Patologia splinei

Clinica de Chirurgie Coltea

 Rapel de anatomie
• Situata in hipocondrul stang, sub cupola
diafragmatica, in loja splenica (separata de
unghiul colic stg. prin lig. freno- colic)
• Proiectie la nivelul coastelor IX-XI
• Dimensiunea pumnului persoanei (3,5/8/14 cm);
~ 200g; variabilitate dimensionala mare
• Devine palpabila cand isi dubleaza volumul
• Neacoperita integral de peritoneu (zona de
contact cu polul superior al rinichiului stg.)
• Capsula fibro-elastica subtire
• Spline accesorii – 10-33% cazuri; cel mai
frecvent situate in hil
Anatomia splinei (rapoarte)

Anatomie, Gray
Anatomia splinei

Anatomie, Gray
 Date de anatomie/histologie
• Vascularizatie – a. splenica din trunchiul celiac;
distributie segmentara a ramurilor sale
• Primeste zilnic 350 l de sange
• Drenaj venos – v. splenica in sistemul portal
• Drenaj limfatic – ggl. celiaci (ggl. para-aortici)
• Inervatie – simpatica din plexul celiac
• Parte a sistemului reticulo-endotelial
• Cel mai mare organ derivat din mezenchim; cel
mai mare organ limfatic (25% din limfocite)
• Este formata din:
- pulpa alba (19%) – noduli limfatici (limfocite B)
si teaca limfatica periarteriala (limfocite T)
- pulpa rosie (77%) – sinusuri si cordoane splenice
Structura histologica a splinei
 Rapel de fiziologie
In principal functii hematopoetice si functii imunologice:
- functii primare
 productia de limfocite si anticorpi
 fagocitoza celulelor rosii batrane/deteriorate
 depozit de hematii, trombocite
 proliferarea limfocitelor
 formarea hematiilor in viata fetala
 indepartarea Ag macromoleculare din sange
 recuperarea Fe din hemoglobina
- functii secundare
 prezentare antigenica raspuns imunologic
 activarea si proliferarea limfocitelor B si T
 diferentierea limfocitelor B si a plasmocitelor
 secretie de Ac din pulpa alba
 depozit de sange
 Traumatismele splinei
• Organul parenchimatos cel mai frecvent lezat in
traumatismele abdominale (25%)
• Mare probabilitate lezionala in traumatismele
interesand ultimele coaste stangi (in special in
caz de fracturi costale)
• Splinele patologice pot fi lezate in urma unor
traumatisme minore sau pot suferi chiar rupturi
spontane (adesea revelatorii pentru afectiunea
preexistenta)
• Foarte frecventa lezare iatrogena (in operatii
antireflux, hemicolectomii stangi, nefrectomii
stangi); in USA, 40% din splenectomii datorate
leziunilor iatrogene
 Traumatismele splinei
Clasificarea AAST
• Gradul I:
- hematom subcapsular neexpansiv, <10% din
suprafata
- leziune capsulara fara sangerare activa,
profunzime <1cm
• Gradul II:
- hematom subcapsular neexpansiv, 10-50% din
suprafata
- hematom intraparenchimatos neexpansiv,
<2cm diametru
- plaga parenchimatoasa cu profunzimea 1-
3cm, fara interesarea vaselor trabeculare
 Traumatismele splinei
Clasificarea AAST
• Gradul III:
- hematom subcapsular, >50% din suprafata sau
expansiv
- hematom subcapsular rupt, cu sangerare activa
- hematom intraparenchimatos, >2cm diametru sau
expansiv
- plaga parenchimatoasa cu profunzime >3cm sau
interesarea vaselor trabeculare
• Gradul IV:
- hematom intraparenchimatos rupt, cu sangerare
activa
- plaga cu interesarea vaselor segmentare sau
hilare, cu devascularizare >25% din splina
 Traumatismele splinei
Clasificarea AAST
• Gradul V:
- zdrobirea splinei
- leziune vasculara hilara, cu
devascularizarea splinei

