Pronuntia germana

In limba germana vocalele se pronunta astfel: a ca si 'a' n "masa" e ca si 'e' n "tren" i ca si 'i' n "bingo" o ca si 'o' n "dor" u ca si 'u' n "tu" y ca si 'iu' n "ciuc" Vocalele a, o si u se folosesc si n varianta cu umlaut, care este o modificare a pronuntiei lor. Umlautul se noteaza n scris cu semnul diacritic numit "trema", format din doua puncte plasate orizontal deasupra literei: , si , iar la majuscule: , si . se pronunta ca si 'e' n "tren"; se pronunta ca si 'eo'; se pronunta ca si 'iu'; In limba germana vocalele pot fi scurte sau lungi. O vocala este mai scurta daca urmeaza un dublet de consoana. Asta se ntampla doar din cauza dubletului. Pe de alta parte, daca urmeaza un 'h', acesta nu este pronuntat, dar lungeste vocala. O mica exceptie este 'i', care este lungit prin adaugarea lui 'e' sau a grupului 'eh'. Consoanele in limba germana se pronunta astfel: b ca si 'b' n "bara" c ca si 't' n tara nainte de 'i' si 'e'; ca si 'c' n "carne" altfel d ca si 'd' n "din" f ca si 'f' n "foc" g ca si 'g' n "gara" h ca si 'h' n "hamac" j ca si 'i' n "iobag" k ca si 'c' in "camera" l ca si 'l' in "litru" m ca si 'm' in "mama" n ca si 'n' in "nimeni" p ca si 'p' in "parc" q ca si 'c' in "cuantum" (urmat de "u", aproape ntodeauna) r ca si 'r' n "rob" s ca si 'z' n "zar" t ca si 't' n "top" v ca si 'f' n "fata" w ca si 'v' n "victima" x ca si 'x' n "xilofon" z ca si 't' n tap ca si 's' n "sirag" Diftongi si alte grupari de litere: u ca si 'au' n "miau" ah ca si 'a' n "barca", mai lug dect 'a' u ca si 'oai' n "casoaie" ei ca si 'ai' n "mai" eu ca si 'oi' n "casoi" eh ca si 'e' mai lung ie ca si 'ii' n "copii", mai lung dect 'i' ieh la fel ca 'ie' oh ca si 'oo' n "alcool", mai lung dect 'o' uh ca si 'u' n "mult", mai lung ca 'u' ch dupa 'a', 'o' si 'u' ca si 'h' n "harta" ch dupa 'i' si 'e' ca si 'ci' n "ciuda" ch la nceputul cuvntului ca si 'c' n "caracter" ck ca si 'cc' n "accident" ng ca si 'ng' n "mpung" ph ca si 'f' n "fata" sch ca si 's' n "sirag" sp la nceputul cuvntului ca si 'sp' n "sprit" ss ca si 's' n "vis", spre deosebire de '', scureteaza vocale pe care o succede st la nceputul cuvntului ca si 'st' n "sterge"

Lectia nr.1: Alfabetul german si reguli de pronuntie.

Cunoasterea temeinica a limbii germane presupune cunoasterea caracteristicilor fonetice ale acestei limbi precum si aplicarea unor reguli de pronuntare, fara de care vorbitorul ar risca sa fie inteles gresit sau sa nu fie inteles deloc. Germana actual foloseste alfabetul latin, la care se adaug vocalele cu Umlaut (, , ) si o variant a literei s, care seamn cu litera greceasc beta . A a (a) (e) B b (be) C c (e) D d (de) E e (e) F f (ef) G g (ghi) H h (ha) I i (i) J j (iot) ( in interiorul cuv se pronunta "i") K k (ka) L l (el) M m (em) N n (en) O o (o) (o lung) P p (pe) Q q (ku) R r (er) S s (es) (la inceputul cuv se pronunta "") (s) ( poti face referire la aceasta litera spunand eszett sau scharfes ) T t (te) U u (u) (iu) V v (fao) ( in interiorul cuv se pronunta "f") W w (ve) X x (iks) Y y (iepsilon) ( in interiorul cuv se pronunta "iu") Z z (et) Particularitati fonetice / phonetische Merkmale : u se pronunta [oi] ei se pronunta [ai] ie se pronunta lung [i] sch se pronunta [] eu se pronunta [oi]

n loc de vocal cu umlaut se mai poate scrie si: ae, respectiv oe i ue (excepie !!!: n numele proprii), dar aceste perechi de litere se pronun la fel ca si respectiv si . Vocalele duble se pronun mai lung: Haar, Aachen, Meer,... Consoanele sonore b,d,g,v se pronun n poziie final [p], [t], [c], [f]: ab [ap] , Bad [bat], Tag [tac], Indikativ [indikatif] .

