vizualizarea pe ecran a rezultatelor prelucrarii informatiilor. In functie de numarul de culori care pot fi afisate pe ecran exista monitoare monocrom gray scale si color. Monitoarele sunt caracterizate de dimensiunea ecranului care exprima lungimea diagonalei exprimata in inch.Cele mai utilizate sunt cele de 14,15,17 si 21; Monitoarele afiseaza imaginea utilizand o matrice de puncte de imagine,numite pixeli. Numarul de pixel ice pot fi afisati pe ecran defineste rezolutia monitorului.Rezolutia monitorului este o masura a calitatii imaginii si este exprimata in numar de pixeli,de exemplu 1280x1024.O alta caracteristica specifica este numarul de culori. Cu cat numarul de nuante este mai mare cu atat calitatea imaginii este mai buna. Aceasta caracteristica este exprimata sub forma de 16 biti sau 32 biti. Din punct de vedere tehnologic exista urmatoarele categorii de monitoare:
Monitoare cu tub catodic(CRT-Cathode Raz Tube), care utilizeaza

tehnologia cu tub catodic.Aceasta tehnologie presupune existent a trei tunuri

13 13 13 13

electronice, dispuse in forma de triunghi,care emit fascicole de electroni cu mare viteza spre ecranul acoperit cu straturi de fosfor rosu,verde si albastru,prin combinatia carora rezulta toate celelalte culori.Fosforul are o proprietate denumita persistenta,

Figura nr.9
Persistenta indica timpul cat stralucirea ramane pe ecran. Datotita acestei proprietati, imaginea de pe ecran trebuie reimprospatata periodic..Rata de reimprospatare (refresh rate) reprezinta numarul de redesenari ale imaginii intr-o secunda.Pentru ca imaginea sa nu clipeasca rata de refresh trebuie sa fie de cel putin 70Hz.

Monitore cu cristale lichide (LCD)

Figura nr.10
14 14 14 14

Imaginea pe un monitor cu cristale lichide se formeaza prin trecerea unor cantitati variabile de lumina alba de intensitate fixa printr-un filtru activ. Elementele de culoare rosie,verde sau albastra ale unui pixel sunt obtinute prin simpla filtrare a luminii albe. \ Primul principiu constructiv folosit in pannel-urile cu cristale lichide(LCD) este constituit de prinderea cristalelor lichide intre doua suprafete cu santuri foarte fine, unde santurile de pe o suprafata sunt perpendiculare pe santurile de pe cealalta suprafata. Al doilea principiu constructiv al unui monitor cu cristale lichide(LCD) este dat de filtrul de polarizare astfel obtinut si de proprietatile luminii. Aceste tipuri de monitoare sunt caracterizate in plus fata de monitoarele CRT de:timpul de raspuns, exprimat in ms(de exemplu 8 ms);unghiul maxim de vizibilitate orizontala si verticala (178/178) si de contrast (de exemplu 1600:1)

II.2. Video-Proiectorul
Este dispozitivul care permite preluarea imaginii de pe monitor si proiectarea ei pe un ecran. Se conecteaza la calculator pe portul serial. Caracteristicile de care trebuie sa tina cont sunt:
Luminozitate care variaza intre 700-2000 ANSI in functie de spatial in care

se foloseste. Pentru spatii luminoase este nevoie de luminozitate mai mare. Rezolutia care reflecta calitatea imaginii. Cele mai intalnite rezolutii sunt SVGA si XGA. Un proiector cu rezolutia XGA are aproape dublu numarul de pixeli fata de SVGA. Uniformitatea luminozitatii intre centrul si marginea imaginii este recomandata sa fie de minimum 85%. Tipurile de conexiuni de exemplu pentru un proiector home cinema este
15 15 15 15

recomandat sa existe un cablu S-video; Timpul de viata al lampii-este cuprins intre 1000 si 4000 de ore. Atunci cand se achizitioneaza un video proiector trebuie sa se tinacont si de felul in care se pot realiza reglajele si de portabilitate(adica usor de montat si de transportat)

