CURS 1

POLITICI I OPIUNI REFERITOARE LA NTOCMIREA I PREZENTAREA SITUAIILOR FINANCIARE ANUALE 1.1.Rolul, importana i utilizatorii informaiei contabile 1.1.1. Contabilitatea i imaginea fidel asupra entitii patrimoniale
Una din principalele functii ale contabilitatii era inregistrarea tranzactiilor cu furnizorii si clientii, precum si a veniturilor si cheltuielilor, insa acum putem afirma ca rolul contabilitatii s-a amplificat ,si are ca obiective esentiale: - evaluarea patrimoniului; - sustinerea procesului de fundamentare a deciziilor in vederea cresterii eficientei economice; - indeplinirea obligatiilor fata de terti. Deci , informatia contabila a devenit un mijloc de control al actionarilor asupra conducerii. Pentru a realiza o imagine fidela a contabilitatii , care sa raspunda tuturor asteptarilor, este necesar ca: - datele contabile sa fie inregistrate imediat, pentru prelucrare si utilizare in timp util; - informatia contabila sa ofere date exacte, adevarate, corecte, precise si complete; - informatiile de sinteza sa fie utile destinatarilor; - construirea informatiilor sa fie in functie de regulile si procedurile in vigoare. In literatura de specialitate ecuatia imaginii fidele este vazuta,astfel :Normalizare+Pertinenta+Regularitate+Sinceritate+Credibilitate Unele dificultati in realizarea imaginii fidele sunt determinate de implicatiile inflatiei asupra activelor si de imperfectiunile metodelor de luare in calcul a acestor implicatii. Insa, imaginea unei entitatii patrimoniale nu poate fi fidela decat in raport cu interpretarea pe care o va face utilizatorul.

1.1.2. Utilizatorii informaiei contabile

Informatia contabila trebuie sa satisfaca necesarul de informatii ale: - investitorilor prezenti si potentiali (acestia sunt preocupati de riscul inerent al tranzactiilor, in care sunt angajati sau intentioneaza sa se angajeze si de profitul adus de investitia lor); - personalului angajat (acestia sunt interesati de informatii la stabiliraea locurilor de munca si rentabilitatea intreprinderii si de modul de renumerare, oportunitati profesionale etc.); - creditorilor financiari (acestia sunt interesati de capaciatea intreprinderii de a rambursa imprumuturile angajate); - furnizorilor si altor creditori (acestia au nevoie de informatii in aprecierea situatiilor financiare si a gradului de lichiditate); - clientilor (acestia sunt interesati pentru a avea garantia surselor bunurilor); -guvernului (necesara pentru realizarea functiei sale fiscale); -publicului .

1.1.3. Productorii informaiei contabile

Oferta de informtii contabile reprezinta ansamblul informatiilor disponibile pentru diversi utilizatori, informatii care se regasesc in rapoarte, situatii financiare si comunicari scrise. Pentru a duce la indeplinire functiile contabilitatii este necesar : - inregistrarea cronologica si sistematica a operatiilor economico financiare; - controlul operatiilor patrimoniale efectuate si al procedeelor de prelucrare utilizat; - furnizarea informatiilor necesare stabilirii patrimoniului , precum si intocmirea balantelor financiare si a bilantului pe ansamblul economiei nationale. Obtinerea informatiilor contabile se poate realiza, fie in cadrul unor compartimente de contabilitate , fie de persoane juridice sau fizice autorizate. Persoanele care raspund de organizarea si conducerea contabilitatii trebuie sa asigure conditii necesare pentru: - intocmirea documentelor justificative pentru operatiile care afecteaza patrimoniul; - organizarea la zi a contabilitatii; - inventarierea elementelor de activ si de pasiv si valorificarea rezultatelor acesteia; - pastrarea documentelor justificative. Pornind de la existenta utilizatorilor de informatii contabile, care formeaza cererea de informatii contabile , si a producatorilor de informatii contabile, care formeaza oferta, putem vorbi despre piata informatiei contabile - unde se intalnesc - cererea si oferta, si totodata anumite conflicte de interese.

