Sunteți pe pagina 1din 38

Patologia regiunii ano-perianale

- Chirurgie Colţea - 1
Noţiuni de anatomie
 Canalul anal ≈ 4 cm – linia pectinată:
 2/3 superior;
 1/3 inferior; Faldurile semilunare
mucoase-distal-criptele Morgagni
 Aparatul sfincterian:
 Intern (neted);
 Extern (striat).

 Circulaţia venoasă:
 Plex hemoroidal intern, superior de pecten →v.portă, VCI;
 Plex hemoroidal extern → VCI.

 Vascularizaţia arterială:
 A.rectală superioară – r.a.mezenterică inferioară;
 A.rectală medie – r.a.iliacă internă;
 A.rectală inferioară – r.a.ruşinoasă.

 Elemente de susţinere plexul hemoroidal superior:


 Ţesut fibroelastic;
 Ligamentul Parks;
 Musculara mucoasei anale (m.Treitz). 2
3
Boala hemoroidală

 25% din consultaţiile gastroenterologice;

 Hemoroizii: structură histologică complexă; lacuri sanguine, şunturi


a-v, fante vasculare cu aspect de corp cavernos, fibre colagene,
celule cu funcţie vasomotorie.

 Hemoroizi:
 Interni – deasupra liniei pectinee, corespunzătoare sfincterului anal
intern;
 Externi – sub linia pectinee.

4
Fiziopatologie

 TEORIA VASCULARĂ: şunturi a-v de tip capilar, - rolul HP;

 TEORIA MECANICĂ: alterarea ţesutului conjunctiv, lig.Parks;

 FACTORI FAVORIZANŢI: sedentarismul, sarcina, constipaţia


cronică, etc;

 FACTORI DECLANŞATORI:
• Insuficienţa cardiacă globală, BPOC, tumori pelvine, etc;
• Inflamaţia locală (criptite, anorectite, etc).

5
Clasificare

 Topografică:
• Externi;
• Interni;
• Micşti.

 Etiologică:
• Idiopatici (primitivi);
• Simptomatici (asociaţi cu HP).

 Clinică:
• Sângerânzi,
• Dureroşi,
• Prolabaţi (procidenţi), etc.

6
Anatomie patologică
 Macroscopic: dilataţii venoase de diverse forme ± tromboze,
ulceraţii, leziuni inflamatorii, etc.

 Microscopic: dezorganizarea ţesutului elastic, ţes.fibros, inflamaţie


acută şi cronică.

Clinica
 Externi:
• asimptomatici, prurit, jenă uşoară, etc;
• zgomotoasă → complicaţii – tromboză.

 Interni:
• Hemoragie, dureri, prolaps hemoroidal, prurit, scurgeri sero-muco-purulente.

7
Complicaţii

 Hemoragiile (repetate → anemie feriprivă);


 Tromboza (externă, internă);
 Supuraţii anale şi perianale;
 Polipi şi pseudopolipi;
 Tulburări de tranzit;
 Complicaţii prostato-urinare;
 Tulburări psihice (anxietate, tulburări nevrotice).

Dg & Dg ≠:
 Anamneza, semne clinice

Examen obiectiv, TR, anuscopie, rectoscopie.

8
Tratament

 Medical (conservator):
• Hemoroizi necomplicaţi, interni (gr. I şi II);
• Simptomatici.

 Regim igienodietetic;

 Igienă locală;

 Combaterea constipaţiei;

 Tratament local (pomezi cu cortizon, Neopreol, fluocinolon, pomezi cu


oxid de Zn, cicatrizante , anestezice locale, etc);

 Tratamentul bolilor asociate (cardiace, hepatice, Dz, etc).

9
Tratamentul sclerozant

 Ligaturi elastice succesive;


 Injecţii sclerozante în submucoasă (glucoză 30-50%, salicilat de Na
30%, etc).

 Dezavantaje:
 Disconfort local;

Complicaţii: necroze; ulceraţii, abcese submucoase, etc.

 Avantaje:
 Tratament ambulator.

10
Hemoroizi - Ligaturi elastice

11
Tratament chirurgical (I)
 Spitalizare;
 Investigare corectă;
 Anestezie adecvată;
 Tehnică adaptată stadiului;
 Programare:
 În afara puseelor inflamatorii;

Între crizele congestiv-trombotice;

 Indicaţie corectă:
 Hemoroizi cu prolaps gr. II-IV
 Cu complicaţii repetate.

