Povestea lui Harap Alb

A aparut in revista Convorbiri Literare la 1 august 1877.

Tema Subiectul

triumful binelui asupra raului

In expozitiune se relateaza despre un crai care avea 3 feciori iar fratele acestuia,Verde-Imparat avea numai fete,de aceea ii va cere fratelui sau sa I trimita pe cel mai viteaz dintre fii ca sa I urmeze la tron.Pentru a vedea care dintre fii este vrednic pentru aceasta misiune,craiul ii supune la o proba : se imbraca intr-o piele de urs si I intampina la un pod. Doar mezinul se va dovedi apt de calatorie.ajutat de sfanta duminica,imbracat in hainele de mire ale tatalui sau,avand armele din tinerete si calul acestuia.Va primi binecuvantarea de calatorie si sfatul sa se fereasca de omul Ros si omul Span si primeste pielea de urs folositoare pentru urmatoarele probe. Intriga. Insotit de cal porneste la drum,se intalneste in cadru cu omul span,refuza de doua ori sa il ia ca sluga dar cade in capcana intinsa de acesta,este pacalit,coboara intr-o fantana pentru a se racori si spanul trage capacul . Sub amenintare, eroul ii devine sluga, fac schimb de identitate si primeste numele de Harap Alb. Desfasurarea actiunii.Ajunsi in imparatia lui Verde Imparat,eroul este supus altor probe: 1. aducerea salatilor din gradina ursului.Pleaca si se intalneste din nou cu sfanta Duminica .Aceasta il invata sa toarne in fantana din care bea ursul o fiertura din lapte si miere ca sa il adoarma.Daca va fi surprins sa arunce in urma pielea de urs si sa fuga urmand in tocmai sfaturile trece cu bine de aceasta proba ducandu-I spanului salatile 2. insemna aducerea pielii cerbului cu cap cu tot batute in nestemate .din nou este ajutat de Sf Duminica care ii da sabia Statu-Palma-Barba-Cot la sfatul batranei sapa o groapa langa izvor unde venea cerbul sa se adape si cu masca pe chip ii taie capul dintr-o singura lovitura de sabie.Rezista tentatiei de a nu se uita in ochiul cel otravit si cand in sfarsit cerbul moare, ia pielea si capul si le duce la palat 3. in cinstea vitejiei nepotului sau,verde imparat da un ospat la care o pasare maiastra le aminteste mesenilor de imparatul Ros si fata acestuia,o vrajitoare cumplita din pricina careia se facusera multe victime.Auzind acestea spanul ii cere lui Harap Alb sa o aduca imediat la palat.Plecand intr-o noua misiune, Harap Alb intalneste pe drum o nunta de furnici carora le cruta viata primind in dar o aripa spre ajutor,apoi un roi de albine carora le face adapost primind in dar tot o aripa.Continundu si drumul va intalni 5 personaje gigantice :gerila, Flamanzila, Setila, Ochila, Pasari-Lati-Lungila . Eroul se poarta frumos cu fiecare castigandu-le increderea si ei ii devin insotitori. La curtea imparatului rosi vor fi supusi altor probe: a) proba focului trecuta cu ajutorul lui Gerila b) proba ospatului indeplinita de Setila si Flamanzila c) proba alegerii macului de nisip dusa la bun sfarsit de furnici d) proba pazirii fetei pe timp de noapte ajutat de ochila si Pasari-Lati-Lungila e) proba recunoasterii adevaratei fete ajutata de Craiasa albinelor f) proba intrecerii dintre calul lui Harap Alb si turturica fetei pentru aducerea a 3 smicele de mar dulce si apa vie si apa moarta rezolvata prin viclesugul calului. g) Recunoscandu I virtutile Rosu ii da fata si cei doi pornesc spre Verde imparat Spanul va fi demascat de fata imparatului Ros care ii spune lui Verde Imparat ca Harap Alb este adevaratul nepot.Atunci Spanul ii zboara capul lui Harap Alb Deznodamant.Calul se repede la span ,zboara in inaltul cerului cu el de unde ii da drumul omorandu-l.Cu ajutorul smicelelor de mar dulce si a apei vii fata il invie pe Harap Alb primesc binecuvantarea imparatului si are loc nunta.

