Sunteți pe pagina 1din 5

Drept Administrativ Curs 4

11.03.2013

Conditiile procedurale concomitente:


Motivarea actului : Teoretic vorbind , motivarea este analizata la categoria conditiilor de forma specifice emiterii actului administrativ . Dupa modificarea Constitutiei in anul 2003 si introducerea principiului obligativitatii motivarii in cazul Ordonantelor de Urgenta , s-a ridicat intrebarea daca motivarea mai reprezinta sau nu o conditie de forma si nu s-a transformat intr-o conditie de fond . Motivarea actelor administrative functioneaza diferit dupa cum vorbim despre acte normative sau despre acte individuale : Astfel , actele normative se motiveaza diferit printr-o expunere de motive . Expunerea de motive ar trebui sa fie data publicitatii , apreciindu-se ca face corp comun cu actul propriu-zis. In ceea ce priveste motivarea actelor individuale , aceasta poate fi facuta in 2 modalitati : 1) Fie in cuprinsul actului. 2) Fie printr-un act justificativ , care sa insoteasca actul individual. Motivarea trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte : 1) Sa fie completa adica sa fie suficienta pentru a intelege vointa autoritatii emitente si pentru a indeplini astfel dimensiunea oportunitatii. 2) Sa fie reala O motivare gresita va atrage nulitatea actului . 3) Sa cuprinda mentiunile prevazute de lege Aceasta caracteristica urmareste indeplinirea primei dimensiuni a actului administrativ si anume legalitatea. Analizand caracteristicile motivarii , se poate observa ca aceasta vizeaza ambele dimensiuni ale actului administrativ ( atat legalitatea cat si oportunitatea). Pentru acest motiv putem spune ca motivarea reprezinta mai mult o conditie de fond , decat una de forma , pentru ca ea vizeaza insusi continutul actului si nu doar forma acestuia.

Conditii posterioare emiterii actului administrativ :


Prima dintre aceste proceduri o reprezinta : Aprobarea. In dreptul administrativ notiunea de aprobare are 2 sensuri :

1) Primul sens: Aprobarea este o manifestare de vointa a unei autoritati ierarhic


superioare , prin care aceasta se declara deacord cu un act emis deja de catre o autoritate inferioara . Fara aceasta aprobare , actul administrativ al autoritatii emitente , nu produce efecte juridice , aprobarea fiind o conditie sine qua non , pentru ca actul sa devina producator de efecte .( Este o conditie de forma ). 2) Al doilea sens : Aprobarea poate fi ea insasi un act administrativ propriu zis atunci cand , o autoritate ierarhic superioara aproba anumite propuneri ce vin de la o autoritate inferioara .

Din punct de vedere al conditiilor procedurale posterioare , pe noi ne intereseaza primul sens . A doua procedura posterioara : Confirmarea. Confirmarea , de regula reprezinta o manifestare de vointa ce urmareste sa acopere un viciu de consimtamant ce loveste un act administrativ . In acest caz , confirmarea , reprezinta o manifestare de vointa distincta de actul administrativ , fiind ea insasi un act juridic. Ca orice act juridic , confirmarea va produce efecte numai pentru viitor , putand avea caracter retroactiv , numai daca legea nu interzice . ( Este o conditie de fond ) . Confirmarea este un act administrativ propriu-zis. Actul administrativ produce efecte doar pentru viitor , adica de la momentul confirmarii . Intre momentul aprobarii si momentul confirmarii , actul nu poate sa produca efecte deoarece a fost viciat. A treia conditie procedurala posterioara : O reprezinta Publicarea. Publicarea este pur o conditie de forma si reprezinta modalitatea prin care actele administrative normative sunt aduse la cunostinta publica . Un act administrativ normativ , va incepe sa produca efecte pentru terti , de la momentul publicarii . A patra conditie este ultima conditie procedurala : Comunicarea. Comunicarea reprezinta modalitatea prin care un act administrativ individual este adus la cunostinta subiectului sau subiectelor de drept , care cad sub incidenta respectivuilui act . Actul individual , va incepe sa produca efecte pentru subiectul de drept respectiv , numai dupa comunicare . Publicarea ( in cazul actelor normative ) si comunicarea ( in cazul actelor individuale ) sunt modalitati de aducere la cunostinta .

