UNIVERSITATEA BUCURESTI FACULTATEA DE ADMINISTRATIE SI AFACERII MASTER: ADMINISTRATIE PUBLICA SI EFICIENTA SISTEMULUI ADMINISTRATIV

PROIECT :

INTEGRARE EUROPEANA SI POLITICI COMUNITARE

STUDENT:Buduleci Bogdan-Nicolae Anul I zi

Profesor:Dan Popescu

2013

1939-2008-2013 Ani de criza economica

Marea criz economic a fost perioada crizei lumii capitaliste datorate supraproduciei, ntre anii 1929-1933, caracterizat printr-o scdere dramatic a activitii economice mondiale. Primele semne ale crizei s-au manifestat nc din anul 1928. nceputul marii crize economice n Statele Unite este de obicei asociat cu prbuirea bursei de aciuni din ziua de mari (aa-numita Marea neagr) 29 octombrie 1929. Criza economic a avut efecte devastatoare, att n rile puternic industrializate, ct i n cele mai puin dezvoltate, ale cror economii depindeau n cea mai mare msur de exporturile de materii prime. Nivelul comerului mondial a sczut rapid, la fel cum au sczut de altfel i veniturile personale, veniturile bugetare i profitul din afaceri. Oraele din ntreaga lume au suferit puternic de pe urma crizei, n special cele care depindeau de industria grea. Activitatea n construcii a fost practic oprit. Zonele rurale a suferit de pe urma scderii preurilor mrfurilor agricole cu 40 60%. Mineritul i exploatarea lemnului au avut probabil cea mai dramatic scdere, deoarece cererea sczuse puternic iar alternativele de reangajare a muncitorilor mineri sau forestieri n alte sectoare erau cele mai reduse. Marea depresiune economic n diferite ri ale globului s-a ncheiat n momente diferite. n majoritatea rilor au fost concepute programe de refacere i cele mai multe au trecut prin diferite transformri politice, care le-au mpins spre extremele dreapt sau stng. Societile bazate pe democraia liberal au ieit puternic slbite din criz i dictatori, precum Adolf Hitler au ajuns la conducerea unora dintre cele mai puternice state i au pregtit condiiile politico-militare pentru declanarea n 1939 a celui de-al Doilea Rzboi Mondial.

Motivele Marii crize economice

Odat cu terminarea Primului Rzboi Mondial relaiile economice naionale i internaionale s-au confruntat cu probleme ca:

dispariia unor resurse umane i de producie, emiterea banilor fr acoperire, haos n relaiile economice, supraproducie/respectiv scderea dramatic a cererii i speculaii la burs

astfel c a aprut o criz economic mondial. Ca urmare a crizei economice, a crescut inflaia i omajul, respectiv a aprut penuria produselor de larg consum. Motivele Marii crize economice sunt disputate de economiti, existnd mai multe teorii: teoria keynesian, teoria monetarist, teoria marxist, teoria colii austriece, teoria ocului creterii produciei (creterea masiv a productivitii datorit electrificrii) etc.

Izbucnirea Marii crize economice. Marea neagr.

Indicele Dow Jones n industrie, n perioada 19281930. Crahul bancar de la bursa de pe Wall Street a avut loc datorit speculaiilor din anii 1920 i a nereglementrii sistemului bancar i bursier. Sute de mii de americani investeau pe burs n aciuni dintre care multe nu valorau sumele pentru ct se tranzacionau. Muli dintre juctorii de pe burs investeau bani mprumutai. Brokerii n mod regulat i mprumutau clienii mici investitori cu mai mult de dou treimi din valoarea aciunilor pe care le cumprau clienii, astfel c peste 8,5 miliarde de dolari erau contabilizai ca i mprumuturi, valoare care depea cantitatea de bani care circula n SUA pe vremea aceea. Pentru faptul c valoarea nominal a aciunilor cretea nencetat, acest lucru a ncurajat lumea s investeasc, spernd c valoarea aciunilor cumprate va crete, aducnd astfel ctiguri. Astfel au aprut bulele speculative. Dup un vrf nregistrat la 3 septembrie 1929 de 381.17, la 24 octombrie 1929 indicele Dow Jones a sczut (s-au spart bulele speculative). Bursa era caracterizat prin faptul c, datorit panicii, toat lumea dorea s-i vnd aciunile i foarte puini erau dispui s cumpere aciuni, astfel c valoarea marii majoriti a aciunilor a sczut dramatic.
Pietele financiare sunt strans legate, iar daca o piata este afectata de recesiune, atunci fara indoiala ca vor suferi si economiile altor tari, mai mult sau mai putin. Iata un scurt istoric al crizelor majore care au afectat economia mondiala sau diverse economii zonale.

