Sunteți pe pagina 1din 14

INTRODUCERE N ANTREPRENORIAT Esena antreprenoriatului i a micilor afaceri.

Activitatea de antreprenoriat este o activitate independenta, desfasurata pe propriul risc si orientata spre obtinerea sistematica a profitului ca urmare a utilizarii bunurilor,vinderii marfurilor,executarii lucrarilor sau prestarii serviciilor de catre persoanele inregistrate oficial in aceasta calitate in modul stabilit de lege. Caracteristicile afacerii antreprenoriale: inovaia, creterea rapid, dezvoltarea cu un grad mrit de risc. Factorii care contribuie la dezvoltarea antreprenoriatului: Str-ra populaiei i dinamica acesteia n viitor. Nivelul nvmntului general i antreprenorial. Obinerea unor oportuniti i beneficii individuale. Politica statului n domeniul susinerii antreprenoriatului: susinerea fiscal, financiar i organizatoric. Atitudinea societii fa de antreprenoriat. Existena unei infrastructuri dezvoltate de servicii n afaceri. Existena unor persoane orientate spre crearea propriei afaceri i spre asumarea riscului. IMM-urile sunt componente de baza ale antreprenoriatului. Actualmente majoritatea absolut a afacerilor sunt afacerile mici. P.Druker spunea ca micile afaceri reprezinta catalizatorul principal al cresterii economice. Micile afaceri contribuie in mare masura la realizarea unor obiective fundamentale ale oricarei economii nationale. Nu exista o definitie unanim acceptata a IMM-urilor, astfel pt a fi considerata mica/mijlocie, o afacere trebue sa indeplineasca anumite conditii. In aprecierea "mrimii" unei afaceri se iau n considerare criterii cantitative: vol vinzarilor,nr salariatilor,profitul. Si calitative: atingerea unui anumit nivel al productivitatii muncii,unui anumit grad de integrare in mediul economic.In RM, ca si in UE, criteriul de baza il constituie nr angajatilor. Legea privind sustinerea sectorului intreprinderilor mici si mijlocii defineste micul business ca pe o activitate antreprenoriala. Pt ca agentul economic sa fie considerat intreprindere mica trebuie sa respecte urmat reguli: nr mediu scriptic anual de salariati-cel mult 49 pers; suma anuala a VV-cel mult 25 mln lei;valoarea totala anuala de bilant a activelor-ce nu depaseste 25 mln lei. Rolul si importanta IMM-urilor decurge din urmat trasaturi ale acestora: ofera noi locuri de munca; favorizeaza inovarea si flexibilitatea;-ofera personalului posibilit de a-si spori calificarea, de a aspira la posturi in intrepr mari; stimuleaza concurenta;ajuta la buna function a intrepr mari,pt care presteaza diferite servicii/produc diferite subansambluri; fabrica produse si prest serv in conditii de eficienta. ODIMM Organizatia pt dezvolt sectorului intrepr mici si mijl. Fenomenul antreprenorial n Republica Moldova i practica internaional. Primele elemente ale fenomenului antreprenorial n Republica Moldova au aprut la sfritul anilor '80 ai secolului al XX-lea, o dat cu organizarea primelor cooperative de producie, care au demonstrat avantajele noii economii, n care accentul se pune pe iniiativa particular, pe aptitudinile i capacitile oamenilor de a obine succese i de a-i realiza scopurile n propria afacere. n 1992, dup adoptarea Legii cu privire la activitatea de antreprenoriat i ntreprinderi, multe din cooperativele existente au fost reorganizate n ntreprinderi individuale, societari pe aciuni, societi cu rspundere limitat etc. A fost stimulat crearea de noi ntreprinderi particulare, majoritatea acestora fiind ntreprinderi mici. Totui despre dezvoltarea afacerilor mici n Republica Moldova putem vorbi numai ncepnd cu anul 1994, cnd a fost adoptat Legea cu privire la susinerea i protecia micului business, prima lege ce definete aceast categorie de ntreprinderi. n RM 98,3 % sunt ntreprinderi mici i mijlocii, str-ra acestora este compus din: comer, servicii, transport i comunicaii, agricultura. Practica internaional EUROSTAT (Oficiul de Statistic al Uniunii Europene), care ntocmete rapoarte periodice privind firmele mici i mijlocii folosete un singur criteriu pentru clasificarea acestor firme i

