ANALIZA lOCUINEI Proiect: Goldenberg House Program: locuin Arhitect: Louis Isadore Kahn An destinat construciei: 1959

Goldenberg House 1959/ Louis I. Kahn

Eseul cuprinde:
1.Introducere in opera arhitectului 2. Goldenberg House

2.1 Analiza subiectului

2.2 Analiz paralel: Goldenberg House- Vila Rotonda 3. Bibliografie

Goldenberg House 1959/ Louis I. Kahn

1.Introducere n opera Arhitectului

Lumina soarelui nu tia ce este inainte de a lovi un perete Kahn numete lumina natural the glowing matter i o definete ca o parte component a fiecrui spaiu, o component fundamental a lumii noastre, o necesitate de baz. Arhitectul i-a formulat teoria sa filozofic a tcerii i luminii in care explic faptul c intreaga existen ii are originile in lumina din faza precedent a lumii i definete tcerea ca fiind o expresie a existenei fr propieti materiale,. Pe data de 12 februarie 1969, Louis I. Kahn le vorbete studenilor de la School of Architecture ETH, Zurich, despre munca sa n domeniu. Acesta descrie arhitectura prin muzic, argumentnd c cele dou sunt legate una de alta. Astfel, arhitectul relateaz faptul c atunci cnd privete planul unei cldiri se gndete la acesta ca fiind o simfonie.Acesta definete cldirea, n care lumina natural este absent, ca aparinnd arhitecturii de marketing. Dorind a fi ineles de ctre studeni, Louis Kahn pune pe tabl expresia silence and light. Acesta definete lumina ca fiind un element essential. Lumina determin in mod pozitiv aspectul elementului arhitectural. Acesta este creat pentru conturarea umbrelor, iar umbrele sunt determinate de prezena luminii. Prin silence arhitectul se refer la ideea de linite interioar, de calm sufletesc, nu neaprat la intensitatea sunetului mediului inconurtor. Louis Kahn relateaz faptul c aceast linte interioar este influneat de modul in care sunt organizate formele arhitecturale i, de prezena luminii natural continund prin ideea c natura ne-a nzestrat cu capacitatea de a ne exprima. Pragul dintre cele dou lumi, al tcerii i al luminii este numit Tezaurul Umbrelor . Arta se nate, aadar, in Tezaurul Umbrelor . Ca professor, a tins s vorbeasc in fraze mistice despre form, lumin i material, fascinnd astfel studenii, fiind privit, mai apoi, ca un profet si lider pentru profesiile de design. Pentru Kahn poemul sugereaz modul in care structura incperii este definite de lumina ce ptrunde. Acesta i-a definit inelegerea sa pentru lumin printr-un rnd diintro poezie a lui Wallace Stevens pe care o parafrazeaz: Ce felie de soare are cldirea ta?. Kahn ofer spaiilor sale o llumin ce variaz de la cea dirijat la cea care marcheaz o zon de tranziie intre interior i exterior.Lumina este o valoare in sine si este transformat intr-o component metafizic a arhitecturii. In cazul Unitarian Church din Rochester, Ansamblul National de la Dacca, Erdman Hall Dormitory din Bryn Mawr i Biblioteca Exeter, spaiile centrale luminate zenital sunt de maxim importan pentru caracterul fiecrei cldiri. In viziunea lui Kahn arta se nate la pragul dintre lumea real i cea spiritual, orientare enunat in articolul Form i Proiect transformat, mai apoi in Lege i Regul (1961), Credin i Mijloace (1963), Existen i Prezen (1967), Tcere i Lumin (1967).

Goldenberg House 1959/ Louis I. Kahn

 Simt Lumina ca dttor al tuturor prezenelor si materialul ca lumin consumat Simt un prag: Lumina ctre Tcere, Tcere catre Lumin o ambian a inspiraiei in care dorina de a fi, de a exprima se incrucieaz cu posibilul. Sintetizare grafic a dialecticii spiritului. Linia vertical simbolizeaz pragul. In stnga liniei: Tcere, dorina de-a fi fr lumin, fr intuneric.. In dreapta liniei: Lumina dttorul tuturor prezentelor in lege si voin. Dedesubtul liniei sunt notate cuvintele pragului : Lumin ctre tcere Tcere catre lumin Inspiraii Dorina de-a exprima Sanctuar al artei Tezaur al umbrelor. ( poemul Tcere- Louis Kahn)

