Apa cifrul secret al vietii

Foto (1)

Deschizi robinetul si apa incepe sa curga. Poti s-o bei, poti sa te speli, poti sa-ti speli masina, poti sa-ti uzi peluza sau gradina, poti sa-ti umpli piscina, poti sa gatesti, poti da de baut animalelor. Nimic mai firesc. Pentru aceasta normalitate, insa, acele ceasornicului au inceput sa se invarta in sens invers, numarand distanta care ne desparte de sfarsit. Resursele de apa ale Pamantului ar putea deveni insuficiente intr-o buna zi, iar acest lucru ar avea implicatii devastatoare. De cateva zeci de ani, mass media intretin obsesia epuizarii resurselor de combustibili fosili, dar despre faptul ca exista si o criza a apei nu se vorbeste aproape deloc. Realitatea este ca astazi oamenii folosesc de 45 de ori mai multa apa decat acum trei sute de ani, iar cresterea continua a populatiei si dezvoltarea industriala nu fac decat sa agraveze aceasta problema. In absenta apei nu ar fi fost posibila aparitia vietii pe Pamant in consecinta, nici supravietuirea tuturor organismelor vii nu va fi posibila in absenta apei. Mai mult decat atat, in cazul apei, nu exista nici resurse alternative alternativa la apa este tot apa. La nivel global, jumatate din cantitatea de apa disponibila a fost deja consumata, iar in conditiile in care doar 10% din apa este potabila, aceasta este o statistica alarmanta. In acelasi timp, apa disponibila este expusa unui proces continuu de degradare (poluare), acest fapt avand un efect catastrofal in multe parti ale lumii. Studiile arata ca, pana in 2025, oamenii vor folosi 90% din resursele de apa potabila, celorlalte forme de viata ramanandu-le o cantitate infima. In statele puternic dezvoltate, apa de la robinet este curata (inca) si poate fi folosita la orice de la baut la spalatul masinii. La Bombay, pe de alta parte, oamenii pot ramane oricand fara aceasta facilitate si uneori ei beneficiaza de apa potabila doar cateva ore in cursul noptii.

Conform cercetarilor efectuate in SUA, mai mult de jumatate din raurile de pe glob sunt poluate, 1,1 miliarde de oameni nu beneficiaza de apa potabila, iar 2,4 miliarde nu au conditii sanitare corespunzatoare. In fiecare zi, 3.900 de oameni mor rapusi de dizenterie, holera sau alte boli provocate de consumul apei contaminate, sau, pur si simplu, mor de sete. Consum fara masura In agricultura responsabila, in contextul tehnologiilor actuale, de 70% din consumul global cel putin jumatate din apa folosita se pierde prin evaporare sau prin infiltrare. Un raport recent publicat de ONU da cateva exemple de folosire necorespunzatoare a apei. In sudul Africii, de pilda, peste 30% din apa filtrata nu ajunge la destinatie din cauza evaporarii, a pierderilor din reteaua de distributie sau a consumului ilegal ori nejustificat. In agricultura tarilor dezvoltate a fost introdus un sistem care aloca plantelor cantitati precise de apa, prin tuburi perforate, metoda fiind cu circa 70% mai eficienta decat metodele conventionale. Aceste tehnologii, desi folosite pe scara larga in agricultura moderna, sunt foarte costisitoare, ceea ce le face inaccesibile tarilor sarace. In industrie este folosita 20% din apa disponibila, dar mari cantitati din aceasta se pierd. Filtrarea, purificarea si recircularea apei, laolalta cu alte masuri, ar putea duce la economisirea a cel putin jumatate din intreaga cantitate irosita in prezent. Din nou, insa, aceste tehnologii sunt extrem de costisitoare. La nivel mondial inca nu au fost elaborate politici coerente de gestionare corecta a resurselor de apa si, in pofida tendintei politice de globalizare, celor care-si pot potoli setea fara probleme nu le prea pasa de cei care mor de sete, iar cei care-si pot permite dezvoltarea si implementarea tehnologiilor de gospodarire judicioasa a resurselor de apa importa (sau produc) la preturi modice din/in tarile subdezvoltate, fara sa le pese de gaura pe care acestea le fac in bugetul de apa al omenirii. Astfel, cei care nu sufera astazi de sete s-ar putea sa aiba si ei parte de aceasta traumatizanta experienta in viitor. Udam peluza, facem dus, umplem piscina... In jur de 10% din consumul global de apa este domestic. Distributia acestui consum este, insa, complet dezechilibrata cantitatile folosite variaza imens de la o tara la alta. Studiile arata ca, pentru o viata la standarde acceptabile, o persoana are nevoie, in medie, de cel putin 40 de litri de apa pe zi, minimul pentru supravietuire fiind de 5 litri. Tarile puternic industrializate consuma mult peste medie, in jur de 116 litri pe cap de locuitor. Cu 1.000 de litri pe locuitor/zi, SUA bat toate recordurile, in timp ce in multe tari africane consumul mediu abia de atinge cota de avarie de 4,5 litri pe zi. Circuitul apei in natura nu este doar o lectie din manualul de geografie este o lege care opereaza dupa criterii imuabile. A ignora aceste principii naturale nu inseamna decat a sacrifica viitorul vietii de dragul unui prezent care, nici macar el, nu arata prea bine. O substanta bizara Cum se stie, viata a aparut, pe Pamant, in mediul acvatic si apa a jucat un rol determinant in evolutia ulterioara a planetei. Rolul de factor primordial, determinant al apei se datoreaza, in principal, anomaliilor sale, care sfideaza legile fizicii si ale chimiei. Astfel, spre deosebire de majoritatea substantelor a caror densitate creste o data cu scaderea temperaturii, apa reactioneaza invers: cu cat temperatura scade, cu atat ea devine mai usoara, atingand densitatea minima atunci cand ingheata. Astfel, gheata pluteste pe apa atat in paharele cu limonada cat si in zonele polare, facand posibila viata animalelor care traiesc pe banchize.

