Testul 7. Reactia sociala impotriva infractiunii Subiectul 1. Reactia sociala impotriva infractiunii 1.

1 Bazele istorice ale reactiei sociale antiinfractionale Constatam ca criminlitatea ca fenomen social a aparut odata cu structurarea primelor comunitati umane arhaice.Anterior acestui fapt nu se putea vorbi despre existenta criminalitatii deoarece ,, acolo unde nu exista morala si norme, nu exista crime. In etapa salbaticiei adica etapa presociala care era de fapt etapa pur naturala nu atestam existenta unor crime la fel cum nu exista nici binele sau raul, deoarece tot ce exista la acea etapa se prezuma la notiunea de natura. Pe parcurs societatea s-a dezvoltat, s-a transformat a evoluat, iar toate acesta au aparut in legatura cu evolutia soocializarii omului.Pe calea evolutiei s-a ajuns de la hoarda, ginta, clan, trib la societate organizata in stat.Iar aceasta de fapt traieste prin coexistenta si cooperarea membrilor sai , iar in cazul incalcarii acestor norme se tulbura linistea si siguranta vietii sociale. Pe parcursul societatii apare legea ca izvor al dreptului care este impus de catre fiecare stat in parte si in felul sau.Ulterior aparitiei legei fiecare popor si-a impus codurile sale care reglementau conduita societatii .G.HUGO ajunge la ideea ca originea dreptului este identica cu cea a limbii care s-a format printr-o serie de transformari dezvoltindu-se progresiv. La momentul actual in orice societate exista si functioneaza un ansamblu de norme obiceiuri si practici sociale prin care se asigura ordinea sociala. 1.2 Comparati tendintele moderne in politica penala In politica penala putem evidentia 3 categorii de tendinte: 1. Tendinta neoclasica; 2. Tendinta moderata; 3. Tendinta radicala. Tendinta neoclasica Neoclasicismul contemporan. Este sistemul de idei de politic penal ce se manifest n prezent, ca urmare a evoluiei neo-clasicismului, aprut n prima jumtate a secolului trecut, sub influena progreselor n criminologie. Acest sistem de idei de politic penal consider necesar meninerea caracterului retributiv al pedepsei, corespunztor responsabilitii infractorului. Se apreciaz c re socializarea infractorului nu se poate concepe fr condamnarea moral a conduitei lui antisociale.Neo-clasicismul contemporan nu leag rspunderea penal deresponsabilitate moral i de aa-numitul liber arbitru", fiindc nu se neag determinismele care acioneaz asupra libertii persoanei.Pedeapsa se ntemeiaz pe vinovia infractorului, dar natura i gravitatea acesteia trebuie s corespund posibilitii infractorului de a se ndrepta sub influena ei (pedepsei). Pentru atingerea acestui scop este necesar organizarea tiinific a executrii pedepsei privative de libertate. Dosarul de personalitate preconizat de noua aprare social nu este necesar deoarece judectorul alege pedeapsa pe baza dosarului penal i nu se ocup de tratamentul penitenciar al condamnatului. Neoclasicismul contemporan se remarc i prin aprarea cu vigoare a libertii persoanei, opunndu-se ideilor noii aprri sociale, ca justiia penal s nu se nfptuiasc de juriti, ci de specialiti (profesioniti) n tiinele despre om, n diagnosticarea devianei - care ar conduce la deformri profesionale i la abuzuri.

