Teleinformatica

1. Reele de transport date.

Structura topologica - totalitatea nodurilor si legaturilor intre acestea:
1. Stea - nod centru la care sunt conectate toate celelate noduri;cea mai simpla, dar sic ea m.putin
fiabila;
2. Arbore - asigura cea mai mica lugime sumara a canalelor, deci este cea mai ieftina, dar este putin
fiabila; la caderea unui nod, reteaua se divizeaza in m.multe fragmente.
3. Inel - asigura cea m.mica lung sumara a canalelor la respectarea conditiei privind existenta a cel
putin 2 cai independente intre orisice pereche de noduri
4. Completa - cea mai fiabil, dar i cea mai scump, se folosete uneori n reele magistrale.
5. Plasa - cel puin 2 ci independente; cea mai folosit p-u reele magistrale.
Comutarea, multiplexarea si concentrarea - ci de reducere a costurilor canalelor de comunicatie.
Comutarea: n noduri; daca nu folosim comutator:N
1
=n(n-1)/2 canale, M=0;
daca instalam un comutator: N
2
=n, M=1.
Multiplexarea: separarea m.multor canale de comunicatie in cadrul unei linii de comunicaie.
Separarea poate fi in frecventa-FDM sau in timp-TDM. Multipl. In timp-prevede oferirea intregii
latimi de banda a liniei fiecaruia din canale dar pe rind.Realizarea acestui lucru folosind un
comutator.
Ex: Cablu coaxial: N=100*10
6
/4*10
3
=25*10
3
-25000 canale
Multiplexarea fibrei optice 40Gbps, canale-64Kbps=> N=40Gbps/64Kbps=0.6*10
6
.
Concentrarea canalelor. I met. prin nod de comunicaie; II met. prin concentrator de canale

Retele cu comutarea de canale. folosesc in calitate de noduri de comunicatie comutatoarele de
canale.pt a efectua transmisia de date intre statiile A si B mai intii intre acestea se formeaza un canal
via nodurile de comunicatie.Acest canal este unul temporar pe durata transmisiei de date, ulterior el
este desfiintat, eliberind resursele respective.
Avantaje: simplitate; posibilitatea regimului de dialog i de trafic izocrom (cu viteza const. in timp).
Dezavantaje: 1. n reele tradiionale se cere timp semnificativ pt stabilirea prealabil a conexiunii;
2. in cazul unor canale analogice calitatea joasa a acestora; 3. incarcarea joasa a canalelor pina la 10-
20%; 4. aceleasi viteze de transmisie pe intreg traseu.
Ex. De retele cu comutare de canale: reteaua telefonica traditionala, reteaua ISDN.

Retele cu comutare de mesaje. Folosesc in calitate de noduri de comunicatie comutatoarele de
mesaje, pt a transmite un msg de la A la B mai intii msg se transmite la nodul adiacent.acest nod
receptioneaza msg, il inscrie in memorie, determina canalul de iesire, il inregistreaza in firul de
asteptare catre acest canal si cind ii vine rindul il transmite mai departe.in acelasi mod msg este
transmis de la nod la nod pina ajunge la destinatar.
Avantaje: 1. incarcarea inalta a canalelor, pina la 80-90% si m.mult; 2. pot fi viteze diferite in
diferite canale punct-la-punct; 3. nu se cere timp pt stabilirea conexiunii A-B.
Dezavantaje: 1. de regula nu este posibil dialogul; 2. se cere memorie la noduri pt pastrarea
temporara a msg de transit; 3. se introduce inf.suplimentara(de serviciu) in fiecare msg-creste
traficul de date.