 Operaţii:
 Rezecţii totale circumferenţiale;
 Rezecţii parţiale (segmentare).

12
Tratament chirurgical (II)
 Rezecţii totale circumferenţiale:
 A mucoasei în bloc cu hemoroizii, apoi sutură cutaneo-mucoasă (Op.
Whitehead-Vercescu);
 Cu stapler circular –Op. De Longo.

 Rezecţii parţiale segmentare:



Operaţia Milligan-Morgan;
 Rezecţie de pachete hemoroidale.

 Tromboza hemoroidală recentă (24-48 h) → trombectomia;

 Prolapsul hemoroidal trombozat:


 Infiltrare sfincter cu xilină 1%;
 Reducere manuală;
 Trat. Antialgic, antiinflamator, etc.

13
Operaţia “de Longo” – hemoroizi interni
14
Fisura anală
 Definiţie:
• Soluţie de continuitate longitudinală muco-cutanată în 1/3 distală a canalului
anal;
• 89-90% - comisura posterioară;
• 10-14% anterior;
• 1% alte etiologii: Crohn, SIDA, sifilis, herpes, gonoree, cancer, etc.
 Etiopatogenie:
• Slaba vascularizaţie a comisurii posterioare;
• Staza venoasă (hemoroizi);
• Inflamaţii;
• Constipaţia, diareea;
• Alimentaţia: condimente ↑, etc.
 Anatomie patologică:
• Acută: simplă, superficială;
• Cronică:

Ulceraţie ovalar-triunghiulară;
 Bază, margini indurate;

Hemoroid santinelă, papilită proximală;

Fibroza sfincterului intern
15
Clinica

 Sd. Fisurar:
• Durere: ↑ durata ... Ore... Permanentă – “frica de scaun”

• Sângerare;

• Ulceraţia;

• Spasm sfincterian.

 Dg:
 TR-sfincterospasm (anestezie locală);
 Anuscopia – leziuni asociate – dg ≠; biopsia

16
Tratament

 Medical:
 Igienă locală;
 Dietă;

Combaterea durerii & ameliorarea spasmului:
• Infiltraţii anestezice (xilină, bipuvacaină);
• Pomezi cu anestezină;
• Topice locale vasodilatatoare (isosorbit dinitrat, trinitrat de
glicerină);
• Toxina botulinică tip A;
• Cauterizare – nitrat de Ag.
 Chirurgical:
 Dilataţia anală;
 Fisurectomia + sfincterotomie internă;

Sfincterotomia internă (deschisă sau închisă, dar unică);
 Tratamentul afecţiunilor asociate (seriat sau în acelaşi timp).
17
Fisură anală & sfincterotomie internă deschisă

18
Leziuni ano-perianale (LAP) în bolile
inflamatorii cronice intestinale (BICI)

 BICI:
• Rectocolita hemoragică (RCH);
• Boala Crohn (BC).

 Caracteristici comune:
• Inflamaţie cronică nespecifică continuă (RCH) sau discontinuă (BC);
• Mucoasa (RCH);
• Perete intestinal (BC)
• Evoluţie în pusee cu faze de acutizare şi remisiune.

 Fiziopatologie:
• Neclară;
• Posibil: răspuns inflamator anormal determinat de flora intestinală şi
favorizat de factori de mediu şi genetici.

19
Incidenţa LAP

 BC: 15-80%

 Clasificarea Hugues-Cardiff (1992):


• LAP primare (tip I): ulcere, fisuri;
• LAP secundare (tip II) infecţiilor: leziuni de tip I;
• LAP secundare mecanice (tip III): caracter cicatricial, stenozant.

 Clasificarea AGA (american gastroenterological association):


• Fistule simple: orificiu extern;
• Fistule complexe: înalte cu 2 sau >2 orificii externe şi leziuni rectale şi
rectovaginale active.

20
Tratament
 Medical:
 Controlul puseelor;
 Prevenirea recăderilor.
• Antiinflamatorii: derivaţi de salicilaţi, corticoizi;
• Imunosupresoare: infliximab-IFX, azathioprine, methotrexate;
• Imunomodulatoare: polidin, etc;
• Antibiotice: ciprofloxacin, metronidazol, etc.

 Chirurgical:
 RCH:
• Operaţia radicală: rectocolectomia totală;
• Operaţii paleative: colectomii.