1.1.4. Conflicte de interese pe piaa informaiei contabile

Contabilitatea ca practica sociala a producerii si utilizarii de informatii implica mai multe categorii de actori: 1. intreprinzatori si manageri care raspund , printre altele, si de organizarea si conducerea contabilitatii; 2. specialistii in contabilitate (persoane abilitate cu organizarea si conducerea contabilitatii); 3. utilizatorii de informatii contabile (informatiile date de acestia sint mai credibile si mai utile, dar sint mult mai costisitoare). Conflictele de interese dintre cele trei categorii de actori sunt solutionate de catre organismele de normalizare a contabilitatii, obiectivul normalizarii fiind acela de a gasi solutia optima de satisfacere a necesitatii de informare a utilizatorilor. Pentru a raspunde numeroaselor interese ale utilizatorilor, datele contabile trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: - sa fie la indemina oricui are notiuni despre piata afacerii si asupra economiei in general, si care doreste sa studieze informatiile furnizate cu o corectitudine suficient; - sa permita creditorilor si investitorilor sa-si formuleze o opinie asupra rezultatului entitatii patrimoniale si asupra cauzelor care le pot altera; - sa furnizeze informatii despre lichiditate, solvabilitate si miscarile elementelor patrimoniale; - sa constituie pentru stat un instrument de cunoastere, in vederea determinarii corecte a diferitelor impozite si taxe.

1.1.5. Managerii i nevoia de informaii contabile

Deciziile luate in procesul de conducere au la baza informatiile contabile furnizate, in cea mai mare parte de contabilitatea de gestiune. Managerul entitatii are capacitatea de a stabili forma si continutul unor informatii suplimentare, pentru a-si satisface propriile necesitati. Pentru fiecare entitate , obiectivul unic si implicit, si pentru manager , este acela de maximizare a profitului - ceea ce in teoria eonomica clasica reprezinta optimul microeconomiei. Neajunsurile acestei economii rezida in urmatoarele: 1. Teoria clasica nu precizeaza despre ce fel de profit este vorba, pe termen lung sau scurt, stiindu-se faptul ca maximizarea ambelor e imposibila; 2. Maximum profitului pe o situatie de monopol, iar obiectivul maximizarii profitului nu este operational intr-o piata concurentiala ; 3. Obiectivul maximizarii profitului nu tine seama de incertitudinile si riscurile care exista intr-o economie de piata. Prin urmare, apreciem ca optimul microeconomic nu poate fi altul decit maximizarea valorii entitatii, care pentru entitatile mari vizeaza maximizarea valorii de piata a actiunilor lor iar pentru entitatile mici si mijlocii obiectivul substantial este asigurarea independentei si a rentabilitatii.

1.2. Dispoziii generale privind situaiile financiare anuale. Principii contabile generale
Situaiile financiare anuale se ntocmesc n mod clar i n concordan cu prevederile OMFP nr. 3055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare. Contabilitatea se ine n limba romn i n moneda naional. Contabilitatea operaiunilor efectuate n valut se ine att n moneda naional, ct i n valut. Pentru necesitile proprii de informare, entitile pot opta pentru ntocmirea situaiilor financiare anuale i ntr-o alt moned. Cursul utilizat pentru conversia n moneda naional a situaiilor financiare anuale ntocmite ntr-o alt moned este cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naional a Romniei, valabil pentru data bilanului. Acest curs se prezint n notele explicative. Situaiile financiare anuale ofer o imagine fidel a activelor, datoriilor, poziiei financiare, profitului sau pierderii entitii. Orice abatere trebuie prezentat n notele explicative, mpreun cu o explicaie a motivelor acesteia i o situaie privind efectele abaterii asupra activelor, datoriilor, poziiei financiare i a profitului sau pierderii. Subunitile fr personalitate juridic, care aparin persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul n Romnia organizeaz i conduc contabilitatea proprie la nivel de balan de verificare, fr a ntocmi situaii financiare.

