Drojdiile Drojdiile sunt microorganisme care produc fermentaia mustului.

Fermentaia alcoolic este un proces biochimic prin care zaharurile fermentescibile sunt transformate n alcool i CO2 (dioxid de carbon). Drojdiile sunt prezente pe struguri n mod natural; fr ele nu ar fi posibil obinerea vinului. nsuirile drojdiilor variaz de la un an la altul n funcie de factorii de mediu i climatici. Acest lucru face ca ntr-un an fermentaia s fie de bun calitate i s dea vinuri deosebite iar n alt an fermentaia s nu mai fie chiar att de reuit i s creeze probleme vinurilor (pornire grea sau nepornire a fermentaiei, fermentaie incomplet etc.). Din aceste motive au aprut drojdiile selecionate deshidratate.

Ele au fost izolate n podgorii renumite, n ani excepionali, au fost testate, selectate, verificate apoi n timpul mai multor campanii de vinificaie. Astfel au fost obinute drojdii cu caracteristici bine cunoscute i al cror rezultat n urma fermentrii este cunoscut i studiat. Ele sunt multiplicate, deshidratate i mpachetate sub vid, fiind comercializate sub diverse denumiri n funcie de varietatea lor. Drojdiile selecionate se adaug n mustul sau mustuiala proaspt, nainte de nceputul fermentaiei alcoolice asigurndu-se astfel o activitate fermentativ ridicat i de bun calitate. Ele permit o fermentaie complet i de calitate, chiar i n anii cu condiii nefavorabile (temperaturi sczute, recolte splate de ploaie etc.) sau pe recoltele avariate sau supramaturate. Vinurile obtinute cu drojdii selectionate, alese n functie de soi sau tipul de vin ce se doreste a se obtine, prezint, n general, caracteristici superioare fat de vinurile obtinute din aceiasi struguri dar fara drojdii selectionate. Tehnologii de vinificatie >

Enzimele Enzimele sint componenti naturali ai organismelor vii. Celulele strugurilor contin, n mod natural, o anumita cantitate de enzime, dar ntr-o cantitate insuficienta pentru a juca un rol vizibil n timpul vinificatiei. Din acest motiv este necesara "ntarirea" efectului acestora prin adaugarea unor cantitati suplimentare de enzime. Enzimele enologice au rolul de a ameliora cteva faze ale vinificatiei : obtinerea unei cantitati mai mari de must ravac limpezirea mai rapida si mai buna a mustului extractia culorii extractia aromelor si mbunatatirea expresivitatii aromatice a soiurilor ameliorarea filtrabilitatii vinurilor Toate aceste operatii sunt ngreunate de prezenta pectinelor ce sunt extrase din struguri n momentul obtinerii mustului. Pectinele sunt constituenti importanti ai peretilor celulari si sunt eliberate n must n timpul zdrobirii, scurgerii, presarii. Moleculele de mari dimensiuni ale substantelor pectice mpiedica clarifierea eficienta a mustului, precum si tratamentele de limpezire a vinului si filtrabilitatea acestuia.

Enzimele utilizate n timpul scurgerii-presarii ajuta la degradarea peretilor celulari si astfel favorizeaza eliberarea mustului ravac. n acelasi timp se realizeaza si o extractie rapida a substantelor colorante si a taninurilor n cazul vinurilor rosii si o ameliorare a extractiei de arome n cazul strugurilor aromati. Enzimele adaugate n must, prin micsorarea viscozitatii acestuia si diminuarea efectului de coloid protector al pectinelor ajuta la decantarea rapida a impuritatilor din must si la imbunatatirea filtrabilitatii acestuia. Enzimele adaugate n mustuiala de struguri rosii, prin degradarea compusilor pectici si celulozici din peretii celulari, mbunatatesc extractia substantelor colorante. Enzimele adaugate n mustuiala de struguri albi aromati, prin degradarea compusilor pectici si celulozici din peretii celulari, mbunatatesc extractia substantelor de aroma. Deasemenea, exista enzime care se folosesc fie pentru eliberarea substantelor aromate din precursorii de aroma, fie pentru ameliorarea filtrabilitatii vinurilor obtinute din struguri supramaturati sau mucegaiti. sus

n procesul de vinificaie intervin diferite produse care, prin modul de folosire i prin calitatea lor, sunt decisive n rezultatul final. Iat pe scurt cteva informaii despre ele : drojdii, enzime, activatori de fermentare, bacterii malolactice, adjuvani de fermentare, limpezitori, produse pentru finisarea vinurilor, adjuvani de filtrare, produse pentru igien

An old version of the Flash plugin was detected. Please upgrade your Flash plugin.