BC:
• Op. tratează doar complicaţiile locale;
• Incizii, drenaj;
• Fistulectomii;
• Secţiuni lente (“în seton”);
• Colostomii, ileostomie.
21
Rectitele
 Subiectiv: sd. Rectal:
• Tenesme rectale;
• Senzaţie falsă de scaun;
• Glere sanguinolente;
• Incontinenţă anală.

 Obiectiv:
• Mucoasă eritematoasă, fragilă, peteşii hemoragice spontane.

 Clasificare:
• Specifice (50%): iatrogene post RÖT, infecţioase, etc;
• În cadrul RCH (30%);
• Idiopatice (20%).

 Dg.:
• coprocultură;
• Biopsii rectale;
• Ex. Parazitologic, ex. Virologic;
• Rectoscopie;
• Biopsii ganglioni (inghinali).
22
 Rectita:
 Recidivantă (recădere precoce);

 Refractară (rebelă) persistă la 2 luni de tratament.

 Tratament (forme idiopatice):


 Dietă;

 Antialgice;

 Antiinflamatorii (salicilaţi, etc);

 Epitelizante (vitamina A).

23
Supuraţiile ano-perianale
 Definiţie: procese inflamatorii nespecifice cu origine în
intestinul terminal. Caracteristici evolutive cu trecerea de
la f. acute la f. cronice şi invers.
Abcese Fistule

 Clasificare (Parks, 1976):


 Abcese subcutaneo-mucoase (intrasfincteriene joase);

Abcese intramurale (intrasfincteriene mijlocii şi înalte);

Abcese pelvirectale superioare (extrasfincteriene);

Abcese şi flegmoane ischiorectale.

 Abcesul: perete (scleroză tisulară, septuri, bride),


conţinut purulent.

 Flegmonul: difuziunea supuraţiei în spaţiul conjunctiv al


foselor ischiorectale; puroi + necroze = gravitate ↑↑↑
24
Etiopatogenie

 Enterococi, colibacili, stafilococi patogeni, streptococi, pneumococi,


proteus, anaerobi (clostridium P, bacteroides, fusobacterii);

 Debut: criptele Morgagni (criptită), papile (papilita):


 Infecţia criptică → gl. Hermann şi Desfosses (ramificate în submucoasă
şi aparatul sfincterian);
 Infecţia directă → efracţii ale mucoasei canalului anal → submucoasă
(corpi străini, fecaloame, etc);

 Infecţia – 3 stadii - :

Colecţia septică primară;
 Extensie;
 Deschidere (fistulizare), orificii externe (secundare)

25
Anatomie patologică
 Anuscopia:
• Criptita;
• Papilita;
• Fuzeul de constituire (traiect în stratul muscular);
• Cavitatea abcesului;
• Fuzee de expansiune (subcutan, spre fosele ischiorectale, în “potcoavă”,
etc).

 Clinica:
• Febră 39-40 0C (sindrom septic general), frison;
• Dureri vii cu caracter pulsatil;
• Tenesme rectale, hipertonie algică sfincteriană;
• Disurie.

 Examen obiectiv:
• Bombare lateroanală;
• Hiperemie;
• Edem loco-regional.

 TR: împăstare profundă, dureroasă.


26
 Forme flegmon:
• Ischiorectal unilateral;
• Bilateral în “potcoavă”;
• În “buton de cămaşă”;
• Cvadruplu;
• Forme intermediare.

 Forme grave (urgenţe):


• Flegmon pelvi-subperitoneal (perirectal superior) → alterarea stării
generale → şoc toxico-septic;
• Supuraţiile difuze ano-perianale (celulita periano-rectală);
• Gangrena Fournier → crepitaţii subtegumentare, secreţii fetide,
necroză rapidă spre organele genitale şi baza coapsei → şoc toxico-
septic. (anaerobii)

27
Tratament
 Medical:
 Antibioterapie cu spectru larg, imediată şi agresivă;
 Tratamentul şocului toxico-septic;
 Reechilibrarea funcţională.

 Chirurgical – individualizat – urgenţe:



Incizii radiare;

Incizii latero-anale, debridări, excizii, meşaj, drenaje;

Sfincterotomii parţiale;
 Incizii bilaterale;
 Abord bipolar (prin rect şi fosa ischiorectală);
 Incizii multiple, sisteme de drenaj-lavaj;
 Debridări succesive;
 Anus iliac (provizoriu).

Vindecare – per secundam – sechele.