Consoanele duble se pronun ca si cum ar fi simple, rostul lor este de a marca scurtimea vocalei premergtoare. ex : statt,, Bett, Bitte, Trott, Butter, ... Litera c apare n cuvintele germane numai mpreun cu k, marcnd fatul c vocala premergtoare se pronunt scurt. ex : Sack, Deck, Bock, .... Litera h precedat de o vocal nu se pronunt, functia ei fiind aceea de a semnala c este vorba de o vocal lung ex : Bahn, sehr, Huhn,..... La nceputul cuvintelor de origine strine grupul ch se pronun [k] ex : Chor, Charakter, Litera e n terminatiile el, -em, -en se pronunt ca un romnesc, atunci cnd vorbim foarte clar. Cnd vorbim repede, acest se omite, ceea ce duce la vocalizarea sunetelor [l], [m], [n], [r] ex: Mittel, fragen Litera r se pronun foarte voalat si uneori nici nu se distinge acustic. Foarte multi vorbitori pronunt terminatia er ca un fel de romnesc, schitnd doar un r foarte scurt ex: Mutter, Kinder, ....

Important / Wichtig : Atunci cand faci referire la denumirea unei litere in limba germana folosesti genul neutru das A, das B .... etc.

Lectia nr.2: Invata sa numeri in limba germana.

Sa invatam sa numaram de la 1-10 0 - null (nul) 1 - eins (ain) 2 - zwei (vai) 3 - drei (drai) 4 - vier (fir) 5 - fnf (fiunf) 6 - sechs (zehs) 7 - sieben (ziben) 8 - acht (aht) 9 - neun (noin) 10 - zehn (en) Nimic mai simplu mai ales ca poezia urmatoare te va ajuta sa retii numerele mult mai usor si mai repede decat te asteptai : Eins, zwei, Polizei, Drei, vier, Grenadier Fnf, sechs, alte Hex Sieben, acht, Gute Nacht ! Neun, zehn, schlafen geh'n . Vocabular: die Polizei = politist ; der Grenadier = grenadier; alte Hex = vrajitoare batrana; Gute nacht = noapte buna! ; schlafen = a dormi; gehen = a merge; Daca te-ai obisnuit deja sa numeri de la 1 - 10, este timpul sa invatam sa numaram si de la 11 - 20 : 11 - elf (elf) 12 - zwlf (volf) 13 - dreizehn (draien) 14 - vierzehn (firen) 15 - fnfzehn (fiunfen) 16 - sechszehn (zehsen) 17 - siebzehn (ziben) 18 - achtzehn (ahten) 19 - neunzehn (noinen) 20 - zwanzig (vanig) Presupun ca ai observat ca 11 si 12 difera de celelalte numere care se compun din numerele simple de la 3 la 9 + zehn. Fii atent la modificarile care intervin la numerele 16 si 17! Vom invata acum sa numaram de la 20 - 100; mai mult decat atat, iti voi spune cum se zice la mie, milion sau miliard. Astfel vei putea sa spui cati ani au fiecare dintre membri familiei tale si vei invata sa-ti numeri si banii. 20 - zwanzig 21 - einundzwanzig 22 - zweiundzwanzig 23 - dreiundzwanzig ............................... 30 - dreiig 31 - einunddreiig 32 - zweiunddreiig 33 - dreiunddreiig ...............................

40 - vierzig 41 - einundvierzig 42 - zweiundvierzig 43 - dreiundvierzig ................................ 50 - fnfzig 51 - einundfnfzig 52 - zweiundfnfzig 53 - dreiundfnfzig ................................ 60 - sechzig 61 - einundsechzig ................................ 70 - siebzig 71 - einundsiebzig ................................ 80 - achtzig 81 - einundachtzig ................................. 90 - neunzig 91 - einundneunzig ................................. 100 - hundert 101 - hunderteins 102 - hundertzwei 110 - hundertzehn 131 - hunderteinunddreiig ................................. 1000 - tausend 2000 - zweitausend 100.000 - hunderttausend ................................. 1.000.000 - eine Million 1.500.000 - anderthalb Millionen 2.000.000 - zwei Millionen 1.000.000.000 -eine Milliarde Observatii: -ig se citeste ca -ih; Zecile se formeaza adaugandu-se sufixul -zig la unitate (vier/zig), exceptie !!! facand numeralul 20 -zwanzig; Accentul cade pe prima silaba; Numerele se citesc de la sfarsit spre inceput in limba germana. ex: 91 (se citeste) ein.und.neunzig

Lectia nr.3: Salutul in limba germana plus mici expresii uzuale.