Activitatea desfurat n strintate de subunitile fr personalitate juridic, i care aparin persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul n Romnia, se include n situaiile financiare ale persoanei juridice romne i se raporteaz pe teritoriul Romniei. Din punct de vedere contabil, sediile permanente din Romnia care aparin unor persoane juridice cu sediul n strintate reprezint subuniti fr personalitate juridic ce aparin acestor persoane juridice i au obligaia intocmirii situaiilor financiare anuale i raportrilor contabile periodice cerute de Legea contabilitii nr. 82/1991, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare. n cazul asocierilor n participaie ncheiate ntre o persoan juridic romn i o persoan juridic strin, contabilitatea se ine de ctre persoana juridic romn, care rspunde potrivit legii. Autoritile de reglementare pot solicita prezentarea n situaiile financiare anuale a unor informaii suplimentare fa de cele care trebuie prezentate n concordan cu prezentele reglementri. Formatul bilanului i al contului de profit i pierdere, n special n ceea ce privete forma adoptat pentru prezentarea acestora, nu poate fi modificat de la un exerciiu financiar la altul. n cazuri excepionale, sunt permise abateri de la acest principiu. Orice astfel de abatere trebuie menionat n notele explicative, mpreun cu o explicaie a motivelor care au determinat-o. Bilanul este documentul contabil de sintez prin care se prezint elementele de activ, datorii i capital propriu ale entitii la sfritul exerciiului financiar, precum i n celelalte situaii prevzute de lege. n bilan elementele de activ i datorii sunt grupate dup natur i lichiditate, respectiv natur i exigibilitate. Conform reglementrilor mentionate: a) un activ reprezint o resurs controlat de ctre entitate ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se ateapt s genereze beneficii economice viitoare pentru entitate i al crui cost poate fi evaluat n mod credibil; b) o datorie reprezint o obligaie actual a entitii ce decurge din evenimente trecute i prin decontarea creia se ateapt s rezulte o ieire de resurse care ncorporeaz beneficii economice; c) capitalurile proprii reprezint interesul rezidual al acionarilor n activele unei entiti dup deducerea tuturor datoriilor sale. Dac un activ sau o datorie are legtur cu mai mult de un element din formatul de bilan, relaia sa cu alte elemente trebuie prezentat n notele explicative, dac o asemenea prezentare este esenial pentru nelegerea situaiilor financiare anuale. Aciunile deinute la entitile afiliate trebuie prezentate numai n cadrul elementelor prevzute n acest scop. Toate angajamentele sub forma garaniilor de orice fel trebuie, n cazul n care nu exist obligaia de a le prezenta ca datorii, s fie n mod clar prezentate n notele explicative, i trebuie fcut distincie ntre diferitele tipuri de garanii recunoscute de legislaia naional. De asemenea, trebuie fcut o prezentare separat a oricrei garanii valorice care a fost prevzut. Angajamentele de acest tip care exist n relaia cu entitile afiliate trebuie prezentate distinct.

PRINCIPII CONTABILE GENERALE Elementele prezentate n situaiile financiare anuale se evalueaz n conformitate cu principiile contabile generale prevzute in OMFP nr. 3055/2009, conform contabilitii de angajamente. Astfel, efectele tranzaciilor i ale altor evenimente sunt recunoscute atunci cnd tranzaciile i evenimentele se produc (i nu pe msur ce trezoreria sau echivalentul su este ncasat sau pltit) i sunt nregistrate n contabilitate i raportate n situaiile financiare ale perioadelor aferente. Principiul continuitii activitii Trebuie s se prezume c entitatea i desfoar activitatea pe baza principiului continuitii activitii. Acest principiu presupune c entitatea i continu n mod normal funcionarea, fr a intra n stare de lichidare sau reducere semnificativ a activitii. Dac administratorii unei entiti au luat cunotin de unele elemente de nesiguran legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-i continua activitatea, aceste elemente trebuie prezentate n notele explicative. n cazul n care situaiile financiare anuale nu sunt ntocmite pe baza principiului continuitii, aceast informaie trebuie prezentat, mpreun cu explicaii privind modul de ntocmire a acestora i motivele care au stat la baza deciziei conform creia entitatea nu i mai poate continua activitatea. Principiul permanenei metodelor Metodele de evaluare trebuie aplicate n mod consecvent de la un exerciiu financiar la altul. Principiul prudenei Evaluarea trebuie fcut pe o baz prudent, i n special: a) poate fi inclus numai profitul realizat la data bilanului; b) trebuie s se in cont de toate datoriile aprute n cursul exerciiului financiar curent sau al unui exerciiu precedent, chiar dac acestea devin evidente numai ntre data bilanului i data ntocmirii acestuia; c) trebuie s se in cont de toate datoriile previzibile i pierderile poteniale aprute n cursul exerciiului financiar curent sau al unui exerciiu financiar precedent, chiar dac acestea devin evidente numai ntre data bilanului i data ntocmirii acestuia; d) trebuie s se in cont de toate deprecierile, indiferent dac rezultatul exerciiului financiar este pierdere sau profit. Principiul independenei exerciiului Trebuie s se in cont de veniturile i cheltuielile aferente exerciiului financiar, indiferent de data ncasrii sau plii acestor venituri i cheltuieli. Principiul evalurii separate a elementelor de activ i de datorii Conform acestui principiu, componentele elementelor de activ sau de datorii trebuie evaluate separat.

