CULTURA IN EPOCA ELENISTICA

de Enisor Elena Cucu Ioana

Prof.Carmen Bjenaru Colegiul Naional I.L.Caragiale Ploieti

Epoca elenistica

Cu epoca lui Alexandru Macedon incepe o noua etapa, a cincea in istoria civilizatiei grecesti, numita elenistica de la numele de elenisti care se dadea orientalilor elenizati. Este o perioada originala de cultura si civilizatie, cu o configuratie stilistica sensibil diferita de cea anterioara, clasica. Cronologic, perioada elenstica se situeaza intre 323 i.e.n., data mortii lui Alexandru Macedon, si anul 30 i.e.n., data sinuciderii ultimei regine a Egiptului elenistic, Cleopatra. Caracterele perioadei sunt bine definite.Aria dominatiei grecesti se intinde acum din Sicilia pana in India, si din tinuturile Marii Negre pana in Egipt. In locul micilor poleis apar state imense ca teritoriu si populatie. Din punct de vedere politic, predomina regimurile monarhice absolutiste. Supusul ia locul cetateanului, si palatul regal, adunarii poporului. Traditionala distinctie dintre greci si barbari nu mai are acum nici un sens.

Noua civilizatie
Centrul de greutate al lumii grecesti se transfera in zona Egiptului si
a Asiei Minore. Activitatea economica se intensifica in mod considerabil ; de asemenea, legaturile dintre Apus si Rasarit, in toate domeniile. Se realizeaza astfel o comunitate de viata sociala si culturala intre aceste doua lumi. Stiintele si artele cunosc acum o perioada de mare avant. Noua civilizatie, elenistica, va influenta profund si timp indelungat nu numai tarile Orientului controlate de greci, ci si Occidentul, pana in Gallia si Cartagina. Roma, mostenitoarea acestei civilizatii, o va asimila si o va transmite tarilor din imperiul ei. Dar predominanta culturala a grecilor se va mentine tot timpul. Sub multe aspecte, ea va continua pana in secolul al VII- lea al erei noastre, cand expansiunea araba ii va pune capat.

Arta
Arta este activitatea omului care are drept scop producerea unor valori estetice si care foloseste mijloace de exprimare cu caracter specific. Domenii ale artei sunt: Arhitectura Sculptura Pictura Poezia Teatrul

Arta in perioada elenistica

Fondarea de noi orase, bogatiile imense ale lumii elenistice, spiritul de emulatie intre orase si intre familiile celor bogati, - toate aceste cauze au favorizat inflorirea artei, sporind clientela artistilor, mult mai numerosi acum. Artistul este cautat, pretuit, stimat de societate, cu o buna situatie materiala. Apare comertul cu opere de arta si atelierele care copiaza, uneori in serie opere celebre. Artistii vor cauta drumuri noi si vor incerca solutii indraznete. Ca tematica si stil, arta raspunde unor cerinte noi, gustului pentru natura si scene familiare, pentru sentimental si pitoresc, pentru senzualitate si rafinament, pentru expresia patetica sau pentru realismul vietii cotidiene care nu evita uneori nici vulgaritatea, nici caricatura.

Arhitectura

Arhitectura oraselor inregistreaza mari progrese prin aplicarea unor principii rationale de urbanistica.Orasul elenistic are strazi largi intre 6-10 m, cu spatii libere rezervate pietelor si edificilor mari, cu intervale precis stabilite si obligatorii intre case.Orasul Pompei, de pilda, era conceput dupa modelul oraselor elenistice. Casa elenistica ocupa o suprafata mare, avea o singura intrare, era lipsita de ferestre spre strada si toate incaperile dadeau intr-o curte centrala inconjurata de un sir de coloane( peristil). Interiorul era ornat cu picturi murale, cu mozaicuri intr-o vasta gama de culori, cu placi de marmura. Peretii erau decorati cu ghirlande de flori, cu fructe, cu pasari si pesti, cu dansatoare si cantarete( motive mitologice si din legende). Caracteristic epocii elenistice este gustul pentru colosal.

Mormantul lui Mausolos

Mormantul regelui Mausolos din Halicarnas cu marea friza sculptata de Scopas avea o inaltime de 50 m, era construit pe un postament foarte inalt, deasupra caruia impunatoarele coloane alternau fiecare cu cate o statuie, iar in varful acoperisului in forma de piramida se afla un car cu patru cai care se credea ca adapostea reprezentari eroice ale regelui Mausolos si Artemisia (vaduva dar si sora lui).

Altarul din Pergam

Monumentalul altar din Pergam era de asemenea ridicat pe un grandios postament in trepte si inconjurat de celebra friza care reprezinta lupta dintre Titani si zei, capodopera sculpturii elenistice in basorelief (pastrata in Muzeul de Stat din Berlin).

