Caracterul sinalagmatic : al unui contract semnifica faptul c, ntre prile contractante se creeaz obligaii reciproce, fiecare parte fiind

obligat ctre cealalt s dea, s fac sau s nu fac ceva, avnd fiecare parte, att calitatea de debitor, ct i calitatea de creditor. Caracter oneros : este acel contract n care fiecare parte dorete a-i procura un avantaj . Un contract se consider a avea un caracter oneros dac scopul urmrit prin ncheierea acestuia a fost de a obine un anumit avantaj drept echivalent al obligaiei asumate, aadar, fiecare dintre pri urmrind un anumit avantaj n schimbul obligaiei pe care i-o asum. Caracterul comutativ: ntruct obligaiile asumate de pri sunt certe i ca atare prile cunosc chiar din momentul ncheierii contractului existena i ntinderea acestor obligaii; Caracterul intuitu personae : Utilizata pentru a caracteriza sau pentru a desemna un contract sau un alt act juridic, la a carui incheiere consideratia persoanei contractantului sau calitatile lui personale au fost determinante. Caracterul consensual: se caracterizeaza prin recunoasterea valabilitatii incheierii unui contract prin simplul accord de vointa al partilor. Caracter translativ de proprietate: Trasatura specifica a unor acte juridice prin efectul carora o parte transmite celeilalte parti un drept real asupra unui bun pe care-l are in proprietate.

CONTRACTUL DE VANZARE
1. Def: Art 1650 N.C.civ : Vanzarea este contractul prin care vanzatorul transmite sau dupa caz, se oblige sa transmita cumparatorului proprietatea unui bun in schimbul unui prt pe care cumparatorul se obliga sa-l plateasca. Poate fi de asemenea, transmis prin vanzare un dezmembramant al dreptului de proprietate sau orice alt drept. 2. Trasaturile : Trebuie facuta mentiunea ca prin contractul de vanzare se poate transmite nu numai dreptul de proprietate ci si un drept de creanta. Din definitia data rezulta si caracterele juridice ale acestui tip de contract: a. este un contract sinalagmatic intrucat da nastere la obligatii in sarcina ambelor parti contractante.

b. este un contract cu titlu oneros, ambele parti urmarind obtinerea unor foloase patrimoniale. c. este un contract comutativ, existenta si intinderea obligatiilor asumate de catre parti fiind certe si deci cunoscute chiar de la momentul incheierii contractului. d. este un contract consensual, se incheie prin simplul acord de vointa al partilor contractante. Art. 1295 prevede ca vinderea este perfecta intre parti si proprietatea de drept stramutata la cumparator, in privinta vanzatorului, indata ce partile s-au invoit asupra lucrului si asupra pretului, desi inca lucrul nu se va fi predat si pretul nu se va fi numarat. e. este un contract translativ de proprietate, prin contract se transmite dreptul de proprietate asupra lucrului vandut de la vanzator la cumparator. ca proprietatea este de drept stramutata la cumparator , in privinta vanzatorului, indata ce partile s-au invoit asupra lucrului si asupra pretului, desi inca lucrul nu se va fi predat si pretul nu se va fi numarat. f. caracterul solemn al contractului de vanzare trebuie sa rezulte dintr-o dispozitie legala speciala cum este cazul contractelor de vanzare de immobile constructii, terenuri etc. 3. Reglementari specifice unor tipuri de vanzari- cumparari: a. vanzarea de bunuri viitoare: Transferul proprietatii se face abia dup ace bunul va lua fiinta . b. Vanzarea bunului pierit in intregime sau in parte: este mai rar in practica si are in vedere un bun individual determinat pierit in intregime la momentul vanzarii. c. Vanzarea cu gramada: are in vedere vanzarea unor anumite cantitati de bunuri, individualizate. d. Vanzarea pe gustate: vanzarea alimentelor care pot fi gustate(vin ulei etc). Contractul nu se incheie daca cumparatorul care a gustat nu a declarat ca accepta produsul. e. Vanzarea pe incercate: Vanzarea depinde de realizarea conditiei ca bunul incercat sa corespunda cerintelor cumparatorului. f. Vanzarea pe baza de mostra sau model: vanzarea sa fie conforma unei probe sau unei mostre asupra caruia s-a cazut de accord. -> Partile au inteles sa determine obiectul contractului. g. Vanzarea bunul altuia: daca la data incheierii contractului asupra unui bun individual determinat aceasta se afla in proprietatea unui tert, contractul este valabil iar vanzatorul este obligat sa transmita dreptul de propr de la titularul sau catre comparator. 4. Conditiile de fond pentru incheierea contractului de vanzare: Capacitatea partilor de a contracta, Consintamantul partilor, Obiectul contractului sa fie determinat si licit, cauza sa fie licita si morala. => de aici rezulta conditiile de forma : Necesitatea obtinerii unei autorizatii, incheiere in forma autentica si acordarea unui drept de preemptiune.

5. Pactul de optiune privind contractul de vanzare: a. Pactul de optiune privind contractul de vanzare: Pot fi utilizate in materie in cazul vanzarilor de bunuri. Intre data incheierii pactului si data exercitarii optiunii sau a expirarii termenului de optiune nu s epoate dispune de bunul care constituie obiectul pactului. Dreptul de optiune se va radia din oficiu daca pana la expirarea termenului de optiune nu s-a inscris o declaratie de exercitare a optiunii. b. Promisiunea de vanzare , cumparare: In cazul unei promisiuni bilaterale de vanzare daca una din parti refuza incheierea contractului promis si sunt indeplinite cerinte legale ptr incheierea contractului in cauza ceal parte poate solicita instantei de judecata sa pronunte o hotarare care sa tina locul unui contract. c. Promisiunea unilaterala de vanzare: aceasta este un contract in care o parte numita promitent se oblige fata de ceal parte numita beneficira sa ii vanda un anumit bun cand aceasta se va decide din urma sa cumpere. d. Pactul de preferinta: este contractul prin care una din parti se angajeaza fata de alta pers numita beneficiar , care accepta aceasta promisiune , sa o prefere in conditii egale de prt daca se va hotara sa vandal. Se deosebeste de promisiunea unilaterala de vanzare prin aceea ca in cadrul pactului dreptul beneficiarului de a cere sa I se respecte dreptul de a fi preferat se naste doar in momentul in acre promitentul se hotaraste sa vandal pe cand la promisiunea de vanzare , dr beneficiarului de a I se respecta promisiunea facuta, se naste cand aceasta se hotaraste sa cumpere bunul respectiv. e. Promisiunea unilaterala de a cumpara: Promitentul se oblige fata de proprietarul unui bun ca-l va cumpara atunci cand acesta se va hotara sa vanda. f. Promisiunea sinalagmatica de vanz-cump: (contract provizoriu, antecontract, precontract) are ca obiect principal obligatia de a face , adica de a incheia un contract e vanz-cump sin u o obligatie de a transfera dr de proprietate. 6. Pretul vanzarii: - sa fie stabilit in bani, sa fie determinat (stabilit in parti) si determinabil (urmeaza a se determina ulterior) , sa fie serios (sa constituie o cauza suficienta ptr vanzator), san u fie fictiv (nu este sincer adica nu a fost convenit cu intentia de a fi platit), sa fie moral.

