EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI MBOLNVIRE PROFESIONAL N CONSTRUCII

Ferenc BERNATH

RISK ASSESSMENT IN CONSTRUCTION ACTIVITY

Construction projects are initiated in complex and dynamic environments resulting in circumstances of high uncertainty and risk, which are compounded by demanding time constraints. This paper describes aspects of risk assessment in this activity. Cuvinte cheie: construcii, evaluare riscuri, santiere, msuri specifice de securitate n munc, alegere furnizori si subantreprenori

1. Cuvnt introductiv Sntatea lucrtorilor este cerina primordial si st la baza preocuprilor tuturorspecialistilor care lucreaz n echip n domeniul sntii si securitii n munc. La baza cercetrilor si activitilor pentru a respecta aceast cerin primordial st evaluarea riscurilor de accidentare si mbolnvire profesional. Toate directivele europene elaborate spre a susine sntatea lucrtorilor, indiferent de sectorul de activitate recomand efectuarea acestei evaluri att nainte de nceperea activitilor ct si n timpul desfsurrii acestora. Aceste directive au fost preluate si n legislaia romneasc prin Legea 319/2006 Legea securitii si sntii n munc si prin Hotrri de Guvern care prevd cerinele minime privind aspecte de pstrarea sntii lucrtorilor. n cazul unitilor care au sedii fixe si produc n serie, evaluarea de riscuri si mbolnviri profesionale are caracter de unicitate si sunt necesare, de regul, numai revizii ale acesteia. Trebuie meniona t faptul c n cazul nfiinrii a noi locuri/posturi de lucru este necesar si evaluarea acestora. Aceast evaluare trebuie fcut att din punct de vedere ale riscurilor datorate numai locului de munc respectiv, ct si a riscurilor rezultate din interaciunea locului de munc nou nfiinat cu locurile de munc deja existente. n cazul lucrrilor de construcii, apare caracterul de unicitate al evalurii de riscuri de accidentare si mbolnvire profesional deoarece n urma activitii rezult riscuri ntr-o dinamic continu pe msura dezvoltrii lucrrilor precum si cresterii interaciunilor cu vecintile. Lucrarea1 si propune s descrie managementul evalurilor de riscuri de accidentare si mbolnvire profesional n activitile de construcii n santiere temporare si mobile dup cum urmeaz: evaluarea riscurilor de accidentare si mbolnvire profesional general n urma specificului lucrrilor de construcii; evaluri de riscuri de accidentare si mbolnvire profesional n urma interaciunilor neprevzute a unor diverse activiti sau a unor activiti survenite n urma unor modificri de proiectare. 2. Importana evalurii riscurilor Toat lumea are interesul de a menine lucrtorii n condiii sigure si sntoase. Si majoritatea accidentelor si bolilor legate de munc pot fi prevenite. Evaluarea riscurilor este primul pas fiind nceputul procesului de gestionare a riscurilor. Gestionarea riscurilor permite angajatorilor s neleag aciunile pe care trebuie s le ntreprind pentru a mbunti sntatea si securitatea la locul de munc, dar si productivitatea. Agenia European pentru Sntate si Securitate n Munc (EU-OSHA) a dezvoltat o campanie de informare la nivel european, concentrat asupra evalurii riscurilor. Campania se adreseaz n special sectoarelor si ntreprinderilor mici si mijlocii (IMM) supuse unui grad de risc ridicat. De la adoptarea directivei cadru europene, n 1989, evaluarea riscurilor a devenit un concept familiar pentru organizarea prevenirii lalocul de munc si sute de mii de companii din ntreaga Europ si

