Societatea Comerciala Letea S.A.

Bacau

Cuprins:

1.Prezentarea Societatii Comerciale Letea S.A. Bacau 2. Organigrama 3. Statutul Societatii Comerciale Letea S.A. Bacau 4. Organizarea activitatii 5. Fisa Postului pentru Manager Martketing 6. Modul de organizare al Contabilitatii 7. Cadru Legislativ 8. Calitatea serviciilor 9.Concluzii

1. Prezentarea Societii Comerciale Letea S.A.

1.1

Scurt Istoric

Ion C. Bratianu care promova adunarea de capitaluri pentru industria narioanala,initiaza constituirea unei societati pe actiuni n fruntea careia a fost numit C. Porumbaru devotat primului ministru. In aceast activitate C. Porumbaru a fost impulsionat de fiul sau Radu, intors n tara de la Paris ca inginer. Data fondarii Letei la 17 ianuarie 1881 nu este lipsita de inseminate nu numai n industria de hartie din tara ci si pentru industria noastra n general. Letea a fost una din primele mari fabrici care au luat fiinta dupa cucerirea independenei Romniei. Dup infiinare, fabrica a avut ca director general timp de 8 ani (18811887) i (1889-1891) pe inginerul Radu Porumbaru, sub condurea caruia s-a executat montarea utilajelor ntreprinderii. Letea a intrat parial n functiune n 1884 cu o masina de fabricat hartie de 192 m latime care putea produce 3000 kg hartie zilnic In 1885 fabrica se compunea dintr-un atelier de pasta mecanica, un atelier pentru fabricarea pastei de cirpe i o masina de fabricat hartie cu anexele neceasare functionarii. Anul 1928 poate fi considerat anul cand s-a pus bazelele electrificarii rationale a intreprinderii. De-a lungul existentei sale Letea a avut un rol important n ramura celulozei si hartiei si in general in economia nationala.

3. Statutul Societii Comerciale Letea S.A.

3.1 Denumirea. Forma juridica

Societatea poarta denumirea de Letea cu sediul pe strada Letea nr. 17 localitatea Bacau judetul Bacau. Raportul juridic este o relatie sociala reglementata de lege sau cu alte cuvinte, o relaie social ce devine raport juridic daca este reglementata de o norma de drept. In practica se disting dou mari categorii de raporturi juridice respective cele de drept civil i cele decurgnd din drept penal.Din prima categorie fac parte raporturile juridice de drept comercial cum este S.C. Letea S.A. Raportul juridic comercial cuprinde trei elemente: subiectul coninutul obiectul. Subiectul raportului juridic este de fapt reprezentat de persoanele care intervin si participa la acest raport, iar continutul il formeaza norma juridica din care decurg drepturi i obligatii pentru participanti. Obiectul sau scopul este domeniul de activitate in care se desfasoara actiunea participantilor la raport. De aici se desprinde i formularea ca subiectul raportului juridic comercial este persoana fizica sau juridica ce face n mod obisnuit fapte de comert, denumita comerciant. Comerciantul, persoan fizica, subiect de drept, i posesor al capacitaii civile este o persoana majora, care a mplinit vrsta de 18 ani i este capabila.
4

Nu pot fi comerciante persoanele puse sub interdicie printr-o hotrre judectoresca prin care s-a dispus ridicarea capacitii de exerciiu n urma dovezilor ce nu poseda discernmntul faptelor sale. Comerciantul persoana fizica are prin lege obligatii cu privire la inventarierea patrimoniului, la nregistrarea zilnic a intrarilor si tot ce iese din gestiune. El trebuie s inregistreze conventiile, acceptiunile si girurile cat si toate cheltuielile comerului. Toate registrele obligatorii trebuiesc prezentate spre certificare la organul fiscal teritorial. Comerciantul persoana juridica are trasaturi care-l deosebesc de persoana fizica. Asfel, persoana juridica ca n cazul S.C Letea S.A se infiiteaza pe baza de contract ntre mai multe persone fizice. Elementele de baza ale acestui contract sunt: numele, prenumele sau denumirea asociatilor, domicilul, nationalitatea firmei, forma, denumirea i sediul, obictul de activitate, capitalul subscris si varsat, administratorii si puterile lor, modul de impartire a beneficiarilor, localitatea unde vor functiona sucursale sau filiale, durata societatii si in final modul de dizolvare si lichidare a acesteia. Fondatorii, administratorii, directorii si lichidatorii, prin legile comerciale au prevzute raspunderi pentru activitatile lor daca se constat lipsa de sinceritate in evidentele sau declaratiile fcute, ce produc daune fiscale sau prejudicii n relatile cu tertii. Inclcarea obligatiilor contractule asumate de catre comercianti, genereaza reparea pagubelor produse a caror evaluare se face conveninal prin inelegere intre pari sau pe cale legala.