Totodata, intre 40 Celsius si 100 Celsius, cu apa nu se intampla nimic nu-si schimba treptat starea de agregare, de la lichid la solid. Datorita acestei noi anomalii, apa raurilor nu ingheata, iarna, in masa, ceea ce face posibila viata subacvatica in conditiile in care suprafata apei este acoperita de un strat de gheata; sub acesta, apa lichida are o temperatura constanta de 4 Celsius. Inca o ciudatenie: fata de majoritatea substantelor lichide, apa fierbe la o temperatura mult mai ridicata: 100 Celsius. O ciudatenie providentiala: daca ar fi fiert (si prin fierbere s-ar fi evaporat) la o temperatura la care-i dadea dreptul statutul sau de substanta lichida, marile si oceanele s-ar fi evaporat de mult. Si, in fine, o ultima bizarerie fizico-chimica: orice solid comprimat isi pastreaza forma solida de agregare, marindu-si densitatea. Apa isi mareste si ea densitatea la compresiune, dar isi schimba starea de agregare din solid in lichid. Acest lucru a facut (si face) posibil fenomenul de migrare (pe un strat de apa lichida) a ghetarilor, fenomen care a influentat decisiv dezvoltarea vietii pe Pamant si este responsabil de improspatarea resurselor de apa lichida ale planetei. In relatia cu apa, timpul lucreaza acum impotriva noastra. Daca procesul de globalizare ar fi aplicat si in relatia cu mediul natural, conceptul de viitor si-ar redobandi intelesul originar. Studiile arata ca acest lucru este, tehnologic, posibil, iar calculele demonstreaza ca, la nivel global, omenirea isi poate permite sa aloce sumele necesare aplicarii tehnologiilor salvatoare. Pe hartie, premisele par a fi optimiste. Foto: Floris Leeuwenberg/TCS Traducere si adaptare: Miruna Vasilescu FACTS Apa- statistici Islanda este tara in care se inregistreaza cele mai abundente ploi, in vreme ce Egiptul este cea mai uscata tara, cu o medie de doar 20 de litri/mp de precipitatii pe an; -doua treimi din apa de ploaie se evapora instantaneu; -in multe dintre tarile in curs de dezvoltare, femeile isi petrec 15% din timp adunand apa; -cele mai mari resurse de apa in subteran se afla in Sahara si tarile arabe; -pentru producerea unui hamburger se consuma 5.500 litri de apa. Pentru fabricarea unui automobil se consuma circa 100.000 de litri; -aproximativ 50% din apa consumata de populatia canadiana este folosita la udatul gradinii sau gazonului; -in ultimii 70 de ani, populatia lumii s-a triplat, iar consumul de apa a crescut, in aceeasi perioada, de 6 ori.