Principiul intangibilitii Bilanul de deschidere pentru fiecare exerciiu financiar trebuie s corespund cu bilanul de nchidere al exerciiului financiar precedent. Principiul necompensrii Orice compensare ntre elementele de activ i de datorii sau ntre elementele de venituri i cheltuieli este interzis. Eventualele compensri ntre creane i datorii ale entitii fa de acelai agent economic pot fi efectuate, cu respectarea prevederilor legale, numai dup nregistrarea n contabilitate a veniturilor i cheltuielilor la valoarea integral. Principiul prevalenei economicului asupra juridicului Prezentarea valorilor din cadrul elementelor din bilan i contul de profit i pierdere se face innd seama de fondul economic al tranzaciei sau al operaiunii raportate, i nu numai de forma juridic a acestora. Principiul prevalenei economicului asupra juridicului se aplic de ctre entiti la ntocmirea situaiilor financiare individuale i a situaiilor financiare consolidate. Principiul pragului de semnificaie Elementele de bilan i de cont de profit i pierdere care sunt precedate de cifre arabe pot fi combinate dac: (a) acestea reprezint o sum nesemnificativ; sau (b) o astfel de combinare ofer un nivel mai mare de claritate, cu condiia ca elementele astfel combinate s fie prezentate separat n notele explicative. Principiul pragului de semnificaie poate fi aplicat numai de ctre entitile care indeplines doua din cele trei criterii mentionate respectiv, au obligatia auditarii situatiilor financiare anuale. Abateri de la principiile contabile generale prevzute n prezenta seciune pot fi efectuate n cazuri excepionale. Orice astfel de abateri trebuie prezentate n notele explicative, precum i motivele care leau determinat, mpreun cu o evaluare a efectului acestora asupra activelor, datoriilor, poziiei financiare i a profitului sau pierderii.

1.2.1. Formatul i structura bilanului contabil

Directiva a IV - a CEE impune scheme obligatorii in ceea ce priveste stabilirea bilantului. IAS 1 Prezentarea situatiilor financiare anuale se axeaza pe o serie de cerinte minimale cu privire la structura si continutul bilantului, punandu-se accent pe continut. Insa , se solicita o prezentare separata a elementelor in vederea asigurarii unei imagini fidele a pozitiei financiare a entitatii. Rationamentul cu privire la prezenatrea separata a elementelor din bilant au la baza trei criterii: 1. natura si lichiditatea activelor , precum si pragul lor de semnificatie; 2. functia activelor in cadrul entitatii conducand la prezentarea separata a activitatii financiare si a activitatii de exploatare;

3. suma , natura si delimitarile in timp a datoriilor conducand la prezentarea separata a datoriilor pe termen scurt si, respectiv, pe termen lung. Astfel, bilantul contabil se prezinta sub forma de lista si pune accentul pe capitul propriu - fapt care este oglindit prin relatia: capital propriu = activ - datorii. Ordonarea elementelor de activ se realizeaza in ordinea descrescatoare a lichiditatii, iar a celor de pasiv se realizeaza conform principiilor exigibilitatii, descrescator , incepand cu resursele care au termene de rambursabilitate mai apropiate si terminand cu resursele care au termene de rambursare mai indelungate. Structura bilantului contabil conform OMFP nr. 3055/2009, este: A. Active imobilizate: 1. Imobilizari corporale 2. Imobilizari necorporale 3. Imobilizari financiare B. Active circulante: 1. Stocuri 2. Creante 3. Investitii pe termen scurt 4. Casa si conturi la banci. C. Cheltuieli in avans D. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada depana la un an E. Active circulante nete/Datorii curente nete F. Total active minus datorii curente G. Datorii ce trebuie platite inr-o perioada mai mare de un an H. Provizioane I. Venituri in avans J. Capital si rezerve 1. capital subscris (varsat si nevarsat) 2. prime de capital 3. rezerve din reevaluare 4. rezerve 5. alte rezerve 6. Profitul sau pierderea reportata 7. Profitul sau pierderea exercitiului financiar. Total activ bilantier se determina prin insumarea diviziunilor A,B si C iar total pasiv se determina prin insumarea divisunilor D,G,H,I,J. PREVEDERI REFERITOARE LA ELEMENTELE DE BILAN Prezentarea activelor ca active imobilizate sau ca active circulante depinde de scopul cruia i sunt destinate. Activele imobilizate cuprind acele active destinate utilizrii pe o baz continu, n scopul desfurrii activitilor entitii. Micrile diverselor elemente de imobilizri se prezint n notele explicative.