evalueaz riscurile n mod regulat. Cu toate acestea, cifrele de mai jos privind accidentele si bolile profesionale arat faptul c este nevoie de mai multe mbuntiri. n fiecare an, milioane de persoane din UE sunt rnite la locul de munc sau sntatea le este grav afectat la locul de munc. La fiecare trei minute si jumtate, cineva moare n UE din cauze legate de munc. Aceasta nseamn aproape 167 000 de mori pe an, fie n urma accidentelor legate de munc (7 500), fie din cauza unor boli profesionale (159 500). La fiecare patru secunde si jumtate, un lucrtor din UE este implicat ntr-un accident care l oblig s stea acas cel puin trei zile lucrtoare. Numrul de accidente la locul de munc care cauzeaz trei sau mai multe zile de absen este enorm, ridicndu-se la peste 7 milioane n fiecare an. Mai mult, accidentele si bolile profesionale sunt costisitoare. Costul uman pentru lucrtori si familiile acestora: n spatele acestor statistici se afl oameni adevrai, fiecare avnd propria sa poveste, dup cum se arat n studiile de caz. Costul pentru organizaii: cnd lucrurile nu merg bine la locul de munc, aceasta afecteaz productivitatea afacerii, iar n urma accidentelor si bolilor profesionale apar costuri, procente de concedii medicale si de fluctuaie a forei de munc mrite, precum si o for de munc mai puin motivat. Costul pentru guvern: accidentele si bolile plaseaz o povar enorm pe umerii sistemelor sanitare. Evaluarea corespunztoare a riscurilor poate oferi cteva beneficii economice: Crearea unor condiii de lucru sigure permite companiilor s reduc costurile survenite n urma accidentelor si bolilor profesionale. Evaluarea corespunztoare a riscurilor ajut la reducerea procentelor de concedii medicale, iar costurile asigurrilor scad, ntruct exist solicitri mai puine. Lucrtorii mai motivai sunt mai productivi si mai eficieni, iar procentele de fluctuaie a personalului scad. Toate acestea ajut companiile s devin mai competitive. 3. Evaluarea riscurilor calea spre locuri de munc sigure si sntoase Evaluarea riscurilor se afl la baza abordrii europene privind sntatea si securitatea n munc si exist motive ntemeiate pentruaceasta. Dac riscurile nu sunt evaluate sau tratate corespunztor, nu se poate iniia un proces adecvat de gestionare a riscurilor si exist sanse reduse de a se pune n aplicare msuri preventive corespunztoare. n consecin, evaluarea sistematic a riscurilor mbunteste sigurana si sntatea la locul de munc, precum si performana afacerilor n general. Evaluarea riscurilor este procesul de estimare a riscurilor la care sunt supuse securitatea si sntatea lucrtorilor din cauza pericolelor existente la locul de munc. Este o examinare sistematic a tuturor aspectelor muncii, care ia n considerare: ceea ce ar putea cauza rniri sau vtmri; dac pericolele ar putea fi eliminate, iar dac nu, ce msuri preventive sau de protecie sunt sau ar trebui s fie adoptate pentru a controla riscurile. Cnd un risc este identificat, primul lucru care trebuie luat n considerare este dac riscul poate fi eliminat. Dac acest lucru nu este posibil, riscurile ar trebui controlate. Angajatorii au o datorie general de a asigura securitatea si sntatea lucrtorilor n ceea ce priveste fiecare aspect legat de munc. Evaluarea riscurilor le permite lucrtorilor s ia msurile necesare pentru a proteja securitatea si sntatea lucrtorilor lor. Evaluarea riscurilor este o cerin juridic de la adoptarea

Directivei cadru 89/391/CEE. Aceast directiv subliniaz rolul esenial pe care l joac evaluarea riscurilor si stabileste prevederi fundamentale care trebuie urmate de ctre fiecare angajator. Cu toat e acestea, statele membre au dreptul de a adopta prevederi mai stricte, pentru a-si proteja lucrtorii. Legislaia2 n domeniul Securitii si Sntii n munc care se aplic la lucrrile de construcii n santiere temporare si mobile: Constituia Romniei; Codul Muncii; Directiva Consiliului European nr. 89/391/1989; Prevederile legislaiei romnesti, respectiv Legea nr. 319/2007 privitoare la securitatea si sntatea n munc, legea 10 privitoare la cerinele de calitate n construcii; Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 319/2006 aprobate prin HG 1425/2006; 2 CerineHG 300/2006 privind cerinele minime de securitate si sntate pentru santierele temporare sau mobile; HG 971/2006 privind cerinele minime pentru sem nalizarea de securitate/sntate la locul de munc; ndrumrile CE privind conformitatea bunurilor furnizate; Documente interne santierului/proiectului; Proiectul lucrrii; Declaraia prealabil; Planul de securitate si sntate coordonator; Planurile de securitate si sntate ale antreprenorilor si subantreprenorilor; Registrul de coordonare; Dosarul de intervenii ulterioare; Permisele de lucru; Instruciuni de Securitate si Sntate n Munc si proceduri de lucru. 4. Metod de evaluare a riscurilor din santiere Orice metod de evaluare a riscurilor implic mai nti identificarea pericolelor. n evalurile de riscuri n activitatea de construcii trebuie s se in cont si de numrul de lucrtori care particip la lucrri ntr-un spaiu restrns, precum si de activitile care genereaz riscuri din combinaia pericolelor, cum ar fi existena ntr-un spaiu restrns a utilajelor grele n miscare si a echipamentelor de munc pentru lucrul la nlime, sau cum ar fi spre exemplu schelele. De asemenea legislaia romneasc impune evaluarea riscurilor pe cele 4 componente: mijloace de producie, sarcin de munc, mediu de munc si executant. Evaluarea de riscuri de accidentare si mbolnvire profesional este o chestiune de gravitate si probabilitate. Pentru santiere trebuie folosite metode rapide de evaluare. Se propune o scar de la 1 la 4 pentru gravitate si de la A la D pentru probabilitate. Probabilitatea variaz de la A (sigur) la D (improbabil) si se pot defini valori intermediare dup cum urmeaz: Descrierea gamei de clasificare A - Accidentul se poate produce zilnic = continuu sau sigur; B - Accidentul se produce o dat pe sptmn = probabil; C - Accidentul se produce o dat pe lun = se poate ntmpla; D - Accidentul se produce o dat pe an = improbabil. Gravitatea poate fi clasificat pe o scar de la 1 (minor) la 4 (catastrof) astfel: Descrierea nivelelor de clasificare 1 - Invaliditate permanent, unul sau mai muli mori = extrem; 2 - Accident grav necesitnd spitalizare (ITM 45 180 zile) = ridicat;