• De la gradul III in sus, pentru leziuni

multiple se adauga un grad

• In leziuni pluriviscerale, asocierea cu alte

leziuni a gradelor I-II constituie gradul
VI, iar a gradelor III-V gradul VII
 Traumatismele splinei
Metode diagnostice
• Analizele biologice
• Radiografia abdominala pe gol
• Radiografia toracica
• Punctia abdominala exploratorie
• Lavajul peritoneal
• Ecografia abdominala
• Tomografia computerizata – astazi metoda cea mai utila
• Angiografia selectiva – permite si gesturi terapeutice
(embolizarea)
• Laparoscopia diagnostica – metoda tot mai utilizata, ce
a redus numarul de laparotomii
• Laparotomia exploratorie – ramane de neinlocuit in
cazurile grave, cu soc hemoragic
Traumatism splenic gradul III
 Traumatism splenic

Plaga splenica, fractura costala, emfizem subcutanat

 Traumatism splenic

Plaga splenica, hemoperitoneu perisplenic si perihepatic

 Traumatism splenic

Plaga splenica, hemoperitoneu perisplenic si perihepatic,

sangerare activa (sageata)
 Traumatismele splinei
Metode terapeutice
• Monitorizare clinica, biologica si imagistica
• Coagulare
• Aplicare de agenti hemostatici locali (Gelaspon,
Surgicel, Tachocomb)
• Aplicare de adezivi (lipiciuri biologice sau cianoacrilice)
• Aplicare de colagen
• Hemostaza prin compresie: mesaj sau contentia splinei
intr-o plasa
• Splenorafie
• Ligatura/embolizare a arterei splenice sau ramurilor ei
• Splenectomie partiala
• Splenectomie, ±autotransplant de tesut splenic
 Traumatismele splinei
Tactica terapeutica
• In leziunile de gradul I si II, managementul
non-operator este azi atitudinea recomandata,
in special la copii si adulti tineri
• In caz de esec, interventia chirurgicala incearca
conservarea splinei
• In leziunile de grad III si, eventual IV, se
poate tenta splenectomie partiala
• In leziunile de grad V, splenectomia este
necesara (posibil autotransplant)
• Asocierea cu alte leziuni hemoragice sau
existenta unei spline patologice impune gesturi
mai radicale (splenectomie) pentru a asigura
hemostaza rapida si completa
 Traumatism splenic

Tratament chirurgical conservator - splenorafie

 Splenomegalia
• Definitie: marirea in volum si greutate a
splinei (>14cm), ce devine palpabila;
”orice splina palpabila este patologica”
• Clasificare Ziemann:
- gradul I – splina abia palpabila sub
rebord
- gradul II - splina ajunge la jumatatea
distantei intre rebord si ombilic
- gradul III - splina palpabila la ombilic
- gradul IV – splina plapabila dincolo de
ombilic
Splenomegalie
 Splenomegalia
Etiologie
• Boli infectioase, acute sau cronice, virale,
bacteriene, parazitare (malarie) sau fungice
• Hipertensiunea portala, indiferent de cauze
• Boli hematologice, benigne (anemii hemolitice
congenitale sau dobandite) sau maligne
(limfoame, leucemii, etc.)
• Tumori splenice, chistice (inclusiv hidatic) sau
solide, benigne sau maligne (primare sau
metastatice)
• Tezaurismoze: B. Gaucher, B. Niemann-Pick
• Alte boli sistemice: amiloidoza, sarcoidoza,
poliartrita reumatoida cu sindrom Felty, etc.
Tuberculoza splenica