Figura nr.11

II.3. Imprimanta
Este dispozitivul care permite tiparirea pe hartie a informatiei. Se cunosc urmatoarele categorii de imprimante:
Matriciale Cu jet de cerneala Laser
16 16 16 16

Imprimanta face parte din categoria perifericelor de ieire, aceasta fiind utilizat pentru transpunerea informaiei din calculator pe hrtie (un document, o poz sau orice altfel de fisier grafic, un e-mail bun articol etc.). Principalele caracteristici ale imprimantelor sunt: 1.dimensiunea si tipul de hartie:A4, B5, A5, Letter, Legal, 4x 6, 5x 7 precum si marimi alese de utilizator. 2. Viteza de lucru; exprimata in pagini pe minut(ppm); 3.Culoarea-exista imprimante alb-negru sau color. 4.Calitatea tiparii: se exprima in numarul de puncte pe unitatea de suprafata(dots per inch-dpi) 5.Nivelul de zgomot, silentioasa sau mai putin silentioase; 6.Memoria interna 7.Fiabilitatea care se regaseste in perioada de garantie, serviciile de care dispune, timpul mediu de viata estimate si nu in ultimul rand pretul. O imprimanta se poate conecta la un calculator pe diverse porturi, cum ar fi: Serial, cu viteza mica de transfer Paralel, cu viteza de transfer mai mare decat cel serial, SCSI (Smal Caculator System Interface), interfata care foloseste comunicatia de tip parallel cu viteza mare de transfer, USB, foarte usual, fire wire, de viteze mari si independent de platform, wireless disponibila prin infrarosu si Ethernet pentru imprimante partajate in rete Exista doua categorii mari de imprimante: Imprimante cu impact Imprimante fara impact

Imprimante cu impact:
Tiparirea se realizeaza prin impactul unui cap de scriere asupra unei benzi tusate, intr-un mod asemanator masinilor de scris. Dintre imprimantele cu impact cele mai raspandite sunt imprimantele matriciale (Dot matrix).
17 17 17 17

Au un cap de scriere mobil, pe care este plasata o matrice de pini. Pentru a tipari un caracter este activate o combinatie specifica a acelor, apoi cele respective sunt actionate si lovesc hartia printr-o banda tusata, fiecare ac generand un punct.

Caracteristici:

Calitatea depinde de numarul de pini folositi; viteza de tiparire variaza intre 50500cps; sunt cele mai ieftine, dar calitatea imaginii este cea mai scazuta; sunt foarte zgomotoase.

Figura nr.12

Imprimanta laser:
Utilizeaza un fascicul laser pentru crearea imaginilor. Informatiile ce urmeaza a fi tiparite sunt transmise catre imprimanta si aceasta le converteste intr-o succesiune de comenzi catre laserul care le va transforma in impulsuri luminoase. Fasciculul luminous este reflectat cu ajutorul unei oglinzi spre
18 18 18 18

suprafata sensibila la lumina a unui tambur, tamburul este incarcat electri cu sarcina negative; fiecare punct de pe tambur atins de raza luminoasa isi schimba sarcina electrica, Tamburul se roteste prin dreptul unui cartus ce contine un praf de cerneala denumit toner, acesta este incarcat electric negative, astfel este atras numai de punctele de pe tambur cu sarcina electrica pozitiva. Cu ajutorul unei role, hartia, incarcata cu sracina electrica pozitiva, este antrenata spre tambur; prin presare, tonerul de pe tambur este transferat pe hartie, apoi fixat printr-un tratament termic. Imprimantele cu laser realizeaza tiparituri de cea mai buna calitate, dar sunt mult mai scumpe. Cele mai multe imprimante laser tiparesc doar albnegru, dar exista si modele mult mai scumpe (de peste 10 milioane lei) care pot tipari color.

Caracteristici:
Calitatea foarte buna (rezolutie cuprinsa intre (300-1800 dpi) Viteza de tiparire variaza intre 4-20ppm; sunt cele mai scumpe, dar calitatea imaginii este ridicata; sunt foarte silentioase.