Retele cu comutare de pachete. Folosesc in calitate de noduri de com.comutatoarele de pachete. Pt
a transmite un msg de la A la B mai intii msg este impartit in segmente, la fiecare adauginduse antet
si sfirsit si se obtine un pachet.fiecare pachet se transmite prin retea la fel ca transmiterea unui msg
printro retea cu comutare de msg. Exista 2 realizari ale comutarii de pachete:
1.metoda DATA GRAMA-prevede determinarea canalelor de iesire la noduri independent de alte
pachete ale aceluiasi msg. Se poate intimpla ca pachete diferite sa urmeze prin retea cai diferite
astfel pachetele pot sosi la destinatar intro alta ordine, de aceea fiecare pachet contine informatie de
ordine in msg.la destinatar din pachete aparte se inlatura inf de serviciu si se asambleaza
msg.metoda este operative, flexibila darn u prea sigura.
2.Metoda cu circuite virtuale- prevede transmiterea tuturor pachetelor aceluiasi msg pe unul si
acelasi traseu, denumit circuit virtual.Metoda este mai sigura, dar mai putin flexibila. Avantaje:
posed toate avantajele comutrii de pachete pe care le amplific, e posibil regimul de dialog,
memoria necesar la noduri e m. mic dect la com. de mesaje.
Dezav. se cere inf. de serviciu la fiecare pachet.

Reele cu difuzare de pachete se caracterizeaz prin folosirea unui singur canal de Transfer date la
care se conecteaz toate staiile. Deoarece este un singur canal n reea n fiecare moment de timp se
transmite un singur semnal, astfel transmite o singur statie, iar toate celelalte pot doar receptiona
aceste date.
Prima reea de difuzare o reea real- Aloha, construit n 1971 de ctre Universitatea din
Honolulu.
Principala problem cost n determinarea creia din staii ce doresc s transmit date de oferit
resursele unicului canal. Problema se rezolv de ctre metoda de acces la mediu. Majoritatea
tehnologiilor pentru reele locale sunt cu difuzare de pachete.

2. Reele locale de calculatoare.

Reea local reeaua ce cuprinde aria unei cldiri sau a ctorva cldiri nvecinate.
Prima reea local a fost ETHERNET, construit n 1973 de ctre fima XEROX n SUA.
Reeaua putea include p.l. 100 de noduri interconectate prin cablu coaxial. Viteza de transmisie 2,94
Mbs.
I Generaie(1973) de reele se caracterizeaz prin viteze de transmisie de pn la 10-20 Mbps.
Ca mediu de transmisie se folosesc firele torsadate, cablul coaxial, i mai rar firele optice.
Topologiile folosite : magistral, stea, arbore i inel.
Reprezentani: ETHERNET, ARCNET, TOKEN RING.
Tehnica de access la mediu folosit este CSMA/CD, jeton/inel, jeton/magistral.
II Generaie(1988) cu FDDI. Particulariti:
Viteza de transmisie: 100 mbps.
Mediu de transmisie: fire torsadate, cablul coaxial, mai rar fibr optic.
Reprezentani: FDDI, CDDI, FastEthernet, DQDB, 100VGAnyLan.
III Generaie(1993) - GigabitEthernet se caracterizeaz prin:
Viteza de transmisie de la sute de Mbps pn la 4 Gbps.
Mediu de transmisie: fibra optic, firele torsadate, mai rar cablul coaxial.
Reprezentani: FFOL, LATM, Gigabit Token Ring, Gigabit Fiber Chanel.
IV Generaie (2001) cu 10 GigabitEthernet., 10 GB Fibre Channel
Viteza de transmisie 10-40 Gbps.
Mediu de transmisie: fibra optic, fire torsadate, mai rar cablu coaxial.
V Generaie (2010) - 100 GigabitEthernet , 40 GB Ethernet
Viteza de transmisie 40-100 Gbps.
Mediu de transmisie: fibra optic.