7. Cauza , in contractul ed vanzare: Conditii: sa existe , sa fie licita (cand este contrara legii si ordinii publice) sa fie reala, sa fie morala (atunci cand s-a constatat un prt disproportionat) 8. Conditii de forma pt incheierea unui contract: forma verbala/scris , necesitatea formei autentice, necesitatea unor aprobari, necesitatea si exercitarea unor dr de preemptiune. 9. Dreptul de preemptiune: Def:

Dreptul unei parti de a fi preferata unei alte persoane la cumpararea sau

vanzarea unui anumit bun (ex. vanzarea terenurilor agricole poate sa aiba loc numai dupa ce vecinii terenurilor au renuntat la cumparare, ei fiind preferati).
10. Efectele contractului de vanzare: Contractul de vanz-cump da nastere la doua categorii de obligatii corelative: a. Obligatia vanzatorului: vanzatorul are doua obligatii principale: - a preda lucrul; - a raspunde de dansul. - obligatia de a conserva bunul pana la predare - obligatia de informare a cumparatorului de catre vanzator. - Obligatia de garantie Obligatia principala de predare, implica si obligatia accesorie a conservarii lucrului pana la predare, in cazul in care lucrul vandut nu se preda in momentul incheierii contractului. Obligatia de raspundere este denumita de doctrina si jurisprudenta drept obligatie de garantie si analizata sub doua aspecte: - garantia contra evictiunii; - garantia contra viciilor ascunse. b. Obligatia cumparatorului: cumparatorul are urm obligatii: - sa preia bunul cumparat - sa plateasca pretul vanzarii Principala obligatie a cumparatorului este de a plati pretul la ziua si la locul determinat prin contract. Plata pretului presupune remiterea sumei de bani ce corespunde valorii lucrului vandut.

Aceasta suma este stabilita de parti din momentul incheierii contractului sau urmeaza a fi determinata pe baza criteriilor convenite de parti la data perfectarii vanzarii.

11. Vanzarea cu optiune de rascumparare: Noul Cod civil reglementeaz aceast form de vnzare n mod amnunit, stabilind condiiile n care se poate exercita. Astfel, vnztorul trebuie s-i rezerve dreptul de a rscumpra bunul sau dreptul transmis cumprtorului, ntr-un termen care nu poate fi mai mare de 5 ani (art.1758). Ca i n cazul vnzrii motenirii se subliniaz c obiectul acestei varieti de vnzare l constituie nu numai bunul dar i dreptul transmis cumprtorului. De asemenea, se stabilesc criteriile care stau la baza determinrii preului ce se va plti dac vnztorul exercit opiunea de rscumprare. 12. Vanzarea cu clauza de arvuna: Clauza de arvuna: Conventie

accesorie contractului de vanzare-cumparare in virtutea

careia cumparatorul avanseaza o suma de bani ce, de regula, reprezinta o parte din pret, pe care o pierde daca vanzarea nu se executa din culpa sa, sau pe care, vanzatorul, avand-o primita, este obligat sa o restituie indoit daca neexecutarea vanzarii se datoreaza culpei sale.
Arvuna:

Suma platita in avans reprezentand o parte din contravaloarea

achizitionarii unui produs, a executarii unei lucrari sau a efectuarii unor servicii, conform prevederilor contractuale prestabilite.
CONTRACTUL DE SCHIMB : 1. Def: Art 1763, N.c.civ : Schimbul este contractul pe care fiecare dinte parti denumite copermutanti, transmite sau, dupa caz se oblige sa transmita un bun pt a dobandi un altul. =>Contract

prin care partile isi dau (transmit) reciproc proprietatea unui lucru

pentru alt lucru.

- reprezinta cel mai vechi tip de contract translativ de proprietate si a stat la baza aparitiei

contractului de vanz-cump.

2. Trasaturi: Definiia dat de norma civil impune concluzia c, n cazul contractului de schimb,

se ntlnesc aceleai caractere ca i la cel de vnzare: - sinalagmatic (bilateral), deoarece, prin ncheierea sa, d natere la obligaii reciproce ntre prile contractante. - cu titlu oneros, ambele pri urmrind interese patrimoniale, adic primirea unui alt bun n locul celui cedat contractantului.

comutativ, ntruct existena i ntinderea obligaiilor reciproce sunt cunoscute de pri la ncheierea contractului i nu depind, ca n cazul contractelor aleatorii, de un eveniment viitor i incert, care ar face s existe anse de ctig i pierdere pentru ambele pri.

- consensual, putnd fi ncheiat prin simplul acord de voin al prilor (solo consensum), fr ndeplinirea vreunei formaliti.

De esena contractului de schimb este faptul c prin el se transmite proprietatea, dar, asemntor vnzrii, poate mijloci i transmiterea altor drepturi reale sau de crean. 3. Partile: se numesc copermutani sau coschimbasi. 4. Obiectul contractului de schimb: orice bunuri aflate in circuitul civil. Bunurile ce se dau in schimb pot avea natura ssi valori diverse: terenuri contra autovehicule, imbobile contra bunuri mobile etc CONTRACTUL DE FURNIZARE: 1. Def: Art 1766 N.c.civ: Contractul de furnizare este acela prin care o parte, denumit furnizor, se oblig s transmit proprietatea asupra unei cantiti determinate de bunuri i s le predea, la unul sau mai multe termene ulterioare ncheierii contractului ori n mod continuu, sau s presteze anumite servicii, la unul sau mai multe termene ulterioare ori n mod continuu, iar cealalt parte, denumit beneficiar, se oblig s preia bunurile sau s primeasc prestarea serviciilor i s plteasc preul lor.

2. Partile : furnizor si beneficiar Obligatiile partilor: De a da in cazul obligatiei de transmitere a proprietatii asupra unor bunuri; De a face in cazul obligatiei obligatiei de prestare a unor servicii De a da si de a face cand se asuma ambele obligatii 3. Trasaturi: Consensual; Comutativ, Oneros, Sinalagmatic, Uno ictu (livrarea la termene ulterioare) sau cu executare succesiva (livrarea si/sau prestarea in mod continuu)

4. Conditii de validitate si efecte: - proprietatea asupra bunurilor se transfera de la furnizor la beneficiar in momentul predarii acestora. Beneficiarul are obligatia sa preia bunurile la termenele si in conditiile prevazute in contract - Obligatia de preluare a bunurilor se face prin receptia de catre beneficiar, acesta fiind obligat sa verifice bunurile, atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ. - Daca furnizorul si-a asumat si obligatia de a expedia bunurile obiect al contractului -, catre beneficiar, obligatia de predare a acestora se va considera indeplinita la momentul predarii acelor bunuri catre caraus. Rezulta ca, din acel moment, se transmite si dreptul de proprietate catre beneficiar. Un astfel de efect il indreptateste pe beneficiar sa ceara carausului sa-i predea bunul furnizat si transportat l a destinatie; furnizorul care se ocupa si de expedierea bunurilor obiect al contractului, actioneaza ca un mandatar. - Cat priveste pretul, daca prin lege se prevede obligatia de adoptare a noi preturi, fiecare dintre partile contractante este in drept sa rezilieze (denunte) unilateral contractul dintre ele, intr-un interval de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a legii respective. 5. Contractul de subfurnizare poate fi definit ca fiind acel contract, accesoriu contractului de furnizare, conform si supus acestuia, care se poate incheia intre furnizor si un subfurnizor de bunuri sau servicii prin care acesta din urma se obliga fata de furnizor, ca in numele si pe socoteala acestuia, sa furnizeze toate sau numai o parte din bunurile sau serviciile contractate de furnizor cu beneficiarul,

contract care se poate incheia doar in cazul unui contract de antrepriza care nu este intuituu personae sau a carui natura permite o astfel de solutie. In raporturile cu beneficiarul, furnizorul raspunde pentru faptele subfurnizorului, ca pentru fapta sa proprie.