anume numrul de persoane ocupate. Se disting astfel microntreprinderi (1-9 persoane); ntreprinderi mici (10-99 persoane), ntreprinderi mijlocii - (100-499 persoane). n Marea Britanie sunt trei criterii pentru a defini firma mic sau mijlocie. Pentru ca ea s fie definit astfel ntreprinderea trebuie s corespund la dou criterii. la mic : valoarea anuala a vinzarilor nu depete 5,6 mil. lire; Numrul de angajai nu mai mare de 50 ; val de bilant a activelor nu dep 22,8 mln lire. la mijlocie Cifra de afaceri < 5,75 mil. Lire; Numrul de angajai < 250 mediu pe sptmn. activele < de 11,4 mil. lire n Romnia, criterii cantitative sunt numrul de angajai i cifra de afaceri anual n Republica Moldova este un singur criteriu de definire a micului business - numrul de angajai. -ntreprindere micro agentul economic ce corespunde urmtoarelor criterii: numr mediu scriptic anual de salariai de cel mult 9 persoane, sum anual a veniturilor din vnzri de cel mult 3 milioane de lei i valoare total anual de bilan a activelor ce nu depete 3 milioane de lei. -ntreprindere mic agentul economic ce corespunde urmtoarelor criterii: numr mediu scriptic anual de salariai de cel mult 49 de persoane, sum anual a veniturilor din vnzri de cel mult 25 milioane de lei i valoare total anual de bilan a activelor ce nu depete 25 milioane de lei, cu excepia agenilor economici care cad sub incidena . - ntreprindere mijlocie agentul economic ce corespunde urmtoarelor criterii: numr mediu scriptic anual de salariai de cel mult 249 de persoane, sum anual a veniturilor din vnzri de cel mult 50 milioane de lei i valoare total anual de bilan a activelor ce nu depete 50 milioane de lei, cu excepia agenilor economici care cad sub incidena. Beneficii i riscuri individuale n antreprenoriat. Beneficii n antreprenoriat: Obinerea unui venit. Autorealizarea i aplicarea cunotinelor. Autoangajarea. Independena. Recunoaterea social. Riscuri n antreprenoriat: Posibilitatea de a da faliment. Riscul pierderii bunurilor investite. Incertitudinea de a obine venit. Nesigurana pstrrii postului. Responsabilitate enorm i stres. Cantitate mare de munc i timp. Posibilitatea de a suporta un eec personal. Definirea i caracteristicile ntreprinztorului. Tremenul de intreprinzator provine de la cuvintul francezentrepreneurdesemnind o persoana ce initiaza o actiune,o activitate pe cont propriu. Schumpeter intreprinzatorul este fora motric a dezvoltrii economice. Figura ntreprinztorului se caracterizeaz nu prin aceea ce, cum i n ce volum posed, dar prin calitile specifice ale caracterului, iniiativa, autoritatea, capacitatea de a prevedea i de a-i asuma riscul. In literatura de specialitate prevaleaza doua conceptii referitoare la intreprinzator. Potrivit primei, intreprinzatorul este persoana care indeplineste sarcina identificarii si obtinerii resurselor necesare infiintarii unei afaceri si in acelai timp isi asuma riscul utilizarii resurselor alocate. In a doua conceptie, intreprinzatorul este initiatorul unei afaceri care se concentreaza pe inovatie, elaborind produse si servicii noi si crend o noua piata si un nou client. Integrind aceste viziuni,

putem spune ca intreprinzatorul este persoana care initiaza si deruleaza un set de activitati caracterizate prin risc si inovare in scopul de a obtine satisfactii materiale si personale. Dupa A.Smith: Dupa conditiile de infiintare a firmei -intreprinzatorul artizan; intr speculativoportunist. Dupa profillul conducatorului si stilul de gestiune- intrepr specialist; intr manager; intr comercial. Caracteristicile ntreprinztorului de succes profesionalism, responsabilitate, creativitate, perseveren, dorin de realizare, autoritatea, putere de convingere, activism, optimism, iniiativ, realism, productivitate, obiectivitate, rbdare, punctualitate, seriozitate, energie, punctualitate, seriozitate, flexibilitate, sociabilitate etc.

Identificarea ideilor de afaceri i evaluarea ideii oportune. Identificarea ideii de afaceri are o legatura majora cu absolut tot ce tine de pers si de tot ce o inconjoara. Creativitatea este primordiala in acest sens. Surse: afacerile existente; francize; inovatii; patente; licente; institutii de cercetare; contracte industriale si comerciale; expozitii;televiziune si radio;retele de business si contacte. Consumatorii. n cutarea de noi idei ntreprinztorii acord tot mai mult atenie prerilor consumatorilor, deoarece scopul final al fabricrii oricrui produs const anume ntreprinztor satisfacerea cerinelor consumatorilor. Unii ntreprinztori se strduie, pur i simplu, s urmreasc toate prerile interesante, expuse de ctre prieteni, rude, colegi n situaii neformale, alii organizeaz canale speciale de legtur invers cu consumatorii (servicii post-vnzare). Producia concurenilor. ntreprinztorul trebui s urmreasc serviciile i produsele propuse de concureni. n rezultatul acestei analize nu rareori se determin, c unul din produse poate fi mbuntit i aceast idee poate sta la baza crerii unei ntreprinderi (Fudji, Codac). Prerile lucrtorilor din comer. Prerile lucrtorilor din comer i serviciile de desfacere ale ntreprinderilor la fel pot servi ca un izvor de ni idei. Datorit cunoaterii aprofundate a necesitilor pieei persoanele date pot propune ceva principial nou. Ei pot contribui la marketingul unui nou produs, elaborat de ntreprinztor. Publicaiile inventatorilor. Uniunea inventatorilor din RM. Cu toate c ideile patentate sunt protejate de lege, studierea lor poate s contribuie la crearea unor altor idei, uneori chiar mai interesante. Investigaiile proprii. Cel mai rodnic izvor de noi idei reprezint cercetrile tiinifice proprii ale ntreprinztorului. Ele pot fi efectuate fie n laboratorul unde lucreaz ntreprinztorul potenial sau s fie executate n timpul liber. Creativitatea proces care const n utilizarea potenialului personal i aplicarea unor tehnici concepute pt generarea de noi idei originale i utile. Metode de creativitate pt gsirea unei noi idei de afaceri: Brainstorming: metod de lucru n echip. Reguli: Nici o idee nu este criticat. Deplasarea este binevenit. Cantitatea conteaz. Combinarea este binevenit. Toate ideile trebuie scrise. SCAMPER: Substituire, Combinare, Adaptare, Modificare, Punere n alt utilizare, Eliminare, Reversare (rearanjare). Harta minii. Evaluarea ideii de afaceri Evaluarea este foarte necesara in business, eval ideii de afaceri are menirea de a contrapune ideile cu realitatea implementarii lor, de a compensa posibilitatile reale, resurselor si mijloacele