Lider n drojdii si enzime pentru oenologie

Activatorii de

fermentare

Activatorii de fermentare sunt produse care activeaz i regleaz fermentrile i refermentrile alcoolice. Efecte pornirea prevenirea fermentarea n acestora sunt:

rapid a fermentaiei ntreruperilor fermentaiei alcoolice condiii optime chiar la temperaturi sczute ameliorarea aromelor prevenirea unei fermentri prea lungi compensarea deficitului de substane nutritive i minerale compensarea excesului de inhibitori (fungicide, acizi grai etc.)

sus Adjuvanii de fermentare Adjuvanii de fermentare sunt ageni de limpezire i stabilizare cu eficien nalt, folosii pentru tratarea mustului n timpul fermentaiei, a vinurilor i n cazul refermentrii vinurilor. Aceste produse au urmtoarele efecte : elimin total polifenolii oxidai, - fracia de cazein reduce culoarea galben dnd o tent mai verde vinurilor albe i mai puin culoare crmizie la vinificaia n rou, - atenueaz semnificativ maderizarea, recupereaz caracteristicile aromatice ale produsului i red fructuozitatea i prospeimea vinului, - permite reducerea dozelor de crbune ce s-ar folosi n cazul vinurilor oxidate, cu avantaje asupra pstrrii aromei vinurilor finisate, fracia bentonitic elimin proteinele instabile i enzimele oxidazice, asigur o limpezire complet i optim a musturilor sau a vinurilor, garanteaz o sedimentare rapid i compact. Dozele de utilizare se situeaz ntre 20 i 200 g/hl n funcie de produs i de starea mustului sau vinului.

Limpezirea

vinului

Limpezirea are loc n mod natural dup terminarea procesului de fermentaie alcoolic. Limpezirea reprezint sedimentarea gravitaional a suspensiilor aflate n vin. Limpezirea poate fi spontan sau provocat.

Limpezirea spontan este mai lent i este influenat puternic de condiiile de mediu, n special temperatura, de starea i compoziia vinului, de mrimea vasului, de tipul presrii etc. Ea este foarte aleatorie i nu conduce la rezultate sigure. O limpezire rapid i de bun calitate se obine n mod tradiional folosind substane cleitoare, de exemplu bentonita. Bentonita este o argil natural (montmorilonit) care este purificat i activat. Particulele de bentonit au proprietatea de a atrage n jurul lor suspensiile din vin datorit sarcinilor electrostatice opuse. Astfel se formeaz aglomerri de particule care din cauza greutii lor nu mai pot sta n suspensie i se depun la fundul vasului. Stabilirea dozelor optime se face prin realizarea de microprobe.

Pentru limpezire se mai folosesc i alte substane cleitoare cum ar fi : gelatina, tanini, albumina, substane complexe cu efecte multiple. Un alt mod de a limpezi vinurile este filtrarea. Filtrarea este un procedeu mecanic de limpezire care const n trecerea vinului printr-un mediu filtrant, mai mult sau mai puin poros, care reine particulele aflate n suspensie. Mediul filtrant poate fi reprezentat de carton filtrant, kieselgur, perlit, cartu filtrant. Exist diferite tehnici de filtrare n funcie de vin, de particulele n suspensie, de rezultatele dorite etc. n practic se folosesc mpreun limpezirea cu substane cleitoare i filtrarea. Aceasta pentru ca substanele cleitoare separ mai bine suspensiile coloidale iar filtrarea actioneaza mai bine asupra celorlalte particule sau microorganisme. sus Stabilizarea vinului Prin stabilizarea vinului se nelege ansamblul de tratamente i operaiuni ce se aplic vinului cu scopul de a-i proteja caracteristicile (gust, miros, culoare). Vinul este un mediu foarte complex aflat ntr-o continu evoluie. A stabiliza un vin nu nseamn a-i frna evoluia ci a-l feri de unele accidente care i pot diminua calitatea. Scopul stabilizrii este de a preveni procesele de natur fizic i microbiologic care ar duce la modificri nedorite, care la rndul lor ar putea duce ulterior la degradarea vinului.