3.2 Obiectul de Activitate

Obiectul de activitate la S.C. Letea S.A. il constitiue n principal fabricarea diferitelor sortimente de hartie. Cu ajutorul celor 12 masini de fabricaie fuciond la capacitte maxima se pot fabrica 120.000 tone hartie pe an, din care, 80.000 tone hartie de ziar /an, restul de 40 tone/an, fiind constituite din hartii subtiri, hartie ambalaj si cartoane. Pe langa hartii si cartoane S.C Letea S.A. mai produce si caiete (dictando, artimetica, desen, biologie, geografie, muzica, vocabulare,caiete studentesti). Ca semi fabricate S.C Letea S.A. produce drojdia furajera, pasta mecanica i 4 sortimente de celuloze:( celuloza IA Letea,celuloza IB Letea,celuloza2+3,celuloza sugatoare).

3.3 Piaa Societii Comerciale S.C. Letea S.A Bacu

Prestigiul intreprinderei este recunoscut nu numai in economia si cultura romaneasca. De mult timp produsele de pe meridianul bacauan sunt supra solicitate ca o marca de onoare. Hartia produsa aici, s-a recunoscut la Grennoble, cu ocazia unor testari, este competitiva si face fata unor produse similare din tari cu o veche traditie ca : Franta, Finlanda, Suedia, Germania, Anglia. Competivitatea pe plan extern este rezultatul fireasc al unei munci hotarate pentru a obtine rezultate cat mai insemnate in procesul de productie. Hartia speciala de calitate a servit n decursul anilor la tiparirea Dictionarului Enciclopedic Roman, la tiparirea marilor publicatii. Totodata s-a urmarit largirea gamei de sortimente destinate exportului, punandu-se la dispozitie un numar mai mare de sortimente pentru prospectarea pietii externe. Ca urmare a imbunatatirilor indicilor calitativi, hartia cu nsemnul Zimbrului este solicitata n peste 20 de tari de pe glob precum: Liban, Austria, Suedia, Franta, Albania, Germania, Rusia intr-un numar de sortimente tot mai variat ca: hartie de ziar, hartie velina, hartie carbon, hartie pentru tigarete. Rasinoasele din padurea Moldovei transformate de oameni si masini in hartie de calitate sporesc continuu prestigiul fabricii.

Gigantul industrial se aprovizioneaza cu material lemos din zona

cursului superior al Vaii Bistritei incepand cu padurile de la Vatra Dornei, care coboara ctre masivul grupat in jurul centrului Piatra Neama, continuand cu zona din valea Bistritei i Valea Trotusului. Aprovizionarea lemnului se facea prin canale de apa care dupa 1968 transportul se face cu ajutorul tranportului feroviar. Continutul managementului resurselor umane este dat de multitudinea si diversitatea activitatilor care trebuie desfasurate. Atragerea si folosirea resurselor umane si asigurarea managerului ca toate posturile sunt ocupate de personal calificat. Administrarea personalului, domenii care presupune activitati ca: inregistrarea personalului, aplicarea legislatiei in domeniu, remunerarea personalului si plata contributiilor la bugetul statului, etc. Gestiunea personalului, conceputa si orientata pe urmatoarele directii: previzionarea necesarului de forta de munca pe specializari, calificari; recrutarea personalului; evaluarea posturilor de lucru; elaborarea planului privind promovarea personalului. Administrarea salarizarii si a altor remuneratii, insotita de preocuparea de a evalua corect salariul curent si de a asigura o salarizare corecta si echitabila. Formarea profesionala, cu scopul de a asigura o forta de munca instruita si cat mai performanta. Conceperea modalitatilor concrete si crearea unui sistem de relatii cu salariatii, care sa le asigure satisfactii si posibilitatea de a imbina interesele personale cu cele ale unitatii. Planificarea si dezvoltarea unei structuri organizatorice care sa ofere conditii pentru atragerea si mentinerea unui personal competent si calificat.