CONTRACTUL DE LOCATIUNE: 1. Def: Art art. 1777 N.Cod Civil, contractul prin care o parte, numit locator, se oblig s asigure celeilalte pri, numit locatar, folosina unui bun pentru o anumit perioad, n schimbul unui pre, denumit chirie. 2. Durata : maxima este de 49 de ani.
3. Efecte : acest contract poate da nastere urm categorii de obligatii a. Obligaiile locatorului

- s predea locatarului bunul dat n locaiune. Locatorul este obligat s predea bunul mpreun cu toate accesoriile sale n stare corespunztoare utilizrii acestuia; - s menin bunul n stare corespunztoare de folosin pe toat durata locaiunii. Locatorul este obligat s efectueze toate reparaiile care sunt necesare pentru a menine bunul n stare corespunztoare de ntrebuinare pe toat durata locaiunii; - s asigure locatarului linitita i utila folosin a bunului pe tot timpul locaiunii. Locatorul este dator s se abin de la orice fapt care ar mpiedica, diminua sau stnjeni o asemenea folosin. Dac un ter pretinde vreun drept asupra bunului dat n locaiune, locatorul este dator s l apere pe locatar chiar i n lipsa unei tulburri de fapt; - garania contra tuturor viciilor lucrului care mpiedic sau micoreaz folosirea lui, chiar dac nu le-a cunoscut la ncheierea contractului i fr a ine seama dac ele existau dinainte ori au survenit n cursul locaiunii.

b.Obligaiile locatarului - s ia n primire bunul dat n locaiune; - s plteasc chiria n cuantumul i la termenul stabilite prin contract. n lips de stipulaie contrar, locatarul este obligat s plteasc chiria la termenele stabilite potrivit uzanelor. Dac nu exist uzane i n lipsa unei stipulaii contrare, chiria se pltete n avans pentru toat durata contractului, dac aceasta nu depete o lun; n prima zi lucrtoare a fiecrei luni, dac durata locaiunii este mai mare de o lun, dar mai mic de un an; n prima zi lucrtoare a fiecrui trimestru, dac durata locaiunii este de cel puin un an;

- s foloseasc bunul cu pruden i diligen. Dac locatarul modific bunul ori i schimb destinaia sau dac l ntrebuineaz astfel nct l prejudiciaz pe locator, acesta din urm poate cere dauneinterese i, dup caz, rezilierea contractului; - s permit examinarea bunului de ctre locator la intervale de timp rezonabile n raport cu natura i destinaia bunului, precum i de ctre cei care doresc s l cumpere sau care, la ncetarea contractului, doresc s l ia n locaiune, fr ns ca prin aceasta s i se cauzeze o stnjenire nejustificat a folosinei bunului; - s restituie bunul la ncetarea, din orice cauz, a contractului de locaiune. 4 Trasaturi: a.. Locatiunea este un contract cu titlu oneros, in care ambele parti contractante urmaresc un interes propriu patrimonial. In opozitie cu imprumutul de folosinta (comodat), care este un contract esentialmente gratuit, locatiunea este dimpotriva, prin definitie (esentialmente) cu titlu oneros.Daca folosinta unui lucru se transmite cu titlu gratuit, contractul este nul ca locatiune, dar poate fi valabil ca un imprumut de folosinta, daca lucrul s-a predat (comodatul fiind un contract real) si daca sunt indeplinite si celelalte conditii de validitate. b. Locatiunea este un contracl comutativ, in care existenta si intinderea obligatiilor nu depinde de hazard si deci nu exista sanse de castig si pierdere pentru parti c. Locatiunea este un contract consensual, care se incheie prin acordul - fie si tacit al partilor (solo consensu), fara vreo formalitate.

.d. Locatiunea este un contract cu executare succesiva, in timp. Elemen-tul "timp"' este de esenta locatiunii. Locatorul asigura folosinta lucrului pana la incetarea locatiunii, iar pretul este calculat dupa durata folosintei si timpul se are in vedere chiar daca pretul s-a fixat in mod global. 5. Obiectul: Lucrul inchiriat - tolal sau partial - poate fi un lucru mobil sau imobil, corporal sau incorporal (de exemplu, dreptul de proprietate industriala), dar in toate cazurile cu conditia sa nu se distruga sau sa nu se consume prin folosinta conform destinatiei dupa natura obiectului sau conform destinatiei stabilita prin acordul partilor. Inseamna ca obiectul locatiunii il formeaza lucruri nefungibile (individual determinate) dupa natura lor sau dupa vointa partilor.

CONTRACTUL DE INCHIRIERE A LOCUINTELOR

1. Def: Contractul de inchiriere reprezinta o varianta a contractului de locatiune din N. Codul civil . prin care o persoana , numita locatar se obliga sa asigure unei alte persoane numita locatar(chirias) folosinta temporara, totoala sau partiala , a unei suprafete locative unei sume de bani determinate numita chirie. 2. Tipuri de locuinte: a. Locuintele sociale: o locuinta care se atribuie cu chirie subventionata unor persoane sau familii, a caror situatie economica nu le permite accesul la o locuinta in proprietate sau inchirierea unei locuinte in conditiile pietei. b. Locuinte de serviciu si locuinta de interventie: Locuinta de serviciu: o locuinta

care este destinata functionarilor publici, angajatilor

unir institutii sau agenti economici, acordata in conditiile contractului de munca, potrivit prevederilor legale.
Locuinta de interventie: o locuinta care este destinata cazarii personalului unitatilor economice sau bugetare, care, prin contractul de munca, indeplineste activitati sau functii ce necesita prezenta permanenta sau in caz de urgenta in cadrul unitatilor economice

c. Locuinta de necesitate: o locuinta care este destinata cazarii temporare a persoanelor si familiilor ale caror locuinte au devenit inutilizabile in urma unor catastrofe naturale sau accidente, sau ale caror locuinte sunt supuse demolarii in vederea realizarii de lucrari de utilitate publica, precum si lucrarilor de reabilitare ce nu se pot efectua incladiri ocupate de locatari d. Locuinta de protocol: o locuinta care destinata utilizarii de catre persoanele care sunt alese sau numite in unele functii ori demnitati publice, exclusiv pe durata exercitarii acestora .