Diseminare splenica – aspect ecografic

 Splenomegalii masive (>1000g)
• Leucemia granulocitara cronica
• Leucemia cu celule paroase
• Leucemia prolimfocitica
• Mielofibroza cu metaplazie mieloida
• Unele limfoame (limfomul cu celula B de zona
marginala)
• Plasmocitomul
• B. Gaucher
• Talasemia majora
• Malaria
• Leischmanioza
 Splenomegalia
Tablouri clinice
• Descoperire fortuita, clinica sau imagistica
• Simptome datorate splenomegaliei (durere,
greutate in hipocondrul stang) sau compresiei pe
organele vecine (cel mai frecvent colon
constipatie, dar si stomac, diafragm, plaman,
rinichi, artera renala HTA)
• Complicatii revelatorii: ruptura spontana sau
posttraumatica, infarct, volvulare, HTP,
hemodilutie, tablou hematologic de hipersplenism
• Tablou clinic (febra, icter, hepatomegalie,
adenopatii) al unor boli ce afecteaza si splina
 Splenomegalia
Strategia diagnostica
• Diagnosticul pozitiv: de obicei examenul clinic
este suficient; exista splenomegalii cu evolutie
preponderent descendenta sau ascendenta
• Diagnosticul diferential: tumori ale colonului
stang, pancreasului, rinichiului stang,
suprarenalei stangi, lobului stang hepatic,
mezenterului si retroperitoneului; ecografia si TC
transeaza dubiile diagnostice
• Diagnosticul complicatiilor compresive: radiografie
simpla sau cu substanta de contrast (irigografie,
tranzit gastro-duodenal, urografie)
• Diagnosticul etiologic: investigatii biologice sau
imagistice pentru incadrarea splenomegaliei in
contextul unei boli
 Splenomegalia
Strategia terapeutica
• Indicatia de splenectomie este pusa
in functie de etiologia splenomegaliei
• Splenomegalia propriu-zisa poate
precipita indicatia operatorie in caz
de complicatii mecanice compresive
severe sau de complicatii
hematologice (hipersplenism)
• Se poate tenta ameliorarea hiper-
splenismului prin embolizare arteriala
Embolizare partiala a splinei

Arteriografie splenica aratand splenomegalie; disparitia ramurilor

periferice dupa embolizare; aspect TC la 2 saptamani:
infarctizare a cca. 70% din splina
 Hipersplenismul
• Definitie: sindrom rezultat in urma exacerbarii
activitatii normale a splinei, avand ca rezultat
distructia sau stocarea intrasplenica a celulelor
sangvine; afectarea uneia sau mai multor linii
celulare (anemie, leucopenie, trombocitopenie)
• Clasificare:
- hipersplenism hematologic (mono-, bi- sau
pancitopenie hematologica)
- hipersplenism imunologic (actiunea inhibitorie a
limfocitelor splenice sau a unor factori umorali
eliberati de splina asupra maduvei osoase)
 Hipersplenismul hematologic
• Mecanisme:
- stocarea excesiva a celulelor sangvine in
parenchimul splinei hipertrofiate
- distructia exagerata a elementelor
celulare stocate in splina
- hemodilutia circulatorie datorata
expansiunii volumului plasmatic (inchide un
cerc vicios determinand, prin staza si
HTP, cresterea volumului splinei
 Hipersplenismul
Etiopatogenie