Informarea si comunicarea, care presupun elaborarea unor elemente sintetice si periodice, atat pentru managerii unitatii, cat si pentru salariatii lor. Se cuprind aici informatii referitoare la intreprindere, personal, situatia economica, evolutia tehnologiei, comerciale, umane, etc

3.4 Procesul Tehnologic

Materia prima de baz folosit la fabricarea hrtiei n S.C. Letea S.A. este lenmul. Masa lemnoasa pentru celuloza este formata din circa 50% rasinoase 40% foiase tari (fag,carpen) si 10% foiase moi (plop si salcie). Lemnul se aduce n intreprindere sub forma de busteni partial cojiti. Pentru a putea fi utilizati la fabricarea celulozei sulfit si a patei mecanice de lemn, lemnul este complet cojit, apoi tocat si transformat in surcele de dimensiuni mici si uniforme fara aschii sau rumegus. Tocatura de amestec de bisulfit de calciu,acid sulfuros si dioxid de sulf sunt dizolvate in apa. Celuloza fiarta este supusa apoi proceselor de spalare,epurare pentru indepartarea impuratilor dupa care are loc ingrasarea pastei celulozice in masini de deshidratare(ingrosatoare). Solutia reziduala rezultata de la fabraicarea celulozei este folosita pentru obtinerea drojdei furajere. Pasta fibroasa rezultata de la fierbere are o culoare de la alb-cenusie la galben-cenusie.De aceia este neceasara albirea in functie de sortul de hartie, care se realizeaza prin tratarea cu agenti de albire:clor, apa de clor, hipocloriti.Asfel pasta, este trimisa catre masinile de fabricatie.

Partile componente ale unei masini de fabricatie sunt: cutia de lansare masa sitelor plane prese umede(partea umeda) partea uscatoare calandrul infasuratorul de hartie. Pasta epurata este ditribuita continuu si uniform pe sita plana in miscare cu ajutorul cutiei de lansare. Elemnetul principal al mesei il constituie sita fara sfarsit intinsa intre valtul-pieptar si valtul-gauth care o antreneaza. Latura de sus a sitei aluneca pe cutia de formare,valturile registere si cutiile sugare,iar latura de jos, pe valturile de sustinere si pe valturile de intindere. Deshidratarea,respectiva, scugerea apei din pasta se face rapid in zona valtului pieptar si valturilor registere.La iesirea de pe sita banda de hartie are o marja de uscare de 14-24%. O parte din aceasta cantitate se elimina mencanic prin stoarcerea progresiva a benzii de hartie in 2-4 prese umede cu 2 sau 3 valturi. Banda de hartie se introduce intre valturile presei pe un postav continuu. Postavul fereste de strivire banda cruda su friabila pe care o transporta de la o presa la alta,preluand apa eliminate prin combaterea stratului fibros. Dupa ce iese din partea umeda a masinii,banda de hartie trece la partea uscatoare,formata din cilindri uscatori din fonta superiora.Cilindri uscatori sunt montati pe 2 randuri(in sah). Unii din cilindrii grupei sunt pusi in miscare din exterior,iar ceilalti,sunt antrenati la aceasta prin intermediul rotior dintate.

10

Cilindri pentru uscarea potavelor nu sunt prevazuti cu roti dintate pentru antrenare.Ei sunt antrenati de potavurile uscatoare, iar aceastea, prin fictiune,de la cilindri uscatori de hartie. Banda de hartie trece alternativ de pe randul de sus, pe randul de jos al cilindrilor uscatori. Ea vine in contact cu cilindri randului superior pe una din fete si cu cilindri randului inferior pe cealalta fata a sa. Finisarea reprezinta ultima faza a procesului de fabricare a hartiei. Cea mai mare parte a sortimentelor de papetarie trebuie sa aiba suprafata neteda, pe care sa se poate scrie sau tipari. Netezirea hartiei se face in stare umeda respctiv un continut de 18-35 % umiditate sau in stare uscata la un continut de 5-8% umiditate. Operatia de netezire umeda a hartie se realizeaza fie cu ajutorului precalandrului fie cu ajutatorul cilindrului de satinare. Operatia de netezire mai profunda a hartiei sau a cartonului pana la obtinrea unei suprafete cu corozitate foarte redusa si cu luciu poarta denumirea de satinare. Pentru fi scris la scis sau la tiparit hartia se taie in coli cu ajutotul unor cutite tip ghilotina. Dupa ce au fost controlate are loc operatia de numarare a colilor,care se face manual, apoi operatia de ambalare in topuri si baloti. Confectionarea caietelor consta in urmatoarele operatii: linierea si taierea la format,numararea foilor corespunzator filajului caietului, introducerea copertei, capsarea, indoirea caietelor in lungul capselor, presarea cartonului, despicarea in doua, refilarea si controlul calitatii, toparea si ambalarea caietelor.