Componentele de baz: staiile inclusiv plcile de reea n cadrul acestora, mediul de transfer
date, conectorii, tranceiver, repetoare, puni, rutere, pori, terminatoare.
Placa de reea NIC realizeaz funciile nivelului 1 fizic, al modelului OSI ISO i funciile
subnivelului MAC al nivelului 2 legtur de date. Fiecare placa de retea are o adresa fizica unica
in lume.
Mediul de transmisie: cablu coaxial, fibre torsodate, fibra optica, mediul inconjurator
Conectori servesc pentru interconectarea statiilor la mediul de transmisie, i de asemenea a
plcilor de reea cu mediul de transmisie. iar uneori pentru interconectarea segmentelor de mediu.
Pentru cablul coaxial subire Ethernet se folosesc conectorii BNC, BNC-I, BNC-T. Bayned Network
Connect
Tranceiverele- servesc pt conectarea statiilor la cablul coaxial gros. Un transceiver contine si
echipamente electronice. Este din 2 parti care se imbraca pe cablu si se insurubeaza.
Terminatoare-servesc pt inchiderea circuitelor la capete din cablul coaxial.
Repetoarele-servesc pt interconectare de segmente de mediu i conectarea staiilor la mediu.
Opereaza la nivelul 1 OSI ISO. Nu izoleaz traficul de date ntre segmentele interconectate. Toate
segmentele opereaz ca un singur mediu de transmisie. Repetoarele multiport=concentratoare(hub)
Punile (bridge)-servesc pt interconectarea de fragmente de retea cu izolarea traficului de date
intre acestea= opereaza la nivelul 2 cu OSI ISO. Sunt puni care transmit bit cu bit, iar altele nscriu
n memorie tot pachetul, apoi n transmit mai departe. Punile multiport=comutatoare (switch)
Router- servesc pt interconectarea de fragmente de reea sau chiar reele. Opereaz la nivelul 3
OSI/ISO. ndeplinesc funciile de noduri de comutare de pachete.
Portile(gateway)- servesc pt interconectarea de retele inclusiv de tehnologii diferite. Operand
pina la nivelul 7 OSI/ISO. Poarta convertete inf. dintr-o reea n alta.

Tehnici de acces la mediu.
CSMA/CD - idee inspirat din metoda Aloha. Statia care doreste sa transmita date mai intii
verifica starea mediului; daca mediul este ocupat(este semnal)- statia intrerupe incercarea dea ocupa
mediul reluindo mai tirziu dupa un interval de timp de durata aleatoare. Daca mediul este liber-
statia incepe transmisia de date peste un interval de timp de durata 2t(tao), statia compara semnalul
transmis in mediu cu cel receptionat din mediu. Daca aceste semnale nu coincid se constata
coliziunea de semnale. In acest caz statia transmite un semnal scurt de bruiaj dupa care statia
intrerupe incercarea de a ocupa mediul reluind-o peste un interval de timp de durata aleatoare. Daca
cele 2 semnale coincid statia constanta ocuparea reusita a mediului si continua transmisia pe o
durata anumita de timp. Dupa expirarea acestei perioade statia elibereaza mediul chiar daca mai are
de transmis date. t(tau)- durata de transmisie a pachetului intre cele mai indepartate 2 statii a retelei.
2t-durata dublat de propagare a semnalului ntre cele mai ndeprtate 2 staii ntr-un singur canal.
Tehnica se foloseste in retele de tehnologie Ethernet.
Tehnica token ring-se foloseste in retea de topologie inel. Datele se transmit pe inel ntr-o
singur direcie. In retea opereaza o statie monitor care are grija s genereze un jeton i s
urmreasc ca acel jeton s circule pe inel. Statia care doreste sa transmita date obtine acest drept o
data cu obtinerea jetonului. Jetonul- dimensiunea 3 octeti (24 bii) si contine inf referitoare la
starea(adresa sursei, adresa destrinatarului). Exista 2 alternative de eliberare a jetonului: elib
ordinara(prevede transmiterea jetonului catre urm statie, doar dupa ce pachetul transmis face
inconjorul inelului. Primii doi biti a pachetului contin inf privind receptia pachetului de catre
destinatar) si elib rapida(presupune transmiterea jetonului cater urm statie indata dupa incheierea
transmisiei pachetului de date).
Token bus- se foloseste in retele locale de topologie magistrala sau arbore, in retea exista de
asemenea o staie monitor care are grij s genereze i s supravegheze circularea n reea a
jetonului. Mai nti se seteaz un inel logic ntre staiile reelei. Unele staii pot avea prioritate. Statia
care doreste sa transmita date obtine acest drept o data cu receptia jetonului. Jetonul se elibereaz
ndat dup transmiterea pachetului. Standardul: IEEE 802.4

