Perioada marilor clasici (1860-1890) reprezinta primul varf al culturii romane m oderne.

In aceasta perioada au fost descoperiti si s-au impus cei patru mari cla sici Ioan Slavici nuvelistul , Ion Creanga povestitorul , I.L.Caragiale dramaturgul , Mih ai Eminescu poetul si ideologul perioadei Titu Maiorescu. Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga este un basm cult, publicat in revista Convor biri literare in anul 1877. Basmul este o specie a literaturii populare sau culte, in care se nareaza intamp lari fantastice ale unor personaje pozitive aflate in lupta cu forte malefice pe care le invinge in cele din urma. Naratiunea la persoana a III-a este realizata de un narator omniscient, dar nu s i obiectiv, deoarece intervine adesea prin comentarii sau reflectii. Basmul cult presupune imbinarea naratiunii cu dialogul si cu descrierea. Naratiu nea este dramatizata prin dialog, iar dialogul sustine evolutia actiunii si ajut a la caracterizarea personajelor. Tema basmului este lupta binelui impotriva raului incheiata prin triumful binelu i. Eroul parcurge o aventura eroica imaginara, un drum al maturizarii pentru dob andirea unor valori morale si etice. In Povestea lui Harap-Alb pot fi identificate particularitatile basmului popular: opozitia bine-rau,prezentarea unor intamplari fantastice si a unor personaje ima ginare, triumful binelui asupra raului. Caracterul de bildungsroman al basmului presupune parcurgerea unui traseu al dev enirii spirituale ( trecerea probelor) si modificarea statutului social al prota gonistului ( Harap-Alb devine imparat). In basm, sunt prezente formulele tipice basmului: initiala, mediana si finala. F ormula initiala Amu cica era odata si formula finala Si a tinut veselia ani intregi , si acum mai tine inca; cine se duce acolo bea si mananca iara cine nu, se uita si rabda. marcheaza intrarea si iesirea din fabulos. Formulele mediane Si merg ei o zi,si merg doua, si merg patruzeci si noua , si mai merge el ce merge , realizeaz a trecerea de la o secventa narativa la alta si intretin suspansul cititorului. Actiunea se desfasoara linear, succesiunea secventelor narative este redata prin inlantuire. Parcurgerea drumului maturizarii de catre erou presupune un lant de actiuni (mom entele subiectului): o situatie initiala de echilibru (expozitiunea), o parte pr egatitoare, un eveniment care deregleaza echilibrul initial (intriga), aparitia ajutoarelor, trecerea probelor, rasplata eroului (deznodamantul). Situatia initiala de echilibru este reprezentata de primul alineat si ofera info rmatii succinte despre cadrul spatial: o data , si despre personaje: un crai si tr ei fii . Intriga se deschide cu formula amu cica , secventa regasita si in formula initiala. Primul eveniment care modifica echilibrul initial este reprezentat de primirea de catre crai a scrisorii fratelui sau, prin care acesta ii cere sa-i trimita un ul dintre fii pentru a-i urma la tron. Al doilea eveniment il reprezinta incerca rile esuate ale fratilor mai mari de a ajunge la imparatia lui Verde-Imparat. Tatal lor, pentru a le testa curajul, se imbraca intr-o piele de urs si ii astea pta sub un pod. Cei doi fii mai mari se sperie de urs, si se intorc la curtea cr aiului, insa mezinul reuseste sa treaca de aceasta proba cu ajutorul unei batran e, ce se va dovedi a fi Sfanta Duminica, care ii da un sfat : sa caute hainele d e mire ale tatalui, calul si armele din tinerete ale acestuia. Dupa aceasta prob a tatal ii daruieste pielea de urs impreuna cu un sfat sa te feresti de omul ros si mai cu seama de cel span. Ultima proba preinitiatica la care este supus fiul de crai este cea a spanului. In padurea in care ajunge, fiului de crai i se infa tiseaza de trei ori un span, care ii propune sa il ia ca insotitor sau ca sluga. Daca de primele doua ori fiul de crai refuza ascultand de sfaturile tatatului, a treia oara, dovedindu-se naiv si influentabil, se lasa convins de span si il i a cu el. Spanul goleste plosca cu apa, si il conduce la o fantana. Pacalit de sp an, fiul de crai ii va divulga secretul calatoriei si identitatea si va accepta sa devina din stapan , sluga, primind numele de Harapa-Alb. In desfasurarea actiunii, Harap-Alb parcurge probele care sunt menite sa il init ieze. Distanta pe care Spanul si Harap-Alb o parcurg pana la imparatia lui Verde -Imparat dovedeste spatiul din basme trecand peste noua mari, noua tari si peste