11

Exista categorii de obiective: Strategice care sunt pe termen lung si care au nevoie de organizarea si planificarea resurselor umane. Aceste obiective sunt: studiul tendintei evolutiei resurselor de munca; evolutia si dezvoltarea cadrului legislativ; elaborarea salariilor. Operationale care au in vedere activitati vizad conducerea zilnica a grupurilor de munca. Obiective: selectia personalului; protectia si securitatea muncii, managementul conflictelor, instruirea curenta a personalului.

Evolutia personalului in anul 2006-2007 Luna/ An Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie 2006 205 212 242 281 296 302 312 341 368 377 309 304 2007 255 276 310 414 418 421 422 429 430 418 406 381

Incepand cu lunile martie, aprilie si mai se fac primele angajari cu personal calificat si necalificat pentru munca in santier.
12

In lunile de vara si de toamna (pana in octombrie) se fac cele mai multe angajari cu personal necalificat cu care se incheie contract de munca pe perioada determinata. Fata de numarul angajatilor de la inceputul anului 2006, in perioada de productie maxima, numarul angajatilor creste cu aproximativ 80%-85% iar in anul 2007 creste cu aproximativ 60%-65%. Personalul angajat in anul 2006 a fost de muncitori necalificati someri, iar pentru angajarea lor firma a primit o subventie de la Agentia de Somaj, in valoare de aproximativ 80 milioane lei, reprezentand 70% din salariul minim pe economie. Acesti muncitori au incheiat contracte de munca pe perioada determinata. Apoi in lunile de iarna numarul lor scade din nou datorita expirarii contractelor de munca pe perioada determinata, concedieri.

13

Dimanica personalului

Evolutia personalului in anii 2006-2007 Factorii care au contribuit la aceasta evolutie oscilanta a personalului sunt: Perioade de productie maxima alterand cu perioade de repaus, deoarece productia depinde de ritmul in care este aprovizionat santierul cu materii prime. Munca sezoniera pentru muncitorii necalificati, deoarece acestia sunt angajati doar in perioadele de productie. Vremea nefavorabila care nu permite lucrul in sntier atunci cand ninge sau ploua. Expirarea contractelor individuale de munca pe perioada determinata.

4.Organizarea activitatii
Daca ne referim la firma ca obiect al managementului, organizarea acesteia consta in descompunerea ei in elemente componente ale procesului de productie, analiza acestora in vederea recompunerii lor in raport cu anumite
14

criterii economice, tehnice si de personal in vederea realizarii obiectivelor stabilite in conditii de eficienta sporita. O deosebita importanta in organizarea unei firme revine organizarii ansamblului de procese de munca ce se desfasoara in cadrul acesteia, cunoscuta sub denumirea de organizare procesuala.In cadrul organizarii firmelor se pot delimita, in functie de sfera de cuprindere, doua maniere diferite de abordare si anume-organizarea ansamblului activitatilor unei intreprinderi-organizarea diferitelor activitati componente productie, desfacere, marketing, aprovizionare etc.. Structura organizatorica poate fi considerata ca fiind scheletul organismului care este intreprinderea, buna functionare a acesteia fiind dependenta de modul in care sunt plasate si utilizate resursele umane de care dispune intr-o anumita etapa. Structura organizatorica este definita ca fiind ansamblul persoanelor, subdiviziunilor organizatorice si al relatiilor dintre acestea, constituite in asa fel incat sa asigure premisele organizatorice adecvate indeplinirii obiectivelor stabilite. Structura organizatorica privita in ansamblul ei are doua parti distincte: structura de conducere sau functionala si structura de productie sau operationala. Organizarea poate fi exercitata sub doua forme principale-de catre manageri in baza atributiei de organizare ca parte intrinseca a procesului managerial-de catre persoane sau echipe specializate in acest domeniu. De remarcat ca intre aceste forme exista o stransa legatura determinata de urmarirea si realizarea acelorasi obiective . In functie de continutul sau organizarea imbraca doua forme fundamentale organizarea procesuala si organizarea structurala.

