Tema Iubirii Mihai Eminescu, George Bacovia, Lucian Blaga

1.Iubirea oglindita in curente literare

Conform "Micului dictionar enciclopedic", iubirea este "faptul de a iubi", "sentiment erotic pentru o persoana de sex opus", "sentiment puternic de simpatie, de admiratie si de afectiune pentru cineva". in "Dictionarul de filozofie", ea apare ca "termen atribuit unui sentiment moral-estetic funciar, opus egoismului. Iubirea se manifesta in aspiratia dezinteresata si patrunsa fata de un obiect, o persoana sau o colectivitate, o ideie sau o valoare, o activitate profesionala sau sociala. Nasterea si dezvoltarea acestui sentiment, individual, este intim legata de formarea personalitatii. In literatura universala, tema cea mai des intalnita este tema iubirii. Ea este amplu valorificata in poezia lirica. Cei care au nuantat poezia iubirii, surprinzand toate aspectele ei au fost poetii romantici, visatori si cautatori ai absolutului in plan sentimental. Ca atare, nu este o noutate faptul ca Mihai Eminescu a perceput iubirea ca un sentiment intemeietor, ca un mit fundamental al poeziei orale si culte. Daca scriitorii clasici aveau ca model cuplul adamic, romanticii isi imaginau cuplul uman intr-o concordanta perfecta cu ritmurile lumii cosmice. Simbolistii, ca poeti ai orasului si ai materiei in descompunere, au asociat dragostea cu moartea. Pentru ei iubirea nu mai este proiectata in absolut, ci este traita ca un sentiment bolnavicios si condamnat esecului. George Bacovia are o alta perceptie fata de cea a romanticillor. Dragostea nu mai este proiectata ca idealitate, ca forma a perfectiunii, ci este traiata ca un sentiment maladiv, anemic si condamnat fatalmente la esec. G. Bacovia a descoperit profunzinea simplitatii in felul cum rosteste eterna poveste a iubirii, mereu aceeasi cand se incheie, niciodata identica pentru cei care traiesc clipa ei unica din plin. Lucian Blaga, expresionistul, vede iubirea ca un sentiment-patima ce modifica natura din jur.El traieste cu maxima intensitate iubirea, din perspectiva poetului expresionist considerand iubirea un mister si totodata un sentiment fundamental al existentei umane.

2. Natura, cadrul iubirii

Natura in poeziile lui Mihai Eminescu este salbatica, virgina, in care te poti pierde. Totodata ea este cadrul iubirii, dobandind uneori dimensiuni feerice elemente recurente: padurea codrul lacul luna.Natura este pentru Eminescu o martor nedesprit i o prta a iubirii n momentele ei de pace i de farmec.Iubirea i natura se ntrees intim, pn ajung s se determine una pe alta i s se contopeasc, ca i n inima poetului. Luna pe cer trece-asa sfanta si clara,/ Ochii tai mari cauta-n frunza cea rara,/ Stelele nasc umezi pe bolta senina,/ Pieptul de dor, fruntea de ganduri ti-e plina./ Este un loc al refugiului din fata civilizatiei, simbol al paradisului si formelor inocente ale lumii. Sufletul romantic isi gaseste aici mantuirea. Sentimentele sunt exprimate intr-un cadru natural, printr-un tablou descriptiv.

In timp ce, natura, in poeziile ce apartin curentului simbolist a lui George Bacovia este civilizata, artificiala cu parcuri sau gradini. Loc al ratacirilor fara sens (paradisul naturii nu mai exista, se insinueaza un paradis artificial, citadin).Aici nu exista tablouri descriptive . Realul este destructurat, din el raman adesea doar parti lipsite de sens. Afara ninge parapadind. / Iubita canta la clavir. / Si targul sta intunecat, / De parca ninge-n cimitir.// El plange si-a cazut pe clape,/ Si geme greu ca in delir // Si plang si eu, si tremurand / Pe umeri pletele-i resfir/ Afara targul sta pustiu, / Si ninge ca-ntr-un cimitir. (Nevroza).

In poeziile lui Blaga, natura se confund cu iubita, spre deosebire de opera eminescian, unde natura reprezint doar un cadru natural din care fac parte cei doi ndrgostii. Se remarca in poezia Izvorul noptii realtia intre natur i iubit: iubita primete trsturi ale naturii: mi pare c ochii ti, adncii, sunt izvorul/ din care tainic curge noaptea peste vi / i peste muni i peste esuri,/ acoperind pmntul /c-o mare de-ntuneric. Asadar spre deosebire de Mihai Eminescu, care selecteaza din natura anumite elemente pe care apoi le personifica pentru a potentia iubirea cuplului, Lucian Blaga vede iubirea ca un sentiment-patima ce modifica natura din jur. Astfel putem spune c in poeziile lui Blaga cadrul natural se nate din persoana draga.

3. Iubita Eminescu este inadaptat in societate ca si Bacovia, insa perceptia asupra iubitei nu este impartasita in acelasi mod. Bacovia, care traieste intr-un mediu sumbru, fapt demonstrat de culorile utilizate cel mai des in poeziile sale : abundenta culorilor negu, violet sau gri. Desii scrie despre iubita, criticii afirma ca Eminescu atinge in poeziile sale cele mai profunde sntimente, in legatura cu iubita. Atit de frageda este una dintre cele mai tulburatoare creatii lirice eminesciene, ce se asimileaza pina intr-atata sufletului si sensibilitatii noastre afective ,incat nu-i poti rosti titlul fara ca, deodata ,ca prin farmec, sa nu-i reproduci, in aceeasi clipa,cel putin inceputul: Atit de frageda teasameni/Cu floarea alba de cires,/Si ca un inger intre oameni/In calea vietii mele iesi.Aparitia iubitei, atat de suava si gingasa, are ceva fantastic,tulburator. Iubita,se desprinde parca,dintr-o dulce vraja si pluteste , ca visul de usor in calea poetului.In ambianta aceasta uimitoare de vis,fragezimea florii albe de cires,matasea care suna sub picior, marmura, chipul angelic al iubitei cu ochii plini de lacrimi si norocfuzioneaza laolalta,se contopesc si se topesc aici intr-o realitate nebanuita si ideala, in fata carora poetul se simte exaltat,coplesindu-ne chiar si pe noi.Farmecul nespus al iubitei ii intuneca ochii poetului pe veci, ca noaptea,ii cufunda spiritul intr-o stare de euforie, de plutire ametitoare. De la natura se realizeaza un transfer catre fiinta umana, de data aceasta prezentata in grup. Cantecul spicelor poate fi si cantecul adolescentelor indragostite. Fiinta umana oscileaza intre ideal si realitate, intre spiritual si teluric. Blaga utilizeaza nu numai paralelismul simbolic, ci si metonimia. Substituie fetele in vapaie cu spicele in lanuri, incat in final spicele in lanuri ragreta ca nu stau sub vraja lunii, nu le-a fost destinat sa traiasca sentimentul erotic. Blage nu realizeaza cupluri erotice si nici portrete de femei ideale, ci surprinde erosul spiritualizat, sentimentul iubirii ca mister al lumii, componenta a Corolei de minuni a lumii.