CONTRACTUL DE ARENDARE 1. Def: Chiar daca N.C.civ nu-l defineste intrucat el are obiect juridic principal cedarea temporata a posesiunii si folosintei unor bunuri agricole catre un tert pt ca acesta sa le exploateze in conditiile anume convenite , platindu-i transmitatorului un pret numita arenda. 2. este un contract prin care una dintre parti, numita arendator, transmite celeilalte parti, numita arendas, bunuri agricole in vederea exploatarii pe o durata determinata si in schimbul unui pret, numit arenda, stabilite de parti 3. Obiectul contractului: Arendarea fiind un contract sinalagmatic (bilateral) are un dublu obiect: bunurile arendate si pretul platit de arendas, numit arenda. a. Bunurile arendate. Potrivit legii, prin bunuri agricole care pot fi arendate se inteleg terenurile cu destinatie agricola (arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, arbustii fructiferi, plantatiile de hamei si duzi), pasunile impadurite, terenurile ocupate cu constructii si instalatii agrozootehnice,

amenajari piscicole si de imbunatatiri funciare, drumurile tehnologice, platformele si spatiile de depozitare care servesc nevoilor productiei agricole si terenurile neproductive care pot fi amenajate si folosite pentru productia agricola, precum si animalele, constructiile de orice fel, masinile, utilajele si alte asemenea bunuri destinate exploatarii agricole (art. 1.). Bunurile agricole care formeaza obiectul contractului trebuie sa fie complet si precis determinate (descrierea amanuntita a tuturor bunurilor arendate si inventarul lor, planul de situatie al terenurilor). Daca nu se arendeaza toate bunurile agricole detinute de arendator, trebuie sa se specifice in contract suprafata de teren sau orice alt bun agricol ce se va retine de acesta (art.5 lit.b si f). In toate cazurile, pentru a fi in prezenta unui contract de arendare, bunurile mentionate trebuie sa fie destinate exploatarii (productiei) agricole de catre arendas. Daca folosinta unor bunuri dintre cele prevazute de lege se transmite cu titlu oneros in alte scopuri (de exemplu, terenul cu sau fara constructie in scopuri turistice sau sportive, animalele pentru carausie la constructia unei case etc.), contractul nu va mai fi supus reglernentarilor vizand arendarea (ci regulilor locatiunii). Bineinteles, nu constituie arendare nici contractul prin care detinatorul bunurilor agricole executa lucrarile agricole, cealalta parte dobandind recolta realizata la pretul stipulat (vanzare-cumparare de bunuri viitoare) .

b. Arenda. Codul civil a lasat la libera apreciere a partilor stabilirea pretului arendarii, fie sub forma unei sume de bani (arendarea pe bani), fie sub forma unei cantitati de produse agricole (parte de recolta -art.1467) platibila in natura, in fructe (arendarea pe fructe), nefiind exclusa nici stabilirea arendei in parte in natura si restul in bani (arenda mixta). 4. Obligatiile partilor: A Obligatiile arendatorului. - "arendatorul este obligat sa predea bunurile arendate in termenul si in conditiile stabilite, sa garanteze pe arendas de evictiune totala sau partiala si sa execute toate celelalte obligatii asumate prin contract. - Daca la predare se constata ca imobilul (terenul) arendat are o intindere rnai mica sau mai mare decat cea prevazuta in contract, se va putea cere micsorarea sau majorarea arendei numai in cazurile si in conditiile prevazute de Codul civil la materia vanzarii (art.1454 C.civ.). Bunurile arendate trebuie sa fie predate in stare corespunzatoare folosintei, exploatarii agricole, iar dupa predare arendatorul este obligat sa efectueze acele reparatii (lucrari) care nu sunt in sarcina

arendasului (de exemplu, reparatiile capitale la constructiile si instalatiile agrozootehnice), fiind aplicabile dispozitiile art.1425 C.civ. - Desi legea speciala nu prevede, arendatorul este garant nu numai de evictiune, dar si pentru viciile ascunse ale bunurilor arendate care ii impiedica intrebuintarea (art.1422 C.civ.). - Mai mentionam ca impozitele si taxele datorate, potrivit legii, pentru bunurile agricole arendate sunt in sarcina arendatorului . B. Obligatiile arendasului: - "arendasul are obligatia de a folosi bunurile arendate, ca un bun proprietar, in
conditiile stabilite, de a mentine potentialul productiv al bunurilor arendate, de a le restitui la incetarea contractului, de a plati arenda la termenele si in modalitatile stabilite, precum si de a executa toate obligatii contractuale". Neexistand diferente semnificative fata de obligatiile locatarului, urmeaza sa facem numai unele precizari. - Arendatorul are dreptul de a controla oricand modul in care arendasul administreaza bunurile arendate

5. Incetarea contractului: - Moartea uneia dintre parti - Expirarea termenului 6. Trasaturi: - este un contract ssinalagmatic, cu executare succesiva, cu titlu oneros - este un contract solemn (este necesara forma scrisa) - este un contract civil (partile urmand sa isi procure un interes material) - este un contract intuiti personae ( este incheiat in considerarea unei anumite calitati de subiect de drept) - este titlu executoriu (pt plata arendei in termene si modalitatile stabilite in contract) 7. Obiect material dublu: bunuri agricole arendate si arenda

8. Bunuri ce pot fi arendate: terenuri cu destinatie agricola. Pasuni impadurite, amenajari pisicole, drumuri tehnologice. Platforme si spatii de depozitare etc CONTRACTUL DE ANTEPRIZA 1. Def: este conventia prin care o persoana numita anteprenor , executant de lucrari sau prestator de servicii se obliga sa execute pe riscul sau o anumita lucrare pt alta persoana (numita client sau comitent) in schimbul unei remuneratii (pret) care se stabileste in raport cu rezultatul lucrarii. 2. Caracterele juridice si conditiile de validitate ale contractului de antrepriza A. Caractere juridice Trasaturi: Antrepriza este un contract sinalagmatic (bilateral) cu titlu oneros, comutativ, cu executare succesiva si consensual . Legea nu cere nici o forma speciala pentru validitatea lui. Antrepriza este un contract consensual (iar nu real), chiar daca lucrarea se executa asupra unui bun al clientului (reparatii, transformari etc.), deoarece predarea bunului in vederea executarii lucrarii poate avea loc si dupa incheierea contractului. Cat priveste proba contractului, se aplica regulile de drept comun.

In principiu, antrepriza este un contract incheiat intuitu personae. Acest caracter vizeaza insa numai organizarea si conducerea lucrarii de catre antreprenor. Antreprenorul va fi obligat sa execute personal lucrarea numai daca exista clauza contractuala in acest sens sau rezulta din imprejurari (de exemplu, tabloul comandat unui pictor renumit, interventia chirurgicala contractata cu un medic etc.). este si translativ de proprietate (transferul proprietatii) B. Conditii de validitate - Capacitatea partilor contractante. - Clientul trebuie sa aiba, respectiv sa indeplineasca conditiile prevazute de lege pentru incheierea fie a actelor de administrare, fie a actelor de dispozitie, dupa cum contractul

reprezinta un act de administrare a patrimoniului (de exemplu, reparatii curente la un imobil) sau un act de dispozitie (de exemplu, construirea unei case). - In schimb, antreprenorul trebuie sa aiba, in toate cazurile, capacitate deplina de exercitiu. -- Intrucat antrepriza este un contract civil, iar nu de munca, nu pot fi aplicate dispozitiile privitoare la capacitatea minorului de a incheia un contract de munca. 3. Obiect material al acestui contract: constructii , reparatii, servicii medicale, meditatii, proiecte, expertise contabile, elaborarea de studii etc. 4. Efectele contractului: a. Obligatiile anteprenorului: - de a procura, pastra utilize materialele necesare in conditiile convenite precum si de a justifica modul lor de intrebuintare. - sa-l informeze fara intarziere pe beneficiar de normele de executare a lucrarii trainicirea ei sau folosirea potrivit cu destinatia acesteia ar fi primejduita fie din cauza matrialelor procurate - daca lucrarea piere ori se deeterioreaza anteprenorul este obligat sa reface sau repare.