15

Organizarea procesuala consta, in principal, in studierea principalelor categorii de munca, a proceselor necesare realizarii ansamblului de obiective ale firmei. Rezultatul organizarii il reprezinta in fond functiunile, activitatile, atributiile si sarcinile.Pe langa organizarea procesuala, organizarea firmei ca obiect al managementului mai are in vedere si alte laturi sau forme concrete de manifestare. In acest sens daca ne referim la structura firmei ca ansamblul personalului, al obiectelor muncii si al mijloacelor de munca precum si al relatiilor ce se stabilesc intre ele in vederea realizarii obiectivelor stabilite, se poate vorbi de organizarea structurala a acesteia. Functiune a intreprinderii, ca o componenta a organizarii procesuale, poate fi denumit ansamblul activitatilor omogene sau complementare desfasurate de personal de o anumita specialitate, folosind metode si tehnici specifice in vederea realizarii obiectivelor derivate de gradul I. Activitatea poate fi definita ca ansamblul atributiilor omogene ce se indeplinesc de personalul ce poseda cunostinte de specialitate dintr-un domeniu mai restrans in vederea realizarii obiectivelor derivate de gradul II. Continuand procesul de detaliere, prin atributie ca si componenta a organizarii procesuale se intelege ansamblul muncilor executate periodic de personalul cu cunostinte specifice unui domeniu restrans si care concura la realizarea unui obiectiv specific.

Sarcina ca element constitutiv al atributiei reprezinta o parte elementara a unui proces de munca complex sau a unui proces de munca simplu desfasurat in scopul indeplinirii unui obiectiv individual care de obicei se repartizeaza unei singure persoane.

16

Nivelul de pregatire a salariatilor Studii Studii Liceu 103 27% Scoala profesionala 170 44% Gimnaziu 60 16%

superioare Nr.angajati 48 Structura 13%

Dupa cum se poate observa personalul cu studii superioare reprezinta 13% din totalul angajatilor, acestia ocupand functii importante in firma cum ar fi: directorii, sefii de santier, inginerii, topografii, juristii, sefii de laborator, economistii, tehnicienii, contabili. Un procent de 27% din personal are o pregatire medie, terminand doar invatamantul liceal si care ocupa functii in administratie, secretariat. Majoritatea angajatilor, adica 44% reprezinta personalul care lucra efectivin fabrica, ei avand la baza meseriei lor o scoala profesionala Pentru muncile grele pe santier se foloseste personal necalificat si exista un procent de 16% din personal ,care are doar 8 clase sau chiar mai putine. Dupa cum am precizat si anterior evolutia personalului se schimba de la o luna la alta. Functiunile intreprinderii in cadrul intreprinderii functiunile nu prezinta aceeasi intensitate de manifestare in fiecare etapa de dezvoltare a acestora, de aceea ele se pot prezenta in diferite situatii-potentiala, atunci cand din anumite cauze ce tin de asigurarea unei eficiente atat in intreprinderea respectiva cat si la nivelul sistemului din care face parte, ea nu se manifesta intr-o anumita perioada-integrata, cand unele activitati sunt desfasurate in cadrul intreprinderii, iar altele se desfasoara la un nivel ierarhic superior-reala si efectiva, cand ansamblul activitatilor specifice acesteia se desfasoara in cadrul firmei respective.

17

Indeplinirea obiectivelor stabilite pentru o anumita perioada in cadrul intreprinderii depinde de manifestarea in stransa interdependenta a tuturor functiunilor sale, binenteles cu intensitati diferite in raport de etapa de dezvoltare a acesteia si de natura si nivelul obiectivelor stabilite. Marea majoritate a celor care se ocupa cu teoria managementului recunosc ca si functiuni ale unei intreprinderi firme urmatoarelefunctii: Cercetare dezvoltare comerciala productie financiar-contabilitate personal Functiunea de cercetare dezvoltare Functiunea de cercetare-dezvoltare este reprezentata de ansamblul activitatilor care se desfasoara in cardul intreprinderii in vederea realizarii obiectivelor din domeniul producerii de noi idei si transformarii ideilor in noutati utile dezvoltarii in viitor a acesteia. Importanta acestei functiuni rezida in necesitatea adaptarii permanente a firmelor la noile cuceriri ale stiintei si tehnicii contemporane, in adevarul de necontestat ca stiinta reprezinta un vector al dezvoltarii.