Influenat de ruine antice, Kahn a creat un stil care a fost monumental i monolitic, cldirile sale grele nu ascund greutatea lor, materialele lor, sau modul n care acestea sunt asamblate. Lucrrile lui Louis Kahn sunt considerate ca fiind monumentale in modernism. A fost cunoscut pentru abilitatea sa de a crea arhitectura monumentala, care raspunde la scar uman. Arhitectura lui Louis Kahn se remarc prin universalitatea limbajului, elementarismul formelor, poetica manipulrii luminii i interpretarea subtil a arhetipurilor i tipologiilor clasice prin filtrul tehnicii constructive contemporane. Opera arhitectului rmne unul din cele mai fertile teritorii de inspiraie arhitectural. Dincolo de interpretrile diferite ale istoricilor, Kahn rmne un arhitect profund spiritual, extrem de riguros i totodat paradoxal prin faptul c a rspuns provocrilor specifice societii timpului sau rafinnd un set de principii atemporale dincolo de limitele disciplinei. Opera lui Kahn a avut o mare influen asupra arhitecilor contemporani precum Muzharul Islam, Tadao Ando, dar i pentru arhitecilor high-tech de la sfritul secolului al XX-lea, cum ar fi Renzo Piano (care a lucrat in biroul lui Kahn), Richard Rogers i Norman Foster. Muzharul Islam, Moshe Safdie, Robert Venturi, Jack Diamond i charles Dagit au fost ucenicii arhitecului care au reuit s realizeze importante proiecte in arhitectur. Cldirile lui sunt, nainte de orice, cldite. Elementele lor mereu elementare, grele, - sunt asamblate n mase portante solemne. Imbinrile sunt afaceri serioase ca si genunchii acelor kouroi, dar au articulaiile unor fiine fr form uman. Corpul lor e platonic, abstract si geometric...ngheat literalmente n acorduri muzicale tcute. Ele modeleaza spaii cu o lumin ca prima lumin lsat asupra lumii... Sunt tcute... Zumzie de tcere si de prezena lui Dumnezeu- Vincent Scully

Goldenberg House 1959/ Louis I. Kahn

2.Goldenberg House
2.1 Analiza subiectului
Locuina a fost proiectat pentru soii Morton Goldenberg. Aceasta urma s fie construit pe o parcel de pmnt de 180 de pe 140 de de-a lungul strzii Frazier, in suburbia Hemlock Hedges, Rydal din Philadelphia, ns nu a fost construit niciodat. Louis I. kahn dezvolt ideea organizrii locuinei in jurul unui spaiu central, concept ce-l descrie in crochiurile(figura 1.1) din cadrul unui interviu. Tot n acest interviu, arhitectul relateaz faptul c a pornit de la o form geometric simpl i mai explic cum interiorul simte nevoia de a lua amploare in exterior, astfel nct s sparg pereii, dup cum spune Louis Kahn. Lumina natural este un element important i de aceea definete spaiul de locuit doar cel luminat corespunztor. Acesta relateaz faptul c ar fi dezvoltat i mai mult dac ar fi avut un buget mai mare. n schia planului(figura 1.1) arhitectul afieaz zona de gtit, zona de servit masa i comunicarea spaiilor de locuit printr-un spaiu ce nconjoar curtea interioar. Pe data de 25 februarie, 1959, Kahn i scrie lui Terry Twitchell, editor al revistei Perspecta: Sunt nerbdtor s-i scriu i s-i ilustrez cele mai recente gnduri in ceea ce privete arhitectura. n ultimul timp, aceste gnduri mi se nfieaz ca o dorin a existenei ce deschid aspecte neexplorate ale arhitecturii. Am nevoie de timp, lucru care nu-l am deocamdat. Pe data de 8 iulie, 1959, arhitectul afieaz planul de situaie pe un lot de 180x140, cu accesul principal dinspre nord-vest.

Goldenberg House 1959/ Louis I. Kahn

Elevaia de sud-est are in prim plan zona de zi i zona de luat masa, iar in plan secund garajul i hornul. Prile verticale ale deschiderilor in form de T sunt ferestre nrmate cu aluminiu i se pot deschide , iar partea de sus este fix.

n elevaia de nord-vest se observ in partea central, intrarea principal i panouri modulate ce red ritmul de pri nchise-deschise ale faadei. In prim plan se afl de o parte i de alta camerele bieilor i a ale servitorilor.

Goldenberg House 1959/ Louis I. Kahn

n elevaia de sud- vest sunt afiate in prim plan dormitorul bieilor cu deschideri in form de T, iar dormitorul mare i camera de studiu n plan secund cu deschideri rectangulare.

n elevaia de nord- est sunt afiate in prim plan buctria cu deschideri n form de T i deschideri inguste.