Retele locale de tehnologie ETHERNET.
Specificaii ale reelelor ETHERNET: 10Base5, 10Base2, 10BaseT, 10BaseF, 10Broad36.
viteza de transmisie a datelor 10Mbps; IEEE 802.3
Base (banda de baza fr modularea semnalului)/ Broad(banda larga cu modularea
semnalului)- metoda de transmisie;
5-folosirea ca mediu de transmisie a cablului coaxial gros Ethernet max. 500m. diametrul 0,5
oli.
Nr. total de staii ntr-un domeniu de coliziuni 1024; nr. max. de conexiuni la un segment
100.
Regula 5-4-3: ntre 1 staii a unui domeniu de coliziuni pot fi cel mult 5 segmente, 4 repetoare,
3 segmente cu staii.;
2- cablu coaxial subtire, lungimea maxima a unui segment 185m, nr. max. de conexiuni la un
segment: 30, diametrul 0,25 oli;
T- folosirea firelor torsadate UTP3,4,5; 1024 staii, lung. max a unui segment 100m.
Regula celor 4 repetoare: ntre 2 staii s fie cel mult 4 repetoare;
F- fibre optice, conectarea similar celei prin T;
36-folosirea cablului coaxial TV de 75 ohmi. Nr maxim de statii intro retea 1024, diam. max.
3600m.

Gigabit ethernet 1996
Specificatii de baza: 1000 Base T; 1000 Base F; 1000 Base CX (cablu coaxial).
Metoda de acces: CSMA/CD. Standard IEEE 802.3z
-mediu de transmisie: firbra optic, firele torsadate, cablu coaxial Twinax
-viteza 1-4 Gbps
-este posibila agregarea a pina la 4 canale intr-o singura legatura de date.
-in retea poate fi doar un singur repetor ntr-un domeniu de coloziune.
-e posibil folosirea tehnologiei in retele metropolitane.
-e compatibil cu FastEthernet i Ethernet
Nic cu viteze de 10/100/1000 Mbps

100 GigaEthernet 2010 Specificaii: 100 Gb Base F
Fast Ethernet
Specificatiile de baza: 100 Base T, 100 Base F. Standard IEEE 802.3u
Metoda de acces la mediu folosita este CSMA/CD. Dimens. max. a unui segment 100m. Nr.
max. de repetoare ntre 2 staii: 2 specializate sau unul universal. Cele universale (au porturi de
orice tip), specializate (au doar porturi T sau porturi Tx,Fx)

10 GigaEthernet 2002 IEEE 802.3ae
Specificatii de baza: 10000 Base T, 10000 Base F, 10000 Base C4 Quad.
-metoda de acces la mediu: CSMA/CD.
-nu se folosesc concentratoare ci comutatoare
-mediu de transmisie cablu coaxial
-e prevzut port pentru retele de arie larga WAN
-poate fi folosit fibra optica cu segment de max. 40 km.
-tehnica este compatibila cu celelate 3 tehnici.
-pot fi agregate pina la 4 canale 10-40Gb.
-placa NIC 10/100/1000/10000 Mbps.

Token ring (1986-IBM)
Metoda de acces la mediu: Jeton pe inel. Mediu de transmisie:STP fire torsadate.
Nr. Maxim de statii 256. La conectarea staiilor la mediul de transmisie se folosesc uniti
MAU
In cadrul placii de retea exist relee electronice care realizeaza ocolirea statiei deconectate.
Initial a fost implimentata metoda jeton pe inel cu eliberare ordinar a jetonului cu viteza de
lucru=4mbps. Standardul: IEEE 802.5. Ulterior s-a implimentat si metoda cu eliberarea rapida.
Viteza de lucru 16 Mbps. Nu este standartizata de catre IEEE.
1000 Mb Token Ring lansat n 1998. Tehnologia functioneaza eficient in sistemul de calcul
IBM.