S.C.Letea S.A a cunoscut o dezvoltare si modernizare continua, marindu-si capacitatea de productie, in momentul actual avand urmatoarele sectoare:

18

 pasta mecanica si pentru celuloza ; sortarea celulozei;

Sector pentru prepararea lemnului perntru Sector pentru fabricarea celulozei cu

ateliere de ardere a sulfului, prepararea lesiei bisulfitice, fierberea, albirea si Trei sectoare pentru fabricarea hartiei

(F1,F5,F8),care totalizeaza 12 masini de hartie cu ateliere de finisare; Sector pentru confectii caiete; Sector pentru valorificarea lesiei reziduale

prin fabricarea drojdiei furajere si evaporarea borhotului; Pentru intretinerea mecano-energetica si buna functionare, societatea dispune de o centrala termo-energetica proprie cu statie de tratare chimica a apei, un sector de intretinere mecanica, un sector de turnatorie, un atelier de intretinere si reparatii electrice, cat si o statie de epurare bilogica a apelor reziduale. Functia constituie factorul de generalizare al unor posturi asemanatoare din punctul de vedere al ariei de cuprindere a autoritatii si responsabilitatii. Examinate dupa natura componentelor, responsabilitatilor si sarcinilor, posturile si respectiv functiile pot fi clasificate in posturi sau functii de conducere si posturi sau functii de executie.

5.Fisa postului pentru Manager Marketing

19

Capitolul 1 : Identificarea postului Denumire post : Conform Cod C.O.R.: 244104- Manager Marketing Departament : Marketing Pozitia postului in organigrama : - postul imediat superior : Director general - postul imediat inferior : Director economist - subordonari : Asistent marketing Numele ocupantului : Popa Nicoleta Numele sefului ierarhic direct : Cojocaru Stefan Salar tarifar de ncadrare : 1000 Ron Treapta a doua Capitolul 2 : Descrierea postului. Sarcini Angajatul :
-analizeaza ofertele publicitare si identifica cele mai

avantajoase forme de promovare ; -proiecteaza materiale publicitare (anunturi, pliante, etc) ; -informeaza clientii si potentialii clienti despre activitatea organizatiei direct sau prin intemediul mass-media (tiri, comunicate) ; -colaboreaza cu agentiile publicitare in vederea promovarii produselor ; -coordoneaz modul de realizare i utilizare a bazei de date (de marketing) a firmei.

Indatoriri

20

Angajatul trebuie sa : -intocmeasc planul de publicitate al organizatiei (medii de difuzare, temporizare, obiective) ; -elaboreze chestionare pentru studiul pietei ; -prelucreze si sa centralizeze datele statistice aferente chestionarelor aplicate si sa redacteze raportul de studiu al pietei ; -intocmeasca rapoarte cu privire la evolutie macroeconomica, pognoze si implicatiile lor asupra politicii organizationale referitoare la resursele materiale i umane . Responsabilitati Angajatul : -este responsabil de evaluarea, analizarea si instruirea fortei de vanzare ; -este responsabil de stabilirea targetelor de marketing i vanzari ; -este responsabil de diversificarea gamei de produse i mbunatatirea portofoliului firmei. Relatiile postului : -ierarhice: director general; -functionale: director economic, director resurse umane, director logistica, director productie, personalul din cadrul firmei; -de reprezentare: colaboratori, potentali clienti ai firmei;

Capitolul 3 : Specificatia postului

21

Pregatirea necesara postului de munca : -de baza: studii superioare de profil economic; -de specialitate: marketing; -cursuri speciale :marketing, management organizational. Competentele postului de munca : persoana organizata, responsabila, cu bune abilitti de comunicare i relationare, de sinteza si analiza, sociabilitate, creativitate ; loiala, capabila de a rezolva situatiile limita, si receptiva la nou ; - operare PC : Microsoft Office (Word, Excel, PowerPoint) nivel avansat, Corel Draw&Corel Photopaint ; - disponibilitate de deplasare. cunoasterea unei limbi de circulatie international (englezanivel avansat) ; abiliti de negociere.

Capitolul 4 : Oportunitati oferite de firma. -masina, telefon de servici, laptop; -posibilitatea de afirmare profesionala n cadrul unei echipe tinere. -trainig-uri gratuite n tara si n strainatate. Capitolul 5 : Mentiuni speciale Angajatul va ndeplini si alte sarcini de serviciu, decat cele prevazute n fisa postului daca interesele organizatiei reclamt acest lucru, la solicitarea expresaa efului ierarhic direct.