prezente cu necesitatile si dorintele; de a compara rezultatele preconizate cu criteriile de referinta. Metode de evaluare: Neformale acceptul spontan, sfatul bancherului, elaborarea prototipului. Formale elaborarea planului de afaceri sau studiul de fezabilitate. Tehnica BEST: o Se deosebete afacerea de altele? o Are perspectiv de cretere? o Pt realizarea ideii sunt necesare mari sume de bani? o Sumele acestea pot fi asigurate de ntreprinztor? o Corespunde afacerea interesului individual al ntreprinztorului? Rspuns: 1-5 puncte. 20-25 pct perspectiv excelent, 15-19 perspectiv foarte bun, 11-14 p. rezonabil, 0-10 p. proast. Abandonarea ideii de afaceri se face cnd: o Riscul nvechirii produsului este foarte mare, iar costul i timpul cerut pt realizarea lui este mare. o Piaa potenial este mic sau exist o concuren puternic. o Nu pot fi rezolvate problemele legate de realizarea produsului chiar dac piaa este atractiv. o Nu este format o echip de conducere care s aib calitile manageriale necesare, nu avem personal calificat. o Suma necesar pt lansare este mare. o Riscurile i problemele sunt mai mari dect beneficiile. Cele mai importante lecii: Urmrete-i ideea, transformnd aceasta n realitate. Ideile strlucite necesit timp. Avei ncredere n mirosul dvs. Privii spre viitor, apoi inventai. Folosii att norocul, ct i mintea. Nu v lsai prins s facei ceea ce face concurena. Trebuie s fim flexibili. Oferii oamenilor ceva util. Facei din calitate o preocupare permanent. Nu subestimai niciodat concurena. Nu v temei de eec. MODALITI DE LANSARE N AFACERI Deschiderea afacerii de la zero. Ideea oportuna de business poate fi materializata doar printr-o afacere, intreprinzatorului revenindu-i sarcina sa aleaga modul de lansare.In general,sunt 3 variante de incepere a activit de antrepren:deschiderea unei afaceri de la zero, procurarea unei francize sau cumpararea unei afaceri exitente. Deschiderea afacerii de la zero este deseori cea mai preferabila. Avantajele deschiderii afacerii de la zero: - Implementarea nelimitat a propriilor idei. - Satisfacia de a crea o ntreprindere de la zero. - Evitarea motenirii unei reputaii ndoielnice a fostului proprietar. - Posibilitatea de a selecta, motiva i dezvolta independent personalul. - Posibilitatea de a crea afacerea pornind de la viziunea proprie. - Alegerea amplasamentului afacerii. Dezavantajele: - Costul ridicat legat de lansarea n afaceri, procurarea echipamentului. - Timp prea mult pt lansarea care nu este cea mai potrivit.

- Saturaia pieei sau existena unei concurene puternice, ce va ngreuna afirmarea noului venit. - Eforturi personale mari pt a lansa afacerea. - Riscul legat de realizarea unei idei noi. Alegerea statului juridic Dupa luarea deciziei privind initierea unei afaceri noi si identificarea ideii de afaceri, urmeaza alegerea formei organizatorico-juridice de desfasurare a activit si de inregistrare a intreprinderii. Inregistrarea- la Camera Inregistrarii de stat si la oficiile teritoriale.Procesul de inreg se finiseaza cu primirea Certificatului de inreg, stampile si actelor de constituire. Nu exista o forma juridica buna si alta rea, astfel pt a lua o decizie corecta se va tine cont de domeniul de activitate ales, de resursele disponibile, precum si de asteptarile intreprinz de la afacere. Trebuie la fel de analizat asa factori: -Pregatirea de a desfasura activit de 1 singur/ cu o alta persoane ; - Cunostinte destule pt a gestiona afacerea de unul singur? ; -Capacitatea de a lucra in echipa/ unul singur; -Domeniul de lansare; - Resursele financiare pt lansarea in domneiul respectiv; - Ce venit planifica sa obtina si daca e gata sa il imparta cu cineva; -Cum va fi tinuta evidenta contabila etc. In functie de raspunsuri, se poate determina forma orga-jurid. Potrivit legislatiei RM, activit de antrepren poate fi desfas in calit de persoana fizicaintreprinzator inividual (44%) sau in calit de pers juridica SRL(45%), SA-3%; Cooperative3%. Altele-5%. II raspunde cu intreaga avere; SRL min 5400 lei; SA- capitalul social min -20000 lei. Cooperativa de ntreprinztori i cooperativa de producie pot fi fondate de 5 i mai multe pers fizice i/sau juridice. Cooperativa este pers juridic. Membrii coop rspund pt datorii n limita cotei ce le aparin. Organ superior: Adunarea General a Coop, comisia de cenzori, preedintele sau consiliul de conducere. Societatea n nume colectiv este fondat de 2-max 20 pers. Asociaii poart rspundere att cu cota de participare, ct i cu averea personal. Societatea n comandit fondat de 2-20 pers. Sunt dou tipuri de asociai: comanditani (particip la activiti i rspund nelimitat pt datorii) i comanditari (nu particip la conducerea societii i au rspundere limitat). ntreprindere municipal. ntreprindere de stat. Procedurile post-nregistrare. Se nregistreaz la inspectoratul fiscal teritorial n calitate de contribuabil. nregistrarea la Casa naional de asigurri sociale CNAS nreg la Compania Naional de asigurri n medicin CNAM Deschiderea unui cont bancar curent: cererea de deschidere a contului, fia cu specimente de semnturi i amprenta tampilei, copia actului de identitate, extrasul din registrul de stat, copia certificatului de atribuire a codului fiscal. Obinerea licenei. Licena - act oficial eliberat de autoritatea pt liceniere, ce atest dreptul titularului de licen de a desfura pt o perioad determinat, genul de activitate indicat n ea, cu respectarea obligatorie a condiiilor de liceniere. Se elibereaz de Camerade liceniere, Banca Naional, Comisia Naional a Pieei financiare .a. Termen de valabilitate 5 ani. Obinerea autorizaiei sanitar, de la pompieri i n construcii. Determinarea denumirii afacerii. Alegerea denumirii facerii este o decizie importanta la etapa lansarii acesteia, reprezentind numele de firma si permite deosebirea unei afaceri de altele. Cum vei numi corabia, asa aceasta si va inota.O denumire reusita poate trezi interesul potentialului client, dar una nereusita il poate lasa indiferent,chiar daca produsele oferite sunt de o calitate inalta. Aspecte juridice: - denumirea nu trebuie sa coincida sau sa fie asemanatoare cu alta inregistrata; -denumirea trebuie sa includa forma jur de organiza in limba de stat; -den/ o jumtate din aceasta poate fi utiliz ca semn sau emblema comerciala, inreg la AGEPI.