Tendinta moderata Aceasta incearca de fapt imbinarea si compromisul intre vechi si nou intre modelul preventiv si tendinta neoclasica represiva. Tendenta moderata reprezinta politica bunului simt.Ea se axeaza pe ideea ca atit o represiune foarte dura cit si o renuntare completa la aceasta vor duce la cresterea fenomenului 3k.Treb de inteles faptul ca lupta impotriva criminalitatii nu poate fi dusa doar prin mijloace represive si ca aceasta nu este numai problema org de drept si a politiei ci este lupta tuturor cetatenilor de rind.De fapt cum vedem aceasta tendinta reflecta participarea cetatenilor la combaterea fenomenului de criminalitae, diversificarea sistemului de sanctiuni alternative inchisorii si adoptarea a noi sanctiuni ca avertismentul penal, masuri de compensare a victimei.In Rm aparenta medierii intre parti. Tendinta radicala Aceasta propune o strategie de inlocuire treptata a actualei politici penale cu un sistem de instante de control social organizat la nivelul colectivitatii. 1.3 Rolul modelelor curative ca reactie sociala impotriva criminalitatii Acest model se deosebeste de celelalte prin faptul ca un rol important in realizarea lui il au prognozarea criminologica, strategia luptei reiesind din cauzalitate determinata si starea reala a luptei.In cazul RM mod curativ tot si-a gasit consacrarea in CP al RM la cap 9 fata de care se aplica liberarea de pedepse penale asa ca condamnarea cu suspendarea conditionata a executarii pedepse, inlocuirea pedepsei neexecutate cu o pedeapsa mai blinda, liberarea de pedeapsa a minorilor etc.Deja sunt implimentate careva programe sociale,economice, culturale si profesionale de natura menite sa reduca riscurile raspindirii criminalitatii sa asigure o mai buna reincadrare sociala a fostilor condamnati dupa executarea pedepselor cu inchisoarea. Subiectul 2. Criminalitatea femenina 2.1 Rolul femeii contemporane si implicarea ei in fenomenul criminalitatii Criminalitatea Feminina - totalit. crimelor comise de infractori-femei intr-o perioada determinata, intrun teritoriu determinat. Aceasta a crescut considerabil in ultimii ani datorita fenomenului de implicare a femeii in diverse sfere de activitate de rind cu barbatul. Ca rezultat rolul acesteia a crescut si a dus dupa sine consecinte atit pozitive cit si negative. Una din consecinte negative este : activitatea criminala la care s-a angajat femeia comitind diverse acte criminale inclusiv si acte de violenta. 2.2 Stabiliti cauzele, conditiile, trasaturile si tendintelele criminalitatii feminine Cauze: circumstante familiale, de trai, bani, in prezent si circumstante sociale, economice, morale, criza economica, politica, sociala; scaderea productiei industriale, agrare, cresterea saraciei, inflatia, somajul, in special cel feminin. Trasaturi: fenomen social, fenomen de masa, actiuni ilegale ce au profunde efecte negative asupra familiei , educatiei copiilor si societate in general, acordarea unei atentii reduse acestui fenomen din partea societatii din cauza % mic.; cele mai multe infractiuni sunt comise de femei 30-39 ani; 76% femei de la oras, 24% de la sat. Tendinte: crestere brusca a crim feminine pe baza fundalului general de crestere a criminalitatii, implicare mai ales in infractiuni economice, de serviciu , precum si trafic de fiinte umane si alte infractiuni orientate spre profit deopotriva celor impotriva persoanei, extinderea la un grup mai mare de infractiuni (de la avorturile considerate anterior ilegale si pruncucidere etc, 70% economice). 2.3 Masuri de resocializare pentru femeile condamnate la pedeapsa inchisorii

Criminalitatea fem e deosebita, luand in considerare trasaturile psiho-morfologico-sociale a infractorului de sex feminin, care este mai afectiv in comparatie cu infractorul de sex opus. Pentru a combate acest fenomen, este necesara o politica consecventa de stat de lupta contra crim fem, implicarea societatii civile, organizarea unor seminare destinate acestui scop, crearea unor centre de asistenta sociala si psihologica p-u femei, chiar adapost de noapte p-u situatii critice si de sigur acele masuri generale de prevenire si combatere a criminalitatii: formarea unor fonduri de rezerva pentru ajutor financiar femeilor iesite din penitenciare, lucru social si psihologic postpenitenciar, educatie scolara si religioasa pentru prevenire , asigurare cu locuri de munca etc.