Capitolul II
22

7.Modul de organizare a Contabilitatii 1.Organizarea Compartimentului de Contabilitate

a)

In conformitate cu prevederile art. 11 din lege,contabilitatea

unitatilor patrimoniale se organizeaza de regula in compartimente disctincte, conduse de catre directorul finaciar-contabil, contabilul sef, sau alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie. b) Contabilitatea generala, denumita si financiara are la baza norme unitare privind organizarea si conducerea acesteia, prevazuta in lege si in prezentul regulament care au character obligatoriu pentru toate unitatile patrimoniale avand ca obictiv principal furnizarea informatiilor necesare atat pentru necesitatile propii cat si intre relatiile acestora cu asociatii sau actionarii,clientii,furnizorii,bancile,organele fiscale si alte personae juridice si fizice in sensul prevederilor art. 2 si art. 10 din lege. Contabilitatea de gestiune se organizeaza de catre fiecare unitate patrimoniala in functie de specificul activitatii si necesitatile proprii,avand ca obiective principale:calcularea costurilor; stabilirea rezultatelor si rentabilitatii produselor,lucrarilor si serviciilor executate; intocmirea bugetului de venituri si cheltuieli pe feluri de activitati,urmarirea si controlul executarii acetora in scopul cunosterii rezultaetlor si furnizarii datelor necesare fundamentarii deciziilor prin gestiunea unitatii patrimoniale si altele. c) Directorul finaciar-contabil sau alta persoana imputernicita sa indeplinesca aceasta funcite trebuie sa aibe studii economice suparioare,potrivit art. 11 din lege. d) Raspunderea pentru organizarea si sustinerea contabilitatii,in conformitate si prevederile legii revine
23

adiministratorului,ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii patrimoniului. In acest scop persoanele prevazute in aliniatul precedent trebuie sa asigure potrivit legii conditiile necesare pentru: intocmirea documentelor justificative privind operatiile patrimoniale. Organizrea si tinerea corecta la zi a contabilitatii; organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului,precum si valoarea rezultatelor aceteia; respectarea regulior de intocmire a bilantului contabil,publicarea acestuia in Monitorul Oficial al Romaniei si depunerea la termen la organele de drept; pastrarea documentelor justificative, a registrelor si bilatelor contabile si sa asigure organizarea contabilitatii de gestiune adoptata de specificul unitatii e) sef,sau Atributiile directorului finaciar-contabil,alea contabilui altei personae imputerniceite sa indeplinesca In domeniul contabilitatii, se stabilesc de adimistrator, ordonatorul de credite sau alte personae care are obligatia gestionarii patrimoniului,potrivit legii. f) In cazul in care contabilitatea unitatii patrimoniale se organizeaza si se tine de catre personae juridice autorizate-societatii comerciale sau persone fizice care au caliatatea de contabil autorizat sau expert contabil -raspunderea privind tinerea contabilitatii in conformitate cu normele contabile,revine si acetor personae,potrivit legii. g) Relatiile dintre aceste persoan si unitatea patrimoniala privind organizarea si tinerea contabilitatii se stabilesc ,de regula,pe baza de contract scris de prestari de servicii. h) i) Lucrarile de contabilitate intocmite in aceste conditii poarta In cazul in care contabilitatea unuitatii patrimoniale nu se semnatura persoanelor autorizate prevazute la aliniatul precedent. tine de catre personae autorizate, raspunderea asupra respectarii normelor
24

aceasta functie precum si a personalului din subordinea acestuia.

contabile revine patronului sau altei personae care are obligatia gestionarii patrimoniului. j) In conformitate cu prevederile art. 12 din lege,obiectul contabilitatii il constituie reflectarea in expresie baneasca a bunurilor mobile si immobile,inclusiv solul, bogatiile naturale, zacaminte si alte bunuri cu potential economic, disponibilitatile banesti, titlurile de valoare, drepturile si obligatiile unitatilor patrimoniale, precum si miscarile si modificarile intervenite in urma obligatiilor patrimoniale effectuate, cheltuielile, veniturile si rezultatele obtinute de acestea.

CADRU LEGISLATIV

25

Cadru normativ

In anul 2002 legea salarizarii in vigoare a fost legea nr.14/1991 care a fost publicat in Monitorul Oficial nr.32 din 9 februarie 1991. Conform legii, pentru munca prestata in conditiile prevazute in contractul individual de munca, fiecare persoana are dreptul la un salariu in bani, convenit la incheierea contractului. Conform legii salariul, de baza se stabileste pentru fiecare salariat in raport cu calificarea sa, complexitatea lucrarilor ce revin postului in care este incadrat, cu pregatirea si competenta profesionala. La stabilirea salariului nu pot fi facute discriminari pe criterii politice, etnice, de varsta, sex sau de starea materiala. Salariile de baza determinate prin negociere, precum si cele stabilite prin hotarari ale Guvernului sau prin legi nu pot fii mai mici decat salariul minim pe tara aprobat pentru programul normal de lucru. Plata salariului se face periodic, la intervale de cel mult o luna. Salariul de baza minim pe tara se stabileste prin hotararea Guvernului, dupa consultarea cu sindicatele si patronatul. Legea nr.14/1991 insa a fost abrogata in martie 2003 odata cu aparitia noului Cod al Muncii . Codul Muncii reglementeaza totalitatea raporturilor individuale si colective de munca, modul in care se efectueaza controlul aplicarii reglementarilor din domeniul raporturilor de munca, precum si jurisdictia muncii. Dispozitiile codului se aplica pentru urmatoarele categorii de persoane: Cetatenilor romani care lucreaza in Romania.
26