19 19 19 19

Figura nr.13
Imprimanta cu jet de cerneala:

Imaginile se obtin cu ajutorul unui cap de scriere, care baleaza foaia de hartie linie cu linie, pulverizand particule de cerneala ionizate in forma dorita. Permit tiparirea imaginilor text si grafice, cu o calitate comparabila cu a imprimantelor laser, dar la un pret mult mai scazut. Rezolutia obisnuita la acest tip de imprimante este de 300 dpi, dar exista modele care ofera rezolutii mai inalte. In comparative cu imprimantele laser, imprimantele cu jet de cerneala sunt mai lente, dar luand in considerare raporturile dintre calitate, viteza, functionalitate sip ret, imprimantele cu jet de cerneala ofera cel mau bun compromise. Imprimantele cu jet de cerneala arunca mici picaturi de cerneala pe hartie si compun imaginea de tiparit.

20 20 20 20

Ele tiparesc mai bine decat cele cu ace, nu sunt mult mai scumpe si sunt silentioase. Imprimantele cu jet de cerneala color sunt doar cu putin mai scumpe decat cele alb-negru, dar culoarea poate fi punctul forte al lucrarii dumneavoastra. Fotografiile color vor fi tiparite acceptabil, dar nu la standardul revistelor. Merita sa folositi culoarea acolo unde credeti ca va arata bine, adica in cazul unor fragmente mici de text sau pentru evidentierea textului, si, mai ales, pentru o fotografie. Anumite modele nu neaparat de varf pot tipari, folosind hartie speciala si poze la un nivel cu cele din reviste. Tehnologia de imprimare este bazata pe faptul ca un lichid incalzit produce bule. Cel care a descoperit acest principiu a pus in mod accidental in contact o siringa umpluta cu cerneala si un fier de sudat, acest lucru a dus la crearea unor bule in siringa si la tasnirea cernelei din aceasta. Astfel, in cazul imprimantelor cu jet de cerneala, cerneala ajunge pe hartie prin orificiile capetelor de imprimare, jetul fiind creat prin incalzirea canalelor prin care cerneala ajunge la capetele de imprimare.

21 21 21 21

Figura nr.14 II.4. Plotterul

Este un dispozitiv de iesire asemanator imprimantelor. Produce pe hartie o imagine vectoriala, nu pixel cu pixel, fiind un dipozitic specializat pentru desenarea graficelor si a schitelor, necesare in arhitectura sau inginerie.

22 22 22 22

Capitolul III.Dispozitive periferice de intrare-iesire

III.1. Modemul
Realizeaza doua operatii: Modularea- Este operatia prin care informatiile sunt covertite in semnale electrice, ce urmeaza a fi transmise printr-un mediu de comunicare (de exemplu fibra optica)
Demodularea- Este operatia inversa, care permite conversia semnalului

electric in informatii digitale. Este principalul dipozitiv care a permis dezvoltarea reletiei Internet.Cea mai importanta caracteristica a unui modem este viteza de transfer a informatiilor, exprimata in bps, numarul de biti transferati in timp de o secunda (bit per second). Cele mai rapide transmisii se realizeaza prin fibra optica.

23 23 23 23

Figura nr.15

Modemul este echipamentul care permite unui calculator sau unui alt aparat inteligent s comunice cu alte calculatoare sau aparate prin intermediul liniilor telefonice analoage standard. Cuvntul provine din prescurtarea expresiei MOdulator/DEModulator, modemurile codificnd semnalele digitale n semnale acustice n ambele sensuri, att la transmisie ct i la recepie. Dup funcionalitate se cunosc dou tipuri de modemuri:
"winmodem", numai pentru configuraii ce utilizeaz sistemele de operare