Forta juridica si efectele actelor administrative :


Actele administrative , sunt acte de autoritate ce beneficiaza de forta juridica a unui act autentic . Daca in dreptul civil , actul autentic prezinta o anumita forta din faptul ca sunt indeplinite anumite proceduri in fata notarului public , in dreptul administrativ indeplinirea acestor proceduri nu este necesara , insa actul va fi considerat ca fiind unul autentic . Forta juridica a actelor administrative se naste din forta a trei prezumtii : 1) Prezumtia de legalitate. Aceasta prezumtie de legalitate isi are originea in alte doua prezumtii : 2) - Prezumtia de autenticitate. 3) - Prezumtia de veridicitate. Cele doua prezumtii nu prezinta nicio legatura una cu cealalta . amandoua vor fundamenta legalitatea. Indeplinirea celor doua , prezuma si ca actul este legal . Prezumtia de autenticitate inseamna ca actul emana in mod real de la cine se spune ca emana . ( ne intoarcem la un element si anume : Antetul ) .

Prezumtia de veridicitate arata ca actul reflecta in mod real ceea ce a vrut sa spuna autoritatea emitenta . ( daca primarul a emis o autorizatie de construire , noi prezumam ca asta a vrut sa spuna autoritatea si nu altceva ) . Din aceste doua prezumtii mergem si vedem ce inseamna ce-a de-a treia prezumtie : Prezumtia de legalitate arata ca atat timp cat actul este in fiinta , adica este producator de efecte juridice , atunci se prezuma ca el a fost emis cu respectarea tuturor conditiilor de fond si de forma prevazute de lege , astfel incat respectarea lui se impune intocmai ca respectarea legii. Cele trei prezumtii fundamenteaza forta juridica a actului administrativ. Forta juridica a actelor administrative reprezinta criteriul dupa care vom pozitiona actul administrativ in sfera tuturor actelor juridice care formeaza circuitul civil. Forta juridica a actului administrativ este identica cu forta juridica a tuturor actelor ce emana de la autoritatile publice in realizarea puterii fiind inferioara fortei juridice a legii insa superioara fortei juridice a actelor civile fie ele si autentice.

Legea Dupa criteriul fortei juridice

Actele administrative => Raporturile de putere

Actele civile Forta juridica a actelor administrative difera insa si de la un act la altul . Putem astfel spune ca acest criteriu al fortei juridice functioneaza in doua sensuri: a) Prima data prin raportare la intreg circuitul civil. b) A doua oara prin raportare la actele administrative intre ele. Al doilea mod de functionare duce la o ierarhizare a actelor administrative. Acest lucru inseamna ca actele administrative nu au toate aceeasi forta insa actul administrativ cu cea mai mica forta va fi intotdeauna superior actului civil. Aceasta forta juridica