Tehnologia FDDI
n 1982 ANSI a elaborat o reea cu viteza de 100 Mbps; n 1988 apare prima reea FDDI.
Topologia: inel dublu. Metoda de acces: similar token ring. Mediu de transmitere: fibra
optic.
Viteza: 100 Mbps. Nr. max de staii ntr-un inel: 500. Dimens. max. a unui segm. de fibr: 2
km.
Perimetrul max. al unui inel: 100 km.
Plcile de reea conin relee electronice pentru ocolirea staiilor inactive.
n afar de staii, se folosesc concentratoare.
Din cele 2 inele, unul e principal, cellalt secundar. Toate staiile i concentratoarele se
conecteaz la inelul principal. Inelul secundar e menit pentru sporirea fiabilitii de funcionare a
reelei. Resursele lui se folosesc doar n cazurile cderii unor concentratoare sau segmente de mediu.
n acest scop, cele mai importante, din punctul de vedere a fiabilitii, dispozitive se conecteaz i la
inelul secundar.
Staiile ce se conecteaz la un singur inel: SAS, la 2 inele: DAS.
Concentratoarele ce se conecteaz la un singur inel: SAC, la 2 inele: DAC.
Pot fi separate p.l. 16 canale cte 6,125 Mbps. Rmne 1 Mbps p-u regimul obinui, 3 Mbps p-
u info.
Neajuns: era scump p-u c folosea optica. A fost elaborat FDDI pe cupru: CDDI. dim. max.
100m.

Fiber Chanel 1993-1994
E destinat pentru interconectarea supercalculatoarelor. Mediu: fibra optic. Viteze:200, 400,
800 mbps. Topologii: arbore cu comutatoare sau bucla (ne)monitorizat. Transmiterea de date
duplex. Comutatoarele se numesc fabrics la nivelul 2 OSI ISO.
Arborele poate avea p.l. 256 nivele. ntr-o reea pot fi 16 mil. de staii.
Se folosea iniial i n prezent pentru Storage Area Network reea de stocare a datelor.
Tehnologia a fost dezvoltat sporind viteza la: 8,16,20 Gbps 10 Gigabit Fibre Channel
(2002).

Reele WLAN, WPAN:
WLAN-wireless Local Area Network Standard IEEE 802.11 a/b/g/n Tehnologia: client-
server
Frecvene: 2,54Ghz i 5 Ghz. Raza de actiune- pina la 100m.
b 11Mbps, a,g p.l. 54 Mbps, n p.l.300 Mbps.
Se prevede conexiune la reea fix. Interconectarea se face prin puncte de acces.
WPAN-tehnologia orientata la o singura persoana. Permite de interconectare de echipe
mobile.
Raza de actiune 10-15m, propusa Bluetooth. Primul standard: 1999, 725Kbps.
Tehnologia: Master-slave. Exist o staie master, celelalte sunt slave. Staiile slave pot doar s
efectueze intrarea/ieirea de date, inclusiv comenzi. Att procesarea, ct i gestiunea deservirii
cererilor utilizatorilor se efectueaz de ctre staia master.
Fiecare pachet se transmite la o frecven aparte fiind n total folosite 1500 de frecvene prin
rotaie.

Sisteme de operare utilizate de sisteme locale
1. Novel Netware; 2. UNIX; 3. Windows NT, Windows for Workgroups.
La servere UNIX. La staiile de lucru Windows.

Caracteristica comparativ. Dup durata reinerii pachetelor. La ncrcri mari e mai
eficient Token Ring, cea m. puin eficient e CSMA/CD.
Dup complexitate: cea mai simpl: CSMA/CD, cea mai complex: Token Ring.
La ncrcri de p.l. 35-40% se consider iportun folosirea tehnologiei CSMA/CD.
Majoritatea reelelor locale folosesc CSMA/CD (peste 90%).