3 - Tratament medical de ctre doctor si specialist (ITM 3 zile 45 zile) = sczut; 4 - ngrijiri medicale de prim ajutor (pn n 3 zile) = minor. n unele cazuri este necesar o analiz cost-eficien a unor msuri aparent similare. Msurile rezultate se trateaz n sedinele de coordonare. Cele relevante se nscriu si n registrul de coordonare. Identificarea si evaluarea riscurilor previzibile rezultate n urma desfsurrii de lucrri n santier si n urma activitilor combinate; List de lucrri care implic riscuri specifice pentru securitatea si sntatea lucrtorilor;
Activitatea: Zidrie Frecven: 15 zile x 10 ore/lun x 10 muncitori Expunere Risc Probabilitate Consecin Nivel Msuri de prevenire Suprafa betonat sol De a cdea de la nlime C1E Instalarea tuturor balustradelor/ barierelor de protecie si ancorarea sforii centurii de siguran la punct fix Suprafaa de lucru alunecoas De a se mpiedica si de a cdea de pe fundaie C2M Instalarea balustradelor de protecie inclusiv banda de picior si pstrarea cureniei la locul de munc Cderi de obiecte de la lucrrile efectuate la nivele superioare Cderea n cap a obiectelor grele C 4 M Purtarea obligatorie a cstii de protecie

Lucrri care expun lucrtorii la riscul de a fi ngropai sub alunecri de teren, nghiii de terenuri mocirloase/mlstinoase ori de a cdea de la nlime, datorit naturii activitii desfsurate, procedeelor folosite sau mediului nconjurtor al locului de munc; Lucrri n care expunerea la substane chimice sau biologice prezint un risc particular pentru securitatea si sntatea lucrtorilor ori pentru care supravegherea sntii lucrtorilor este o cerin legal; Lucrri cu expunere la radiaii ionizante pentru care prevederile legale specifice oblig la delimitarea de zone controlate sau supravegheate;

Lucrri n apropierea liniilor electrice de nalt tensiune; Lucrri care expun la risc de nec; Lucrri de puuri, terasamente subterane si tuneluri; Lucrri cu tuburi cu aer comprimat; Lucrri care implic folosirea de explozibili; Lucrri de montare si demontare a elementelor prefabricate grele. Msuri specifice de securitate n munc pentru lucrrile care prezint riscuri, msuri de protecie colectiv si individual: Stabilitate si soliditate Materialele, echipamentele si, n general, orice element care, la o deplasare oarecare, poate afecta securitatea si sntatea lucrtorilor, trebuie fixate ntr-un mod adecvat si sigur. Accesul pe orice suprafa de material care nu are o rezisten suficient nu este permis dect dac se folosesc echipamente sau mijloace corespunztoare, astfel nct lucrul s se desfsoare n condiii de siguran. Instalaiile trebuie proiectate, realizate si utilizate astfel nct s nu prezinte pericol de incendiu sau explozie, iar lucrtorii s fie protejai contra riscurilor de electrocutare prin atingere direct ori indirect. La proiectarea, realizarea si alegerea materialului si a dispozitivelor de protecie trebuie s se in seama de tipul si puterea energiei distribuite, de condiiile de influen externe si de competena persoanelor care au acces la pri ale instalaiei. Amenajarea si organizarea santierului, inclusiv a obiectivelor edilitar-sanitare, modaliti de depozitare a materialelor, amplasarea echipamentelor de munc prevzute de antreprenori si subantreprenori pentru realizarea lucrrilor proprii. Alegerea furnizorilor si a subantreprenorilor Furnizorii, antreprenorii si subantreprenorii sunt alesi n conformitate cu procedurile de procurare din Sistemul de management integrat (calitate, mediu, securitate si sntate n munc). Capacitatea lor din punct de vedere al aspectelor de securitate si sntate n munc si protecie a mediului se evalueaz pe baza unui chestionar. Se iau n considerare: completarea chestionarului, audituri pe alte lucrri similare, referine si performane recente. n cazul celor ce execut lucrri de construcie pe santier se acord atenie special aspectelor de securitate si sntate n munc: competena de a contribui la cadrul de securitate si sntate n munc si la necesitile de instruire si experien. n cadrul lucrrii antreprenorii acceptai se vor conforma standardelor de securitate si sntate n munc ale beneficiarului si cerinelor specifice ale proiectului. Acest fapt va fi asigurat prin planul general de securitate al beneficiarului, existena si corelarea cu planul general a planurilor proprii de securitate si sntate n munc. Antreprenorii vor fi prezentai n anexa la declaraie prealabil.