Sunteți pe pagina 1din 5

Liliecii sunt singurele mamifere capabile sa zboare. Majoritatea liliecilor sunt nocturni (activi noaptea).

Ei traiesc in toata lumea, exceptand marea si regiunile polare. Cu aripile lor mari din piele - pielea este intinsa de oasele lungi ale degetelor - liliecii sunt singurele mamifere care pot zbura cu adevarat. Sunt multe specii diferite de lilieci care, adunate impreuna, formeaza aproape un sfert din intregul grup al mamiferelor. In afara de aripi, liliacul are structura unui mamifer. Are corpul acoperit cu blana, sange cald, iar puii se hranesc cu laptele mamei. Cand se odihnesc liliecii isi aduna aripile in jurul corpului si atarna cu capul in jos, tinandu-se cu ghearele de o creanga, in pesteri, in scorburi de acoperis sau in pivnite. Degetele cu gheare sunt folosite la cataratul pe pietrele din pesteri. Liliecii formeaza doua grupuri principale, in functie de marime. Liliecii fru

givori sunt mari, numiti vulpi zburatoare, deoarece au o figura ce se aseamana cu o vulpe. Majoritatea traiesc in paduri tropicale si mananca frunze si fructe. Ceilalti, numiti microlilieci, sunt mult mai mici si mananca in principal insecte, pe care le vaneaza in zbor. Micro liliecii arata ca niste soareci cu aripi. Unii se hranesc intrun mod mai special. Liliecii-pescari, din America de Sud, prind pestii cu ghearele. Liliecii-vampiri din America Centrala si de Sud se hranesc cu sangele vitelor si al cailor, foarte rar cu sange uman. Majoritatea liliecilor pot vedea in intuneric, dar microliliecii folosesc deasemenea ecolocatia pentru a-si gasi drumul. Ei emit sunete foarte ascutite (ultrasunete) - cu frecventa de 500 de Hz pe secunda. Undele acestor sunete "lovesc" obiecte sau animale, producand ecouri.

Liliacul poate sa isi dea seama exact, dupa aceste ecouri, unde se afla prada. Liliecii care traiesc in climate reci hiberneaza iarna in locuri uscate si racoroase. Liliacul mexican cu coada libera migreaza. Multi lilieci dau nastere unui pui pe an, la inceputul sezonului cald. Puii se aduna impreuna, pe crengi, ca la o gradinita, in timp ce parintii lor cauta hrana. Multe specii sunt amenintate deoarece habitatul lor a fost distrus de oameni. Liliecii sunt tratati adesea ca daunatori. In special cei frugivori sunt acuzati Mai jos va explic cateva informatii despre specii de lilieci: Marele liliac brun din America de Nord naste gemeni, spre deosebire de alti lilieci, care nasc doar cate un pui. Liliacul cu rat, Kitti, este cel mai mic mamifer din lume. El a fost vfazut prima data in anul 1974. Liliecii cu coada libera au o coada ce se intinde dupa membrana aripii. Acesti lilieci pot zbura sus si repede. Liliecii-potcoava au pliuri de piele in jurul nasului, pentru a directiona sunetul in timpul vanatorii. Liliacul frugivor, Rodriguez, traieste pe o insula din Oceanul Indian. Adapostul lui din paduri a disparut acum complet.