3. Asigurarea veridicitii transportului de date n reele.

Asigurarea veridicitatii transmisiei datelor
Semnalele se transmit la distanta prin canale care trec printr-un mediu ce influenteaza semnalele
modificidu-le.Aceste modificari se numesc perturbatii. Disting 2 categorii de perturbatii:
a)aditive=se suprapun semnalelor. b)multiplicative=modifica caracteristicile fizice ale canalului
insasi.
Perturbatiile aditive pot fi:a)armonice=concentrate in frecventa b)prin impulsuri=concentrate in
timp c)de fluctuatie=nu sunt concentrate nici in frecventa nici in timp, zgomot alb.
Cauzele perturbatiilor: *influenta canalelor vecine *descarcari electrice *proiectarea necalitativa
*contacte necalitative in echipamente *nerespectarea conditiilor de exploatare.
Veridicitatea transmisiei datelor este proprietatea sistemului de a transmite date fara erori. se
apreciaz probabilitatea erorii la element
e
P
n
n
P
e
n
e
>
= lim n=nr. de elemente transmise.
e
n = nr. de elemente receptionate eronat.
In calitate de elemnt se foloseste bitul, octetul sau pachetul(blocul de date).Cazul folosirii bitului la
element se numeste BER Bit error rate.

Metode de imbunatatire a veridicitatii transmisiei
Volum al semnalului: V=P
s
*F*T, P
s
puterea semnalului; F limea de band; T durata transmisiei
Cu ct e m. mare volumul semnalului, cu att e m. nalt veridicitatea transmisiei.
P
s
i F sunt specificate n paaportul tehnic, poate fi schimbat doar T
Metoda fara legatura inversa: 1)transmisia de date la destinatar dupa o schema majoritara. Ex:3
dinc5=se considera pachet fara erori daca coincide cel putin 3 pachete din cele 5. 2)transmiterea a
citeva exemplare ale aceluiasi pachet pe mai multe canale paralele. La receptie se foloseste o
schema majoritara. 3)Codificarea redundanta a semnalelor. 4) folosirea a 2 sau 3 din metodele
precedente
Metode cu legatura inversa:
1) legatura invers de decizie=luarea deciziei privitor existenta erorilor in pachet se face la
destinatar. Decizia se ia in baza procesarii pachetului. Daca pachetul este fara erori prin legatura
inverse uneori se transmite mesajul de confirmare a receptiei pachetului=ACK. In cazul unui pachet
cu erori prin legatura inverse se transmite mesajul NACK.
2) legatura inversa informationala=luarea deciziei privind starea pachetului se face la sursa. Decizia
se ia pe baza informatiilor primate din legatura inverse de la destinatar. Aceste informatii se obtin de
catre destinatar in baza procesarii pachetului.
3)metoda inversa hibrida= decizia se ia fie la destinatar, fie la sursa, in functie de caz.
Principiile de codificare pentru protectie de erori.
La transmiterea cuvintului de cod a la destinatar pot fi 4 stari ale cuvintului de cod receptionat:
1-este un cuvint de cod admis a.Decizie reusita rezultat final-fara erori.
2- se identifica cuv a. Deoarece e cuv interzis se identifica eroare, totodata deoarece atine de zona
de influenta a cuv de cod admis a, erorile se corecteaza inlocuind a cu a.Corectare reusita.
Rezultat final-fara erori.
3-se identifica cuv de cod interzis b, deci cuvintul este cu erori.Deoarece btine de zona de influenta
a cuvintului de cod admisb erorile se corecteaza inlocuind cuvintul b cu b.Corectare nereusita.
Rezultat final cu erori.
4- se identifica cuvintul de cod admis b. Nu se identifica erori.Rezultat final-cuvint eronat.
Distanta de cod(Hamming)=numarul de biti de acelasi ordin prin care difera 2 cuvinte de cod.
ex:
3 1 0 0 1 1
10010
01011
= + + + + =
=
=
d
a
a
j
i
distanta de cod=3

=
=
1
0
) (
n
i
i i ab
b a d
Daca eroarea de cod este un bit ne aflam la distanta de cod=1 de la a. Toate cazurile de biti eronati
ce se afla la distanta d-1 pot fi detectati=
id
t 1 s d t
id
biti ce pot fi corectati:
(

s
2
1 d
t
c
;