Numele firmei: -Numele fondatorului(nu e chiar reusit); -un acronim, de ex. IBM, TNS.; -un nume descriptiv de ex Marketing consulting & Research; -un nume/cuvint sonor din alt domeniu, ex Bomba; -un nume abstract nou-creat( luat din silebele unor cuvinte diferit)-Carmez, Microsoft. Logo , posibilitati de utilizare: - numele, initialele; - simbol abstract; -figura simpla; combinarea numelui cu o imagine. Caracteristici: Simplitatea, reflectarea profilului si valorilor companiei; - alegerea corecta a culorilor; -posibilitati de scalare si aplicare pe suprafete nonplane; - utilizarea unor caractere simple pt denumire. Numele ales trebuie sa reflecte produsul oferit pe piata, trebuie sa trezeasca asociatii placute, sa creeze imagini frumoase. Alegerea amplasamentului unei afaceri. Stabilirea amplasamentului. Factorii de care depinde: Nr populaiei i puterea de cumprare. Frecvena cumprrii diferitor mrfuri. Traficul de pietoni. Aproprierea altor magazine. Reglementri i norme specifice. Nr locurilor de parcare i apropierea transportului public. Costul chiriei. Condiiile contractului de nchiriere. Imaginea localului. Planul urbanistic general al localitii. Planul de amenajare a teritoriului. Vizibilitatea magazinului. Variante de amplasare a unui magazin: zonele centrale ale localitii, centrele comerciale, magazinele individuale. Amplasarea unei afaceri productoare: apropierea de sursele de materie prim, existena spaiului, for de munc ieftin i calificat, infrastructura de transport, reglementri legale, costul chiriei. Alternative de amplasare: amplasare la domiciliu, incubatorul de afaceri, afacere virtual (online). Procurarea unei afaceri existente. Etapele procesului de procurare a unei afaceri. Avantajele procurrii: afacere este pus pe roate, posibilitatea de a obine un profit imediat, riscul este mai redus, are o reputaie, un nume, existena personalului calificat. Dezavantaje: intrepr nu este profitabila; reputaie negativ, personal necalificat, datorii, amplasare nefavorabila. Etapele procesului de procurare. 1.Stabilirea criteriilor. 2.Cutarea afacerii care se vinde. 3.Determinarea motivului vnzrii. 4.Diagnosticarea afacerii: diagnoza tehnic starea echipamentului, gradul de uzur, tehnologia utilizat, existena spaiilor de producere, starea acestora, existena brevetelor; diagnoza comercial sau de pia tendinele existente pe pia, clienii i motivele pt care ei procur produsele, concurena, politica de distribuire i de promovare (4P pre, produs, promovare, plasament); diagnoza resurselor umane calificarea personalului, relaiile dintre colectiv; diagnoza financiar-contabil; diagnoza juridic. 5.Evaluarea procesul de determinare a valorii ntreprinderii la o dat concret, inndu-se cont de factorii fizici, economici, sociali i de alt natur, care influeneaz asupra valorii. Evaluarea costului ntreprinderii anticipare a speranei de ctig din vnzarea ei imediat sau din cumprarea ei pt utilizarea ulterioar.

6.Negocierea condiiilor de cumprare. 7.ncheierea contractului de vnzare-cumprare este semnat n prezena notarului. 8.Prezentarea la camera de nregistrri de stat pt a nregistra contractul. 9.Procesul verbal privind primirea-predarea afacerii. Metode de evaluare: Metoda analizei comparative a vnzrilor care se bazeaz pe estimarea valorii obiectului prin compararea lui cu alte obiecte similare, vndute sau propuse spre vnzare. Avantaj: reflectpractica real de cumprare. Dezavantaje: se bazeaz pe trecut, nu se ia n consideraie ateptrile viitoare, sunt necesare o serie de ajustri, dificulti n obinerea informaii necesare. Metoda veniturilor care se bazeaz pe estimarea veniturilor viitoare i cheltuielilor, legate de utilizarea obiectului evalurii. Avantaje: se ia n consideraie ateptrile viitoare, se ia n consideraie aspectul de pia i uzura. Dezavantaj: un volum mare de lucru, grad nalt de incertitudine. Metoda cheltuielilor sau metoda patrimonial care se bazeaz pe estimarea cheltuielilor pt crearea unui obiect analogic celui de evaluat sau a cheltuielilor pt nlocuirea obiectului supus evalurii. Valoarea ntreprinderii= Total Active (Datorii pe termen lung+Datorii pe termen scurt). Avantaje: se bazeaz pe activele real existente. Dezavantaje: nu se ia n consideraie goowillul, nu se ia n consideraie ateptrile viitoare, nu se examineaz nivelul veniturilor. Metoda mixt care are la baz goodwillul. GOODWILL sau fond comercial este excedentul valorii globale a unei ntreprinderi la o anumit dat, comparativ cu valoare atribuit elementelor din activul bilanului la aceeai dat. Poate fi creat de amplasare favorabil, reputaie, persoanl calificat, deservire rapid, tehnologie unical. Desfurarea activitii n baza contractului de franchising. Tipuri de franchising. Franchisingul este o nelegere dintre cumprtor i vnztor care prevede oferirea unor drepturi contra plat pe o anumit perioad de timp. Franchiser-vnztorul, franchisee-cumprtorul. Franchisingul poate fi practicat in peste 70 domenii de activitate, cele mai populare fiind: alimentatia (fast-food), comertul cu amanuntul, industr alimentara, saloane de frumusete, cluburi fitness, serv hoteliere, agentii de turism etc. In RM Legea cu priv la franchising se adopta in 1997. Evaluarea sistemului de franchising Avantaje pt franchiser: se extinde fr a cheltui bani; obtinerea veniturilor supliment din taxele de franchising(taxa initiaa unica si royalty:0-15%). Unii francizeri(de ex fornetti) nu necesita taxe, pt a se extinde rapid pe piata. Dezavantaje pt franchiser: poate fi afectat reputaia, trebuie s ofere asisten, dificulti n control. Avantaje pt franchisee: nume, reputaie, experien, probabilitatea obinerii veniturilor, oferirea suportului tehnic i instruire, eecul n afaceri mic, riscuri mici, cheltuieli mici pt promovare. Dezavantaje pt franchisee: linia limitata de produse, controlul permanent, royalty-cheltuieli mari de lansare. Contractul de franchising: perioada depinde de la o afacere la alta, se analizeaz condiiile, drepturile i responsabilitile. Perioada pe care se incheie cel mai des 3-15 ani., altele 20(mc). Nu exista un contract universal, franciserii elab propriie contracte-tip. Prin acordul de francising, franchiser contribuie cu mrci comerciale, reputaie, produse cunoscute, know-how managerial, instruire, chiar echipamente i uneori finanare, iar franchiseeul investete capital pentru drepturile franchiserului i pentru echipamente i faciliti. Apoi, francisul deruleaz afacerea dup regulile stabilite de franchiser. Aceste reguli sunt parte a acordului de francising semnat de ambele prti. Acordul de francising creeaz o punte de legtur ntre franchisee i franchiser.