Sculptura

Sculptura contiuna pe drumurile deschise de Praxitele,dar mai ales de Lysip si de Scopas. Incertitudinile epocii se reflecta si in operele sculptorilor: in locul masurii si echilibrului calm al perioadei precedente, artistii cauta acum sa redea emotia, exagerarea sentimentala , pasionalitatea, expresia si miscarile patetice, gratia rafinata, senzualitatea agresiva. O mare dezvoltare cunoaste in epoca elenistica portretul, in marmura sau in bronz. In secolul III i.e.n. devin foarte numeroase portretele unor oameni de stat, filosofi, poeti, etc.; portrete de obicei neidealizate, cel mai adeseori adevarate studii de caracter. De asemenea, proprie artei elenistice este si viziunea realista in tratarea tipurilor si momentelor din viata de fiecare zi.

Colosul din Rodos

Gustul asiatic pentru colosal se manifesta mai semnificativ in exemplul uriasei statui a lui Helios, zeul Soarelui, inalta de 34 m, turnata in bronz in anul 238 i.e.n. si distrusa de un cutrmur 10 ani mai tarziu, cunoscuta sub numele de Colosul din Rodos si enumerata de scriitorii antici printre cele sapte minuni ale lumii.

Pictura
Inceputul erei elenistice a fost si marea epoca a picturii grecesti. Ea va avea valente lirice (sunt prefigurate sentimentele naturii si perspectivei), iar valentele dramatice le atesta cunoscutul mozaic reprezentand atacul lui Alexandru contra lui Darius in batalia de la Issos.

Poezia
Poezia ca de altfel intreaga literatura a epocii este radical
diferita de cea a epocii anterioare. Acompaniamentul muzical dispare, poezia lirica este destinata acum exclusiv lecturii. Publicul restrans de rafinati sau de eruditi caruia i se adreseaza, absenta sentimentului vietii colective din polis-ul de odinioara au fost principalele cauze care au impus in poezie noi subiecte, forme, genuri si un stil nou. Atentia poetilor se concentreaza in mod esential asupra stilului si a versificatiei. Speciile pe care le prefera epoca sunt elegia erotica, idila si epigrama. Din numarul imens de poeti ai acestor secole se detaseaza, caracteristici fiind pentru atmosfera culturala a epocii, Callimachos din Cirene si Theocrit.

Cantecul mortii pastorului Dafnis

Cantecul bucolic de-acuma, curmati-l, dragi muze, curmati-l! Nai cu-ntocmirea maiastrace dulce mireasma resfira Ceara de-l porti catre guraHai, vino stapane, si ia-mi-l! Vezi doar cum Eros ma duce si-adanc ma taraste spre Hades. Cantecul bucolic de-acuma, curmati-l, dragi muze, curmati-l! Doar viorele sa creasca din spini si din rugii de mure. Dulce narcisul sa-si prinda bobocii doar pe crengi de ienupar. Toate rastoarne-se-n lume: voi pinilor, pere sa cresteti. Dafnis de vreme ce piere, voi, cerbii, sa prindeti copoii. Bufnite, sus printre creste, dati cumpana privighetorii! Cantecul bucolic de-acuma, curmati-l, dragi muze, curmati-l!

Idila intaia - Theocrit

Teatrul

Comedia completeaza tabloul literar al epocii. Tragedia isi incheiase demult ciclul, odata cu apusul spiritului civic, religios si moral. In schimb spiritul comediei reinvie trupe de actori ambulanti recitau scenete cu personaje si intamplari cotidiene, mici studii de moravuri, realiste si comice. Ultimul moment cu adevarat mare al comediei grecesti se situeaza la inceputul erei elenistice: Menandru isi reprezinta prima comedie la doi ani dupa moartea lui Alexandru Macedon. Caracterele speciale ale comediei sale sunt luciditatea viziunii si aderenta la adevarul vietii de zi cu zi. Meandru- steaua comediei noi- isi resfrange sfera de interes la tipurile si problemele banale ale vietii familiale, negljand total problemele care intereseaza viata cetatii. A compus 108 comedii, din care ne-au ramas cateva fragmente si o piesa intraga intitulata Mizantropul.

Dramaturgia

Prin subtilitatea observatiei psihologice, prin scopul modest pe care il propune comedia sa, prin naturaletea tonului conversativ al stilului sau si prin scopul exclusiv de a amuza intr-un mod discret, delicat, rafinat, reproducand fragmente din realitatea familiara Meandru ramane ultimul mare dramaturg al antichitatii grecesti si totodata primul reprezentant al unei epoci moderne.

Cultura elenistica

Modernitatea este trasatura fundamentala a civilizatiei si culturii elenistice. O epoca deosebit de importanta si prin ceea ce a insemnat pentru secolele viitoare si prin ceea ce a transmis culturii moderne Epoca elenistica a imbogatit considerabil sfera tematicii si a sensbilitatii artistice, repertoriu de modalitati, de tehnici, de specii noi ale artei. Literatura europeana a cultivat anumite genuri elenistice chiar pana dincoace de secolul al XVIII-lea .Prin cultura latina , formata aproape in intregime la scoala culturii elenistice, antichitatea greaca inclusiv aceste ultime secole de stralucire ale ei a fost integrata ca element de baza, normativ si formativ, culturii europene.

Bibliografie

Istoria culturii si civilizatiei de Ovidiu Drimba, volumul trei, Editura Vestala-Saeculum I.O., Bucuresti ,2003 Cand, unde si cum s-a intamplat , Editura Readers Digest, Bucuresti, 2005 Imagini - internet