=
>
tid
i
i
n
C k
0
2
log

4. Modelele arhitecturale de reea OSI ISO i TCP/IP.

Modelul OSI ISO
3 cerine:
1. gruparea funciilor de reea nrudite n blocuri aparte
2. interaciunea ct mai slab ntre funciile ce in de blocuri diferite
3. asemenea interaciuni s fi nu m. mult dect cu alte 2 blocuri.
Modelul cu 7 nivele:
1. fizic responsabil de transmiterea fr modificri a irurilor de bii recepionate de la nivelul
2 la surs (cabluri, semnale, conectori) i operaia invers la destinatar
2. legtur de date responsabil de transm., de obicei fr erori a cadrelor ntre 2 noduri
adiacente
3. reea marutizarea/rutarea pachetelor de date
4. transport mprirea mesajelor recepionate de la nivelul 5 n blocuri denumite segmente i
transmiterea mesajelor ntre 2 staii
5. sesiuni responsabil de stabilirea i desfiinarea conexiunii cu o staie distan
6. prezentare responsabil de forma de prezentare a inform, astfel ca ea s fie interpretat
univoc
7. aplicaie asigurarea interaciunii cu aplicaiile utilizatorilor.

Modelul TCP/IP publicat n 1974
1. nivelul de acces la reea. Protocoale: Ethernet, X.25, ISDN, ATM PPP, SLIP, CSLIP
2. nivelul internet: IP, ARP, RARP, ICMP, RIP, BGP.
Aplicaii: telnet, ftp, SMTP, HTTP, DNS, TFTP
IP- responsabil de adresare si rutare. Este un protocol datagrama.
ARP- determinarea adresei. ICMP- determinarea rutei, ping.
3. nivelul transport: TCP, UDP
TCP-protocol orientat conexiune, recuper. erorile.
UDP- neorientat, tip datagrama, nu ine cont de erori.
4. nivelul aplicaie
Telnet accesul si folosirea la distanta a accesului unui calculator;
FTP- transfer de fisiere
nntp tiri n reea;
DNS- corespondena ntre nume adres i adresa IP

5. Tehnologii de reea de arie larg.

Clasificarea retelelor de calculatoare:
a) dupa destinatie: retele private i retele publice
b)dupa aria de cuprindere:
-retele de arie larga(WAN)- nelimitata. -retele metropolitane (MAN)-aria unui oras~50km
-retele locale (LAN)citiva km -retele personale(PAN)citiva zeci de metri.
-retele de corp (BAN)citiva metri.
c)dupa tehnologia de operare: TCP/IP, X.25, Frame Relay, ISDN, ATM,MPLS
Tehnologii de cooperare a resurselor:
-master-slave 1958-1959 de IBM, se folosete acolo unde e o specializare nalt a proceselor de
date.
-server de fisiere prevede stocarea fiierelor de uz comun la unul sau m. multe servere. Utilizatorul
poate accesa asemenea fiiere la server, inclusiv pentru efectuarea de modificri. Principalul
neajuns: imposibilitatea accesrii concomitente de m. muli utilizatori a aceuiai fiier.
-client-server, implicarea in deservirea fiecarei cereri a unei statii client si a uneia sau mai multor
statii server. Serviciul telnet presupune aplicaia telnet client i telnetd la server.
-egal-la-egal (peer-to-peer)-presupune acelasi statut pentru toate statiile. (PPN si APPN propuse
de IBM) retele mici pina la 20 de calculatoare.
Caracteristici de baz ale Reelei de calculatoare
Gama serviciilor:
1. accesul i folosirea la distan a resurselor unui calculator telnet
2. accesul, gestiunea i transferul de fiiere la distan ftp
3. serviciul web/teletext prin reea http
4. tiri n reea nntp
5. cutarea informaiei google, yahoo
6. video conferine
7. forumuri/chat irc internet really chat
8. voice-ip, telefonie-ip VoIP
9. TVIP
Costul serviciilor depinde de resursele necesare ale reelei pentru oferirea serviciului.
Calitatea serviciilor se apreciaz prin: durata reinerii medii a pachetelor n reea; pierderea de
pachete minim; veridicitatea transmisiei; fiabilitatea funcionrii.