Tipuri de franchising. Tipurile de franchising: Dup obiectul oferit: - fr.numelui: franchiserul ofera franchiseeuului dreptul de a se folosi de marca sa de comert(retele hoteliere, restaurante, pot adauga unele produse/servicii proprii conform anumitor reguli) -comercial (distributiei produselor): fran-rul ofera fr-see dreptul de a comercializa prod sale pe un teritoriu limitat(indust automob). -corporativ (afacerii)-.. ofera un pachet complet al afacerii care este deja cunoscuta pe piata.(mcdonalds) Dup domeniul de activitate sau profilul participanilor: relatii Productor ->Producator, Vnztor cu ridicata, Vnztor cu amnuntul; Vnztor cu ridicata-> Vnztor cu ridicata, Vnztor cu amnuntul ; Vnztor cu amnuntul-> Vnztor cu amnuntul; intre intreprinderile prestatoare de servicii. Dup nivelul de intermediere: - fr.direct (incheierea unui contract direct cu fiecare franchisee locala, stabilind legaturi restrinse). - master franchising (oferirea de catre franchiser unei francize locale a dreptului de subfrancizer in regiunea data, subfranc local incheie contracte de franchisee locale,verificindu-le).

DEZVOLTAREA AFACERII Planul de afaceri. Planul de afaceri este un document care descrie toate aspectele afacerii, analizeaza toate problemele posibile, determina solutiile alternative in scopul obtinerii de profit. Planul de afaceri este un document analitic in care sunt clar deifinite obiectivele companiei, determinata strategia de realizare a acestora, dezvaluit modul in care vor fi folosite resursele existent pt atingerea scopurilor. Business planul ajuta afacerea sa priveasca in perspectiva viitoare, sa se concentreze asupra punctelor cheie. Necesitatea elaborrii planului de afaceri. Planul de afaceri este necesar tuturor, n primul rnd bancherului, investitorului, care va mprumuta banii businessmanului nceptor numai dup ce va consulta planul, n care se formeaz ideea viitoarei afaceri. E binevenit i celor care doresc s cunoasc perspectivele i sarcinile lor, i nsui antreprenorului n scopul analizrii minuioase a ideilor sale, precum i controlul eficacitii lor. Planul de afaceri e important din mai multe motive, determinind managementul sa analizeze: ideea facerii; obiectivele;echipa manageriala; produsul; strategia de mk; concurentii; resursele si facilitatile; nevoile de capital pe t lung si scurt. Etapele ntocmirii planului de afaceri. Elab Planul de afaceri const din mai multe etape: 1. Colectarea informatiilor : surse interne (bilant cont,raportul despre venituri, dinamica mijl banesti, activele si infrastructura, inf despre resursele umane); surse externe (legislatia, internt, tendinte in vinzari, date statistice, anuare statistice ). 2. Determinarea maturitatii companiei (ciclul de viata a unei afaceri: lansare, crestre, matritate,declin). Alaturi de pozitia de piata, maturit e ft import in alegerea strategiei de crestere. 3.Stabilirea tipului plan de afaceri : pt dezvolt proprie; pt a efectua un imprumut; pt un investitor extern. 4. Determinarea structurii plan de afaceri: analiza externa a situatiei actuale si a tendintelor de viitor; res interne ale intrepr-descr si analiza situatiei prezente; strategiile pt viitor; prognozele financiare. 5. Distribuirea responsabilitatilor presupune implicarea si increderea managerilor si specialistilor in procesul de planificare a afacerilor.