Cetatenilor romani care lucreaza in strainatate, pe baza unor contracte incheiate cu un angajator roman. Cetatenilor straini sau apatrizi, care presteaza o munca in Romania si angajatorul este roman. Persoanele care au dobandit statutul de refugiat si lucreaza pe teritoriul Romaniei. Ucenicilor. Angajatorilor, persoane fizice sau juridice. Organizatiilor sindicale si patronale. Potrivit obligatiilor internationale asumate de Romania, legislatia muncii va fi armonizata permanent cu normele Uniunii Europene si cu recomandarile Organizatiei Internationale a Muncii In Codul Muncii sunt reglementate capitole cu privire la : Contractele de munca individuale si colective Salarizarea Timpul de munca si timpul de odihna Sanatatea si securitatea muncii Formarea profesionala Dialogul social Conflictele de munca Raspunderea juridica si jurisdictia munci Dispozitii finale si tranzitorii.

In noul Codul Muncii pe langa contractele individuale si colective de munca pe termen nedeterminat, mai exista si alte contracte cum ar fi:

27

 Contractul individual de munca pe durata determinata Munca ca agent de munca temporara Contractul de munca individual cu timp partial Munca la domiciliu.

8.Calitatea serviciilor
Calitatea serviciilor este fundamentul marketingului serviciilor deoarece produsul central supus marketingului este performanta. Performanta este produsul, performanta este ceea ce cumpara clientul. Serviiciile S.C LETEA S.A sunt dominate de experienta calitatii, atribute care pot fi evaluate coerent numai dupa si in timpul producerii consumului. Exista cinci dimensiuni care influenteaza perceptia clientilor asupra calitatii serviciilor : acuratete ; tangibilitatea prezentarea facilitatilor fizice, echipament, responsabilitatea dorinta de a-l ajuta pe client oferindu-I emapatia- intuirea realitatii prin identificare afectiva ; personal si material de comunicare; servicii prompte; Pentru ridicarea calitatii serviciilor firma recurge la stimularea angajatilor prin acordarea unor recompense sub forma de ajutoare materiale cu prilejul unor sarbatori religioase foarte importante. Firma a trimis spre calificare angajati atat din cadrul personalului operativ . increderea abilitatea de a realiza serviciul promis cu

28

In cadrul programului de calificare si informare, directorii firmei LETEA au participat la cursurile management si marketing organizate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale. Se mai poate afirma ca firma mai are un avantaj care o ajuta sa presteze servicii de calitate si anume : munca in echipa. Intreprinderea dispune de un personal in care fiecare individ contribuie la eforturile echipei si in deservirea clientilor. Acesta se datoreaza faptului ca intreprinderea dispune de apartenenti de lunga durata care au lucrat impreuna avand scopuri comune. Apartenenta de lunga durata a salariatilor intr-o mare masura si marimii orasului in care firma isi are sediu. De calitatea serviciilor este legata si relatia cu clientii.

9. Concluzii
In lucrarea de fata s-a avut in vedere studierea modului de fundamentare a gamei de servicii in cadrul firmei S.C LETEA S.A. Domeniul principal de activitate il constitue prestarea de servicii specializate, desfasurarea de activitati comerciale si confectiilor si altor echipamente. La inceputula activitatilor sale, firma avea o gama de servicii destul de restransa, ea limitandu-se la servicii desfasurate in cadrul bazelor tubulare cu profil de transport, reparatii scule, dispozitive, utilaj si material tubular pentru activiatea de foraj. Abia mai tarziu intreprndere hotoraste sa isi extinda domeniul de activiate preluand din cadrul schelelor de extractie din zona, sectoarele de transport si reparatii auto rea lizandu-se astfel prima diversificare a gamei de servicii. Pentru asigurarea succesului, firma si-a propus intarirea acelor segmente de piata pe care se afla in competitie si totodata acapararea unei cote
29

de piata cat mai mari pe acele segmente care au o rata de prifitabilitate ridicata. Deziteratul propus se doreste a fi realizat prin implementarea de noi strategii de marketing, aflata actualmente in faza de proiectare.

30