- anteprenorul este obligat sa ii permita beneficiarului sa efectueze controale - sa il instiinteze pe beneficiar ca lucrarea contractata a fost finalizata si ca poate fi verificata

b. Obligatiile beneficiarului: - obligatia de a receptiona si/sau prelua lucrarea - obligatia de plata a pretului convenit 5. Incetarea contraactului de antepriza:

- Decesul anteprenorului sau incapacitatea de a executa contractul - Rezolutiunea sau reziliera contractului CONTRACTUL DE SOCIETATE 1. Def: art 1881 N.c.civ: este contractul prin care doua sau mai multe persoane se obliga reciproc sa coopereze pt desfasurarea unei activitati si sa contribuie la aceasta prin aporturi banesti , in bunuri in cunostiinte specifice sau sau prestatii, cu scopul de a impartii beneficiile sau de a se folosi de economia ce ar putea rezulta. 2. Raporturile cu societatea Pe toata durata contractului, asociatii au datoria sa-si exercite indatoririle cu buna- credinta. Ei raspund fata de societate pentru daunele cauzate din culpa lor. Daca un asociat foloseste in interes propriu bani din casa societatii, datoreaza dobanzi. Asociatii au actiune impotriva societatii pentru: restituirea sumelor cheltuite in contul societatii; obligatiile contractate cu buna- credinta in interesul societatii; prejudiciile suferite fara culpa cu ocazia activitatilor desfasurate pentru administrarea treburilor societatii. Fiecare asociat poate sa-si asocieze un tert in privinta partii pe care o detine in societate.

3 Raporturile cu tertii Nefiind persoana juridica, societatea nu poate avea raporturi directe cu tertii. Reguli specifice: in orice societate, cu exceptia celor comerciale, asociatii nu raspund solidar pentru debitele sociale, iar un asociat nu poate obliga prin semnatura sa pe ceilalti asociati, daca acestia nu iau dat mandat in acest sens; in cazul in care o obligatie este contractata de mai multi asociati cu un tert, fiecare dintre ei raspunde cu o suma egala cu numarul celor obligati, si nu cu marimea aportului social adus in societate, in afara de cazul in care acest lucru nu a fost stipulat in contractul de societate sau in cel incheiat cu terta persoana.

4. Impartirea beneficiilor si suportarea pierderilor Toti asociatii participa la beneficii si pierderi; Repartizarea lor se face atat pe parcursul executarii, cat si la incetarea contractului, potrivit criteriilor stabilite de asociati sau, in lipsa lor, proportional cu valoarea aportului social al fiecaruia. Partea asociatului care a adus ca aport social numai prestatii 5. Trasaturi caracteristice: a. Este un contract incheiat in considerarea unei persoane ( incredere reciproca a asociatiilor) b. este un contract sinalagmatic de tip special (interes comun) c. este un contract oneros (la impartirea beneficiilor ce se vor putea obtine in urma activitatii societatii) d. este un contract comutativ (contractul nu se incheie cu gandul la sansa unui castig sau pierdere) e. este un contract consensual (simplu accord de vointa) f. are caracter translativ de proprietate (transferal dr asupra bunurilor aportate este supus formelor de publicitate).

6. Conditiile de valabilitate: - Un consintamant valabil exprimat de catre persoane capabile. - Se intemeiaza pe reciprocitate de nevoi, pe incredere mutuala si pe buna credinta. - Capacitatea asociatilor trebuie sa fie acea de a incheia acte de dispozitie. - Obiectul si scopul societatii treb sa fie determinat si licit in acord cu ordinea publica si bunele moravuri

- Scopul general al asocierii intr-o societate este acela de a obtine in comun foloase actionand impreuna. - Beneficiile sunt foloasele obtinute trebs a fie patrimoniale - Fiecare asociat treb sa isi aduca un aport cat de mic la constituirea fondului comun chiar si numai in industrie (in exercitiul profesiiei sale) - Eventualele pierderi vor fi repartizate intre toti asociatii 7. Efectele contractului : - Asociatii sunt datori sa contribuie la formarea capitalului social al societatii - Intinderea partilor de interes este direct proportionala cu contributia fiecarui asociat la formarea capitalului social - Legiuitorul permite unora dintre asociati sa aduca ca aport la activitatea societatii si anumite prestatii - Obligandu-se fata de societate si fata de ceilalti asociati care au subscris un anumit tip de aport vor raspunde fata de aceleasi categorii de persoane

8. Pierderea calitatii de asociat: - Are loc prin cesiunea partilor, executarea silita a acestora - Retragerea din societate - Excluderea din societate 9. Incetarea contractului de societate: - Realizarea obiectului societatii sau imposibilitatea indoilenica a realizarii acestuia - Consintamantul tuturor asociatiilot - Hotararea instantei - Nulitatea societatii

- Alte cauze stipulate in contract - Moartea sau punerea sub interdictie a uneia dintre persoanele fizice asociate. - Incetarea calitatii de subiect de drept a uneia dintre persoanele juridice asociate - Falimentul de asociat CONTRACTUL DE DONATIE 1. Def: art 985 N.c.civ : este contractul prin care cu intentie de a gratifica o parte numita donator , dispune, in mod irevocabil de un bun in favoarea celalaltei parti numita donatar. 2. Trasaturile : - Contractul de donatie este un contract solemn, pentru a carui validitate este necesara forma inscrisului autentic, lipsa formei atragand nulitatea absoluta a acestuia. - Contractul de donatie este un contract cu titlu gratuit din categoria liberalitatilor, deoarece donatorul isi micsoreaza patrimoniul cu un bun sau cu un drept (real sau de creanta) fara a primi un echivalent al acestuia - Contractul de donatie este un contract unilateral deoarece creeaza obligatii numai pentru donator (in principiu). Contractul de donatie este un contract translativ de proprietate, dreptul transmitandu-se prin acordul partilor exprimat cu respectarea conditiilor de forma cerute de lege.