n acest scop, se prezint distinct, ncepnd cu preul de achiziie sau costul de producie, pentru fiecare element de imobilizare, pe de o parte, creterile, cedrile i transferurile n cursul exerciiului financiar, iar, pe de alt parte, ajustrile cumulate de valoare la nceputul exerciiului financiar i la data bilanului, precum i rectificrile efectuate n cursul exerciiului financiar asupra ajustrilor de valoare din exerciiile financiare precedente. Ajustrile de valoare se prezint n bilan ca deduceri clare din elementele corespunztoare. Dac, atunci cnd situaiile financiare anuale se ntocmesc conform OMFP nr. 3055/2009 pentru prima oar, preul de achiziie sau costul de producie al unei imobilizri nu poate fi determinat fr cheltuieli sau ntrzieri exagerate, valoarea rezidual de la nceputul exerciiului financiar poate fi tratat drept pre de achiziie sau cost de producie. Orice aplicare a acestei prevederi trebuie prezentat n notele explicative. Atunci cnd se efectueaz reevaluarea imobilizrilor corporale, micrile diverselor elemente de imobilizri, se prezint ncepnd cu preul de achiziie sau costul de producie, rezultat din reevaluare. In acest scop, valoarea reevaluat se substituie valorii de intrare a imobilizrilor corporale. Drepturile asupra proprietilor imobiliare i alte drepturi similare, aa cum sunt definite de legislaia naional, trebuie prezentate la "Terenuri i construcii". Cheltuielile efectuate n cursul exerciiului financiar, dar care sunt aferente unui exerciiu financiar ulterior, trebuie prezentate sub titlul de "Cheltuieli n avans". Veniturile care, dei se refer la exerciiul financiar n cauz, nu se ncaseaz pn la expirarea acestuia, trebuie prezentate la "Creane". n cazul n care astfel de venituri sunt semnificative, acestea trebuie prezentate i n notele explicative. Ajustrile de valoare cuprind toate coreciile destinate s in seama de reducerile valorilor activelor individuale, stabilite la data bilanului, indiferent dac acea reducere este sau nu definitiv. Ajustrile de valoare pot fi: ajustri permanente, denumite n continuare amortizri, i/sau ajustrile provizorii, denumite ajustri pentru depreciere sau pierdere de valoare, n funcie de caracterul permanent sau provizoriu al ajustrii activelor. Provizioanele sunt destinate s acopere datoriile a cror natur este clar definit i care la data bilanului este probabil s existe, sau este cert c vor exista, dar care sunt incerte n ceea ce privete valoarea sau data la care vor aprea. Provizioanele nu pot fi utilizate pentru ajustarea valorilor activelor. Veniturile de ncasat nainte de data bilanului, dar care se refer la un exerciiu financiar ulterior, trebuie prezentate sub titlul de "Venituri n avans". Cheltuielile care, dei se refer la exerciiul financiar n cauz, se vor plti numai n cursul exerciiului financiar ulterior, trebuie prezentate la "Datorii". n cazul n care astfel de cheltuieli sunt semnificative, ele trebuie prezentate i n notele explicative.