Structura narativa
a)Are ca orice basm un tipar narativ: o situatie initiala de echilibru, un eveniment care perturba echilibrul, o actiune de recuperea a acestuia si restabilirea echilibrului si rasplatirea eroului [ propp-morfologia basmului1928

b)Ca in toate basmele apar motive tipice: impratul fara urmasi, superioritatea mezinului, calul nazdravan, interdictia, substituirea prin inselaciune, probele depasite, petirea, nunta, obiectelemagice, etc. c)Respecta momentele clasice ale subiectului: Expozitiunea: cel mai mic dintre fii unui crai proneste la drum sprec curtea lui verede imparat pt a-I urma la tron Intriga: incalcand sfatul tatalui, ia in serviciul lui un span care I se sustituie prin viclesug Dezvoltarea actiuni: devine rob, e silit sa indeplineasca sarcini periculoase, dar este ajutat de cal, sf. Duminica, etc si iese invingator Punctul culminant: fata imp il respinge pe span, dezvaluind adevarul despre Harap-Alb, care va fi omorat de acesta. Deznodamant:impostorul e ucis de catre cal, fata imp il readuce la viata pe Harap Alb si are loc nunta d)Discursul narativ se caracterizeaza prin folosirea pers a II-a de catre un narator omniscient, dar nu intotdeauna obiectiv. Naratiunea care predomina in basmul popular este aici imprelitata cu descrierea si dialogul. Dialogul are functie dubla: dezvolta actiunea si caracterizaeaza personajele. Actiunea e liniara iar succesiunea secventeleor se realizeaza prin inlantuire. Coordonatele spatio temporale sunt vagi, modalitatile naraarii sunt povestirea si reprezentarea. Povestirea repr relatarea faptelor insotita de reflectiile naratorului si dublata de un plan al semnificatiilor simbolice.
f] relatii temporale si spatiale-coordonate vagi timp- illo tempore- timpul mitic , fabulos, al lui a fost odata spatiu-taramul acesta si celalalt; reperele spatiale sugereaza dificultatea aventurii eroului care trebuie sa ajunga de la un capat la altul al lumii

Personaje
Ca in orice basm personajel sunt: reale-fantastice, pozitive-negative, umane-animaliere, actantiadjuvanti(donatori). Sf. Duminica: personaj pozitiv, mesager care are menirea de a-l initia pe erou, de a-l indruma. Se metamorfozeaza intro cersetoare pentru a testa bunatatea sufleteasca si simtul crestinesc al eroului. Ea are rol oracular, intrucat ii reveleaza destinul, il anunta ca va ajunge imparat, il insoteste si il ajuta. Craiasa Albinelor, a Furnicilor si calul -personaje animaliere, adjuvante Il ajuta pe erou in momentele cheie ale devenirii lui, realizeaza fapte supranaturale pe care eroul nu le poat3e face singur. Sunt de asemeni personaje donatoare intrucat ii ofera o abilitate la care nu are acces in mod normal. Il initiaza in tainele milei, compasiunii pentru cei neajutorati. Uriasii Sunt fiinte fabuloase, grotesti. Au trasaturi umane : Gerila ( o dihanie de om ), Flamanzila (o namila de om ), Setila (o aratare de om), Ochila (o schimonositura de om), Pasari-Lat-Lungila (o pocitanie de om) dar si supranaturale. Ei intruchipeaza caractere , adevaruri morale sau chiar forte ale naturii : frigul, foamea, setea, masurarea timpului si a spatiului. Ei il initiaza pe erou in tainele prieteniei si ale solidaritatii umane. Spanul (antieroul) Personaj negativ, malefic, simbolizeaza raul, dar un rau necesar prin care eroul se va maturiza. Iese in calea lui H.A. de 3 ori, prefacandu se umil, recurge la siretlicuri, mimeaza duiosia, buna intentie pentru a fi acceptat ca sluga. Obtine prin viclenie falsa identitate de print. Il supune pe erou la o serie de probe urmarind pieirea lui cu orice pret. E caracterizat prin antiteza cu Harap Alb : razbunator, viclean, duplicitar. Va fi pedepsit in final pentru ca binele invinge raul, iar cel care il omoara e chiar calul lui HA, cel mai apropiat de el.