3. Efectele contractului de donatie: a. Efectul translativ de drepturi: opereaza in puterea contractului acordului de vointa fara a mai fi nevoie de predarea (traditiunea) bunului donat cu exceptia darurilor manuale. Acordul de vointa al partilor trebuie sa imbrace, evident, forma inscrisului autentic. b. Obligatiile donatorului: - obligatia de predare a bunului donat - obligatia de garantie c. Obligatiile donatarului:

- In general, donatarul nu are obligatii fata de donator daca donatia este fara sarcini, cu exceptia obligatiei de recunostinta. 4. Donatiile indirecte: Donatiile indirecte sunt acele donatii care se fac nesimulat, prin acte juridice altele decat contractul de donatie. Aceste acte juridice sunt calificate liberalitati daca sunt facute cu intentia de a gratifica o anumita persoana si care trebuie sa respecte conditiile de fond cerute de lege pentru liberalitati. 5 Obiectul contractului de donatie: sa fie determinat sau determinabil, sa fie licit , posibil, sa existe in present sau viitor, as constituie prestatie a celui ce se oblige. Nu poate fi donat un bun al altuia pentru ca s-ar afecta principiul irevocabilitatii donatiilor iar donatorul trebuie sa fie proprietarul lucrului donat, in momentul incheierii contractului. 6. Forma contractului: autentica 7. Revocarea donatiei: Contractul de donatie este, in principiu, irevocabil. De la acest principiu exista anumite clauze legale de revocare, respectiv :

Pentru neindeplinirea sarcinilor; Pentru ingratitudine Pentru survenienta de copil Revocarea pentru neindeplinirea sarcinilor si pentru ingratitudine se face numai pe cale judecatoreasca. Astfel, instanta de judecata pe baza probelor administrate apreciaza, de la caz la caz, revocarea donatiei. In cazul revocarii pentru survenienta de copil, aceasta opereaza de drept (in virtutea legii), instanta de judecata avand doar rolul de a constata existenta acestei cauze de revocare.

CONTRACTUL

DE RENTA VIAGERA

1 Def: Art 2242 N.c.civ : prin acest contract o parte numita debirentier se oblige sa efectueze in folosul unei anumite persoane numita credirentier prestatii periodice constand in sume de bani sau alte bunuri fungibile. 2. Trasaturi:

a. Contractul de rent viager este consensual, cu excepia cazului n care are ca obiect un teren. b. Contractul de rent viager este cu titlu oneros, dar poate fi constituit i cu titlu gratuit, prin donaie sau legat. c. Contractu de rent viager este un contract aleatoriu, existnd anse de ctig sau de pierdere pentru ambele pri. Cnd renta viager este constitut cu titlu gratuit, prin donaie sau legat, contractul nu mai are un caracter aleatoriu, fiind o liberalitate. d. Renta viager este un contract sinalagmatic. Dac renta s-a instituit prin donaie, va avea caracter unilateral (cu excepia cazului n care donaia este cu sarcin). Dac renta s-a constituit prin legat, va urma regimul actelor juridice unilaterale. e. Contractul de rent viager este un contract translativ de proprietate. f. Contractul de rent viager este un contract cu executare succesiv pentru debirentier 3. Efectele contractului: A .Obligatiile debirentierului de a oferi credirentierului garaniile stipulate n contract pentru asigurarea plii rentei. este obligat s ofere garanii pentru plata rentei i, o dat instituite aceste garanii, s nu le diminueze. Astfel, debirentierul poate garanta plata rentei cu o ipotec sau cu o fidejusiune. Potrivit art. 1646 C. civ., persoana n favoarea creia s-a constituit renta viager cu titlu oneros poate cere desfiinarea contractului, dac debirentierul nu ofer garaniile promise sau le micoreaz. n cazul n care renta viager s-a constituit cu titlu gratuit, dispoziiile art. 1646 C. civ. devin inaplicabile.

B. Obligaiile credirentierului : - Obligatia de predare a lucrului sau de plata a sumei promise. - Obligatia de garantie contra evictiunii si contra viciilor ascunse 4. Incetarea contractului:

- Ca regul, renta viager nceteaz la moartea persoanei n funcie de durata vieii creia a fost constituit. - Contractul nceteaz i prin rezoluiune, care poate fi judiciar sau convenional. - Dac renta a fost constituit printr-o liberalitate (donaiune ntre vii sau legat), ea va putea fi revocat pentru oricare dintre cauzele prevzute de lege n aceast materie 5. Conditiile de validitate: - Vor fi cele cerute de lege pt validitatea donatiei si / sau al testamentului si cele ale vanzarii cand se constituie prin act cu titlul oneros. - Obiectul contraprestatiei credirentierului poate fi un bun imobil sau orice alt lucru inclusive o suma de bani. - Este nul contractul cu titlul oneros incheiat cu o persoana afectata de o boala de care decedeaza in cel mult 30 zile de la incheierea contractului. De asemenea cand pers decedeaza in momentul incheierii contractului. - Renta viagera poate fi constituita in favoarea mai multor persoane. - Termenul de prescriptie al dreptului la plata fiecarei rate a rentei este de 3 ani si curge de la data fiecarei scadente convenite.

CONTRACTUL

DE INTRETINERE

1. Def: Art. 2254, N.c.civ: prin acest contract o parte se obliga sa efectueze in folosul celalaltei parti sau al unui anumit tert prestatiile necesare intretinerii si ingrijiri pt o anumita durata.

2. Forma contractului : autentica 3.Obiectul contractului: consta in prestarea respectiv procurarea intretinerii persoanelor aflate in nevoie. 4. Trasaturi: - este un contract solemn, un contract aleatoriu (intinderea prestatiilor depend de decesul intretinutului), un contract comutativ (s-a incheiat pt o alta data decat cea a vietii intretinutului), este un contract sinalagmatic, translativ de proprietate, contract intuiti persoane si un contract cu executare succesiva (prestatia treb sa se desfasoare in timp). 5. Efecte: a. Obligatiile intretinutului: are aceleasi obligatii ca si vanzatorul: de a preda bunul, de a-l pastra si conserva pana la predare, de a transfera proprietatea de a-l garanta pe intretinator pt evictiune etc.. b. Obligatiile intretinatorului: Obligatia de a asigura prestarea intretinerii care trebuie executata in natura ei specifica 6. Incetarea contractului de intretinerei:

CONTRACTUL DE IMPRUMUT 1. Def: art 2145 N.c.civ: este acel contract prin intermediul caruia o persoana numita imprumutor ii da unei alte persoane numite imprumutat un lucru anume cu dreotul pt imprumutat sa se foloseasca de el . Acesta inregistreaza 2 specii: contract de imprumut de folosinta si de consumatie ,