Goldenberg House 1959/ Louis I. Kahn

n data de 20 iunie, 1959, n schia planului sunt afiate: zona de servit masa, zona de zi n partea de sud est ; dormitorul mare, camera de studiu i dressingul in sud-vest; camerele bieilor i a servitorilor de o parte i de alta a intrrii, buctria in partea de nord-est. Comunicarea acestor zone sunt realizate de un spatiu ce nconjoar un spatiu central descoperit, cu rol de curte interioar. Spaiul central este inchis de suprafee vitrate i de ui glisante de aluminiu. Buctria se afl in partea de nord-est a locuinei, in partea de sud-est se afl zona de servit masa, dup care zona de zi. n partea de sud se afl camera de studiu, fiind in legtur cu dormitorul mare. In continuare, n partea de sudvest i de vest se mai gsesc inc trei dormitoare pn la zona de acces. Camera de Dressing se afl in legtur cu dormitorul mare i cu una din bi destinat aceleai incperi. Pentru cele trei dormitoare ale bieilor a fost proiectat o singur baie, iar pentru dormitorul servitorilor de asemenea. Locuina mai gzduiete nc un grup sanitar, in legtur cu zona de circulaie.

Goldenberg House 1959/ Louis I. Kahn

Axa sud-nord mparte locuina n zona de noapte, in partea de vest, i zona de zi in partea de est. Zona de zi este un spaiu deschis, liber, cu deschideri mari, n schimb zona de noapte este grupat in mai multe incperi destinate dormitoarelor, grupurilor sanitare i dressingului.

Goldenberg House 1959/ Louis I. Kahn

Goldenberg House 1959/ Louis I. Kahn

10

Goldenberg House 1959/ Louis I. Kahn

11

Goldenberg House 1959/ Louis I. Kahn

12

Goldenberg House 1959/ Louis I. Kahn

13

Goldenberg House 1959/ Louis I. Kahn

14

Goldenberg House 1959/ Louis I. Kahn

15

2.2 Analiz paralel : Goldenberg house- Vila rotonda

Majoritatea operelor lui Kahn au ca trsturi monumentalismul , element preluat din ruinele antice. Casa familiei Goldenberg preia o serie de elemente din arhitectura antic roman. Se poate observca cu uurin faptul c cele dou locuine au un spaiu central in jurul crora sunt organizte incperile. Spaiul central al vilei Rotonda este reprezentat de un atrium, un spatiu inchis, iar spaiul central al casei Goldenberg este reprezentat de o curte interioar. Se poate spune c impluviumul din arhitectura antic a peninsulei italice a influenat conceptul locuinei din 1959. Spaiul de circulaie, ce inconjoar curtea interioar, a influenat de porticurile ce inconjurau n antichitate impluviumurile sau grdinile interioare. Una din asemnrile dintre Vila Rotonda i Goldenberg House poate fi i faptul c axa nord-sud coencide cu diagonala care in cazul locuinei proiectat de Louis Kahn mparte locuina in dou zone, de noapte i de zi, iar in cazul vilei Rotonda este o ax de simetrie. n ambele cazuri accesul se realizeaz prin zona central a faadei, doar c vila Rotonda beneficiaz de acces prin toate cele patru pri ale cldiri, in schimb accesul in Goldenberg House se realizeaz prin partea de nord-vest. n antichitate simetria era chia arhitecurii curente, iar in brutlismul inea s rup orice barier a simetriei , s sparg pereii dup cum spunea Louis Kahn, n shimb cele dou sunt concepute dup aceleai reguli.

Goldenberg House 1959/ Louis I. Kahn

16

Bibliografie
1. Between Silence and Light : Spirit in the Architecture of Louis I. Kahn
John Lobell

2. Louis I. Kahn: Complete Work 1935-1974

Heinz Ronner,Sharad Jhaveri

3. Origini spirituale in arhitectura modern

Ioan Andreescu

4. Form and design

Louis Kahn

5. Louis Kahn: Essential texts

Robert Twombly

6. http://www.arthistory.upenn.edu
7. http://www.architect.architecture.sk/louis-isadore-kahn-architect/louis-isadore-kahn-architect.php 8. http://www.archidialog.com/

Analiz realizat de Capri Ionu i Ciobotaru Ioan Alexandru, An I 2012-2013, Facultatea de Arhitectur G.M. Cantacuzino, Iai

Goldenberg House 1959/ Louis I. Kahn

17