1918-1921: recesiunea de dupa Primul Razboi Mondial s-a caracterizat prin hiperinflatie, cauzata de stoparea productiei de razboi si afluxul de forta de munca din pricina soldatilor care se intorceau la vatra. Rata somajului s-a mentinut la cote ridicate. Romania s-a resimtit in urma distrugerilor provocate de razboi pana in 1922. A urmat o perioada de sase ani de relativa dezvoltare economica. 1929-1939: marea depresiune a inceput pe 29 octombrie 1929 prin prabusirea burselor de actiuni din intreaga lume, in ceea ce a ramas in istorie ca martea neagra. Comertul mondial a scazut dramatic, la fel ca si veniturile personale, bugetare si din afaceri. Fiecare tara a gasit modalitati diferite de a trece peste criza financiara. Unele au fost de natura economica, iar

altele de natura politica, populatia indreptandu-se catre extremele de dreapta sau de stanga preluarea conducerii de dictatori precum Adolf Hitler, Benito Mussolini sau I.V. Stalin. In perioada 1929-1934, tara noastra a infruntat probleme precum inflatia, somajul si saracirea populatiei. Din 1934 incepe relansarea economica, datorita politicii protectioniste si a interventiei statului in economie, 1938 marcand momentul de maxima dezvoltare. 2006-2008: criza creditelor ipotecare de mare risc din SUA. Aceasta va continua si in urmatoarele 6-12 luni, estimeaza analistii. Wall Street a inregistrat pe 17 septembrie cele mai puternice scaderi dupa 2001. In septembrie 2008, in urma pierderilor uriase suferite, banca americana Lehman Brothers a fost nevoita sa declare falimentul, asta dupa ce reusise sa treaca cu bine de marea depresiune din 1929. Tot astfel, fara uriasul imprumut primit de la Rezerva Federala, cea mai mare companie de asigurari din America, AIG, ar fi fost si ea nevoita sa se declare falimentara. Recesiunea americana s-a transformat intr-o criza financiara mondiala. Bursa de la Tokyo a atins cel mai scazut nivel din ultimii trei ani, iar cea de la Moscova a fost inchisa. Criza afecteaza si Romania. Cu toate ca bancile nu sunt expuse foarte mult la efectele acesteia, tara noastra depinde foarte mult de investitiile straine, diminuate in urma recesiunii. Bursa de Valori Bucuresti a avut un curs preponderent descendent, inregistrand pierderi de miliarde de euro. In plus, avertizeaza analistii, firmele romanesti se numara printre cele mai slabe din Europa Centrala si de Est, fiind pandite de faliment. Sunt autori in presa romaneasca (dar nu numai) care fac o analogie intre recesiunea economica prin care trecem si ceea ce s-a petrecut in 1929 - 1930, atat prin prisma cauzelor, cat si a posibilelor sale efecte. Daca analizam strict factorii cognitivi si psihologici, pe relatia perceptie - manipulare, fara indoiala ca pot aparea asemanari intre cele doua crize economice, intrucat orice perceptie negativa determinata de manipularea publicului prin vehicularea anumitor informatii, unele avand baza reala, poate declansa un risc sistemic, adica un colaps al pietei financiare. Dupa care, se produce un efect bulgare de zapda. Cu alte cuvinte, populatia, in functie de gradul ei de structurare, poate fi "stimulata" peste un anumit prag, ca printr-un gen de informatii sa reactioneze intr-un mod anume. S-a incercat si la noi, zilele trecute in sistemul bancar, prin lansarea de zvonuri privitoare la capacitatea de plata a unor banci. Dar, prin mecanisme institutionale s-a evitat aparitia unui risc sistemic. Nu a fost vorba doar de interventiile verbale ale guvernatorului BNR. De aceea, eu cred ca, o criza economica trebuie abordata predominant normativ. Asta nu inseamna ca factorii psihologici trebuie ignorati. Din perspectiva normativa, recesiunea economica actuala a aparut si evolueaza cu totul diferit fata de criza care s-a produs in urma cu 79 ani. Cauzele recesiunii din 2007-2008 nu sunt aceleasi cu cele din 1929 - 1930. Mecanismele institutionale de interventie au evoluat in ultimele decenii, structura economiei mondiale s-a modificat profund, iar statele colaboreaza intre ele, ceea ce in 1929-1930 nu s-a intamplat. Totodata, actuala criza pare sa fie controlata, dar cu un cost destul de ridicat. Ori, in 1929 nimeni nu si-a pus problema unei coordonari pe plan international sau a unei interventii in piata financiara, intrucat cultura economica dominanta era diferita. Marea Depresiune din 1929 - 1930 a avut efecte negative in plan politic (cel putin in Germania), pe cand recesiunea actuala impinge statele occidentale sa-si redistribuie rolul pe plan mondial, astfel incat, riscul sistemic sa fie mai bine controlat, alaturi