• Hipersplenism primar:
- consecinta unor boli ce afecteaza
exclusiv splina: hiperplazie primitiva a
splinei, tumori chistice sau solide
• Hipersplenism secundar:
- consecinta unor boli ce afecteaza si
splina intr-un context mai larg (vezi toate
celelalte cauze de splenomegalie
 Hipersplenismul
Diagnostic
• Triada caracteristica:
- splenomegalie variabila ca dimensiuni (nu exista
paralelism intre amploarea splenomegaliei si
gravitatea hipersplenismului)
- citopenia elementelor sangvine pe una, doua sau
toate cele trei linii
- hiperplazia productiei celulare la nivelul maduvei
osoase, dar cu incetinirea procesului de
maturare
• Se poate adauga efectul benefic al
splenectomiei (valoare diagnostica “a posteriori”)
Sindromul de hipertensiune portala
• Valoarea normala a presiunii portale:
- determinata prin punctie splenica
(splenomanometrie): 10-15 cm apa (8-12mmHg)
- determinata prin cateterizarea venei porte
- determinata suprahepatic (postsinusoidal)
• Hipertensiune portala (HTP):
- la peste 20-25cm apa; poate ajunge la 40-60
cm apa (30-45mmHg)
- asociata cu amplificarea masei circulante in
circulatia portala (cu sau fara cresterea
volumului plasmatic)
Sindromul de hipertensiune portala
Clasificare
• Anatomoclinica: prehepatica,
intrahepatica, post(supra)hepatica
• Fiziopatologica: presinusoidala si
postsinusoidala
• Mixta: presinusoidala extrahepatica,
presinusoidala intrahepatica,
postsinusoidala intrahepatica,
postsinusoidala suprahepatica
 Etiologia HTP
• Obstacol presinusoidal, prehepatic:
- anomalii congenitale ale axului venos
spleno-portal
- tromboze dobandite ale aceluiasi ax
- compresie extrinseca sau invazie ale
axului venos spleno-portal
 Etiologia HTP
• Obstacol presinusoidal, intrahepatic:
- stenoze congenitale sau dobandite ale ramurilor
mari intrahepatice ale venei porte
- displazii congenitale hepatice (hamartoame); se
poate asocia colestaza
- fibroangioadenomatoza intrahepatica
congenitala sau dobandita
- fleboscleroza periportala intrahepatica
- schistosomiaza (bilharzioza) hepatica
- sarcoidoza hepatica
- afectarea hepatica in boli mieloproliferative
- tumori benigne (chiste biliare sau hidatice) sau
maligne (primitive sau secundare)
 Etiologia HTP
• Obstacol postsinusoidal, intrahepatic:
- CIROZA HEPATICA, indiferent de
etiologie (virala, alcoolica, B.Wilson,
hemocromatoza, ciroza biliara
primitiva sau secundara, fibroza
congenitala)
- hepatita cronica (anumite forme
anatomo-clinice)
 Etiologia HTP
• Obstacol postsinusoidal, suprahepatic:
- tromboza venelor suprahepatice (sd. Budd-
Chiari)
- stenoza venelor suprahepatice
- compresiunea venelor supraheepatice sau a
v. cave inferioare deasupra varsarii acestora
- afectiuni cardiace cu cresterea presiunii la
nivelul cordului drept (pericardita
constrictiva, valvulopatii, insuficienta
cardiaca dreapta – cord pulmonar cronic,
cardiomiopatii)
 Hipertensiunea portala
Tablou clinic
• Splenomegalie cu hipersplenism: nu sunt
proportionale cu amploarea HTP, putand chiar
lipsi
• Varice esofagiene: consecinta dezvoltarii
circulatiei colaterale porto-cave; pot fi
localizate si in fornix sau ectopic; metoda
optima de diagnosticare si stadializare este
endoscopia
• Gastropatia portal-hipertensiva
• Hemoragia digestiva superioara: ATENTIE!:
poate avea si alta cauza decat ruptura varicelor
esofagiene
 Hipertensiunea portala
Tablou clinic