1.2.2. Formatul i structura contului de profit i pierdere

Cadrul conceptual al Standardelor Internationale de contabilitate (IAS) defineste elementele ce masoara performantele intreprinderii ca , fiind venituri si cheltuieli - punandu-se accent pe importanta separarii informatiilor aferente activitatii ordinare de cea extraordinara. Astfel, ca si pentru bilant, IAS nu impune un anumit model pentru contul de profit si perdere, ci mentioneaza elementele minimale care trebuie sa fie evidentiate (venituri, cheltuieli rezultatul exploatarii cost de finantare, profituri, pierderi, impozite etc.). Conform IAS 1 , managerul intreprinderii va putea opta pentru una din cele 2 variante permise , in functie de exercitarea judecatii profesionale. Structura contului de profit si perdere conform OMFP nr. 3055/2009, este: 1. Cifra de afaceri neta; 2. Variatia stocurilor de produse finite; 3. Productia realizata; 4. Alte venituri din exploatare. 5. Cheltuieli de exploatare, din care: 6 . a) cheltuieli cu materia prima b) alte cheltuieli externe c) cheltuieli privind marfurile. 7. Cheltuieli cu personalul: a) salarii si indemnizatii, b) cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala. 8. a) Ajustari de valoare privind imobilizarile corporale si necorporale, b) Ajustari de valoare privind activele circulante. 9. Alte cheltuieli de exploatare( cu prestatii externe, cu impozite si taxe) 10. Venituri din interese de participare 11. Venituri din alte investitii financiare si imprumuturi 12. Venituri din dobanzi 13. Ajustari de valoare privind imobilizarile financiare si investitii detinute ca active circulante 14. Cheltuieli privind dobanzile, 15. Profitul sau pierderea financiara 16. Profitul sau pierderea curenta 17. Venituri extraordinare 17. Cheltuieli extraordinare 18. Profitul sau pierderea din activitatea extraordinara 19. Venituri totale 20. Cheltuieli totale 21. Profitul sau pierderea bruta. 22. Impozitul pe profit, 23. Profitul sau pierederea neta a exercitiului financiar. Modelul de cont de profit si perdere conform reglementarilor contabile romanesti conforme cu directivele CEE evidentiaza o serie de elemente, cum ar fi: - se pune in evidenta cifra de afaceri neta;

- veniturile pe categorii de provenienta ( din exploatare, financiare, extraordinare); - cheltuielile pe tipuri ( de exploatare, financiare, extraordinare); - separarea informatiilor aferente activitatilor. PREVEDERI REFERITOARE LA ELEMENTELE DIN CONTUL DE PROFIT I PIERDERE Cifra de afaceri net cuprinde sumele rezultate din vnzarea de produse i furnizarea de servicii care se nscriu n activitatea curent a entitii, dup deducerea reducerilor comerciale i a taxei pe valoarea adugat, precum i a altor taxe legate direct de cifra de afaceri. n cazul entitilor al cror obiect principal de activitate l constituie activitatea de leasing, n cifra de afaceri net se include i dobnda cuvenit acestor contracte, aferent perioadei de raportare. Veniturile i cheltuielile care apar altfel dect n cursul activitilor curente ale entitii trebuie prezentate la "Venituri extraordinare" i "Cheltuieli extraordinare". Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din evenimente sau tranzacii ce sunt clar diferite de activitile curente ale entitii i care, prin urmare, nu se ateapt s se repete ntr-un mod frecvent sau regulat. Prin activiti curente se nelege orice activiti desfurate de o entitate, ca parte integrant a afacerilor sale, precum i activitile conexe n care aceasta se angajeaz i care sunt o continuare a primelor activiti menionate, incidente acestora sau care rezult din acestea. Pentru a stabili dac un eveniment sau o tranzacie se delimiteaz clar de activitile curente ale entitii, se are n vedere, mai degrab, natura elementului sau a tranzaciei aferente activitii desfurate n mod curent de entitate, dect frecvena cu care se ateapt ca aceste evenimente s aib loc. Prin urmare, un eveniment sau o tranzacie poate fi extraordinar pentru o entitate, dar nu i pentru o alta, datorit diferenelor dintre activitile curente ale acelor entiti. De exemplu, pierderile rezultate n urma unui cutremur pot fi calificate de ctre o entitate ca element extraordinar. Exemple de evenimente sau tranzacii ce dau natere, n general, la elemente extraordinare n cazul majoritii entitilor sunt exproprierea activelor, un cutremur sau un alt dezastru natural. Cu excepia cazului n care veniturile i cheltuielile mentionate sunt nesemnificative pentru evaluarea rezultatelor, n notele explicative trebuie prezentate explicaii despre valoarea i natura acestora. Aceeai prevedere se aplic veniturilor i cheltuielilor legate de un alt exerciiu financiar. Entitile trebuie s prezinte n notele explicative proporia n care impozitul pe profit afecteaz "Profitul sau pierderea din activitatea curent" i "Profitul sau pierderea din activitatea extraordinar".