Forme de salut in limba germana Buna dimineata! = Guten Morgen ! (gutn morgn) Buna ziua ! = Guten tag ! (gutn tag) Buna seara ! = Guten Abend ! (gutn abnd) Noapte buna ! = Gute Nacht ! (gut naht) Buna ! = Gr Gott ! (grius got) Buna ! (informal) = Hi ! (hai) Salut ! Alo ! = Hallo ! (haloo) Bine ati venit ! = Willkommen ! (vilkomn) La revedere ! = Auf Wiedersehen ! (auf viderzeen) Pa ! = Tschss ! (ciuss)

Cuvinte/ expresii uzuale in limba germana. Da = Ja (ia) Nu = Nein (nain) Ma scuzati ! = Entschuldigung ! (entciuldigung) Imi pare rau/ pardon = Tut mir Leid ! (tut mi laid) Multumesc ! = Danke ! (danche) Multumesc mult ! = Danke schn!/ Vielen Dank ! (danche oon/ viilen dank) Te rog ! = Bitte ! (bite) Unde este toaleta? = Wo ist die Toilette? (vo ist di toilete?) Nu inteleg ! = Ich verstehe nicht ! (ih vrtee niht)

Intrebari uzuale, raspunsuri posibile: Verstehen Sie mich? - Ich verstehe nicht alles = Ma intelegeti? - Eu nu inteleg totul. Sprechen Sie Deutsch? - Ja/ Nein/ Ein bischen/ Gut/ Sehr gut. = Vorbiti germana? - Da/ Nu/ Putin/ Bine/ Foarte bine. Wie lange bleiben Sie hier? - Einen Tag/ Eine Stunde/ Ein paar Tagen/ Ein Woche. = Cat timp stati aici? - O zi/ O ora/ Cateva zile/ O saptamana.

Sind Sie Fremde? - Ja, ich bin Rumner = Sunteti strain? - Da, sunt roman. Wie heit du? / Wie heien Sie? - Ich heie.... = Cum te numesti/ Cum va numiti? - Ma numesc..... Wie alt sind Sie? - Ich bin 22 Jahre alt. = Cati ani aveti? - Am 22 de ani. Wie geht's ihnen ?(formal)/ dir ?(informal) - Gut danke!/ Es geht!/ Schlecht!/ Nicht so gut! = Ce mai faceti/ faci? - Bine/ Merge/ Nasol/ Nu asa bine! Wann fahren Sie? - Heute/ Morgen/ Nchstes Jahr/ Diese Woche. = Cand plecati? Azi/ Maine/ Anul urmator/ Saptamana asta. Wann kommen Sie? - In einer Stunde/ In zwei Minuten/ Sofort/ Jetzt. = Cand veniti? Intr-o ora/ In doua minute/ Imediat/ Acum. Wieviel kostet es? - Zwanzig Euro. = Cat costa asta? - 20 de euro. Es ist weit von hier? - Es ist weit/ nah. = Este departe de aici? - Este departe/ aproape. Wo ist die Bushaltestelle? - I diese Richtung/ Dort/ Bitte machen Sie links/ rechts. = Unde este statia de autobuz? - In aceasta directie/ Acolo/ Faceti, va rog stanga/ dreapta. Kann ich Sie etwas fragen? - Ja, bitte. Selbstverstndlich. Sicher. = Pot sa va intreb ceva? - Da, te rog/ Desigur/ Sigur. Entschuldigung, stre ich nicht? - Nein, kommen Sie bitte herein. = Ma scuzati, nu va deranjez? - Nu, intrati va rog. Kann ich mich vorstelle? - Ich heie.... = Pot sa ma prezint? - Ma numesc.... Wie teuer ist es? - Es ist nicht billig/ teuer. = Cat este de scump? = Nu este ieftin/ scump. Was ist los? - Ich bin mde/ krank. = Ce s-a intamplat? - Sunt obosit/ bolnav.