• In cazul etiologiei cirotice (cea mai
frecventa) se adauga:
- ascita
- encefalopatie portala
- circulatie colaterala venoasa
periombilicala (“capul de meduza” – sd.
Cruveilhier-Baumgarten)
- insuficienta hepatica: hipoalbuminemie,
afectarea factorilor de coagulare
 Hipertensiunea portala
Explorari paraclinice
• Explorari hematologice: hipersplenism (in special
trombopenie), hipocoagulabilitate
• Explorari biochimice: bilant hepatic (normal in
obstacolele presinusoidale, afectat in cele
postsinusoidale)
• Ecografia abdominala (inclusiv Doppler):
evalueaza aspectul ficatului si permeabilitatea
venei porte
• Tomografia computerizata
• Explorari vasculare: splenoportografie,
ileoportografie, arteriografie selectiva cu
urmarirea timpului venos
 Hipertensiunea portala
Determinarea presiunii portale
• Metode directe:
- portomanometrie intraoperatorie prin
cateterizarea unei vene jejuno-ileale
- prin punctie ghidata ecografic a venei porte
- prin repermeabilizarea si cateterizarea venei
ombilicale
- prin punctionarea varicelor esofagiene in cursul
scleroterapiei
• Metode indirecte:
- prin cateterizarea venelor suprahepatice
(determinarea gradientului intre capilar si vena)
- splenomanometrie prin punctie splenica
 Hipertensiunea portala
Tratamentul HDS
• Metode medicale:
- reechilibrare volemica si sangvina
- aspiratie gastrica; lavaj gastric cu solutii
alcaline reci; trombina per os
- antisecretorii gastrice
- scaderea presiunii portale: propranolol,
vasopresina, somatostatina (Octreotid)
- compresia varicelor cu sonda Sengstaken-
Blakemore
- embolizarea arterei sau venei gastrice stangi
 Hipertensiunea portala
Tratamentul HDS
• Metode medicale (in cazul cirozei hepatice):
- evacuarea ascitei (contribuie la scaderea
presiunii portale)
- corectia tulburarilor de coagulare: transfuzie
de sange proaspat, administrare de factori de
coagulare
- evacuarea sangelui din tubul digestiv (precipita
encefalopatia portala): aspiratie gastrica, clisme
evacuatorii
- combaterea florei intestinale producatoare de
amoniac: antibioticoterapie orala (Normix),
lactuloza
 Hipertensiunea portala
Tratamentul HDS
• Metode endoscopice:
- scleroterapia, ligatura elastica a varicelor
• Metode chirurgicale:
- ligatura transgastrica a varicelor
- transsectiuni si devascularizari eso-
gastrice
- deconexiuni porto-sistemice venoase
- rezectia eso-gastrica polara superioara
- derivatiile porto-cave sunt contraindicate
in plina HDS
 Tratamentul HTP “la rece”
• Este preponderent chirurgical:
- devascularizari eso-gastrice, cu sau fara
splenectomie
- derivatii portocave, directe sau cu grefon:
tronculara, mezenterico-cava, spleno-renala
- splenectomia este indicata doar in caz de
tromboza izolata a venei splenice sau in caz de
hipersplenism (asociata cu un gest adresat HTP)
• Mini-invaziv (radiologie interventionala):
- sunt transjugulo-portal intrahepatic (TIPS)
 Tumorile splenice
Clasificare anatomo-patologica
• Tumori chistice:
• Chiste adevarate
- chiste parazitare (hidatice)
- chiste neparazitare
- epiteliale: epidermoide, dermoide
- endoteliale: hemangiom, limfangiom,
mezoteliom/boala polichistica
• Pseudochiste
- posttraumatice, degenerative (post-
infarct splenic), inflamatorii
 Tumorile splenice
Clasificare anatomo-patologica
B) Tumori solide:
• Adevarate
- benigne: fibrom, hamartom, neurogene (neurinom,
schwannom), lipom
- maligne:
- primitive
- izolate