noua ape mari..ajung la imparatie . Ajunsi la curtea imparatului Verde, Spanul il supune la trei probe: aducerea salatilor din Gradina Ursului, aducerea pieii cu pietre nestemate si a capului de cerb din Padurea Cerbului si petirea fetei imp aratului Ros. A treia proba a spanului este cea mai dificila. Traseul parcurs ev identiaza maturizarea eroului: el dovedeste capacitate de sacrificiu si mila fat a de cei slabi, cum este cazul furnicilor, pricepere in construirea unui stup pe ntru albine, toleranta fata de cei care au o alta infatisare, atunci cand ii acc epta ca insotitori pe Gerila, Setila, Flamanzila, Ochila si Pasari-Lati-Lungila. Ajuns la imparatia lui Ros-Imparat, Harap-Alb va fi supus altor probe, pe care le depaseste cu ajutorul celor pe care i-a ajutat in drumul sau: casa de arama c u ajutorul lui Gerila, ospatul pantagruelic cu ajutorul lui Flamanzila si Setila , alegerea macului de nisip cu ajutorul furnicilor, petirea fetei cu ajutorul lu i Ochila si Pasari-Lati-Lungila, iar recunoasterea acesteia cu sprijinul craiese i albinelor. Seria probelor nu se incheie insa, deoarece fata imparatului Ros in itiaza intrecerea intre turtureaua ei si calul lui Harap-Alb, trimisi sa aduca tr ei smicele de mar dulce si apa vie si apa moarta de unde se bat muntii in capete . Calul se intoarce primul si fata imparatului porneste cu Harap-Alb la drum spre palatul imparatului Verde, dar pe drum acestia se indragostesc unul de celalalt . Punctul culminant este reprezentat de demascarea Spanului de catre fata de impar at el este adevaratul nepot al imparatului Verde . Spanul il acuza pe Harap-Alb ca a incalcat juramantul si ii taie capul. Calul este acela care distruge intruchip area raului. Fata imparatului Ros, ca personaj fabulos, are puteri supranaturale si il reinvie pe Harap-Alb. Acesta primeste ca recompensa pe fata imparatului R os si imparatia. Nunta si schimbarea statutului social (devine imparat) confirma maturizarea eroului. Deznodamantul basmului consta in triumful binelui. Incipitul basmului se constituie din formula initiala, introducand cititorul in lumea fictiunii. Ea are rolul unui pact cu cititorul care este constient ca patr unde intr-o lume in care totul este posibil. Formula initiala din Povestea lui Ha rap-Alb Amu cica era odata , evidentiaza incertitudinea, ceea ce desemneaza ca narat orul nu isi asuma riscul veridicitatii intamplarilor, ca in basmul popular A fost odata ca niciodata, ca de n-ar fi nu s-ar povesti . Incipitul contine si informat ii referitoare la cadrul spatial, timpul si personajele, dar prezinta si context ul in care va avea loc calatoria initiatica a eroului. Finalul basmului inseamna in primul rand remedierea situatiei problematice din i ncipit, prin pedepsirea si omorarea Spanului, dar si prin recompensarea personaj ului pozitiv. Prin urmare, binele iese invingator in lupta cu raul. Dar finalul unui basm cult inseamna si sfarsitul procesului initiatic al protagonistului car e va deveni imparat, casatorindu-se cu fata imparatului Ros. Din punctul meu de vedere, relatia de simetrie dintre incipit si final din basmu l cult Povestea lui Harap-Alb are rolul de a accentua caracterul ideal al lumii fa buloase in care se petrece actiunea si de a introduce, respectiv de a-l scoate p e cititor din universul miraculos,al tuturor posibilitatilor, cu personaje care starnesc rasul fara a inspaimanta prin infatisarile lor. Personajele din basme, inclusiv cele din basmul cult Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga, sunt atat oameni, cat si fiinte himerice care au psihologie umana. Un prim argument care sustine ipoteza il reprezinta clasificarea personajelor din b asm, in finctie de capacitatile lor, in realiste si fabuloase. Personajele reali ste sunt cele care ilustreaza categoria umana si nu au trasaturi supranaturale: craiul, fiii acestuia, imparatul Verde, imparatul Ros, spanul. In schimb, person ajele care depasesc sfera umanului sunt cele care au aceste trasaturi, fiind cap abile sa se metamorfozeze sau sa comunice cu oamenii: calul, Sfanta Duminica, cr aiasa albinelor, craiasa furnicilor, cei cinci insotitori ai eroului: Gerila, Fl amanzila, Setila, Pasari-Lati-Lungila, Ochila. Dupa cum reiese si din titlul basmului, personajul principal este Harap-Alb, fiu l mai mic al craiului, fiind surprins in trei ipostaze: ca fiu de crai, ca sluga si ca viitor imparat. In prima ipostaza eroul este neinitiat, dominat de defect e precum orgoliul, desi are un fond sufletesc bun. Cea de-a doua ipostaza este c ea de sluga a spanului, coborarea la acest nivel fiind necesara pentru initierea

procesului de maturizare, iar ultima ipostaza marcheaza incheierea procesului d e initiere. Desi stie ca spanul este un impostor, fiul de crai se supune acestui a si ii indeplineste poruncile, respectandu-si pana la capat cuvantul dat de a n u dezvalui nimanui schimbul facut. Portretul fizic al eroului lipseste, accentul fiind pus pe trasaturile morale al e acestuia. Caracterizarea directa a eroului este succinta si realizata de catre narator, care ii evidentiaza lipsa de maturitate: boboc de felul sau in treburi de acestea , dar si de alte personaje cu care eroul interactioneaza. Caracterizare a indirecta este mai ampla, deoarece personajul isi dezvaluie calitatile si defe ctele pe parcursul actiunii, pein fapte, atitudini si limbaj. Dupa parerea mea, relatia dintre cele doua personaje, Harap-Alb si span, se baze aza pe principiul ca raul are si un rol benefic, in sensul ca raufacatorul nu fa ce decat sa faciliteze initierea eroului. Toate probele spanului il vor ajuta pe Harap-Alb sa se dezvolte, sa-si descopere calitatile si sa-si anihileze defecte le. Libajul cuprinde termeni si expresii pupulare, regionalisme, zicale, proverbe. Basmul cult Povestea lui Harap-Alb are ca sursa de inspiratie basmul popular, de l a care autorul pastreaza motivele (calatoria, petitul, proverbele, probele), per sonajele fabuloase, ajutoarele si donatorii, formulele tipice si umanizarea fant asticului. Ca toate basmele lui Ion Creanga, si Povestea lui Harap-Alb ilustreaza universul f abulos, fiind considera prin structura narativa basm cult.