Stabilizarea vinului se poate face prin metode diverse, n funcie de starea lui, cum ar fi : - refrigerare - precipitarea substanelor proteice - pasteurizare - tratament cu coloizi protectori - tratament contra casrii ferice - tratament contra afeciunilor microbiologice (floarea vinului, oetirea, manitarea, borirea, bloirea, amreala) - etc. Filtrarea Filtrarea este procedeul de separare a particulelor solide prezente ntr-un lichid prin traversarea de ctre lichid a unui mediu filtrant. Scopul este de a obine o limpezire rapid a lichidului prin reinerea mecanic sau/i electrostatic a diverselor particule aflate n suspensie. Mediile filtrante pentru lichide alimentare sunt special fabricate pentru contact alimentar, ele sunt sterilizate. Mediile filtrante pot fi : - perlita ; pudr formata din microcristale de origine minerala. Se folosete pentru filtrri grosiere. - kieselgur ; pudr format din cochilii poroase de microorganisme. Compoziia lor este majoritar siliciu.

Exista mai multe sortimente de kieselgur dup gradul de finee. Kieselgur-ul se folosete la filtrri grosiere, medii i fine. - carton filtrant ; carton special format din fibre de celuloz special selecionate amestecate cu kieselgur de diverse granulaii. Cartoanele filtrante se folosesc pentru toate tipurile de filtrri. - cartu filtrant ; cilindri formai din diverse medii filtrante (hrtie, membran, ceramic, sit inox etc.) fixai n nite sisteme de prindere speciale. Cartuele se folosesc pentru filtrri fine i sterile. Pentru ca filtrarea s poat fi fcut, mediul filtrant are nevoie s fie aezat pe un suport sau ntr-o carcas. Acesta este un echipament numit filtru. Filtrele sunt de mai multe feluri, n funcie de mediul filtrant cu care funcioneaz : 1 - filtru cu tambur rotativ sub vid ; se folosete n general cu perlit pentru filtrri grosiere ale lichidelor foarte ncrcate (botin, borhot, drojdie etc.) 2 - filtru cu aluvionare cu kieselgur ; se folosete cu kieselgur pentru filtrri grosiere, medii i fine (vinuri, bere, sucuri limpezi, oet etc.) 3 - filtru cu cartoane filtrante ; se folosete cu cartoane filtrante pentru filtrri grosiere, medii, fine i sterile (distilate, vinuri, sucuri, bere, oet etc.) 4 - filtru cu cartue ; se folosete cu cartue filtrante pentru filtrri fine i sterile (distilate, vinuri, sucuri, bere, oet etc.) 5 - filtru cu membran sau tangenial ; se folosete cu membrane speciale pentru filtrri grosiere, medii, fine i sterile. Exist filtre pentru toate tipurile de filtrri, de la cele abordabile cu un buget redus destinate productorilor mici i medii pna la filtrele automate controlate de calculator i destinate industriei. Pentru exemplificarea unor tipuri de filtre vizitai pagina filtre din seciunea Echipamente. sus Igiena n vinificaie Igiena n vinificaie este foarte important. Prin igienizare se nelege eliminarea reziduurilor de orice natur care s asigure diminuarea ncrcturii microbiene, care contamineaza suprafeele de lucru, n asemenea msur nct activitatea s se poat desfura normal, fr apariia de alterri ale vinului. Pe masur ce vinul se apropie de faza de mbuteliere stricteea msurilor de igien crete. Scopul principal al igienei este de a asigura sntatea vinului. Nerespectarea igienei duce la afectarea calitaii vinului ce poate merge pn la pierderea total a lui. Operaiunile de igienizare fac parte integrant din procesul de vinificaie i au aceeai importan ca i fermentarea, limpezirea sau stabilizarea. Exist dou mari categorii de riscuri care pot afecta calitatea vinurilor : - contaminarea cu substane strine - degradarea urmare a contaminrii microbiologice Substanele igienizante, pentru a fi eficace, trebuie s aib urmtoarele proprieti : - s distrug rapid microorganismele - s nu lase urme, mirosuri sau gusturi strine - s aib un spectru larg de aciune - s nu fie corozive - s fie active n prezena substanelor organice - s fie active n prezena apelor dure Tipurile de igienizani folosii n vinificaie sunt : - detergeni alcalini - detergeni acizi