- epiteliale (?)
- conjunctive: angiosarcom, hemangioendoteliosarcom,
fibrosarcom, sarcom Kaposi
- in cadrul unor boli maligne sistemice (limfoame)
- secundare (metastatice)
• Pseudotumori inflamatorii
 Tumori splenice
Tablouri clinice
• Descoperire fortuita, in absenta oricarei
simptomatologii
• Splenomegalie
• Manifestari clinice datorate splenomegaliei sau
compresiei pe organele vecine
• Complicatii revelatorii: ruptura (pentru cele
solide), hemoragia intrachistica, suprainfectia
sau malignizarea (pentru cele chistice)
• Manifestarile unor boli sistemice: febra, icter,
hepatomegalie, adenopatii
• Tablou hematologic de hipersplenism
• Bilantul extensiei la distanta a unui neoplasm
cunoscut
 Tumori splenice
Investigatii paraclinice
• Imagistice:
- radiografia abdominala simpla
- radiografia pulmonara
- ecografia, inclusiv Doppler si cu substanta de
contrast: cea mai utilizata
- tomografia computerizata
- scintigrafia: explorarea functionalitatii,
detectarea splinelor accesorii
- tomografia cu emisie de pozitroni
- angiografii: valente terapeutice (embolizare)
controversate
- investigatii cu substanta de contrast: tranzit
eso-gastro-intestinal, irigografie, urografie
 Tumori splenice
Investigatii paraclinice
• Biologice (utile mai mult pentru diagnosticul
diferential al unei splenomegalii):
hemoleucograma, bilant hepatic, teste
imunologice (ex. IDR Cassoni si ELISA pentru
boala hidatica)
• Endoscopice: endoscopia digestiva superioara
(vizualizare varice esofagiene)
• Punctia (pentru tumorile chistice) si punctia-
biopsie (pentru cele solide): azi efectuata sub
ghidaj imagistic (ecografic sau TC; risc
hemoragic semnificativ; sensibilitate redusa
 Tumori splenice
Diagnostic diferential
• Al localizarii de organ a tumorii (chistice sau
solide): lob stang hepatic, rinichi stang,
suprarenala stanga, stomac, unghi splenic colon,
coada pancreas, mezenter/retroperitoneu
• Al tipului de tumora splenica:
- chistica/solida: facil
- chist parazitar (hidatic)/neparazitar: de obicei
posibil
- benigna/maligna: inca in stadiul de deziderat, in
ciuda progreselor tehnologice (RMN, ecografie
cu substanta de contrast); punctia – folosita
rar (risc hemoragic , sensibilitate )
 Tumori splenice
Strategia terapeutica
• Expectativa: optima pentru pseudochiste si
pseudotumori; posibila chiar pentru tumori
benigne, in special chistice (risc de
malignizare?); limitata de dificultatea
diagnosticului preoperator si de riscul de
complicatii
• Punctia evacuatorie: pentru chiste neparazitare,
false sau adevarate; risc de hemoragie,
suprainfectie sau refacere
• Chistectomia partiala (marsupializarea) sau
totala: pentru chistele nemaligne
• Splenectomia partiala: pentru tumori benigne
(chistice sau solide), de dimensiuni reduse,
localizate favorabil
 Tumori splenice
Strategia terapeutica
• Splenectomia: cea mai utilizata metoda
terapeutica, datorita dificultatii diagnosticului
preoperator; indicata in complicatii; ±gesturi
complementare (biopsie ganglionara din hilul
splinei si/sau retroperitoneu si biopsie hepatica
in limfoamele maligne)
• Splenectomia laparoscopica: azi “gold-standard”,
chiar pentru dimensiuni mari; atentie la
mentinerea integritatii si extragerea splinei
• Autotransplantul splenic: in absenta certa a
malignitatii; valoare discutabila
• Tratamente complementare: chimioterapie,
radioterapie, Ac.monoclonali
 Chist hidatic splenic