Structura i coninutul compartimentelor de baz. Planul de af este un document de perspectiva, astfel trebuie intocmit pe o per de 3-5 ani, sa fie revizuit periodic, pt a reflecta situatia curenta, ideile noi si planurile pt viitor. Structura desfasurata: (model) Foaia de titlu Cuprins (capitole) 1. Sumar 2. Descrierea afacerii 3. Echipa mg/ mg companiei 4. Prezentare produs/serviciu 5. Analiza pietei 6. Concurentii 7. Obiective 8. Strategia firmei si metode de implimentare 9. Informatii financiare 10. Mg riscurilor 11. Anexe si alte doc. Managementul antreprenorial. In definirea managementului antreprenorial este necesar sa pornim de la doua premise: a) Managementul antreprenorial este o disciplina si un domeniu al managementului si, ca urmare, elementele de baza ale managementului (cele 5 functii si cele 4 subsisteme) se regasesc in cadrul sau b) Managementul antreprenorial prezinta aspecte specifice, ce decurg din natura sa antreprenoriala. Asupra continutului managementului antreprenorial isi pune amprenta pozitia primordiala a intreprinzatorului (motivatiile sale specifice, rolurile sale) si concomitent dimesiunea si dinamica firmei in care se exercita procesele antreprenoriale. Peter Drucker a remarcat c pentru companie mare existent, cuvntul de control n sintagma "managementul antreprenorial" este "antreprenorial." n orice afacere noua, cuvntul de control este "de management." Prin urmare, n scopul discuiilor noastre am inclina spre "management", ca o disciplin pentru antreprenori. Noi definim managementul antreprenorial ca practica de a lua cunotine antreprenoriale i folosind-o pentru cresterea eficientei de noi afaceri , precum i ntreprinderile mici i mijlocii. Particularitile activitii ntreprinztorului. Antreprenorul este u n coordonator, un gestionar de resurse, capabil sa imbine resursele si sa e organizeze pt a dezvolta si a pune pe piata inovatia.Adesea de aceea el simte nevoia sa se asocieze cu alte persoane. In ce XIX, antreprenorii erau deseori echivalati cu managerii intreprinderilor. Numai in a doua jum a sec XX, notiunea de antreprenoriat a fost legata de cea de inovatie. Antreprenorul este considerat un promotor al ideilor noi, incepind cu proiectarea unor marfuri si finisind cu crearea de structuri organizatorice.(Vezi mai sus) Asa caracteristici ca riscul personal, dorinta de a lucra intensiv, reactia rapida la posibilit financiare-calitatiile unui intrepinzator, nu obligatoriu demonstr capacit lui de a fi un bun manager, astfel se pot atrage managerii. FINANAREA ACTIVITII DE ANTREPRENORIAT Determinarea necesarului de resurse financiare pentru lansarea unei noi afaceri. Dezvoltarea cu succes a ntreprinderii micului business presupune existenta resurselor financiare. In prezent, insuficienta sau lipsa acestora, este una din problemele majore pentru o mare parte din antreprenorii moldoveni. Determinarea cerinelor financiare se face dup ce ntreprinztorul s-a decis asupra produselor / serviciilor pe care le va realiza i asupra amplasamentului afacerii.

Aceasta presupune determinarea naturii capitalului necesar i estimarea cerinelor de asisten financiar. Natura capitalului necesar. O firm nou are nevoie iniial de 2 tipuri de capital: capital de pregtire a afacerii i capitalul de ncepere a activitii. a. capitalul necesar pregtirii afacerii investiia care se face nainte de nceperea afacerii. Cerinele de capital variaz n funcie de natura activitii, mrimea firmei, amplasament: o n cazul verificrii ideii de afaceri e necesar un studiu de fezabilitate, o dac firma dorete s introduc un produs nou e nevoie de elaborarea prototipului, o nregistrarea sau procurarea firmei, o construirea, renovarea sau nchirierea cldirii, o cumprarea echipamentelor i a obiectelor de inventar, o achiziionarea stocurilor, o plata diferitor consultani, o n unele cazuri, obinerea licenei speciale. b.Capitalul de ncepere a activitii investiiile care se fac cu puin timp nainte de nceperea afacerii, n timpul lansrii afacerii i imediat dup iniierea afacerii. La nceputul existenei sale firma, de obicei, are un deficit financiar (nu este cunoscut nc). Determinarea capitalului de ncepere este necesar i pentru a asigura firmei o baz solid de cretere. De aceea ntreprinztorul trebuie s identifice costul forei de munc, a stocurilor, asigurrilor etc. Cu toate ca, in practica mondiala sunt cunoscute mai multe modaliti de finanare a afacerii, cu regret, la noi acestea sunt puine la numr. De regula, la momentul lansrii afacerii, sursele de baza de finanare constituie economiile personale, mprumuturile de la rude, prieteni, cunotine. Se poate apela i la parteneri de afaceri, dar acordul de parteneriat trebuie s ia n considerare impactul renunrii pariale la controlul afacerii i la obinerea unei pri din profit. Mai trziu, in procesul derulrii afacerii, antreprenorii se adreseze dup mprumut (credit) bncilor, societarilor comerciale, precum si apeleaz la sistemul de leasing, o forma noua si netradiional de finanare din republic. Sursele de finanare i caracteristica acestora. Creditul bancar. Leasingul. Factoringul. Avantaje i limite. Printre potentialele surse de finantare a afacerii pot fi enumerate urmatoarele: -capitalul propriu si capit imprumutat de la familie si prieteni: cel mai frectvent punct de plecare in cazul afac mici si noi, capit propriu ofera o siguranta mai amre, nu va fi retras in cazul inrautatirii sit financiare, nu este necesara expunerea detailiata a plan de afaceri; ca dezavantajfirma nu va fi cunosc de institutiile financiare si va intimpina greutati in acumularea e fonduri; -creditul bancar: o sursa principala in special pt firmele mici si mijl, insa accesul la credite a firmelor noi e mai dificil; Avantaje: obtinerea de fonduri suplimentare, stabil relatiilor de incred cu institutii finaciare, semnale pozitive pt potentialii investitori, existenta unui grad de flexibilitate privind sumele angajate,termenii de creditare,sobinzile si term de rambursare; necesitatea de a convinde banca in potentialul sau, afacerea se analiz, se stabilesc unctele tari forte(planul fin). Dezavantaje: in cazul noilor firme atitudinea sceptica; riscul de a pierde garantiile depuse sau chiar riscul de faliment in cazul nerestituirii creditului; implicarea unui factor extern in mg firmei; expunerea proiectului la riscuri noi; riscul intreruperii creditarii in cazul unor evenimente nefav pt firma. -etmiterea de actiuni si obligatiuni: o sursa de fin importa pt firmele mari, mai putin accesibila pt firmele aflate la inceput de activitate; -programele speciale de finantare: pot si rambursabile, partial ramb sau granturi, sursele fiind: bugetul statului, bug locale, organismele nebancare(microfinantari, credite); -fondurile de capital de risc: surse de fin specializate in cadrul proiectelor investitionale, riscul de esec al carora este mai inalt, dar cazurile de succes sunt sficiente pt a compensa pierderile;