- detergeni neutri - detergeni spumani - dezinfectani acizi sus

Bacteriile

malolactice

Fermentaia malolactic este o fermentaie secundar n cursul creia acidul L-malic este transformat n acid L-lactic i CO2 de ctre bacteriile lactice. Ea intervine dup oprirea primei fermentaii, fermentaia alcoolic. Frecvent ea ncepe n mod spontan dar, necontrolat, este o fermentaie problematic pentru c bacteriile existente n must i vin, n mod natural, se multiplic i pot produce subsane secundare nedorite care vor altera calitile senzoriale i sanitare ale vinului, putnd devia n alte substane total nedorite n vin. Pentru sigurana rezultatului este recomandat ca fermentaia malolactic s fie declanat prin nsamnare cu o su selecionat care prin multiplicarea rapid va domina bacteriile indigene. Astfel se vor evita refermentrile ulterioare, nedorite (de ex. la vinurile mbuteliate). Fermentaia malolactic contribuie la ameliorarea vinului prin reducerea aciditii, ameliorarea i mrirea calitilor organoleptice ale acestuia.

Estimarea condiiilor fermentaiei malolactice - FML Lallemandwine.com Produsele Lallemand (n franceza/engleza) - Informaii detaliate - Fie tehnice - Actualiti oenologice

Terminologie

Acetat de etil Aciditate

Ester al acidului acetic cu alcoolul etilic. se gaseste in toate vinurile, dar mai ales in vinurile otetite, contribuind la mirosul specific otetului. Una dintre nuantele principale ale gustului, care asigura prospetimea, vitalitatea si acuitatea vinului.

Alcool etilic de origine Produsul obtinut exclusiv prin distilare si rectificare, pornind de la vin, pichet, viticola distilat de vin, tescovina de struguri, distilat de tescovina si drojdie de vin. Concentratia alcoolica minima este de 95,5% volume. Areal viticol Armonie Aroma Aroma primara Aria geografica a culturii vitei de vie, in care se includ zonele viticole, regiunile viticole, podgoriile, centrele viticole si plaiurile viticole. Realizarea unui coraport scontat intre cele trei caracteristici principale ale vinului aciditate, continut de tanin si de alcool. Insusire olfactiva a vinului tanar. Ea este data de compusii volatili care provin din struguri sau prin fermentare. Uneori aroma se poate mentine si la vinuri mai vechi. Caracter olfactiv care vine de la struguri, din miezul bobului, dar mai ales din pielita bobului; ea este cea care cu ajutorul careia se poate recunoaste soiulmateriei prima; aroma primara confera prospetime vinului. Este data de compusii volatili produsi in cursul fermentatiei alcoolice. Fermentarea vinurilor albe la temperatura scazuta favorizeaza mentinerea in vin a compusilor de aroma. Senzatie dura, de natura sa eclipseze alte efecte organoleptice. Unele vinuri exceptionale, care par astringente atata vreme cat sunt tinere, cu timpul devin mai