Imagine ecografica cu multiple vezicule fiice;

imagine TC de chist unilocular
 Hemangiom splenic

Aspect intraoperator in cursul splenectomiei laparoscopice

 Pseudochist splenic

Aspect TC; aspect intraoperator (s-a practicat

splenectomie!)
 Pseudochist splenic

Aspect TC – de remarcat calcificarile marginale

Pseudochist splenic
Hamartom splenic
Limfom splenic
Hemangiosarcom splenic
Metastaze splenice
(de melanom malign)
 Indicatiile splenectomiei
• Anomalii congenitale: de pozitie (daca se
complica), de numar (daca este necesara
extirparea completa a tesutului splenic)
• Afectiuni vasculare: infarct splenic (daca este
extins, simptomatic sau complicat), anevrism
de a. splenica, fistula arterio-venoasa
splenica, volvulusul splinei, HTP (ca gest
singular, complementar sau secundar)
• Afectiuni parazitare: chist hidatic splenic,
malarie, leishmanioza, schistosomiaza, etc.
• Afectiuni bacteriene sau virale: abcese
splenice, tuberculoza, sifilis, febra tifoida,
bruceloza, endocardita, mononucleoza, etc.
 Indicatiile splenectomiei
• Tumori splenice: daca un tratament mai
conservator nu este posibil
• Afectiuni hematologice:
- benigne: talasemie, siclemie, AHAI, sferocitoza
ereditara, anemii aplastice, PTI, PTT,
tezaurismoze (B. Gaucher, B. Niemann-Pick),
amiloidoza, sd. Felty
- maligne: limfoame, LLC, leucemia cu celule paroase,
unele mieloproliferari (LGC, MMM)
• Traumatisme splenice: cele grave, inclusiv
iatrogene, ce nu permit o rezolvare conservatoare
• Afectiuni ale organelor din jur: in special maligne
(datorita invaziei sau pentru radicalitate
oncologica), dar si benigne
 Splenectomia partiala
• Concept nou, revolutionar, de interes
maxim la copil si adultul tanar
• De electie in leziunile focale (nemaligne)
• De asemenea, in leziunile traumatice,
daca nu este posibila conservarea intregii
spline; arteriografia preoperatorie ±
embolizare creste fezabilitatea
• Inca de evaluat in afectarile difuze ale
splinei: B. Gaucher tip I, talasemie
majora, sferocitoza, LGC, B.Hodgkin la
copii (pentru stadializare)
 Contraindicatiile splenectomiei
Absolute
• Afectiuni vasculare: infarcte mici,
asimptomatice, necomplicate; HTP (cand se pot
practica interventii patogenice)
• Afectiuni bacteriene: splenomegalia din sepsis
• Afectiuni hematologice:
- benigne: anemii hemolitice ereditare grad mediu
- maligne: LA, limfoame nonHodgkiniene difuze,
unele mieloproliferari (policitemia vera,
trombocitemie esentiala)
• Tumori splenice: maligne primitive (sarcoame)
diseminate; maligne secundare, daca tumora
primitiva nu este extirpabila sau exista alte
metastaze (exceptie – complicatii)
 Infarct splenic

Infarct splenic de mici dimensiuni, asimptomatic, necomplicat,

descoperit intamplator; nu necesita tratament chirurgical (eco Doppler)
 Contraindicatiile splenectomiei
Relative
• Anomalii congenitale: de pozitie, numar sau
forma, fara manifestari clinice sau complicatii
• Afectiuni vasculare: splenomegalia datorata HTP
din ciroza hepatica std. C Child (daca nu exista
compresie severa sau hipersplenism)
• Afectiuni parazitare: splenomegalia paludica cu
aderente perisplenice (risc hemoragic) sau cu
teren tarat
• Afectiuni hematologice: MMM in stadii avansate
• Traumatisme splenice: gradul I sau II
(tratament nechirurgical sau conservator)
 Complicatiile splenectomiei
• Dependente de actul operator:
- hemoragia postoperatorie
- ocluzia postoperatorie precoce sau tardiva
- leziuni viscerale
- pancreatita acuta postoperatorie
- abcesul subfrenic stang
- complicatii pleuro-pulmonare
- splenoza peritoneala
- febra post-splenectomie
- complicatii nespecifice: supuratia plagii,
evisceratie, complicatii urinare
 Complicatiile splenectomiei
• Datorate aspleniei:
- hematologice: cresterea tuturor liniilor
celulare; trombocitoza favorizeaza tromboza
venoasa profunda a membrelor pelvine
(±embolism pulmonar) sau a venei splenice
(±extensie portala); necesita anticoagulante
- infectioase: pneumonii cu pneumococ, dar si
septicemii foarte grave (OPSI); necesita
vaccinare antipneumococ, eventual
antimeningococ, H.influenzae tip B si virus
gripal; valoarea antibiotico-profilaxiei incerta
• Datorate bolii ce a impus splenectomia:
agravari declansate de agresiunea anestezico-
chirurgicala