Microsoft Windows
Modem normal sau "hardware", mai scumpe dar utilizabile de aproape toate

sistemele de operare. Modemurile hardware, i cteodat i winmodem-urile, pot avea incorporat n ele i un controler hardware. Un tip de modem mai performant este cel conectat prin reeaua de
24 24 24 24

cablu TV. Modemul de cablu este preferabil celui de dial-up, deoarece abonatul la Internet are conexiune permanent, iar viteza de transfer este mai mare dect n cazul conexiunii dial-up. n reelele de mare vitez/mare distan sunt necesare modemuri corespunztoare: radiomodem-urile. Acestea permit funcionarea simultan n mai multe frecvene, fiind dotate cu un controller care previne coliziunea pachetelor de date i transmisia eronat a acestora. In functie de modul de conectare, exista doua tipuri de modemuri: 1.Extern-Se conecteaza la calculator prin intermediul unui port serial. 2.Intern-Se conecteaza pe placa de baza a calculatorului Modemurile au fost inventate pentru a converti informatia digitala a computerului in impulsuri care sa poata fi transportate prin retelele telefonice catre un alt calculator.

Modemurile sunt clasificate in functie de tipul de conexiune al acestora: modemuri telefonice, de cablu TV si modemuri radio (legatura wireless). Modemurile telefonice (prin dial-up) sunt externe sau interne. Modemurile externe se conecteaza pe unul din porturile seriale, iar cele interne sunt introduse in unul din sloturile calculatorului (PCI sau, mai rar - ISA). Din punct de vedere al componentelor aflate pe placa de modem, modemurile pot fi hardware (executa toate operatiile de modulatie, demodulatie si compresie) sau software, caz in care majoritatea operatiilor cad in sarcina microprocesorului computerului. Viteza unui modem se masoara in biti pe secunda (bps), aceasta variind de la 9,6 Kbps pana la 56 de Kbps (V.90) si, mai nou, de peste 56 Kbps, datorita noului standard .
25 25 25 25

Ele se pot conecta la PC n 3 moduri diferite:

Ca dispozitiv extern independent, prin intermediul unui cablu legat la unul

din porturile de comunicaie serial;

Ca echipament intern, conectat direct la placa de baz cu ajutorul unui

conector ISA / E-ISA / PCI, sau chiar integrat complet n placa de baz.
Ca plac PCMCIA (de obicei pentru calculatoarele de tip notebook cu slot.

26 26 26 26

27 27 27 27

III.2. Touch screen-urile

28 28 28 28

Sunt dipozitive utilizate in locuri publice in care comunicarea dintre om si calculator trebuie sa fie extrem de simpla, cum ar fi, de exemplu muzeele sau bancile. Aceste dispositive permit selectarea prin atingere a unor optiuni afisate pe ecran. Atingerea este detectata cu ajutorul unor senzori, informatiile solicitate fiind afisate pe ecran. Un touchscreen este un ecran Lcd, peste care st o componenta sensibil la atingere, numit digitizer. Exist n telefoane, tablet-PC-uri i chiar i ecrane (necesit instalarea unui driver)

Figura nr.16

29 29 29 29

Bibliografie

1.Winn L, Rosch.(2007). Totul despre hardware, Editura teora. 2.Georgescu, Ioana, (2006). Sisteme de operare, Craiova: Editura Arves. 3.***. La http://windowshelp.microsoft.com/Windows/ro-Ro, 29.04.2009. 4.***. La http://www.microsoft.com/atwork/getsarted/speed.mspx?wt svl=10073XPHa1& mg id=10073XPHb1, 06.05.2009. 5.***. La http://www.calculatorica.ro/aplicatii-de-tip-office/, 10.05.2009. 6.***. La http://calculatorica.ro/avira-antivirus/, 10.05.2009 7.Ionescu, Dan. (2007). Retele de calculatoare, Alba Iulia: Editura All. 8.***. La http://en.wikipedia.org. Informatii multiple, 30.04.09. 9.***. La http://support.microsoft.com/. Informatii multiple, 30.04.09. 10. Petrescu, Silviu si Petrescu, Anca. (1999). Bazele retelelor de calculatoare, Bucuresti: Editura Teora (Microsoft press). 11.Dispozitive aflate in retea.(2009). La http://downloadme.programareweb.ro/an2sem2/retele/lab2.pdf. 12.05.2009.

30 30 30 30