Aroma secundara

Astringenta

delicate si capata individualitate distincta. Bautura spumanta slab alcoolica Produsul cu tarie alcoolica dobandita de maximum 3% in volume si continut in zahar de peste 80g/l, cu dioxid de carbon de origine endogena, rezultat in urma fermentarii mustului in rezervoare, care dezvolta in sticlele in care este imbuteliat ca produs finit o presiune de minimum 2,5 bari la temperatura de 200. Produs caramelizat obinut prin deshidratarea parial a mustului proaspt la foc deschis. Totalitatea miresmelor emanate de vin, aromelor in permanenta evolutie, care se manifesta sub influenta temperaturii si a contactului cu oxigenul din aer. Procedeu tehnologic de limpezire prin eliminarea particulelor solide sub aciunea forelor centrifugale (trad. n l. rus - ). Teritoriul care cuprinde plantatiile viticole din una sau mai multe localitati, care face sau nu face parte integranta dintr-o podgorie si care constituie o unitate teritoriala caracterizata prin factori specifici de clima, sol si sortiment, precum si prin conditii agrotehnice si tehnologice asemanatoare. Centrul viticol cuprinde o suprafata mai mica decat podgoria. Imbinarea de diferite vinuri in proportii anumite pentru a le ameliora calitativ sau pentru obtinerea vinurilor de tipuri si componente prestabilite. Procedeu tehnologic de limpezire a mustului pe calea eliminrii particulelor solide prin diferite procedee tehnologice (trad. n l. rus - o). Procedeu tehnologic de separare a azei lichide prin sedimentarea gravitaional; procesul de trecere a vinurilor rosii mature intr-un vas special decantor cu scopul de a le detasa de sedimente si amestecuri (taninuri, cristale de acid tartric), precum si de a le satura cu oxigen pentru desteptarea" gustului si aromei (trad. n l. rus - ). Procedeu tehnologic de eliminare prin evaporare a dioxidului de sulf (trad. n l. rus - ) Produsul obtinut prin distilarea drojdiei de vin sau redistilarea unui distilat de drojdie la maximum 86% in volume.

Becmes Buchetul vinului Centrifugare

Centru viticol

Cupaj Deburbare Decantare

Desulfitare Distilatul de drojdie

Distilatul de tescovina Produsul obtinut prin distilarea tescovinei fermentate, utilizand antrenarea directa cu vapori sau prin adaosul de apa peste tescovina, precum si prin redistilarea unui distilat de tescovina cu concentratia alcoolica mai scazuta, care in urma redistilarii trebuie sa aiba concentratia alcoolica de 86% in volume. Distilatul de vin Drept de plantare Produsul obtinut exclusiv prin distilare la maximum 86% volume a vinului sau a vinului alcoolizat, ori prin redistilare la maximum 86% volume a distilatului de vin. Dreptul de infiintare a unei plantatii viticole in cadrul urmatoarelor 3 situatii: 1. dreptul de plantatie noua; 2. dreptul de replantare; 3. dreptul de plantare pe o rezerva de teren. Dreptul de a infiinta o plantatie viticola, care se acorda in cadrul masurilor de comasare sau de expropriere pentru utilitati publice, pentru experimentari viticole, pentru cultura de plantatii mama pentru altoi, sau pentru suprafetele destinate exclusiv consumului familial. Dreptul de reinfiintare a unei plantatii viticole pe o suprafata echivalenta in cultura pura cu cea a vitelor care au fost sau trebuie sa fie defrisate. Depozitul format in recipiente in urma fermentarii mustului, stocarii vinului sau a mustului si a aplicarii de tratamente autorizate asupra musturilor si vinurilor, precum si cel separat prin filtrarea sau centrifugarea acestor produse. Realizarea unui coraport scontat intre cele trei caracteristici principale ale vinului aciditate, continut de tanin si de alcool. Proces biochimic de transformare a mustului n vin n urma activitii levurilor de vin (trad. n l. rus - ). Fermentaia mustuielii sau a mustului, realizata cu adaos de maia de levuri selecionate.