1.2.3. PREZENTAREA , INTOCMIREA SI PUBLICAREA SITUATIEI MODIFICARILOR CAPITALULUI PROPRIU Situatia modificarilor capitalului propriu este prezentata ca o componenta separata a situatiilor financiare , care sa evidentieze: - profitul sau pierderea neta; - fiecare element de venituri si cheltuieli; - efectul cumulativ al modificarilor politicilor contabile si corectia erorilor. In plus, intreprinderea trebuie sa precizeze, fie in situatia modificarilor capitalului propriu, fie in notele explicative, urmatoarele: - tranzactiile de capital cu proprietarii si distributiile catre acestia; - soldul profitului cumulat sau al pierderii cumulate si modificarile aparute; - o reconciliere intre valoarea contabila a fiecarui categorii de capital propriu cu modificarile aparute.

Structura exemplificativ a situaiei modificrilor capitalului propriu este urmtoarea:

SITUAIA MODIFICRILOR CAPITALULUI PROPRIU la data de .................... - lei ____________________________________________________________________________ | Denumirea |Sold la | Creteri | Reduceri |Sold la | elementului |nceputul |_______________|_______________|sfritul | |exerciiului|Total,|prin |Total,|prin |exercit. | |financiar |din |transfer|din |transfer|financiar | | |care | |care | | |____________________|____________|____ _|________|______|________|__________ | A | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 |____________________|____________|______|________|______|________|__________ |Capital subscris | | | | | | |____________________|____________|______|________|______|________|__________ |Patrimoniul regiei | | | | | | |____________________|____________|______|________|______|________|_________ |Prime de capital | | | | | | |____________________|____________|______|________|______|________|__________ |Rezerve din | | | | | | |reevaluare | | | | | | |____________________|____________|______|________|______|________|__________ |Rezerve legale | | | | | | |____________________|____________|______|________|______|________|__________ |Rezerve statutare | | | | | | |sau contractuale | | | | | | |____________________|____________|______|________|______|________|___________ |Rezerve | | | | | | |reprezentnd | | | | | | |surplusul realizat | | | | | | |din rezerve din | | | | | | |reevaluare | | | | | | |___________________|____________|______|________|______|________|___________

|Alte rezerve | | | | | | |____________________|____________|______|________|______|________|___________ |Aciuni proprii | | | | | | |____________________|____________|______|________|______|________|___________ |Rezultatul |Sold| | | | | | |reportat | C | | | | | | |reprezentnd | | | | | | | |profitul | | | | | | | |nerepartizat |sau |Sold| | | | | | |pierderea | D | | | | | | |neacoperit | | | | | | | |_______________|____|____________|______|________|______|________|___________ |Rezultatul |Sold| | | | | | |reportat | C | | | | | | |provenit din | | | | | | | |adoptarea |____|____________|______|________|______|________|___________ |pentru prima |Sold| | | | | | |dat a IAS, | D | | | | | | |mai puin | | | | | | | |IAS 29*32) | | | | | | | |_______________|____|____________|______|________|______|________|___________ |Rezultatul |Sold| | | | | | |reportat | C | | | | | | |provenit din |____|____________|______|________|______|________|___________ |corectarea |Sold| | | | | | |erorilor | D | | | | | | |contabile | | | | | | | |_______________|____|____________|______|________|______|________|___________ |Rezultatul |Sold| | | | | | |reportat | C | | | | | | |provenit din | | | | | | | |trecerea la | | | | | | | |aplicarea | | | | | | | |Reglementrilor|____| | | | | | |contabile |Sold| | | | | | |conforme cu | D | | | | | | |Directiva a | | | | | | | |patra a | | | | | | | |Comunitilor | | | | | | | |Economice | | | | | | | |Europene | | | | | | | |_______________|____|____________|______|________|______|________|___________ |Profitul sau |Sold| | | | | | |pierderea | C | | | | | | |exerciiului |____|____________|______|________|______|________|__________ |financiar |Sold| | | | | | | | D | | | | | | |_______________|____|____________|______|________|______|________| ___________|Repartizarea | | | | | | | |profitului | | | | | | | |_______________|____|____________|______|________|______|________|___________ |Total | | | | | | | |capitaluri | | | | | | | |proprii | | | | | | | |_______________|____|____________|______|________|______|________|______