diferita a actelor administrative este generata de locul si natura autoritatii emitente , astfel , cu cat ne situam mai spre varful piramidei autoritatilor publice cu atat actele acestor autoritati vor avea o forta juridica mai mare. Cu cat vom cobori mai spre baza piramidei autoritatilor publice , cu atat va scadea si forta actului respectiv. Apeland la criteriul locului si naturii autoritatiilor emitente : 1. Decretele presedintelui si actele Guvernului. Dar actele Guvernului se impart in 1) ordonante si 2) hotarari. 2. Actele provenind de la autoritati administrative autonome centrale. 3. Actele ministrilor si de la structuri ale ministerelor. (ordine, ca regula). 4. Ordinul prefectului 5. Actele provenind de la servicii publice deconcentrate. 6. Hotararea Consiliului Judetean (autoritate deliberativa). 7. Dispozitia Presedintelui Consiliului Judetean (autoritate executiva). 8. Hotararea Consiliului Local . 9. Dispozitia Primarului . Forta juridica a actelor administrative da nastere unui principiu aplicabil fiecarui act provenind de la autortiatile publice locale. Acesta este Executio ex oficio (executarea din oficiu). Toate actele administrative emise de autoritatile publice in realizarea puterii publice se caracterizeaza prin regula executarii din oficiu. Aceasta inseamna ca in cazul in care obligatia ce rezulta din act ca efect juridic al aplicarii acestuia nu este executata de buna voie cel indreptatit sa pretinda obligatia executarii poate sa ceara interventia fortei de constrangere a statului direct in baza actului respectiv fara sa mai fie necesara investirea actului cu titlu executor. Actul administrativ la fel ca orice act de putere publica este prin el insusi un titlu executor fara a mai fi necesar ca o alta autoritate publica sa ii confere caracterul de titlu. Astfel orice executare silita se poate face direct de autoritatea emitenta in baza actului. Cele 3 prezumtii: legalitate, autenticitate si veridicitate dau ceea ce se cheama forta probanta care se compara cu forta unui act autentic. Deci tot ceea ce este inscris intr-un act administrativ nu poate fi inlaturat decat prin inscriere in fals sau prin rasturnarea uneia din cele 3 prezumtii.

Efectele actelor administrative.


1. 2. 3. I_________________________________I____________________________________I Se raporteaza la 3 momente: 1. Momentul inceperii producerii efectelor. 2. Momentul intinderii efectelor. 3. Momentul stingerii efectelor.

1. Acest moment difera dupa cum suntem in prezenta unui act normativ sau in prezenta unui act individual: Actul normativ produce efecte de la momentul publicarii , iar actul individual de la momentul comunicarii. Exceptii de la regula publicarii / comunicarii: 1. Pentru autoritatea emitenta actul administrativ produce efecte din momentul adoptarii. Din acest moment pentru autoritatea emitenta se naste obligatia : - fie de a publica actul - fie de a-l comunica , pentru ca acesta sa produca efecte si fata de destinatarii lui. Pentru autoritatea emitenta actul va intra intotdeauna in vigoare la momentul adoptarii lui. (fata de alte persoane produce efecte din momentul comunicarii sau al publicarii) 2. Exista acte data ulterioara posibilitate ca un sau rezulta : - fie administrative care incep sa produca efecte de la o mentionata chiar in cuprinsul actului. Aceasta act sa produca efecte la o data inserata in cuprinsul din vointa legiuitorului , - fie din vointa autoritatii emitente .

3.

A treia categorie de exceptii : Actele administrative cu efect retoactiv . Trebuie mentionat ca actele administrative sunt ca regula active si nu retroactive acest lucru inseamna ca actele administrative produc efecte pentru viitor si nu pentru trecut . Exista insa anumite acte ce produc efecte si pentru trecut , acestea numindu-se exceptii de la principiul neretroactivitatii . In dreptul administrativ aceste exceptii se numesc acte declarative sau recocnitive , aceste acte recunosc existenta unor drepturi si a unor obligatii ce au luat nastere prin fapte juridice anterioare emiterii lor si care vor produce efecte juridice din momentul in care s-au produs respectivele fapte . Ex: Diploma si foaia matricola reprezinta astfel de acte declarative sau recocnitive .

Intinderea efectelor actelor administrative :


Si aici distingem dupa clasificarea actelor in : - acte normative - si acte individuale . Actele administrative normative produc toate categoriile de efecte juridice , fiind izvoare de drept pentru toate ramurile dreptului mai putin dreptul penal . Actele administrative individuale produc efecte juridice limitate la destinatarul lor vizand doar drepturi si obligatii specifice caruia va trebui sa i se supuna cel vizat de actul administrativ . In acest caz ( al actelor individuale ) efectele se intind pe toata durata cat actul este in fiinta , dar sunt limitate la un subiect de drept sau la un grup de subiecte de drept , chiar daca din punct de vedere al fortei juridice , un act administrativ individual este superior unui act civil .

S-ar putea să vă placă și