-leasingul: O forma speciala de relaizare a operatiei de creditare pe termen mediu si lung, care se aplica de regula pt procurarea echipamentului industrial. Echipamentul este cumparat de catre societatea de leasing si este inchiriat ulterior solicitantului. De multe ori, solicitantul are dreptul in numele societatii de leasing de a cumpara echipamentul de care are nevoie. Codul Civil al RM defineste contractul de leasingo parte-creditorul financiar (locator) se obliga sa dobindeasca in proprietate sau sa produca bunul mobil specificat in contract si sa-l dea in poesiune si folosinta, pt o perisoada determinata in contract, celeilate parti(locatar), iar aceastase obliga la plata in rate a unei sume de bani (redeventa). Pe linga aceasta forma principala de leasing asa numit cocmercial, mai exista si forme speciale cum ar fi lease-back si time-sharing.; Avantajele leasingului: permite s obin mijloace de producie necesar i s nceap exploatarea acestora n lipsa unor resurse financiare suficiente, mijloacele fixe pe ntreaga perioad a contractului se afl n bilanul companiei de leasing, beneficiarul nu duce evidena acestora, reducndu-se astfel mrimea impozitului pe imobil, plata pentru chirie se include n costul produciei ce micoreaz suma venitului impozabil al beneficiarului, peste 2-3 ani are posibilitatea s procure echipamentul la valoarea lui rezidual sau s ncheie un nou contract de leasing la un pre mai redus, plata pentru chirie se efectueaz dup instalarea echipamentului, astfel beneficiarul are posibilitatea de a efectua plile din mijloacele obinute de la realizarea produciei fabricate pe echipamentul dat, Dezavantajele leasing ului: lesorul nu este proprietarul mijloacelor fixe i nu le poate pune n gaj, suport riscul uzurii morale a echipamentului. -credite e la furnizori si clienti; -creditele pe efecte de comert (factoringul si scontarea). Factoringul-forma de creditare pe termen scurt acordata de bancile comerciale prin compensarea creditului furnizor. Prin contractul de factoring, o parte, careeste furnizorul de bunuri si servicii(aderent), se obliga sa cedeze celeilalte parti, care e o intrepr de factoring(factor), creantele aparute sau care vor aparea in viitor din contractele de vinzari de bunuri, prest de serv si efectuare de lucrari de catre terti, iar factorul isi asuma cel putin 2 din obligatiile: 1)finantarea aderentului,inclusiv prin imprumutiri si plati in avans; b)tinerea contabilitatii creantelor ; c)asumarea riscului insolvabilit debitorului pt creantele preluate. Factorul ia comision pt suma acord. Contractul se incheie pe 2 ani. Se deosebesc 2 tipuri de factoring: disponibil( sau finantarea imediata) si indisponibil (finantare la incasare). Factoringul este de regula disponibil pt firmele cu o reputatie stabila si este contractat sub garantii importante,solicitate de banca. Avantajele factoringului: ntreprinderea are posibilitatea de a transforma datoria viitoare n bani n numerar la momentul necesar, se reduce riscul insolvabilitii, deoarece firma factor asigur ncasarea contravalorii facturilor Dezavantajele factoringului: costul ridicat, deoarece aderentul trebuie s achite att comisionul, ct i o dobnd pentru plile fcute anticipat, transfernd toate creanele sale firmei de factoring, aderentul poate pierde o parte din clieni, deoarece firma factor este foarte exigent cu debitorii, acceptnd numai acei care sunt n stare s respecte la timp scadenele. NCETAREA ACTIVITII ANTREPRENORIALE Motivele ncetrii activitii antreprenoriale. Modaliti de ncetare.

Lichidarea ntreprinderii conduce la ncetarea activitii acesteia fr trecerea drepturilor i obligaiilor pe cale succesoral la alte persoane. ntreprinderea se lichideaz prin hotrre a: a) fondatorilor (asociailor), n conformitate cu condiiile prevzute n documentele de constituire ale ntreprinderii, inclusiv n legtur cu expirarea termenului pentru care a fost nfiinat ntreprinderea respectiv sau cu atingerea scopurilor n care a fost nfiinat; b) instanei de judecat n caz de: 1) insolvabilitate a ntreprinderii, declarat n conformitate cu legislaia (n redacia Legii Nr.1500-XV din 5 decembrie 2002); 2) declarare a documentelor de constituire ale ntreprinderii ca fiind nule; 3) nclcare a cerinelor, stabilite de legislaie, privind desfurarea unui anumit gen de activitate, prin care se explic lichidarea ntreprinderii; 4) expirare a termenului pentru care a fost nfiinat ntreprinderea respectiv sau dup atingerea scopurilor n care a fost nfiinat (la cererea procurorului sau a Camerei nregistrrii de Stat a Ministerului Dezvoltrii Informaionale), dac fondatorii (asociaii) ntreprinderii nu au luat hotrrea de lichidare a ntreprinderii (n redacia Legii Nr.417-XV din 26 iulie 2001); 5) neprezentare conform informaiei Inspectoratului Fiscal de Stat, a drilor de seam contabile, fiscale i statistice privind activitatea ntreprinderii pe o perioad ce depete un an. ntreprinderea poate fi lichidat i n alte temeiuri stabilite de lege. 3. ntreprinderea se consider lichidat din momentul radierii ei din Registrul de stat al ntreprinderilor. 1. n hotrrea de lichidare a ntreprinderii se stabilete procedura i termenele n care se va efectua lichidarea, termenul limit de naintare a creanelor de ctre creditori, care trebuie s fie nu mai mic de 2 luni din momentul publicrii n Monitorul Oficial al Republicii Moldova a avizului despre lichidare. Hotrrea de lichidare a ntreprinderii n legtur cu expirarea termenului pentru care a fost nfiinat ntreprinderea respectiv sau cu atingerea scopurilor n care a fost nfiinat se ia de ctre fondatori (asociai) n modul prevzut de prezentul articol, anunndu-se creditorii cu 3 luni nainte de expirarea duratei ntreprinderii sau imediat dup atingerea scopurilor n care a fost nfiinat i dup publicarea n Monitorul Oficial al Republicii Moldova a avizului despre lichidare. n caz de faliment, ntreprinderea se lichideaz prin hotrre a instanei de judecat n conformitate cu Legea cu privire la faliment. 2. Lichidarea ntreprinderii se efectueaz de comisia de lichidare sau de lichidator, desemnai de fondatori (asociai) sau, dup caz, de instana de judecat. n cazul lichidrii ntreprinderii prin decizie a instanei de judecat, aceasta din urm numete n calitate de lichidator o persoan fizic major cu capacitatea deplin de exerciiu, care are cetenia Republicii Moldova, domiciliaz n Republica Moldova, are studii superioare i posed cunotine i experien n domeniu i este nregistrat ca ntreprinztor individual (introdus prin Legea Nr.337-XV din 24 iulie 2003; n redacia Legii Nr.64-XVI din 30 martie 2006). 3. Comisia de lichidare (lichidatorul ntreprinderii) public n Monitorul Oficial al Republicii Moldova informaie despre lichidarea ntreprinderii, procedura i termenele n care se va e fectua lichidarea, termenul limit de naintare a creanelor de ctre creditori, precum i evalueaz activele ntreprinderii (bunurile i toate obligaiile patrimoniale fa de ntreprinderea care se lichideaz), stabilete creanele creditorilor, comunicndu-le acestora despre lichidarea ntreprinderii, ia msuri pentru perceperea datoriei de debitor. 4. Dup expirarea termenului de naintare a creanelor de ctre creditori, comisia de lichidare (lichidatorul ntreprinderii) prezint spre aprobare organului (persoanei) care a nfiinat-o Procesul-verbal de evaluare a activelor ntreprinderii, lista creanelor naintate de creditori i