a. Contractul de imprumut de folosinta este contractul cu titlu gratuit prin care o parte numita comodat remite un bun mobil sau imobil celalaltei parti numite comodatar pt a se folosi de aceste bun cu obligatia de a-l rstitui dupa un anumit timp. b. Obligatiile comodatarului : obligatia de a pazi conserva lucrul primit ca un bun propriu, obligtia de a folosi bunul conform destinatiei, obligatia de a restitui lucrul inchiriat in natura la termenul scadent, obligatia de a restitui fructele percepute pt nevoile proprii ale comodatarului, obligatia de a raspunde in mod solidar in cazul in care unul si acelasi lucru este imprumutata de mai multi comodatari. c. Obligatiile comodantului: Obligatia de restuire a cheltuielilor de conservare neprevazute extraordinare si necesare , obligatia de reparare a daunelor cauzate comodatarului din viciile ascunse ale lucrului imprumutat, obligatia de reparare a daunelor produse de comodant comodatorului prin delicate., obligatia de a nu-l impiedica pe comodatar sa intrebuinteze lucrul imprumutat in toata perioada convenita d. Contractul de imprumut de consumatie: este cunoscut si sub denumiea de imprumut propriu-zis. Este contractul prin care imprumutorul remite imprumutantului o suma de bani sau alte asemenea bunuri prin natura loriar imprumutatul se obliga sa restituie dupa o anumita perioada de timp aceasi suma de bani sau cantitate de buna de aceasi natura si calitate e. Trasaturi: este un contract unilateral (pt ca imprumutatorul nu isi asuma nici o obligatie fata de imprumutat), poate fi gratuit(contract de binefacere) dar si oneros. f. Obligatiile imprumutatului: termenul de restituire trebuie sa stabilit de parti prin contract, termenul de restituire este stabilit de catre instanta in lipsa unui termen convenit de parti, termenul de restituire a imprumutului va incepe sa curga de la data incheierii contractului g. Obligatiile imprumutatorului: este tinut in tocmai sa repare prejudicial cauzat de viciile bunului imprumutat, acesta va raspunde de daunele provocate de acele vicii pe care desi le-a cunoscut nu le-a adus la cunostiinta imprumutatului. CONTRACTUL DE DEPOZIT

1 Def: Art 2103, N.c.civ : este contractul prin care depozitarul primeste de la deponet un bun mobil, cu obligatia de a-l pastra pt o perioada de timp, si de a-l restitui in natura. 2. Efectele: A Obligatiile depozitarului: - de a pastra bunul primit in deposit ca si cand ar fi proprietatea sa. - Depozitarul este obligat sa nu foloseasca bunul primit in depozit pt el sau pt terti - depozitarul este obligat sa schimbe felul si/sau locul pastrarii daca o astfel de masura este necesara pt a feri bunul de pierire. - depozitarul va raspunde pt stricaciunile produse - depozitarul este obligat sa restituie bunul depozitat (daca nu trebs a plateasca despagubiri) - depozitarul este obligat sa restituie fructele naturale si civile ale bunurilor primate in depozit - depozitarul este obligat, sub sanciunea obligarii la plata de despagubirisa faca cunoscut deponentului procesul care i-a fost intentat B. Obligatiile deponentului: - in cazul depozitului gratuit, deponentul nu are obligatii speciale, cu exceptia de a-si ridica bunul la data convenita - in cazul depozitului cu titlu oneros, deponentul are obligatia de a plati remuneratia cuvenita depozitarului - deponentul este obligat sa ramburseze depozitarului chelutielile pe care acesta le-a facut pt pastrarea bunului.

3. Depozitul hotelier:

Contract de depozit asimilat cu depozitul necesar, avand ca obiect bunurile aduse de calatori in hoteluri, moteluri, hanuri etc. Depozitul hotelier este un contract oneros, ceea ce face ca raspunderea depozitarului sa fie severa, in sensul ca acesta este tinut responsabil pentru orice

culpa; totodata, depozitarul (hotelierul) raspunde si pentru cazul in care lucrurile depozitate sunt furate sau distruse de catre personalul hotelului sau de catre persoane cazate in hotelul respectiv. Obligatiile si drepturile hotelierului:
-

sa primeasca in depozit documente bani sau alte obiecte de valoare apartinand clientilor . Hotelierul poate refuza tinand seama de importanta si conditiile de exploatare a hotelului.

- Hotelierul are dreptul nu obligatia de a verifica bunurile - Hotelierul nu se va putea opune dovedirii cu martori a faptului aducerii in hotel a bunurilor clientilor. 4. Sechestrul conventional: este depozitul prin care doua sau mai multe persoane incredinteaza unui tert denumit administrator-sechestru unul sau mai multe bunuri mobile ori immobile in privinta carora exista o contestatie sau incertitudine juridical cu obligatia pt aceatsa de a le restitui celui recunoscut ca titular de drept. 5. Sechestrul judiciar: consta in indisponibilitatea bunurilor ce formeaza obiectul litigiului sau, in conditiile legii, a altor bunuriprin incredintarea pazei acestroa unui administrator-sechestru desemnat. 6. Trasaturi:
a.

Contractul de depozit este un contract real, el perfectandu-se cand s-a facut traditiunea lucrului . Prin exceptie, contractul de depozit este valabil prin simpla manifestare de vointa a partilor daca lucrul ce este a se lasa in depozit se afla deja in mana depozitarului sub orice alt titlu b. Contractul de depozit se poate constitui atat cu titlu gratuit, cat si cu titlu oneros.

c. Contractul de depozit cu titlu gratuit este un contract unilateral, pentru ca da nastere la obligatii numai in sarcina depozitarului. Daca insa contractul de depozit este cu titlu oneros, va avea caracter sinalagmatic, astfel ca va da nastere la obligatii in sarcina ambelor parti.

7. Obiectul: poate avea ca obiect numai bunuri mobile corporale, individual determinate, chiar daca, dupa natura lor, ar fi consumptibile si fungibile. 8. Depozitul necesar: Depozitul necesar presupune existenta unor imprejurari deosebite, neprevazute (cutremur, inundatie, incendiu, ruina edificiului etc.), care il determina pe deponent sa-si incredinteze bunul (bunurile) spre pastrare unei alte persoane, fara sa poata alege dupa vointa sa persoana depozitarului si sa intocmeasca un inscris constatator al depozitului. CONTRACTUL DE ASIGURARE 1. Def: art 2199, N.c.civ: este acel contract prin care o persoana numitaasigurat se obliga sa plateasca o prima unei alte persoane numite asigurator iar acesta se obliga ca la producerea riscului asigurat, sa plateasca asiguratorului , beneficiarului asigurarii sau tertului pagubit despagubirea sau suma asigurata denumita indemnizatie. 2 Trasaturi: a. este un contract numit b. este un contract sinalagmatic(ambele parti se obliga una fata de cealalta) c. este un contract consensual (acordul de vointa) d. este un contract aleatoriu (fiecare din parti are sanse de castig si pierdere) e. este un contract oneros(fiecare parte urmareste sa procure un folos material) f. este un contract avand caracter de unicitate (durata de existenta este unica) g. este un contract cu executare succesiva (plata se face periodic) h. este un contract de adeziune(partile sunt libere sa negocieze) i. este un contract avand ca obiect obligatii de a da si translativ de proprietate (transmiterea sumelor de bani) j. este un contract prin care se asigura conservare aunor bunuri. 3. Conditiile de valabilitate: - partile sa aibe capacitatea de a contracta - sunt inapti de a contract: minorii, interzisii judecatoresti, persoane care nu ai capacitate de exercitiu. 4. Efecte:

- asiguratorul are obligatia de a-l informa pe asigurat cu privire la consecintele neplatii primelor de asigurare la termen - in cazul in care asiguratorul datoreaza asiguratorului pana la sf anului de asigurare , iar acesta din urma la randul sau ii datoreaza asiguratului o indemnizatie de asigurare, asiguratorul are dreptul de a comensa aceste sume. - asiguratorul trebuie sa plateasca indemnizatia de asigurare in conditiile prevazute in contract. -partile au libertatea ca sa convina situatiile in care asiguratorul nu datoreaza indemnizatie de asigurare sub motiv ca riscul asigurat s-a produc datorita faptei intentionate a asiguratului. - asiguratorul poate face opozabile titularului sau detinatorului documentului de asigurare ori tertului sau beneficiarului asigurarii care invoca dreptui nascute din acest document - cesionarea contractul se poate face doar in scris. 5 Incetarea contractului: - Executarea(cea mai frecventa) - in cazul asigurarii pe viata contractul va exista pana la momentul mortii asiguratului. - la asigurarea de persoane vizand accindete contractul va exista pana la decesul persoanei. - in cazul asigurarii de raspundere civila atunci cand producandu-se unul din riscurile acoperite paguba de asigurare si indemnizatie platita asiguratului nu va fi epuizat intreaga suna asigurata, contractul continuand pana la expirarea termenului - denuntarea unilaterala cat si reziliera judiciara vor produce efecte numai in viitor. CONTRACTUL DE MANDAT 1. Def: art 2009, N.c.civ: mandatul este contractul prin carre o parte numita mandatar se obliga sa incheie unul sau mai mulet acte juridice pe seama celalaltei parti numite mandant. 2. Trasaturi: - este un contract prin excelenta gratuit - cand este oneros are un caracter sinalagmatic iar cand este gratuit are caracter unilateral. - Este un contract intuiti personae. - Este un contract consensual (acord de vointa)

- Contractul trebuie sa fie constata in forma scrisa 3 Conditii de validitate: - mandantul trebuie sa aibe el insusi capacitatea de a incheia actele cu care imputerniceste pe mandatar. - mandatarul treb sa aibe si el capacitate deplina de exercitiu. - nu pot fi incheiate valabil prin procesul reprezentarii realizate in baza unui contract de mandat actele juridice cu caracter strict personal: casatorie, divort, etc Indiferent de forma mandatului , mandatarul este tinut de limita mandantului ce i-a fost incredintat. 4. Contractul cu sine insusi si dubla reprezentare: Asa numitul contract cu sine insusi este actul incheiat de una si aceasi persoana in calitate de mandatar cu reprezentare a unei alte persoane pe de o parte si in nume propriu pe de alta parte. Dubla reprezentare este situatia in care o persoana incheie un act in calitate de mandatar cu reprezentare a doua persoane diferite. 5. Efectele contractului: a. obligatiile mandatarului: - de a inceplini mandatul primit - mandatarul raspunde pt dol si culpa - mandatarul va fi exonerat de raspunderea sa pt neexecutarea obligatiilor in caz de forta majora sau caz fortuit ori in cazul in care neexecutarea este datorata faptei mandantului. - mandatarul nu raspunde nici pt pierirea fortuita a bunurilor incredintate - obligatia de a da socoteala mandantului. - mandatarul datoreaza dobanzi pt sumele intrebuintate pt folosul sau incepand in ziua intrebuintarii iar pt cele cu care a ramas dator din ziua in care a fost pus in intarziere. - Mandatarul are obligatia de a raspunde fata de mandat pt obligatiile asumate catre tertul cu care a contractat, in numele si cocoteala celui dintai. -mandatarul are obligatia de a raspunde pt faptele persoanelor sbstituite in exercitarea mandatului primit.

b.Obligatiile mandantului: - obligatia de a pune la dispozitia mandatarului mijloace necesare executarii mandatului - obligatia de a-l dezdauna pe mandatat de cheltuieli. - are obligatia de a-I plati mandatarului remuneratia. - mandatarul are un drept de retentie. 6. Incetarea contractului: - revocarea mandatului de catre mandant - daca mandatarul nu a cunoscut vointa mandantului de a-I retrage mandatul - renuntarea mandatarului la mandat. - Moartea, incapacitatea sau falimentul uneia din parti - incetarea contractului in caz de pluritate de mandatari. 7. Contract de mandat fara reprezentare: este contractul intre mandant si madatar prin care mandatarul care lucreaza in interesul mandantului este imputernicit sa incheie actul in numele sau personal fara sa apara in raporturile cu tertii obligatiile care rezulta din aceste acte, chiar daca tertii aveau cunostiinta despre mandate. CONTRACTUL DE JOC SI PARIU 1 Def: este un contract consensual dar poate fi si real in sensul ca nu se naste valabil decat daca judecatorul nu achita inainte suma stabilita de organizatorii acestui tip de joc ca prt al participarii la joc. 2 Trasaturi: a. contract sinalagmatic nate drepturi i obligaii reciproce, conexe i n strns legtur pentru juctori/pariori, i totodat este un contract unilateral, ns numai pe planul executrii b. contract cu titlu oneros fiecare dintre juctori urmrete un folos, o contraprestaie, adic un interes patrimonial propriu care se poate sau nu realiza n funcie de evenimentul incert la data ncheierii. c. contract cu caracter aleator ansele de ctig/pierdere nu se cunosc la data ncheierii acestuia, ci ulterior, n raport de evenimentul denumit alea d. contract numit reglementat n codul civil

e. contract principal fiinarea sa nu este condiionat de existena unui alt contract considerat ca fiind principal, de a crui soart juridic s depind propria-i stare juridic. f. contract consensual pentru formarea lui valabil este suficient acordul de voin al prilor (de ex. dac jocul se realizeaz prin cumprare de bilete contractul Loto-Prono forma cerut a c. este ad probationem, ntruct biletul poate fi completat i de alt persoan dect ctigtorul fiind vorba de simpla tradiiune) g. contract cu caracter negociat doar n msura n care voina prilor are un rol determinant la ncheierea lui; este cazul contractului Loto-Prono, n care juctorul va trebui s procedeze conform regulilor impuse s plteasc biletul, s completeze biletul, s in cont de evenimentul alea. 3 Condiii de validitate: a. consimmntul trebuie s fie valabil exprimat condiie esenial; c. se formeaz cu respectarea principiului voinei interne i principiului liberti contractelor; poate fi afectat doar de eroare, violen i dol (leziunea se opune caracterului aleator) b. s aib capacitate de a contracta c. obiectul trebuie s existe, s fie n circuitul civil, s fie determinat/ determinabil, posibil, licit, moral i s prezinte interes pentru creditor; const n aciunea/inaciunea prilor (obiect direct) i n bunurile la care se refer prestaiile prilor (obiect indirect). d. cauza scopul imediat l reprezint prestaia urmrit, iar cel mediat dorina/ ambiia de ctig 4. Efecte: a. nu produce efecte obligatorii[7] obligaia poate fi contractat din amuzament (iocandi causa b. dac pierztorul a fcut plata de bunvoie i n cunotin de cauz,nu poate cere restituirea plii; excepie face, n caz de fraud, cel lipsit de capacitate de exerciiu ori cu capacitate de exerciiu restrns ; astfel datoriile de joc au fost asimilate cu obligaiile naturale; c. obligaia nscut din jocurile ce contribuie la exerciiul corporal (jocurile sportive) este o obligaie perfect; numai sportivul ctigtor are dreptul la aciune n sens material i poate proceda la executarea silit (nu cei care practic jocuri intelectual cele care nu reclam efort