URSUL

Urii sunt mamifere omnivore (Ursul brun), ierbivore (Ailuropoda melanoleuca), sau carnivore (Ursul polar) din familia Ursidae. Sunt animale cu trup mare, mthlos, acoperit cu blan, plantigrade, omnivore sau carnivore, rspndite n toat emisfera nordic i n unele regiuni din cea sudic. Cei mai cunoscui reprezentani ai familiei sunt ursul brun, ursul alb i ursul grizzly. Ursul este un mamifer, care se poate gasi in paduri, mun i sau la gradinile zoologice. Urii iubesc aceleai lucruri ca i oamenii: aerul curat, mncarea buna i linitea. Pentru a gsi toate acestea, sunt n stare s se nfrunte cu cei mai fiorosi rivali.Ursii sunt de mai multe feluri: - Ursul brun traieste in Europa in Muntii Vosgi, dar si in alti munti. El este cel mai puternic urs din Europa. Se poate catara in copaci si poate alerga in salturi mari. Ursul brun este inteligent, siret si prudent. Cand este ranit sau este surprinsa ursoaica cu puiul ei, ataca si omul. Altfel, in general fuge de om. Traieste in regiunea de padure. Iarna se retrage in barlog, intr-o semihibernare (amortire) si nu se hraneste. Hrana lui este foarte variata, acesta fiind omnivor. Cand ies prima oara la plimbare, puii nu au chef decat de joaca. Pe o zi torida, ce poate fi mai placut ca o baie intr-un loc racoros ? In zonele unde somonii urca pentru a-si depune icrele, ursii stau la panda si se transforma in pescari indemanatici. Ursii cafenii sunt mari si puternici. Acesti ursi uriasi au o mare slabiciune: la fel ca si copiii, iubesc dulciurile. Se dau in vant dupa zmeura si afine dulci, macese, mere padurete si alte fructe, dar cel mai mult le place mierea. Cand descopera un cuib de albine de padure, nu se lasa pana nu linge toata mierea pana la ultima picatura. Dar ursii nu se dau in laturi nici de la muguri, fur-nici, larve, oua, pasari Daca le e foarte foame, ataca elani, cerbi si caprioarele. Un urs matur reuseste in cursul unei singure zile sa inghita 70-80 de pesti. Cu silueta insa nu are probleme. Toamna, ursii mananca mai mult decat de obicei, pentru a aduna rezerve de grasime care ii vor permite sa hiberneze. Nu le prea place sa se trezeasca cu burta goala cand afara este frig. Ursii au nevoie de un iatac confortabil. Ei isi cauta o pestera sau o groapa la radacinile copacilor, ingrijindu-se ca orificiul de iesire sa fie ingust si bine ascuns. Puii nu parasesc vizuina pana in aprilie, hranindu-se cu laptele mamei. Ursuletii raman in grija mamei pana la 3 ani. Este singurul urs care traieste si la noi in tara in Muntii Carpati. - Baribalul (Ursul negru) traieste in America de Nord in Muntii Stancosi. El este de marime mijlocie, este sprinten, poate sa inoate cu usurinta si se catara in copaci. Atinge o lungime de 1,50 metri. Este un animal omnivor, se hraneste cu fructe, seminte, miere de albine, insecte si melci. Mierea o culege din fagurii salbatici. Nu ataca omul. - Ursul alb (Ursul polar) traieste in nordul extrem al Asiei, in Peninsula Taimir. El este cel mai mare reprezentant al carnivorelor, atinge o tona in greutate si 2,60 de metri in lungime. Traieste in preajma Polului Nord, in regiunile gheturile si a zapezilor vesnice. Se hraneste cu pesti si foci. El hiberneaza si ataca intotdeauna omul. Din blana ursului se confectioneaza imbracaminte. Ursul polar este stapanul necontestat al pustiurilor inghetate. El nu are dusmani naturali. Cand e satul, doarme sau se distreaza. Este un rege caruia ii place sa se joace. Blana lui alba trebuie curatata si cel mai bine se curata printr-o tavaleala in zapada. Este mai bine sa nu ai de-a face cu o namila care se ridica pe labele din spate. Ursii polari sunt niste singuratici. Vaneaza, inoata si se plimba singuri, dar nu evita intalnirile cu alti "confrati". Se

bucura ca niste copii cand intalnesc vreun "coleg de gheturi". Nu e de mirare, de vreme ce "marsaluiesc" sute de kilometri avand ca tovarasi de drum gerul si zapada. In schimb, cu doamna ursoaica se vad doar o data pe an. O "curteaza" cu maraituri dulci si tot felul de fite, iar cand isi dau seama ca vor fi tatici, isi iau picioarele la spinare. Familia nu-i intereseaza din principiu.Le e suficient daca o data pe an seduc o "naiva" cu blana alba. Important este sa te distrezi! Ursoaica trebuie sa-si creasca puii de una singura. De altfel, ea este o mama aproape perfecta.Ursii polari au mirosul, auzul si vazul foarte ascutite. Ochii lor sunt acoperiti cu o membrana speciala, care ii apara de razele soarelui reflectate de zapada. Un strat gros de grasime ii protejeaza de ger. Apa rece ca gheata in care ursii inoata ca niste adevarati campioni, nu ajunge niciodata pana la pielea lor protejata de un puf gros si de o blana deasa, impermeabila. Hrana preferata a ursilor sunt focile pe care le adulmeca deseori si de la un kilometru distanta. Sunt pescari abili si nu refuza niciodata un peste dolofan