suma acestora, precum i rezultatul examinrii lor. Aceste documente se aprob de ctre fondatorii (asociaii) ntreprinderii i instana de judecat care au luat hotrrea de lichidare i se aduc la cunotina fiecrui creditor. Dac n procesul lichidrii ntreprinderii se stabilete c datoriile acesteia depesc activele, din care cauz ntreprinderea nu este n stare s execute creanele creditorilor, fondatorii (asociaii) snt obligai s acioneze n judecat cu privire la deschiderea procedurii falimentare sau s-i anuleze hotrrea cu privire la lichidarea ntreprinderii. Dac fondatorii (asociaii) nu se conformeaz prevederilor menionate, comisia de lichidare, n temeiul deciziei sale, este n drept s nainteze n judecat o cerere de intentare a procesului de insolvabilitate a ntreprinderii (n redacia Legii Nr.1246-XV din 18 iulie 2002). 5. Comisia de lichidare (lichidatorul ntreprinderii), dup executarea tuturor creanelor creditorilor, ntocmete bilanul de lichidare i l prezint, odat cu predarea bunurilor rmase ale ntreprinderii, fondatorilor (asociailor) acesteia, instanei de judecat, prin a cror decizie a fost nfiinat. 6. Prin derogare de la prevederile prezentei legi, particularitile lichidrii ntreprinderilor agricole care se privatizeaz se stabilesc de Legea restructurrii ntreprinderilor agricole n procesul de privatizare (introdus prin Legea Nr.394-XIV din 13 mai 1999). Executarea creanelor creditorilor fa de ntreprinderea ce se lichideaz 1. Creanele creditorilor fa de ntreprinderea ce se lichideaz se execut din contul bunurilor acestei ntreprinderi n urmtoarea ordine: a) creanele cetenilor fa de care debitorul este rspunztor de prejudicierea sntii lor sau n legtur cu moartea, pe calea capitalizrii plilor respective pe unitate de timp; b) creanele lucrtorilor din ntreprinderea ce se lichideaz privind plata salariului pentru perioada de pn la 6 luni precedente lurii hotrrii de lichidare; c) achitarea cu bugetul public naional pentru perioada de pn la un an precedent lurii hotrrii de lichidare; c1) creanele Ministerului Finanelor pentru mprumuturile acordate sub garania statului (introdus prin Legea Nr.231-XVI din 2 noiembrie 2007); d) alte creane ale creditorilor. Comisia de lichidare (lichidatorul ntreprinderii) ncepe executarea creanelor creditorilor din ziua aprobrii Procesului-verbal de evaluare a activelor ntreprinderii, listei creanelor naintate i rezultatului examinrii lor. Excepie fac creanele creditorilor indicate la litera d): executarea lor se efectueaz dup expirarea unei luni din ziua aprobrii documentelor enumerate. Executarea creanelor creditorilor din fiecare rnd se face proporional cu suma creanelor fiecrui creditor din rndul respectiv. Executarea creanelor creditorilor din rndul urmtor se face dup executarea n ntregime a creanelor creditorilor din rndul precedent. 2. Creanele creditorilor, stabilite i naintate dup expirarea termenului stabilit pentru naintarea lor, se execut din contul bunurilor ntreprinderii ce au rmas dup executarea creanelor stabilite i naintate n termenul stabilit. 3. Creanele creditorilor asigurate prin gaj se execut indiferent de rndul stabilit pentru executarea creanelor altor creditori i de termenul de naintare a creanelor. 4. Creanele neexecutate din cauza insuficienei de bunuri ale ntreprinderii persoan juridic (cu excepia cooperativelor de producie) se consider stinse. Creanele fa de ntreprinderea persoan fizic ce se lichideaz i fa de cooperativa de producie se execut de ctre fondatorii (asociaii) ntreprinderii n modul stabilit de lege. Se consider stinse creanele, nerecunoscute de comisia de lichidare (lichidatorul ntreprinderii), dac creditorii, n termen de o lun de la data primirii ntiinrii cu privire la nerecunoaterea n ntregime sau parial a creanelor lor, nu acioneaz n judecat cu privire la executarea acestor creane.

5. Bunurile rmase dup executarea creanelor creditorilor se utilizeaz conform indicaiilor proprietarului sau persoanei mputernicite de acesta.