Harap Alb

Personaj principal, protagonist, axul compozitiei basmului deoarece toate celalate personaje graviteaza in jurul lui. Personaj pozitiv, reprezentant al binelui, care trebuie sa triumfe, chiar daca va intra in slujba raului, va deveni sluga spanului pentru a se initia. E un tanar viteaz, harnic, supus, fiind ajutat in izbanda lui de altii. Nu are insusiri supranaturale ca in basmele populare ci ramane in limitele umanului, iar faptele care depasesc sfera umanului sunt realizate de donatori sau adjuvanti, inzestrati cu insusiri supranaturale. Traseul sau initiatic il formeaza (bildungsroman). Intalnirea cu tatal sau, deghizat in urs ii confera curaj. Episodul intalnirii cu Spanul, moment cheie ii da alte virtuti morale, dovedind ca eroul e loial, il slujeste pana la capat, isi tine promisiunea, cuvantul dat. Calatoria prin locuri pustii, greu de strabatut ii ofera ocazia sa constate ca fiintele cele mai neinsemnate ii pot fi de ajutor(albinele, furnicile). La intalnirea cu uriasii afla ciudatenia si varietatea fiintelor. Primele doua probe sunt un elogiu adus omului in lupte cu forte mai puternice , dar inferioare ca gandire. In sfarstit ultima proba repr initierea eroului in vederea casatoriei Numele Harap Alb este sugestiv pt evolutia si caracterul personajului. Este un oximoron, harap =rob tigan, care sugereaza situatia paradoxala in care se afla eroul. Desi e fiu de crai, va deveni rob , va fi supus problelor initiatice ca sa dobandeasca curaj, barbatie, maturitate in vederea succesiunii la tron.

Simboluri ale vevenirii pers

Podul-trecerea spre o noua treapta a finite, evulutia Padurea-labirintul ce necesita un initiator,un ghid Fantana-grota din labirint,loc al coborarii in infern, al mortii spirituale pana cand va muri si invia; primeste un nou numebotez symbolic 3 etape:-mezin,tanar,boboc,lipsit de experienta -Harap-Alb-e supus probelor initiatice -viitor crai-are calitatile necesare-milostiv,generos,tolerant,curajos,inteleptetcf

Demonstratie basm cult

Basmul este o specie a genului epic in proza de mare intindere, care prezinta lupta dintre bine rau, terminata cu triumful binelui, la actiune luand parte elemente si personaje reale, dar si supranaturale. Caracteristicile speciei sunt urmatoarele : evenimentele sunt prezentate in ordine ascendenta timpul si spatiul sunt indeterminate personajele sunt diametral opuse unele personaje au capacitatea de a se metamorfoza eroul trece probe al caror grad de dificultate creste apar motive tipice apar obiecte magice apar cifre fatidice contine formule initiale, mediane, finale Basmul cult preia modelul basmului popular, dar opereaza schimbari atat la nivelul scenariului epic, cat si in cel al continutului . Trama (tesatura narativa) folclorica e dublata de elemente culte intr-o viziune realist rurala : a) caracterul nuvelistic al basmului dat de epica ampla, trecerea eroicului in grotesc, umanizarea personajelor b) umanizarea si autohtonizarea fantasticului, in sensul ca personaje cum sunt Sf Duminica , Rosu Imparat, calul sau uriasii gandesc , se comporta, vorbesc ca niste veritabili tarani humulesteni. Interesul naratorului se deplaseaza de la simpla povestire la crearea unor situatii de viata autentica. c) Naratiunea predominanta in basmul popular se impleteste cu descrierea si dialogul

d) Personajele sunt individualizate prin atitudine, vorbire gestica si nu mai sunt schematizate ca in basme. Povestitorul cult patrunde in psihologia personajelor care nu se mai impun prin comportament ideal si stereotip, ci se comporta ca niste oameni obisnuiti, se remarca prin calitati : bunatate, mila, istetime, solidaritate. De ex : Harap Alb se comporta omeneste : greseste , se lamenteaza, plange , se caieste , isi doreste moartea e) Eroul nu mai este inzestrat ca in basmele populare cu insusiri supranaturale ci ramane in limitele umanului, iar faptele care depasesc sfera umanului sunt realizate de adjuvanti si donatori. f) Apar personaje alegorice vazute in chip grotesc (uriasii) g) Apar teme si motive inexistente in basmul traditional popular : relatia tensionata parinti copii, falsele ierarhii sociale, lipsa de comunicare intre oameni, vocatia prieteniei, sprijinul acordat de divinitate omului moral si generos h) Formulele initiale si finale sunt modificate amu, cica era odata-atribuie povestea altcuiva pe la noi cine are bani mananca sib ea,cine nu, sta si se uita-introduce, in spiritual realismului,elemente de critica sociala i) apar simboluri mitice drumul-labirintul -Harap-Alb -Ulysse-are o ursitoare care ii tese destinul -Sf Duminica- batrana timpului -calul-capata adevarata infatisare prin proba focului,tava cu jaratic,devenind astfel Pegas -Spanul- metamorfoza a diavolului -fantana fara roata si cumpana-poarta a infernului -schimbarea identitatii- mitul faustian -ursul-razboinicul -cerbul- a carui privire ucide- capul meduzei -nestemata-perla frontala din simbolismul hindus care le ofera luptatorilor atributul eternitatii -prin anihilarea ursului si acerbului eroul reediteza mitul crengii de aur, preluand de la invinsi atributele razboinicului si privilegiul eternitatii