Dreptul de plantatie noua

Dreptul de replantare Drojdia de vin

Echilibru Fermentaie alcoolic Fermentaie provocat

Fermentaie spontan Fermentaia mustuielii sau a mustului, provocat de levurire provenite de pe

struguri (trad. n l. rus - ). Flt Procedeu tehnologic de limpezire a mustului, bazat pe trecerea prin stratul de must a bulelor de gaz, ce se absorb de particulele n suspensie, ridicndu-le la suprafa sub form de "cciul" (trad. n l. rus - ) Acesta este egal cu 10 miligrame oxid de calciu la un litru de apa. Procedeu tehnologic de meninere a prilor solide ale mustuielii n contact cu mustul cu scopul extragerii anumitor componente (trad. n l. rus - ) Termin care semnifica innobilarea vinului pe parcursul pastrarii. Produsul obtinut prin alcoolizarea mustului de struguri neintrat in fermentatie. El poate avea o tarie alcoolica dobandita cuprinsa intre 12 si 15% in volume, iar mustul folosit pentru obtinerea sa trebuie sa aiba un continut in zahar de cel putin 145g/l. Alcoolizarea se face cu alcool etilic alimentar sau cu alcool de origine viticola, cu taria alcoolica de cel putin 95% in volume sau/si cu distilat de vin cu taria alcoolica cuprinsa intre 52 si 86% in volume. Mistelul este utilizat, in principal, ca materie prima pentru prepararea de vinuri speciale. Must separat din botin prin presare. Produs lichid obinut din struguri prin scurgerea liber sau prin alte procedee cu concentraia alcoolic de cel mult 1% vol (trad. n l. rus - ). Must separat din mustuial sub aciunea forelor de gravitaie (trad. n l. rus ). Must tiat, obinut prin administrarea n must a unor doze nsemnate de dioxid de sulf. Produs obinut prin deshidratarea parial a mustului proaspt sau tiat efectuat prin procedee autorizate: produsul necaramelizat, obtinut prin deshidratarea partiala a mustului proaspat sau taiat, efectuata printr-o metoda autorizata, alta decat cea de incalzire pe foc direct. El se obtine din struguri de vin cu o concentratie in zahar de cel putin 145 g/l, are un continut in zaharuri de cel putin 650g/l si poate avea un continut in alcool dobandit de maximum 1% in volume. Produsul obtinut prin deshidratarea partiala a mustului proaspat sau a mustului taiat, efectuata printr-o metoda autorizata, alta decat cea de incalzire pe foc direct, care a fost supus unor tratamente autorizate de dezacidificare si de eliminare a altor compusi decat zaharul. El se obtine din struguri de vin cu o concentratie in zahar de cel putin 145g/l, are un continut in alcool dobandit de maximum 1% in volume

Gradul de duritate german (0 dH) Macerare Maturare Mistelul

Must de pres Must de struguri Must ravac

Must sulfitat Mustul de struguri concentrat

Mustul de struguri concentrat rectificat

Legislatie
Codul privind activitatea practica a vinificatorului Regulamentul i componena nominal a Comisiei Centrale de Degustare pentru aprecierea calitii produselor vinicole, alcoolice i berii Regulamentul cu privire la modul de elaborare a documentaiei tehnologice i normative pentru fabricarea produselor vinicole, alcoolice, berii i buturilor nealcoolice 57-XVI/10.03.2006 - Legea viei i vinului 649-XIII/17.11.95 - Legea Republicii Moldova privind modul de creditare a producatorilor de marfuri viti-vinicole 1100-XIV/30.06.2000 - Legea Republicii Moldova cu privire la fabricarea i circulaia alcoolului etilic i a produciei alcoolice 1309-XIV/19.10.2000 - Legea Republicii Moldova cu privire la privatizarea ntreprinderilor din industria tutunului i industria vinificaiei (extras) 322-XV/18.07.2003 - Legea Republicii Moldova cu privire la declararea complexului Combinatul de Vinuri Cricova S.A. drept obiect al patrimoniului cultural naional al Republicii Moldova 323-XV/07.10.2004 - Legea Republicii Moldova privind reglementarea comercializrii cu amnuntul a produciei vinicole n cadrul srbtorii Ziua Naional a Vinului