de riscul economic si politic ce decurge din agresivitatea unor state nedemocratice sau mafiote, cum sunt Rusia si unele tari musulmane. In fine, este posibil ca recesiunea actuala sa fie debutul unui nou ciclu economic pe termen lung tip Kondratieff, avand ca motor al dezvoltarii o noua revolutie tehnologica (ecotehnologii + IT + nanotehnologii). Ramane de vazut. Criza prezent

Econtext va arata in ce situatie eram cand a intrat criza in tara noastra si cum suntem acum.

Mai exact, va aratam cat era salariul mediu, cat era pensia, cati someri erau, cat costa benzina, aurul, cat era pretul apartamentelor, cursul de schimb, etc., in octombrie 2008 si la ce nivel se afla acum. La peste 1.700 de zile de cand a inceput criza! Cei 15 indicatori analizati(in tablul de mai jos) sunt: (1) salariul mediu net, (2) pensia medie, (3) numarul pensionarilor, (4) datoria externa, (5) numarul somerilor, (6) rata somajului, (7) cursul euro/leu, (8) cursul franc/leu, (9) dobanda de politica monetara, (10) valoarea creditelor catre populatie si companii, (11) valoarea depozitelor bancare ale populatiei si companiilor, (12) pretul apartamentelor, (13) chiria medie, (14) pretul aurului si (15) pretul benzinei. Salariu, credite, benzina

Din cei 15 indicatori, cei mai multi au inregistrat o evolutie negativa in aceste 1.700 de zile. Una dintre cele mai stringente evolutii negative se remarca la datoria externa, care s-a dublat de cand a inceput criza si pana in prezent.

Chiar mai mult decat dublat. In octombrie 2008, datoria externa (total datorie externa, pe termen scurt, mediu si lung) se cifra la 48,1 miliarde de euro, pentru ca in acest an sa ajunga la 101,08 miliarde euro. Adica, un avans de 110%! Sau aproape 53 miliarde euro! Bibliografie: 1.Prahova-online.ro 2. Willard W. Cochrane. Farm Prices, Myth and Reality 1958. pag. 15; Liga Naiunilor, World Economic Survey 1932-33 pag. 43. .