28
Fistulele perianale
- Tratament incorect; - Fistulă perianală
- Tratament tardiv

Supuraţie perianală -Maturare la 5-6 luni;


- Fără tratament - scleroză, ţesut de granulaţie
 Clasificare:
 După traiect:
• Fistule simple:
 2 orificii

1 orificiu – oarbă
• Fistule complexe:

>2 ramificaţii

>2 orificii

 După înălţime:

Fistule subcutanate (subcutaneo-mucoase);
 Fistule anale joase (transsfincteriene joase);

Fistule anale înalte (transsfincteriene înalte);

Fistule suprasfincteriene (extrasfincteriene).

 După regula Goodsall:



½ anterioară (<4 cm de anus): fistule rectilinii ce se deschid pe peretele anterior;
 ½ posterioară: <4cm → f. Curbe; >4 cm → f curbe se deschid pe peretele anal
posterior.
29
Clinica

 Scurgeri locale purulente, neregulate;


 Dureri locale;
 Tenesme;
 Mici hemoragii.

 Examen obiectiv:
 Orificiul extern;

TR;
 Injectarea cu albastru de metilen – anuscopie;
 Examen radiologic – fistulografia;
 Fistule complexe: examen RMN.

30
Tratament

 Chirurgical:
 Fistulectomia (în bloc cu ţesutul sclero-lipomatos);
 Fistulotomia (plagă “a plat”);

Sfincterotomia parţială, unilaterală;
 Operaţii seriate în fistulele complexe;
 Sfincterotomia lentă (Silvestri) procedeu Tournique.

 Obiective:
 Evitarea complicaţiilor:
• Incontinenţă anală;
• Cicatrici vicioase, etc.

31
Tumori anale benigne

Pseudotumori inflamatorii
 Marisca hemoroidală (ciucure cutanat avascular, verucos –
hemoroid extern, trombozat, fibrozat);

 Condilomul: hiperplazie dermoepidermică cu fen. inflamatorii;

 Papilomul: origine veneriană (papiloma virus); unic →masă


conopidiformă (“creastă de cocoş”) – electrorezecţie;

 Polipul: pediculat sau sesil (proliferare epitelială de suprafaţă


cilindric-cubic-AP; benign);

 Angiomul marginii anusului: rar; dg.AP.

32
Condiloame

33
Tumori anale maligne

 √ : >60 ani;

 Etiologia:
 Bolile cronice anale;


Factori genetici;

 Factori de mediu;


Infecţii virale (HPV 16-18);

 RÖT, etc.

34
Anatomie patologică
 Tumori la marginea anusului:
 Carcinom bazocelular;

Carcinom scuamos spinocelular;
 Sarcom Kaposi (în SIDA);

Melanomul malign.

 Tumorile canalului anal:



Carcinomul scuamos (80%);
 Adenocarcinomul (8%) (forma
coloidă se asociază cu fistule
perianale).

 Clinica:
 Nespecifică;
 Anoragia, rectoragia;
 Jenă dureroasă, prurit, etc.

Local: ulceraţii, infiltraţie nodulară,


stenoză, fistule, etc. Carcinom scuamos ulcerat
35
Diagnostic

 Examen clinic complet;

 TR;

 TV;

 Rectoscopia + biopsie;

 Ecografia cu transductor intraanal;

 TC;

 RMN.
36
Dg. Stadial TNM-UICC 1997
Tx – tumora primară nu poate fi precizată
T0 – tumora primară nu este evidenţiată
Tis – carcinom “in situ”
T1 – T sub 2 cm
T2 – T între 2-5 cm
T3 – T >5 cm
T4 – T invadează organele vecine.

N – gg limfatici
Nx – invazia gg nu poate fi precizată
N0 – invazia gg absentă
N1 – meta în gg perirectali
N2 – meta în gg iliaci interni sau inghinali
N3 – meta în gg perirectali şi inghinali şi/sau gg iliaci interni bilaterali

M – metastază
Mx – nu se pot preciza
M0 – absenţa meta la distanţă 37
M – prezenţa meta la distanţă
Tratament

 T. marginii anale:
 RÖT preoperatorie;
 Rezecţii tumorale limitate (tumori mici, sub ½ circumf.) – electrorezecţii,
radiofrecvenţă;

PCT;
 Rezecţii radicale: amputaţie de rect – Op.Miles + anus iliac stg. definitiv.

 Metahepatice: rezecţie (3-4) – criochirurgie, laser, argon, în aceeaşi


şedinţă.

 Stadii avansate: colostomie definitivă.

38