199-XVI/28.07.2005 - Lege cu privire la acordarea statutului de obiectiv al patrimoniului cultural-naional al Republicii Moldova bunurilor ntreprinderii de Stat Combinatul de Vinuri de Calitate Miletii Mici

Vinificaie

alea de la prelucrareastrugurilorpn la obinerea

vinului este destulde lungi e nsoit de numeroase operaiuni, procedeetehnice,caren ansamblureprezint tehnologiavinului- vinificaia. n vinificaie se distingdou etape:

Echipamentepentruprelucrareastrugurilorsi tratareavinului
Vinificaia modern este o ramur viguroas a industriei alimentare ce se bazeaz pe cele mai noi inova ii ale tiinei i tehnicii.

EtapaI Vinificaia primar ce include prelucrarea strugurilor (zdrobirea i deschiorchinarea), obinerea mustului i
a sedimentelor sale, fermentarea mustului stors (fermentaia n alb), sau a mustului mpreun cu mustuiala, adic cu pielia i seminele (fermentaia n rou), presarea mustuielii, alcoolizarea n timpul sau dup finisarea fermentrii, decantarea, limpezirea vinului prin introducerea diferitelor substane de cleiere, ce transform n sediment particulele de cntrire i tulbureala vinului. La fabricile de vinificaie primar obinem vin brut, care nu reprezint produsul final. Pentru a obine vinul este necesar trecerea printr-un al doilea ciclu - al vinificaiei secundare.

Dotare standard:BUNCAR DE RECEPTIE

Snec Motor - reductor Panou de comanda Cantar electonic montat pe picioarele buncarului

Sortarea strugurilor
Selectia a devenit o exigenta forte a intreprinderilor, ce tind a obtine vinuri de cea mai buna calitate si in acest sens noile linii de selectie au fost concepute si realizate pentru a facilita operatiunile de selectie manuala a strugurilor inainte de zdrobire sau presare. Aceste linii sunt in particular utilizate la:

Distribuirea si nivelarea automata a strugurilor pe o tabla cu scopul de a face selectia manuala mai usoara si mai rapida; Separarea manuala a strugurilor de fragmentele vegetale, asa ca frunze, chircei, petiol, etc; Liniile sunt constituite din:

Dozator cu vibrator, cu scurgere si colectare a mustului liber; Masa de selectie cu banda mobila, din cauciuc alimentar din ambele parti. Ele sunt asigurate cu 3 cai de evacuare: una principala pentru strugurii selectionati si 2 laterale. Benzi de elevare reglabile la inaltime, pentru transportarea strugurilor veniti de la masa de selectie.

Benzi transportoare
Transportoarecu bandapentrustrugurisi tescovina

Transportoarele cu banda sunt utilizate la transportarea strugurilor la operatiunile tehnologice si evacuarea ciorchinelor. Ele sunt in intregime construite din inox si au o banda din cauciuc alimentar. Pot fi reglate in inaltime si sunt echipate cu o bara pentru a facilita incarcarea. Intretinerea si curatirea sunt simple si rapide.

EtapaIIVinificaia secundar const n maturarea vinului, nsoit de diverse metode de ntreinere(reumplere,

pritocire), decuvaj. In momentul in care vinul a obinut proprietile sale gustative, buchetul, limpezimea si stabilitatea necesara, el este mbuteliat in sticle si dup maturarea la sticl si oformare este destinat comercializrii. Compania "TRIAGO" v ofer o gama larga de echipamente performante de la productori europeni, utilizate pentru recepia, prelucrarea strugurilor si obinerea mustului att dup fermentaia "n alb" ct si dup fermentaia "n rou"

Fermentator pentru vinuri albe

Cu volume tipice de pana la 35 m3, echipamentul dat asigura conditiile necesare pentru fermentarea vinurilor albe. Prezenta cotului de decantare asigura eliminarea din vin a particulelor solide.

Dotare standard:
Gura de vizitare superioara Valva admisie/evacuare aer Sistem de spalare Robinet pentru gaz inert Indicator de nivel Gura de vizitare laterala Robinet prelevare probe Intrare/iesire produs Iesire totala produs Cot de decantare